Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Liceul Teoretic Novaci

Filiera :Tehnologică
Profil: Servicii
Specializarea: Tehnician în activitati economice

PROIECT PRIVIND CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVELUL IV

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

Redeca-Lăcătușu Amelia

NOVACI

1
 -2023 –
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Liceul Teoretic Novaci
Filiera: Tehnologică
Profil :Servicii
Specializarea :Tehnician în activitați economice

CONSTITUIREA SI MAJORAREA
CAPITALULUI SOCIAL LA S.C ALPROM S.A.

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

Redeca-Lăcătușu Amelia

NOVACI

2
 -2023 –

CUPRINS

Argument…………………………………………………………...………..4
CAPITOLUL I . PREZENTAREA S.C. ALPROM S.A…………………5
1.1 Istoricul firmei S.C. "ALPROM" S.A………………………………..5
1.2. Obiectivele prezente si de perspectiva ale firmei……….……………6
1.3. Piata careia se adreseaza firma………………………………………7

CAPITOLUL II. CONSTITUIREA ȘI MAJORAREA CAPITALULUI

SOCIAL …………………………………………………………………….…..8
2.1. Aportul in bani…………...….…………………………………………….8
2.2.Aportul in natura…………...….…………………………………………...9
2.3. Majorarile de capital social …………...….………………………………10
CAPITOLUL III CONTABILITATEA CAPITALURILOR………………18
3.1. Contabilitatea constituirii capitalului social…………………….…….....18
3.2. Contabilitatea creşterii capitalului social…………......………………….21
1.3. Funcţionarea conturilor………………………………………...….….......22
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND CAPITALUL SOCIAL LA
S.C. ALPROM S.A…………………………………………...…………………26
Concluzii…………………………………………………………………………29
Bibliografie…………………………………………………………….…...……30

3
 ARGUMENT

Structurata in pe doua capitole, lucrarea prezinta importanta capitalurile si rezervele unei

societati, fara de care aceasta nu poate exista. Cu ajutorul lor, societatea isi procura mijloacele
economice necesare: utilaje, cladiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime si materiale,
obiecte de inventar, marfuri etc.

Am ales aceasta tema pentru a putea intelege mai bine structura capitalurile si rezervele
unei firme, cum se constituie capitalul, o rezerva, o prima de capital, etc., si nu in ultimul rand
pentru a-mi forma o imagine clara in ceea ce priveste reflectarea in contabilitate a operatiunilor
ce au loc la infiintarea unei societati comerciale.

Lucrarea prezinta structura capitalurilor proprii la firma S.C ALPROM S.A.

In cel de-al II - lea capitol am prezentat importanta si structura capitalurilor proprii in

general.

In cel de-al III - lea capitol am redat structura capitalurilor proprii firmei S.C. ALPROM
S.A. Pe parcursul intocmirii acestei lucrari am inteles ca nu este atat de usoara intocmirea unui
proiect, acesta cerand in primul rand timp si rabdare, si depinde in mare parte de abilitate celui
care il concepe. Aceasta lucrare m-a ajutat sa inteleg ca nu exista castig fara sacrificiu.

In ansamblu, lucrarea are scopul unei informari complete despre modul de constituire a
capitalului unei societati.

4
 CAP. I . PREZENTAREA S.C. ALPROM S.A

1.1 Istoricul firmei S.C. "ALPROM" S.A.

Actuala unitate provine din reorganizarea Intreprinderii de Prelucrare a Aluminiului

Slatina (Uzina de Prelucrare a Aluminiului Slatina), infiintata prin Hotararea Consiliului de
Ministri nr. 2377 / 24 octombrie 1968, conform Extrasului din buletinul Oficial nr. 137 / 30
octombrie 1968, ce ne-a fost prezentat in copie.
Prin Hotararea Guvernului nr. 30 / 14.01.1991, se infiinteaza societatea comerciala pe actiuni
S.C. ALPROM S.A
Potrivit acestei hotarari, "ALPROM" S.A. (care apare nominalizata in Anexa 1 la
aceasta Hotarare ).Apare ca participanta la constituirea capitalului social al societatii
comerciale "CONEF" S.A., infiintata potrivit HG nr.1200 / 12.11.1990.
Statutul initial precizeaza ca fac parte din actionarii societatii "ALPROM" S.A. ,alte 11 societati
din metalurgia neferoasa.
Legea nr. 15 / 1990 sta la baza transformarii unitatilor economice de stat in Regii
Autonome(R.A.) sau Societati comerciale(S.C.) .
Itreprinderile destinate a fi privatizate au fost organizate sub forma de societati pe actiuni(S.A.)
sau societati cu raspundere limitata (S.R.L.), fai prin decizia Guvernului pentru cele de interes
national, fie prin decizia organului de administratie locala pentru cele de interes local.
Societatea "ALPROM" S.A. societate pe actiuni,a fost creata in urma H.G. nr. 30 / 14.01.1991
inmatriculata in Registrul Comertului al judetului Olt cu nr. J 28 / 11 din 01.02.1991.
Obiectul initial de activitate al societatii "ALPROM" S.A. era, conform Statului:
- producerea si comercializarea de table si benzi de aluminiu si aliaje de aluminiu;folie de
aluminiu in gama 0.006 mm; profile, tevi si bare din aluminiu si aliaje de aluminiu.

5
- efectuarea directa in nume propriu de operatiuni de import-export pentru materii prime,piese
de schimb, materiale, licente, consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare, informatica si
orice activitate autorizata de lege.
Acest obiect de activitate a fost completat dupa cum urmeaza;
Pin Cerere de inscriere de mentiuni nr. 55 / 14.01.1993, cu:
- producere si comercializare tamplarie metalica din otel si aluminiu,discuri si rondele din
aluminiu, matrite si piese de schimb pentru terti.
- producere si furnizare de agent termic
- producere si comercializare de produse alimentare prin cantina si magazinele acestora
- producere si comercializare staifuri productie de pulbere si produse turnate din aluminiu si
aliaje de aluminiu.
Prin Cerere de inscriere de mentiuni nr 1998 din data de 15.07.1994 depusa la Registrul
Comertului jud Olt,societatea "ALPROM" S.A. isi extinde obiectul de activitate al societatii cu:
- comercializari si intermedieri de servicii si marfuri generale premise de lege(industrial,
agricole,alimentare,nealimentare, de uz casnic si de folosinta indelungata) utilaje, aparatura si
instalatii industriale, metale si produse metalice;
- infiintarea de intreprinderi mici private pe langa societate, de magazine proprii de desfacere si
de noi societati inclusive mixte in cadrul societatii;
- activitati de leasing;
- investitii in domeniul industrial, agricol, transport, comert, imobiliar, constructii civile si
industriale
- orice alta activitate economica, comerciala, sau de alta natura,profitabila pentru societate;
- organizarea de standuri la targuri interne si internationale, congrese si simpozioane in
domeniul de activitate.

