UNIVERSITATEA ,,A. I.

CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ŞCOALA ECONOMICĂ POSTUNIVERSITARĂ -ELITEC-

Informatica pentru profesionistul contabil

ESEU
CARACTERIZAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CONTABIL AL
,, S.C. IASICON S.A. ’’ - IAŞI

Coordonator ştiintific :
Prof. univ. dr. ALEXANDRU ŢUGUI

-2005-

CUPRINS:
1. CAPITOLUL I. PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL “SC IASICON
SA”……………………………………………………………………………………………………...2
2. CAPITOLUL II. DESCRIEREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CONTABIL AL “SC
IASICON SA”………………………………………………………………………………………...22
3. CAPITOLUL III. POSIBILITĂŢI DE MODERNIZARE A SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL CONTABIL DIN S.C. IASICON S.A………………………………………44
4. CAPITOLUL IV. CONCLUZII………………………………………………………………….47
5. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………..48

CAPITOLUL I

1
 PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL
,, S.C. IASICON S.A. ’’ – IAŞI

Istoric societate
SC IASICON SA este o companie de construcţii fondată în anul 1958. Începând cu anul 1992,
compania s-a separat de structura fostului Trust de Antreprize Generale de Construcţii Montaj Iaşi, şi s-a
organizat ca o companie cu capital privat, profilată pe construcţia de obiective civile, industriale, edificii
culturale, drumuri. Ea execută lucrări de construcţii civile, industriale şi agricole.
Un compartiment important se ocupă cu activitatea de restaurare. Compania desfăşoară lucrări şi
proiecte în diferite forme de colaborare, însă majoritatea sunt în regie proprie deoarece deţine o bază
materială care acoperă majoritatea tehnologiilor de execuţie.
IASICON deţine o staţie proprie de betoane cu toate dotările şi mijloacele de transport. Recent
baza materială a inclus şi pachete moderne şi eficiente de cofrare (PERI), schele şi alte utilităţi necesare
activităţilor din şantier, dar la standarde actuale.
Compania deţine o linie de producţie a reperelor de aluminiu şi PVC pentru geamuri şi uşi, un
gater şi uscător pentru prelucrarea lemnului. Ea are în dezvoltare şantiere pe tot cuprinsul ţării, iar
legăturile sunt asigurate printr-un parc auto propriu divers şi eficient.
Compania dispune de o bază de producţie proprie de 70.000 mp, având spaţii de depozitare închise
şi deschise cu acces la calea ferată, staţie de betoane şi mortare, linie de prefabricate din beton şi beton
armat de volum mic, atelier confecţii metalice, atelier confecţii aluminiu, mijloace de transport şi punere
în operă a betonului (pompă, autobetoniere), parc propriu de mijloace de transport (autobasculante,
autocamioane), maşină de tencuit şi turnat sape, buldoexcavator, buldozer S650, parc propriu de mică
mecanizare.
După anul 1989 compania a dat în folosinţă peste 5100 de apartamente în Iaşi, Paşcani, Belceşti şi
Chişinău. Spitalul de Urgenţă, parcul tehnologic Tehnopolis, blocuri de locuinţe MapN, staţii de epurare
a apei, sedii de bănci (BCR Iaşi, Huşi, Negreşti), sunt doar câteva din realizările IASICON. Compania a
refăcut clinicile de chirurgie din Spitalul SF. Spiridon şi amenajarea sediului CASS din Iaşi.
Consecutiv succeselor obţinute IASICON este participantă la programul naţional ANL.

Obiect de activitate

2
 Scopul societăţii este obţinerea de profit prin realizarea de lucrări şi produse în domeniul
construcţiilor în principal, precum şi în alte domenii precizate în statut.
Conform statutului obiectul de activitate al societăţii este:
Producţie:
- fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii;
- producţie de ambalaje din lemn;
- fabricarea altor produse din lemn;
- fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii;
- fabricarea elementelor din beton pentru construcţii;
- fabricarea elementelor din ipsos pentru construcţii;
- fabricarea betonului;
- fabricarea mortarului;
- fabricarea altor elemente din beton, ciment sau ipsos;
- construcţii metalice şi părţi componente;
- structuri şi tâmplării metalice;
- fabricarea de recipienţi, containere şi alte produse similare din oţel;
- fabricarea altor articole din metal;
- producţie de scaune (exclusiv cele din metal);
- producţia mobilierului pentru bucătării;
- producţia altor tipuri de mobilier;
- producţia de scaune din metal;
- producţia mobilierului din metal pentru birouri şi magazine.
Comerţ:
- comerţ intermediar cu material lemnos şi de construcţii;
- comerţ intermediar cu produse alimentare, băuturi şi tutun;
- comerţ cu ridicata al produselor de ceramică, sticlărie, lacuri, vopsele, tapete şi produse de
întreţinere;
Servicii:
- închirierea utilajelor de construcţii şi demolare, cu personal de deservire aferent;
- întreţinerea şi repararea autovehicolelor (fără reparaţiile executate în întreprinderi organizate
de tip industrial);