1.2. Obiectivele prezente si de perspectiva ale firmei

Obiectul initial de activitate al societatii "ALPROM" S.A. era, conform statutului:

- producerea si comercializarea de table si benzi de aluminiu si aliaje de aluminiu;folie de
aluminiu in gama 0.006 mm; profile, tevi si bare din aluminiu si aliaje de aluminiu.

6
- efectuarea directa in nume propriu de operatiuni de import-export pentru materii prime, piese
de schimb, materiale,licente,consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare, informatica si
orice activitate autorizata de lege.
Actuala unitate provine din reorganizarea Intreprinderii de Prelucrare a Aluminiului
Slatina(Uzina de Prelucrare a aluminiului Slatina),infiintata prin Hotararea Consiliului de
Ministri nr. 2377 / 24 octombrie 1968,conform Extrasului din Buletinul Oficial nr. 137 / 30
octombrie 1968, ce ne-a fost prezentata in copie.
Prin Hotararea Guvernului nr. 30 / 14.01.1991, se infiinteaza societatea comerciala pe actiuni
"ALPROM" S.A.
Potrivit acestei hotarari,"ALPROM" S.A. (care apare nominalizata in Anexa 1 la aceasta
Hotarare).Apare ca participanta la constituirea capitalului social a societatii comerciale
"CONEF"S.A.,infiintata potrivit HG nr. 1200 / 12.11.1990.
Atatutul initial precizeaza ca fac parte actionarii societatii "ALPROM"S.A.,ALTE 11 societati
din metalurgia neferoasa.

1.3. Piata careia se adreseaza firma

Mobilurile care stau la baza motivatiei de a cumpara produsele de la intreprinderea S.C.

"ALPROM"A.S. sunt rationale si primare.
Motivatia speciala care a ajutat la intelegerea comportamentului consumatorului a fost cel al
sentimentului de eliminare a frustrarii generate de inaccesibilitatea la produsele similare cu pret
mai ridicat.
Preferinta consumatorilor pentru produsele de la "ALPROM" S.A. va fi impulsionata
de:calitatea produselor;durabilitatea acestora in timp;pretul accesibil fata de alte produse
similare renumele firmei si statutul pe care acesta il va conferi celor care il vor purta.
Intentia de cumparare a produselor,asa cum rezulta din informatiile culese si prelucrate din
studiile de marketing,vor facilita atat dezvoltarea motivatiei,cat si impulsionarea tendintei de
cumparare,la nivelul acestui segment de piata a produselor produse de S.C. "ALPROM"S.A.
Pozitia strategica a firmei pe piata este data de:
- cota de piata ridicata si stabilita;
- retea de distributie nationala bine dezvoltata;
- imaginea favorabila a firmei si a produselor sale.

7
Existenta unor relatii de afaceri stabile cu furnizorii ofera posibilitatea negocierii unor preturi
mai mici la materiile prime si conditii avantajoase de plata.

CAPITOLUL II. CONSTITUIREA ȘI MAJORAREA

CAPITALULUI SOCIAL

Aportul asociatilor sau al actionarilor la capitalul social poate sa fie in bani si/sau in natura.

2.1. Aportul in bani

Aportul in bani este cea mai simpla forma de aport si consta dintr-un varsamant bancar
efectuat de catre fiecare dintre asociati/actionari.
Documentul care stabileste suma corespunzatoare varsamantului este actul constitutiv al
societatii comerciale. Acesta indeplineste rolul de document justificativ pentru contabilitate,
impreuna cu foile de varsamant, care atesta efectuarea operatiunilor in contul deschis in acest
scop pe numele viitoarei societati.
Societatea comerciala nu se poate considera constituita pana la data inmatricularii ei la Oficiul
National al Registrului Comertului (O.N.R.C.).
In cazul S.R.L., aporturile in natura trebuie sa reprezinte cel mult 60% din capitalul social
subscris. In cazul S.A., fiecare actionar trebuie sa verse, in numerar, 50% din valoarea actiunilor
subscrise.
Conform cadrului legal in vigoare, asociatii societatii in nume colectiv, societatii in comandita
simpla si societatii cu raspundere limitata sunt obligati sa verse integral, la data constituirii,
capitalul social subscris.

8
Aportul in bani poate fi adus si in valuta, caz in care se pune problema inregistrarii
diferentelor de curs valutar intervenite intre momentul inmatricularii societatii (momentul
nasterii contabilitatii societatii) si cel al varsarii aportului.

2.2.Aportul in natura

Aportul in natura poate fi constituit din orice bunuri sau valori care vor putea fi folosite in
activitatea ulterioara a societatii comerciale: terenuri, cladiri, marci, brevete de inventie, masini,
utilaje, mijloace de transport, stocuri de materii prime sau marfuri, ani-male de productie.
In cazul acestui tip de aport, se pune problema cat valoreaza bunul adus in societate si la cate
parti sociale da dreptul acesta asociatului care il depune. Regula de baza este aceea ca evaluarea
trebuie sa fie acceptata de catre toti asociatii/actionarii si respectata de terti (autoritati, parteneri
de afaceri).
In cazul bunurilor noi, se accepta ca baza de evaluare factura de cumparare.
Atentie la o capcana frecventa: factura trebuie sa fie emisa pe numele asociatului care face
aportul, si nu pe numele viitoarei societati comerciale.
Factura trebuie sa fie achitata de catre asociat, din resursele sale proprii.
In cazul bunurilor care nu sunt nou-cumparate, se poate accepta o valoare stabilita de comun
acord intre asociati sau actionari.
Pentru o S.R.L. cu asociat unic, este obligatorie apelarea la serviciile unui expert evaluator.
Este bine ca, intotdeauna, la baza evaluarii aporturilor in natura sa stea rapoartele de
expertiza. Chiar daca implica onorarii suplimentare, ele ii vor feri pe viitorii asociati de orice
suspiciuni sau reprosuri ulterioare.
In plus, rapoartele de expertiza sunt mai convingatoare in fata judecatorului delegat insarcinat sa
incuviinteze inmatricularea societatii.
Legea impune restrictii asupra aportului in natura, si anume:
� nu se pot constitui societati cu aport exclusiv in natura;
� aportul in natura se constituie si se varsa integral la data constituirii societatii;

9
� prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea
capitalului social;
� aportul sub forma de creante cedate de un asociat in favoarea viitoarei societati nu este
admis la constituirea de societati pe actiuni prin subscriptie publica, comandita pe actiuni sau
societati cu raspundere limitata.
�Eliberarea capitalului subscris sub forma de creante se face numai dupa incasarea acestora.
Aportul in creante care nu se incaseaza integral in termen de 12 luni de la data inmatricularii
societatii duce la obligatia actionarului de a reconstitui aportul in numerar.

2.3. Majorarile de capital social 

Majorarile de capital social se efectueaza prin:

 
� emitere de noi actiuni sau aport suplimentar creator de noi parti sociale;
� inglobarea in capitalul social a unor parti din capitalul propriu (de regula, rezervele); sau
� transformarea unor angajamente financiare in actiuni.
Majorarea de capital prin emiterea de noi actiuni sau crearea de noi parti sociale
Ca si in cazul constituirii capitalului social, aportul asociatilor sau al actionarilor la capitalul
social poate sa fie in bani si/sau in natura. Scopul acestei majorari poate fi consolidarea situatiei
financiare sau atragerea de noi
resurse pentru finantarea investitiilor necesare continuarii activitatii, in conditiile unei prime de
competitii din ce in ce mai ridicate in toate domeniile. emisiune Este o operatiune, in buna
masura, similara aportului initial de capital, fiind de fapt
un nou aport. Ca particularitate, trebuie avuta in vedere vanzarea de noi actiuni la preturi diferite
de valoarea de emisiune, generand primele de emisiune. Conform legislatiei, primele de
emisiune se achita integral la data subscrierii, impreuna cu 30% din capitalul subscris, restul
urmand a se achita in maximum 3 ani.
Atentie! Primele de emisiune nu apar decat in cazul majorarii de capital la societati pe actiuni.
In cazul S.R.L., se poate pune cel mult problema primelor de aport, in cazuri speciale de
admitere a unui nou asociat sau de schimbare a proportiei detinerii de capi-tal intre asociatii
existenti.

10
Decizia financiara de a apela la majorari de capital prin aport, dimensiunea si momentul
efectuarii majorarii, ordinea in care noua emisiune este oferita actionarilor actuali, investitorilor
institutionali si in final, pietei sunt aspecte complexe, care fac obiectul managementului
financiar si jurisprudentei in domeniu.
Consideram calculul pozitiei vechilor actionari inainte si dupa majorarea de capital si calculele
privind atractivitatea unei emisiuni de capital pentru investitori ca fiind in afara obiectivului
propriu-zis al contabilitatii, desi multe lucrari de contabilitate financiara le includ in materialul
prezentat.

a ) Majorarea de capital la societatile pe actiuni

In acest caz, pretul de emisiune al noilor actiuni trebuie sa fie cuprins intre valoarea
nominala si valoarea matematica contabila a vechilor actiuni. Valoarea matematica contabila se
determina ca raport intre suma capitalurilor proprii si numarul de actiuni.
Daca pretul de emisiune este mai mic decat valoarea matematica contabila, atunci vechii
actionari care nu participa la subscrierea de noi actiuni inregistreaza o pierdere si de aceea vor
trebui protejati prin distribuirea unor drepturi de subscriere.
Teoretic, acestea se determina ca diferenta intre valoarea matematica contabila veche a
actiunilor si valoarea matematica contabila noua, calculata dupa majorare.
In practica, aceste drepturi de subscriere sunt titluri negociabile, cotate uneori la bursa, iar
negocierea acestora se face la un curs de plata inferior celui teroretic.

b) Majorarea capitalului social prin operatii interne

Aceasta modalitate de majorare presupune incorporarea in capitalul social a rezervelor, a
profitului sau a primelor de capital.
Trebuie sa retineti faptul ca in capitalul social pot fi incorporate numai rezervele constituite din
profit. Astfel, rezervele provenind din reevaluarea activelor nu pot fi
 reevaluari
 incorporate in capitalul social.
Reevaluarile sunt simple corectii ale valorii activelor. Ele nu sunt adaugiri de valoare in termeni
reali, care sa permita majorarea capitalului social.

11
Sumele aflate in rezerve provenite din facilitati fiscale (de natura cotei reduse de impozit pe
profit la export sau altor tipuri de facilitati fiscale care au fost in vigoare in anii precedenti) nu
pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea de pierderi contabile.
In cazul in care efectuati o astfel de operatiune din rezervele protejate prin lege, riscati
recalcularea impozitului pe profit pentru aceste sume si plata de majorari/penalitati de la data
când ati beneficiat prima oara de facilitatea respectiva.
Creati analitice speciale in conturile de rezerve ori de câte ori utilizati o facilitate fiscala. Daca
ati preluat recent conducerea unei contabilitati la o intreprindere, efectuati un inventar asupra
facilitatilor fiscale si a reducerilor de impozit efectuate in trecut si separati-le in analitic de
restul rezervelor, pentru a nu le utiliza din eroare.

c) Necesitatea majorării capitalului societăţii comerciale

Necesitatea majorării capitalului social al societăţii comerciale poate avea cauze multiple:
dificultăţile financiare, extinderea obiectului de activitate: extinderea teritorială a societăţii;
achiziţionarea de instalaţii, utilaje, tehnologii, fuziunea şi divizarea societăţii etc. Majorarea
capitalului social poate fi impusă şi de reglementările legale în cazul în care, prin hotărâre a
guvernului, se modifică plafonul minim al capitalului social (art. 10 din Legea nr. 31/1990).

d) Condiţiile speciale ale majorării capitalului social

Se înţelege că majorarea capitalului social este supusă condiţiilor generale specifice
modificării actului constitutiv (existenţa hotărârii adunării asociaţilor sau, după caz, decizia
consiliului de administraţie, respectiv a directoratului; întocmirea actului modificator, în forma
cerută de lege, înregistrarea în registrul comerţului şi publica
rea în Monitorul Oficial). în ce priveşte condiţiile speciale ale majorării capitalului social,
acestea sunt reglementate de art. 110, art. 112 şi art. 115 din Legea nr. 31/1990.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 115 din Legea nr. 31/1990, hotărârea privind
majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se ia de adunarea
generală extraordinară, cu o majoritate de cel puţin de două treimi din drepturile de vot deţinute
de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi. Tot pentru societăţile pe acţiuni, legea dispune că
societatea pe acţiuni îşi va putea majora capitalul social cu respectarea dispoziţiilor prevăzute
pentru constituirea societăţii. Aşa cum s-a precizat în doctrina juridică, prin dispoziţiile privind
constituirea societăţii comerciale trebuie să înţelegem prevederile legii care reglementează

12
elementele specifice diferitelor forme ale societăţilor comerciale, precum aporturile asociaţilor,
modalităţile de formare a capitalului social, numărul asociaţilor etc.
în sfârşit, majorarea capitalului social se va realiza în modalităţile şi procedeele reglementate în
mod expres de lege.

e) Modalităţile şi procedeele de majorare a capitalului social

Modalităţile şi procedeele majorării capitalului social sunt reglementate de art. 210 din
Legea nr. 31/1990. în conformitate cu dispoziţiile textului de lege menţionat, capitalul social se
poate mări prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor
existente în schimbul unor aporturi în numerar/sau în natură. De asemenea, acţiunile noi sunt
liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia celor legale, precum şi a beneficiilor sau a
primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu
acţiuni ale acesteia.
Prevederile legale de mai sus au îndreptăţit doctrina juridică la opinia potrivit căreia capitalul
social se poate majora prin două modalităţi, fiecare cu procedee specifice.
- prima modalitate o constituie majorarea capitalului social prin noi aporturi. Această modalitate
se poate realiza prin două procedee: prin emiterea de acţiuni noi sau majorarea valorii nominale
a acţiunilor existente.
- a doua modalitate de majorare a capitalului social se realizează fără noi aporturi, prin folosirea
resurselor interne ale societăţii (autofinanţare).

f) Majorarea capitalului social prin noi aporturi

La fel ca şi în cazul constituirii societăţii, capitalul social se poate majora şi pe parcursul
existenţei acestuia, prin subscrierea şi vărsarea de noi aporturi. în acest scop, societatea va emite
acţiuni noi sau va majora valoarea nominală a acţiunilor existente.

g) Emisiunea de acţiuni
Legea nr. 31/1990 consacră unele reguli speciale în cazul majorării capitalului social prin
noi aporturi şi a emiterii de acţiuni noi. Astfel, art. 92 alin. (3) dispune:
„capitalul social nu va putea fi majorat şi nu se vor putea emite noi acţiuni până când nu vor fi
fost complet plătite cele din emisiunea precedentă”.

13
Apoi, acţiunile emise de societate pentru mărirea capitalului social vor fi oferite spre subscriere
în primul rând acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă.
Termenul pentru exercitarea dreptului de preferinţă este de cel puţin o lună de la data publicării
în Monitorul Oficial a hotărârii adunării generale, respectiv a deciziei consiliului de
administraţie/directoratului privind mărirea capitalului social. După expirarea termenului de
exercitare a dreptului de preferinţă, acţiunile vor putea fi subscrise de orice persoană interesată.
Sancţiunea încălcării dreptului de preferinţă al acţionarilor este nulitatea. Trebuie reţinut însă că
dreptul de preferinţă al acţionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotărârea adunării
generale extraordinare, luată în prezenţa acţionarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul
social subscris, cu majoritatea voturilor acţionarilor prezenţi [art. 217 alin. (3) din Legea nr.
31/1990].
Potrivit prevederilor art. 220 din lege, acţiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor
trebui plătite la data subscrierii, în proporţie de cel puţin 30% din valoarea lor nominală, şi
integral, în termen de cel mult 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, a
hotărârii adunării generale. în acelaşi termen vor trebui plătite acţiunile emise în schimbul
aporturilor în natură. Când s-a prevăzut o primă de emisiune, aceasta trebuie integral plătită la
data subscrierii [art. 220 alin. (3)]. Aporturile în natură subscrise la majorarea capitalului social
vor fi evaluate după regulile specifice subscrierii acestora la constituirea societăţii.
în cazul în care majorarea capitalului social se realizează pe calea subscripţiei publice,
administratorii societăţii, respectiv membrii directoratului vor întocmi prospectul de emisiune,
care va cuprinde: data şi numărul de înmatriculare al societăţii în registrul comerţului;
denumirea şi sediul societăţii, capitalul social subscris şi vărsat; ultima situaţie financiară
aprobată; hotărârea adunării generale privind noua emisiune de acţiuni; data de la care se vor
plăti dividendele etc. [art. 212 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. Potrivit dispoziţiilor art. 18 din
lege, prospectul de emisiune va fi depus la oficiul registrului comerţului pentru îndeplinirea
formalităţilor legale.

h) Majorarea valorii nominale a acţiunilor existente

Acest procedeu de majorare a capitalului social se realizează exclusiv prin aporturile în
numerar sau în natură ale acţionarilor existenţi. într-adevăr, dacă în cazul majorării capitalului
social prin emiterea de noi acţiuni este posibilă cooptarea de noi acţionari, majorarea capitalului

14
social prin creşterea valorii nominale a acţiunilor se realizează exclusiv prin aporturile
acţionarilor existenţi.
Mărirea capitalului social prin majorarea valorilor nominale a acţiunilor poate fi hotărâtă numai
cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor,
beneficiilor sau primelor de emisiune [art. 210 alin. (4) din Legea nr. 31/1990].
în toate cazurile, hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte
numai în măsura în care este dusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării [art. 219
alin. (1)].

i) Capitalul social autorizat

Pentru societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, Legea nr. 31/1990 reglementează
capitalul social autorizat. Capitalul autorizat reprezintă o valoare nominală, stabilită prin actul
constitutiv sau hotărârea adunării generale, până la care poate fi majorat capitalul social, prin
decizia consiliului de administraţie, respectiv a directoratului.
Regulile privind capitalul autorizat sunt consacrate de art. 2201 din Legea nr. 31/1990. în acord
cu prevederile normei legale menţionate prin actul constitutiv, consiliul de administraţie,
respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, într-o anumită perioadă, ce nu poate depăşi 5 ani de
la data înmatriculării societăţii, să majoreze capitalul social subscris până la o valoare nominală
determinată (capital autorizat), prin emiterea de noi acţiuni în schimbul aporturilor. Din
conţinutul textului de lege reprodus tragem concluzia potrivit căreia capitalul autorizat
reprezintă o cale specială de majorare a capitalului social ce se aplică exclusiv societăţii pe
acţiuni şi în comandită pe acţiuni.
Deducem, de asemenea, că majorarea capitalului social, în cazul capitalului autorizat, se
realizează exclusiv prin emiterea de noi acţiuni şi trebuie îndeplinită în cel mult 5 ani. Termenul
de 5 ani de majorare a capitalului social în cazul capitalului autorizat curge de la data
înmatriculării societăţii, iar dacă autorizarea a fost acordată de adunarea generală a acţionarilor,
termenul de 5 ani curge de la data înregistrării modificării. Capitalul autorizat poate fi stabilit
deci în momentul constituirii societăţii sau ulterior, de adunarea generală a acţionarilor, prin
modificarea actului constitutiv. în toate cazurile însă, valoarea nominală a capitalului autorizat
nu poate depăşi jumătate din capitalul social subscris, existent în momentul autorizării.
Potrivit legii, prin autorizarea acordată, consiliului de administraţie, respectiv directoratului, îi
poate fi conferită şi competenţa de a decide restrângerea sau ridicarea dreptului de preferinţă al

15
acţionarilor existenţi. Această autorizare se acordă consiliului de administraţie, respectiv
directoratului, de către adunarea generală extraordinară, cu hotărârea luată în prezenţa
acţionarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor
acţionarilor prezenţi. De asemenea, decizia consiliului de administraţie, respectiv a
directoratului, cu privire la restrângerea sau ridicarea dreptului de preferinţă se depune la oficiul
registrului comerţului, spre menţionare în registrul comerţului şi publicare în Monitorul Oficial.

j) Majorarea capitalului social fără noi aporturi

Majorarea capitalului social fără noi aporturi este reglementată de art. 210 alin. (2) din Legea
nr. 31/1990, potrivit căruia acţiunile noi pot fi liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia
rezervelor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea
unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.
Aşa cum s-a observat în literatura de specialitate, spre deosebire de majorarea capitalului
social prin noi aporturi, care îmbogăţeşte patrimoniul societăţii cu
anumite valori patrimoniale, majorarea capitalului social fără noi aporturi este lipsită de acest
efect, ea constând în simple operaţiuni contabile.

k) Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor

Rezervele prezintă anumite sume de bani prelevate din profitul societăţii şi au destinaţiile
prevăzute de lege. Rezervele sunt de trei categorii: legale, statutare şi facultative:
- rezervele legale sunt obligatorii în cazul societăţilor pe acţiuni şi societăţilor cu răspundere
limitată şi se constituie prin preluarea din profitul societăţii în fiecare an a cel puţin 5% până ce
fondul atinge minimum a cincea parte din capitalul social [art. 183 alin. (1) şi art. 201 alin. (2)
din Legea nr. 31/1990].
- rezervele statutare se constituie în condiţiile prevăzute în actul constitutiv şi au destinaţia
stabilită de către asociaţi.
- rezervele facultative se constituie şi au destinaţia dată de adunarea generală a asociaţilor.
Potrivit legii, acţiunile noi emise de societate pentru mărirea capitalului social pot fi eliberate
prin încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale. Rezultă că dintre cele trei categorii
de rezerve ale societăţii doar cele facultative şi statutare pot constitui resurse pentru majorarea
capitalului social.

16
 Mărirea capitalului social prin încorporarea rezervelor se realizează printr-o operaţiune
contabilă de virare a unei sume din contul «rezerve» în contul «capital social» (conturi de
pasiv), cu consecinţa scăderii rezervelor şi creşterii corespunzătoare a capitalului social. Pentru
că provin din profitul societăţii, acţiunile emise în schimbul rezervelor vor fi distribuite gratuit
asociaţilor. Se impune a fi reţinut că, în conformitate cu art. 210 alin. (3) din Legea nr. 31/1990,
în rezervele societăţii pot fi incluse diferenţele favorabile rezultate din evaluarea patrimoniului
social, dar fără putinţa de a majora capitalul social. Aşadar, pot fi folosite în vederea majorării
capitalului social doar sumele care provin din profitul societăţii.

l) Majorarea capitalului social prin încorporarea profitului sau a primelor de

emisiune
Aşa cum am arătat când ne-am preocupat de elementele constitutive ale societăţii
comerciale, profitul realizat se distribuie asociaţilor sub formă de dividende, încorporarea
profitului în capitalul social presupune emisiunea de noi acţiuni sau majorarea nominală a celor
existente corespunzător cu valoarea profitului distri-buibil. Deci în loc de dividende acţionarii
vor primi acţiuni noi, emise de societate.
Prima de emisiune reprezintă diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a
acţiunilor, pe care trebuie să o suporte noii acţionari. Această primă constituie un supliment de
aport şi este destinată să acopere cheltuielile emisiunii, precum şi diminuarea valorii intrinseci a
acţiunilor vechi.
Majorarea capitalului social prin încorporarea profitului sau a primelor de emisiune se
realizează la fel ca şi în cazul încorporării rezervelor printr-o operaţiune contabilă între conturile
de pasiv.

m) Majorarea capitalului social prin compensarea creanţelor asupra societăţii cu

acţiuni ale acesteia
Acest procedeu de majorare a capitalului social este reglementat de art. 210 alin. (2) din
Legea nr. 31/1990 şi constă în dobândirea de acţiuni în schimbul creanţelor societăţii. în
concret, creditorii societăţii devin astfel acţionari ai acesteia, întrucât legea nu face nicio
deosebire, înseamnă că nu are relevanţă natura juridică a creanţelor convertite în acţiuni (creanţe
garantate, chirografare etc.). Legea nu face distincţie nici în funcţie de persoana creditorilor, de

17
unde concluzia că aceştia pot fi terţii care se află în raporturi juridice cu societatea sau chiar
asociaţii care au împrumutat (finanţat) societatea pe parcursul desfăşurării activităţii.
Majorarea capitalului social prin compensarea creanţelor asupra societăţii cu acţiuni ale
acesteia se realizează tot printr-o operaţiune contabilă de virare a unor sume de bani în conturile
de pasiv ale societăţii.
Regulile de mai sus privesc în principal majorarea capitalului social al societăţilor pe
acţiuni, însă se impune a fi reţinut că ele se aplică deopotrivă societăţilor cu răspundere limitată.
Soluţia este reglementată în mod expres în conţinutul art. 221 din Legea nr. 31/1990, potrivit
căruia societatea cu răspundere limitată îşi poate majora capitalul social în modalităţile şi din
sursele prevăzute de art. 210 (adică potrivit normelor specifice societăţilor pe acţiuni).

CAPITOLUL III. CONTABILITATEA

CAPITALURILOR

3.1. Contabilitatea constituirii capitalului social

Contabilitatea capitalului social

In structura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil fiind constituit la
înfiinţarea întreprinderii societare, prin aportul in natura si/sau in numerar al proprietarilor sau
asociaţilor. Fiind un capital investit, aşa cum se afirma in modelul anglo – saxon, capitalul
social reprezintă creanţe reziduale (rezidual claim), in sensul ca la lichidarea unei societatea
comerciale se achita mai intui drepturile creditorilor (si alte obligaţii),iar ce romane după ce
acestea sunt complet satisfăcute, revine proprietarilor sau asociaţilor.
Capitalul social se împarte in capital subscris neversat si capital subscris vărsat.

18
 Capitalul subscris neversat este capitalul pe care proprietarii sau asociaţii s-au angajat sa-l
pună la dispoziţia întreprinderii societare. In măsura in care capitalul este eliberat sau capitalizat
efectiv in bani si/sau in natura, el devine capital subscris vărsat.
In cadrul societarilor comerciale pe acţiuni pentru aporturile in numerar, constituirea capitalului
social in raport de stabilire a condiţiilor pentru realizarea aportului se delimitează in trei paşi
succesivi, cum sunt subscrierea fara apelare, adică fara nominalizare la plata, subscrierea cu
apelare fara vărsare, subscrierea cu apelare si vărsare. In mod corespunzător, capitalul social se
diferenţiază in capital subscris neapelat; capital subscris apelat si neversat; capital subscris
apelat si vărsat.
Capitalul social este divizat in acţiuni sau parţi sociale, in raport de natura juridica si
economice.
Acţiunea reprezintă o fracţiune a capitalului societarilor in comandita pe acţiuni si pe
acţiuni, fracţiune care este in mod necesar un titlu de valoare, de valoare egala. Din punct de
vedere juridic acţiunea este însemnul prin care dreptul acţionarului este incorporat, adică un titlu
de credit constatator al drepturilor si obligaţiilor care decurg din calitatea de actionar. Conform
Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, acţiunile vor cuprinde: denumirea si durata
societarii, durata contractului de societate; număra din registrul comerţului in care este
înregistrata societatea; capitalul social; numărul acţiunilor si numărul de ordine; valoarea
nominala a acţiunilor si a vărsămintelor efectuate; avantajele acordate fondatorilor.
Aşa cum se statuează in Legea nr. 31/1990 a societarilor comerciale, acţiunile se împart in
acţiuni la purtător si acţiuni normative. Acţiunile la purtător se caracterizează prin aceea ca sunt
dotate cu posibilitatea de a circula; circulaţia acţiunilor normative este supusa unor formalitatea
de înregistrare in registrul acţiunilor ţinut la sediul societarii, si atunci când capitalul a fost
înregistrat in întregime.
Societăţile pe acţiuni pot emite,pe langa acţiunile ordinare, si acţiuni preferenţiale cu dividend
prioritar fara drept de vot. Actiunile preferenţiale nu pot depăşi o pătrime din capitalul social si
au aceeaşi valoare ca si acţiunile ordinare.
Capitalul social al societarilor comerciale, altele decât pe acţiuni,se împarte in parţi sau cote
sociale cu valoare egala. Acestea sunt reprezentate de un certificat eliberat fiecărui asociat care
cuprinde: denumirea societarii si capitalul social, numărul si valoarea unitara a parţilor sociale,
precum si numele titularului lor. De asemenea, va trebui sa contina si modul restrictiv de
circulaţie al acestora recunoscut fiind ca potrivit normelor legale in vigoare cesiunea cotelor

19
sociale este îngrădita. Fata de terţi pârtile sociale nu pot fi cesionate, numai daca o asemenea
operaţie a fost permisa prin contractul de societate. De asemenea, ele pot fi cesionate pe baza
deciziei generale a asociaţilor, adoptata in unanimitate. Cesiunea nu eliberează pe asociatul
cedent de ceea ce mai datoraeaza societarii din aportul sau de capital. Intre asociaţi, pârtile
sociale sunt transferabile far nici o limitare sau aprobare.
Pe parcursul funcţionarii întreprinderii capitalului social se poate majora prin emisiunea de
acţiuni noi si prin operaţii interne (incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exerciţiului
precedent, transformarea de obligaţiuni in acţiuni). De asemenea, capitalul se poate micşora prin
rambursarea câtre asociaţi a unei parţi din capital, prin răscumpărarea de acţiuni, prin acoperirea
pierderilor provenite din exerciţiile precedente si prin alte operaţii potrivit legii.

Contabilitatea constituirii capitalului social

Actul iniţial de constituire a capitalului social se identifica in plan economico-financiar cu
înfiinţarea întreprinderilor societare. In acest scop trebuie sa fie îndeplinite anumite condiţii
stabilite prin legislaţie economico-financiara, prin statul si contractul de societate. Din pachetul
de condiţii prezintă interes pentru contabilitate problema subscrierii capitalului si a aportului
fizic in natura si/sau in bani, după caz. Aşa cum prevede legea 31 privind societăţile
comerciale,la constituirea întreprinderii societare este necesara subscrierea integral a capitalului
social. Totodată, asociaţii subscriptori sunt obligaţi sa aporteze efectiv in natura si/sau in
numerar valoarea capitalului subscris. Astfel, in cazul societarilor in nume colectiv si in
comandita simpla, data la care se varsă întregul capital social subscris este stabilita prin
contractul de societate. Similar se rezolva problema si in cazu societarilor cu răspundere limitata
cu precizarea ca nu pot constitui aporturi prestaţiile in munca, creanţele si titlurile negociabile.
Aporturile in natura reprezintă cel mult 60% din capitalul social. In cazul societarilor pe acţiuni
si in comandita pe acţiuni, întreprinderea societara se poate constitui numai daca întregul capital
a fost subscris si fiecare asociat a vărsat in numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise.
Acţiunile ce reprezintă aporturi in natura vor trebui acoperite integral. Aporturile in creanţe nu
sunt admise.
In subscrierea capitalului social se pot întâlni cazuri particulare cum sunt:
a) subscrierile publice depăşesc capitalul social prevăzut in prospectul de emisiune sau sunt mai
mici decât acesta. Fondatorii sunt obligaţi sa supună adunării constitutive mărirea sau, după caz,
micşorarea capitalului social la nivelul subscripţiei. Daca adunarea constitutiva nu aproba

20
creşterea capitalului social,se procedează la reducerea subscrierilor la nivelul capitalului
statutar. Surplusul se înapoiază subscriptorilor;
b) in cazul in care exista aporturi in natura,adunarea constitutiva numeşte unul sau mai mulţi
experţi care isi vor da avizul asupra evaluărilor. Pentru evaluare se va avea in vedere titlul
juridic cu care sunt aduse bunurile in patrimoniul societarii, starea bunurilor, precum si preturile
lor. In acest scop se va proceda astfel:
- sub aspectul titlului juridic, daca bunurile sunt aduse in proprietatea societarii se va lua in
considerare întreaga valoare a acestora. Daca sunt transmise in folosinţa, se vor aprecia
cheltuielile de care societatea va fi scutita, altfel urmând a plaţi chirie;
- starea bunurilor va fi estimata prin prisma uzurii fizice si morale,randamentul pe care-l pot da
in activitatea concreta in care vor fi folosite;
- preturile luate in consideraţie vor fi aceleaşi practicate pe piata in faza evaluării (preturi
similare prin similare, preturi medii apărute in diferite publicaţii etc.).
Daca asociaţii nu fac in termen vărsămintele la capitalul social subscris, ei sunt obligaţi la
plata dobânzii legale pentru durata întârzierii. Plata dobânzii nu exclude răspunderea asociatului
pentru daunele cauzate societarii.
Aşa cum se arata in Legea nr.31 a societarilor comerciale, art. 66, când acţionarii nu au
efectuat plata vărsămintelor ce le datorează, societatea îl va invita sa-si îndeplinească aceasta
obligaţie printr-o somaţie colectiva, publicata de doua ori, la interval de 15 zile, in Monitorul
Oficial si intr-un ziar răspândit. Când nici in urma acestei condiţii acţionarii nu vor efectua
vărsămintele, consiliul de administraţie va putea decide fie urmărirea acţionarilor pentru
vărsămintele retrase, fie anularea acelor acţiuni normative.
Daca acţiunile vor fi anulate, in locul lor vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr,
care vor fi vândute.
Daca in urma îndeplinirii formalităţilor de anulare si vânzare nu s-au realizat sumele
datorate societarii, se procedează la reducerea capitalului proporţional cu diferenţa dintre
capitalul existent si capitalul social.

3.2. Contabilitatea creşterii capitalului social

Majorarea capitalului social.
Pe parcursul desfasurarii activităţii, entitatea poate sa redimensioneze capitalul prin
majorare in conformitate cu hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor sau asociaţilor. Motivul

21
creşterii este dat de necesitatea procurării de noi resurse in vederea finanţării operaţiilor de
investiţii sau pentru întărirea situaţiei financiare si obţinerea unei imagini de solvabilitate fata de
terţi.
Creşterea capitalului se poate realiza astfel:

MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

Modalitati (cai)
Modalitati (cai)

Aporturi noi in Emiterea de noi Incorporarea

natura acţiuni rezervelor
Alte operatii

Remarca: Modalităţile de majorare a capitalului se substituie reglementarilor legislative emise.

3.3. Funcţionarea conturilor

Contul 101 „Capital”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului subscris si vărsat in natura si/sau in numerar
de câtre acţionarii sau asociaţii unei societatea, precum si majorării sau reducerii capitalului
potrivit legii.
Contabilitatea analitica a capitalului se tine pe acţionari sau asociaţi evitându-se numărul si
valoarea nominala a acţiunilor sau parţilor sociale subscrise sau vărsate,
Contul 101 „Capital”este un cont de pasiv.
In creditul acestui cont se înregistrează:
- 456 = capitalul subscris de acţionari sau asociaţi in natura si/sau in numerar, capitalul majorat
prin subscripţie sau emisiune de noi acţiuni, precum si capitalul prelua in urma operaţiilor de
fuziune prin absorbţie cu alte persane juridice;
- 106 = rezervele destinate majorării capitalului;
- 104 = primele legate de capital,incorporate in aceste.
In debitul contului se înregistrează:

22
- 456 = capitalul retras de acţionari sau asociaţi, precum si capitalul social lichidat cu ocazia
fuziunii sau lichidării persoanelor juridice;
- 117 = pierderile realizate in exerciţiile precedente, care reduc capitalul;
- 502 = reducerea capitalului ca urmare a anularii acţiunilor proprii rascumparate.
Soldul contului reprezintă capitalul subscris vărsat/neversat.

Contul 104 „Prime legate de capital”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta primelor de emisiune, de fuziune, de aport si de
conversie a obligaţiunilor in acţiuni.
Contul 104 „Prime legate de capital” este un cont de pasiv.
In creditul contului se înregistrează:
- 456 = valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii,fuziunii, aportului la capital si/sau din
conversia obligaţiunilor in acţiuni.
In debitul contului se înregistrează:
- 101 = primele legate de capital incorporate in acesta;
- 106 = primele de capital transferate la rezerve.
Soldul contului reprezintă primele de capital netransferate la capital sau la rezerve.

Contul 105 „Rezerve din reevaluare”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezervelor di reevaluarea imobilizărilor corporale si a
altor reevaluări efectuate potrivit legii.
Contul 105 „Rezerve din reevaluare” este un cont de pasiv.
In creditul contului se înregistrează:
- 211, 212, 213, 214 = creşterea de valoare rezultata din reevaluarea imobilizărilor corporale
In debitul contului se înregistrează:
- 106 = rezerva din reevaluare trecuta la rezerve;
- 211, 212, 213, 214 = descreşterile de valoarea contabila neta, rezultate din reevaluarea
imobilizărilor corporale.
Soldul creditor al contului reprezintă rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale.

Contul 106 „Rezerve”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezervelor constituite.

23
Contul 106 „Rezerve” este un cont de pasiv
In creditul contului se înregistrează:
- 105 = rezerva din reevaluare trecuta la rezerve;
- 117 = profitul net realizat in exerciţiile anterioare,repartizat la rezerve;
- 129 = profitul net realizat la închiderea exerciţiului curent repartizat la rezerve;
- 104 = primele de capital trecute la rezerve;
- 261, 262, 263 = diferenţa dintre valoarea titlurilor primite si valoarea neamortizata a
mijloacelor fixe, respectiv a terenurilor, care fac obiectul participării in natura la capitalul social
al altei persoane juridice.
In debitul contului se înregistrează:
- 101 = rezervele destina majorării capitalului social potrivit legii;
- 261, 262, 263 = diferenţa dintre valoarea titlurilor de participare retrase sau cedate si valoarea
neamortizata a mijloacelor fixe, respectiv a terenurilor care au constituit obiectul participării in
natura la capitalul social al altei persoane juridice.
- 117 = rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor realizate in exerciţiile precedente.
Soldul contului reprezintă rezervele existente si neutilizate.
Contul 107 “Rezerve din conversie” face parte din grupa 10 “Capital şi rezerve”, se utilizează
doar în situaţiile financiare consolidate şi este un cont bifuncţional.
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența diferențelor de curs valutar rezultate din conversia
situațiilor financiare anuale ale societăților nerezidente.
În creditul contului 107 “Rezerve din conversie” se înregistrează:
diferențele favorabile rezultate din conversia posturilor de activ cuprinse în bilanțul societăților
nerezidente;
diferențele favorabile rezultate din conversia posturilor de datorii cuprinse în bilanțul
societăților nerezidente;
diferențele nefavorabile recunoscute drept cheltuială la cedarea participațiilor deținute în
societățile nerezidente (665).
În debitul contului 107 “Rezerve din conversie” se înregistrează:
diferențele nefavorabile rezultate din conversia posturilor de activ cuprinse în bilanțul
societăților nerezidente;
diferențele nefavorabile rezultate din conversia posturilor de datorii cuprinse în bilanțul
societăților nerezidente;

24
diferențele favorabile recunoscute drept venit la cedarea participațiilor deținute în societățile
nerezidente (765).
Soldul creditor reprezintă diferențele favorabile aferente societăților nerezidente consolidate, iar
soldul debitor, cele nefavorabile.

Contul 108 “Interese care nu controlează” face parte din grupa 10 “Capital şi rezerve”, este un
cont bifuncţional şi se utilizează numai în situaţiile financiare consolidate.
Cu ajutorul acestui cont se evidențiază interesele care nu controlează, rezultate cu ocazia
consolidării filialelor prin metoda integrării globale.
În creditul contului 108 “Interese care nu controlează” se înregistrează partea din rezultatul
favorabil al exercițiului financiar și celelalte capitaluri proprii ale filialei, atribuită unor interese
care nu sunt deținute de către societatea-mamă, direct sau indirect.
În debitul contului 108 “Interese care nu controlează” se înregistrează partea din rezultatul
nefavorabil, atribuită unor interese care nu sunt deținute de către societatea-mamă, direct sau
indirect.
Soldul contului reprezintă interesele care nu controlează.
Contul 109 "Actiuni proprii"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor proprii, rascumparate potrivit legii.
Contul 109 "Actiuni proprii" este un cont de activ.
In debitul contului 109 "Actiuni proprii" se inregistreaza:
- pretul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate (512).
In creditul contului 109 "Actiuni proprii" se inregistreaza:
- reducerea capitalului cu valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate, potrivit legii (101);
- diferenta intre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si
valoarea lor nominala (149);
- valoarea sumei de incasat/incasate din vanzarea actiunilor proprii (461, 512);
- diferenta intre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii si pretul lor de
vanzare (149);
- valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit (149).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor proprii, rascumparate, existente.

25
 CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND CAPITALUL
SOCIAL LA S.C. ALPROM S.A.
La inceputul lunii martie se prezinta urmatoarea situatie:

Cont Denumire cont Suma Cont Denumire cont Suma

2111 Terenuri 1.000 1012 Capital social 2.000
subscris vărsat
5121 Cont la banca 2.800 1061 Rezerve legale 800
5311 Casa in lei 1.000 105 Rezerve din 2.000
reevaluare
4.800 4.800

In cursul lunii au avut loc următoarele miscari patrimoniale:

26
1. La 02.03. se înregistrează subscrierea la capitalul social in valoare de 10.000 lei (borderoul
acţiunilor subscrise sau contractul si statutul de societate comerciala).
- 456 A (d) A + X = P + X (reg. 2)
- 1011 P (c) 456 = 1011 10.000lei

2. La 05.03 se înregistrează vărsarea aportului in numerar in valoare de 2.000 lei si 4.000 lei
prin cont bancar (extras de cont, registru de casa)
- 5121 A (d) A + X – X = P (reg. 2, 3) % = 456 6.000 lei
- 5311 A (d) 5121 4.000
- 456 A (c) 5311 2.000

3. La 05.03. se înregistrează regularizarea capitalului social.

- 1011 P (d) A = P + X – X (reg. 2, 3)
- 1012 P (c) 1011 = 1012 6.000 lei

4. La 08.03 se inregistreaza aportul in natura sub forma de mijloace fixe, in valoare de 4.000 lei
(proces-verbal si raport tehnic de evaluare)
- 212 A (d) A + X – X = P (reg. 2, 3)
- 456 A (c) 212 = 456 4.000 lei

5. La 08.03. se înregistrează regularizarea capitalului social.

- 1011 P (d) A = P + X – X (reg. 2, 3)
- 1012 P (c) 1011 = 1012 4.000 lei

6. La 19.03. se înregistrează emisiunea a 1.000 de acţiuni cu valoarea de emisiune de 3 lei si

nominala de 2 lei (borderoul acţiunilor)
- 456 A (d) A + X = P + X (reg. 2) 456 = % 3.000 lei
- 1011 P (c) 1011 2.000
- 1041 P (c) 1041 1.000

7. La 20.03. se inregistreaza incasarea preţului total de emisiune aferent acţiunilor subscrise si

înregistrate (extras de cont)

27
- 5121 A (d) A + X – X = P (reg. 2,3)
- 456 A (c) 5121 = 456 3.000 lei

8. La 20.03. se înregistrează regularizarea capitalului social.

- 1011 P (d) A = P + X – X (reg. 2,3)
- 1012 P (c) 1011 = 1012 2.000 lei

9. La 22.03. se incorporează rezervele legale in capitalul social (hotărârea A.G.A., nota de

contabilitate) in suma de 800 lei.
- 1061 P (d) A = P + X – X (reg. 2,3)
- 1012 P (c) 1061 = 1012 800 lei

10. La 23.03. se înregistrează constituirea primelor de fuziune in valoare de 600 lei si de aport
in valoare de 500 lei
- 456 A (d) A + X = P + X (reg. 2) 456 = % 1.100 lei
- 1041 P (c) 1041 600
- 1042 P (c) 1042 500

11. La 26.03. se înregistrează încasarea viramentelor, cf extrasului de cont.

- 5121 A (d) A + X – X = P (reg. 2,3)
- 456 A (c) 5121 = 456 1.100 lei

12. La 27.03. se incorporează la capitalul social primele de fuziune si primele de aport

(hotărârea A.G.A., nota de contabilitate)
- 1041 P (d) A = P + X – X (reg. 2,3) % = 1012 1.100 lei
- 1042 P (d) 1041 600
- 1012 P (c) 1042 500

13. La 27.03. se înregistrează incorporarea in capitalul social pe baza reglementarilor legale a

diferenţei favorabile rezultata din reevaluarea terenurilor, in valoare de 2.000 lei (hotărârea
A.G.A., nota de contabilitate)

28
- 105 P (d) A = P + X – X (reg. 2, 3)
- 1012 P (c) 105 = 1012 2.000 lei

14. La 28.03. un asociat isi retrage aportul adus la capitalul social sub forma unui teren in
valoare de 600 lei.
- 456 A (d) A + X – X= P (reg. 2, 3)
- 2111 A (c) 456 = 2111 600 lei

15. La 28.03. se înregistrează diminuarea capitalului social.

- 456 A (c) A – X = P - X (reg. 3)
- 1012 P (d) 1012 = 456 600 lei

CONCLUZII

Capitalul social al unei societati trebuie considerat in functie de capacitatea beneficiara a

acesteia (in special in decursul primilor ani) si a nevoilor sale financiare interne si externe.
Nu este indicat sa se subestimeze aceste valori de capital fara de care societatea va fi
obligata sa recurga la mariri ulterioare de capital, cu riscul de a-si periclita dezvoltarea activitatii
si chiar existenta. Totusi, nici o supraestimare a acestei valori nu este indicata intrucat sumele
astfel investite in capital pot fi destul de greu rambursate asociatilor/actionarilor.
Capitalul social stabilit de către fondatori și indicat ăn actul de constituire a societăți
comerciale are o importanţă relevantă pentru societatea comercială, atât la etapa constituirii
acesteia, cât şi la funcţionarea ei. Analizând prevederile legislaţiei în vigoare a Republicii
Moldova, precum şi multitudinea de idei exprimate în literatura de specialitate, am putea
clasifica funcţiile capitalului social în trei categorii: funcţiile capitalului social referitoare la

29
potenţialii creditori ai societăţii comerciale; funcţiile capitalului social referitoare la asociaţi;
funcţiile capitalului social referitoare la societatea comercială propriu-zis.

BIBLIOGRAFIE

1."Tratatul de contabilitate financiara" Autori: Nicolae FELEAGA,Ion IONASCU

Editura: Economica, 2009
2."Contabilitate-monografii contabile"Autori: Valentina CAPOTA,Alina DANCESCU
Editura: Niculescu,Anul: 2008
3."Control financiar"Autori: Mircea BOULESCU,Marcel GHITA,Editura: Eficient
Anul: 2010
4."Contabilitatea financiara"Coordonator: Mihai RISTEA,Editura: Universitara
Anul: 2004
-     "Legea contabilitatii nr.82/1993 modificata si completarile ulterioare"

30
-    "Ordinul Ministrului Finantelor nr.306/2002"
Manuale scolare

31