3
- hoteluri şi moteluri cu restaurant;
- alte mijloace de cazare;
- manipulări;
- depozitări;
- dezvoltare (promovare) imobiliară;
- cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare;
- închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;
- închirierea autoturismelor;
- închirierea altor mijloace de transport terestru;
- închirierea maşinilor şi echipamentelor de birou;
- cercetarea fundamentală;
- activităţi de studiere a pieţei de sondaj;
- activităti de proiectare;
- activităţi de testări şi analize tehnice;
- activităţi de întreţinere şi curăţare a clădirilor;
Construcţii:
- demolarea construcţiilor, terasamente şi organizare de şantiere;
- lucrări de foraj şi sondaj pentru construcţii;
- lucrări de construcţii, inclusiv lucrări de artă;
- lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii;
- construcţii de autostrăzi, drumuri, aerodrumuri şi construcţii destinate sportului;
- construcţii hidrotehnice;
- alte lucrări de construcţii inginereşti;
- alte lucrări specifice pentru construcţii;
- lucrări de izolaţie şi protecţie anticorozivă;
- alte lucrări de instalaţii şi de construcţii auxiliare;
- lucrări de ipsoserie;
- lucrări de tâmplărie şi dulgherie;
- lucrări de pardosire şi placare a pereţilor;
- lucrări de vopsitorie, zugrăveli, şi de montări de geamuri;
- alte lucrări de finisare.

4
 Conducere
Conducerea societăţii este asigurată de specialişti licenţiaţi, formată din: director general, director
tehnic, director economic, director producţie.
Conducerea şi controlul societăţii se realizează de către Adunarea Generală a Acţionarilor,
Consiliul de Administraţie, iar gestiunea societăţii este controlată de Adunarea Genenerală a
Acţionarilor prin intermediul Comisiei de cenzori.
Adunarea Generală a Acţionarilor
Este organul suprem de conducere a societăţii, care decide asupra activităţii acesteia şi asupra
politicii sale economice şi comerciale.
Adunările generale ale acţionarilor pot fi ordinare şi extraordinare.
Adunarea generală ordinară a acţionarilor se întruneşte cel puţin o dată pe an, la trei luni de la
închiderea exerciţiului financiar şi are următoarele atribuţii principale:
- numeşte membrii Consiliului de Administraţie şi cenzorii, le stabileşte salariul, îi descarcă de activitate
şi îi revocă, se pronunţă asupra gestiunii administratorilor;
- stabileşte competenţele şi răspunderile Consiliului de Administraţie şi ale cenzorilor;
- aprobă şi modifică programele de activitate şi stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli al societăţii,
după ascultarea rapoartelor Consiliului de Administraţie şi a cenzorilor;
- examinează, aprobă sau modifică bilanţul şi contul de profit şi pierdere al societăţii, după ascultarea
rapoartelor Consiliului de administraţie şi cenzorilor;
- hotărăşte asupra constituirii fondului de rezevă şi a cotei din beneficiu care să fie inclusă în acest fond;
- fixează dividendele ce se repartizează acţionarilor;
- hotărăşte cu privire la acţionarea în justiţie a membrilor Consiliului de administraţie, a directorului
general, precum şi a cenzorilor, pentru pagubele pricinuite societăţii.
Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se întruneşte ori de câte ori este nevoie pentru a
hotărâ:
- mărirea capitalului;
- schimbarea sau copletarea obiectului de activitate;
- schimbarea formei juridice a societăţii;
- mutarea sediului;
- fuziunea cu alte societăţi;
- reducerea capitalului social sau reîntregirea sa prin emiterea de noi acţiuni;

5
- dizolvarea anticipată a societăţii;
- emiterea de obligaţiuni;
- orice modificare a contractului de societate ori a statutului sau orice altă acţiune pentru care este cerută
aprobarea Adunării Generale Extraordinare.
Adunarea generală ordinară se convoacă de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului de
Administraţie.
Adunările generale ale acţionarilor se convoacă, prin publicarea în Monitorul Oficial, prin afişarea
unui anunţ la sediul societăţii, cu cel puţin 15 zile înainte de ziua fixată, precizându-se data, locul şi
ordinea de zi a adunării.
Hotărârile Adunării Generale, vor fi depuse în termen de 15 zile, la Registrul Comerţului, pentru a
fi menţionate în registru, şi vor fi publicate în Monitorul Oficial.
Acţionarii îşi exercită dreptul de vot în Adunarea Generală, proporţional cu numărul de acţiuni pe
care le deţin.
Consiliul de Administraţie
Societatea este administrată, de un Consiliu de Administraţie alcătuit din 7 persoane. Consiliul de
Administraţie, este condus de un preşedinte, care deţine şi funcţia de director general al societăţii, şi de 2
vicepreşedinţi. Acesta se numeşte de Adunarea Generală a Acţionarilor la prima întrunire, pe o perioadă
de 4 ani, cu posibilitatea de a fi aleşi pe noi perioade de 4 ani.
Consiliul de Administraţie, îşi desfăşoară activitatea, în limita competenţelor şi răspunderilor
stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor. Acesta, se întruneşte ori de câte ori este necesar, la
convocarea preşedintelui, dar cel puţin o dată pe lună, şi ia decizii cu majoritate absolută de voturi.
Comisia de cenzori
Gestiunea societăţii este controlată de Adunarea Genenerală a Acţionarilor prin intermediul
Comisiei de cenzori. Ea este alcătuită din 3 cenzori titulari şi 3 cenzori supleanţi, aleşi din rândul
acţionarilor sau din terţe persoane. Cel puţin unul din cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert
contabil.

Organigramă

6
 Organizarea societăţii SC Iasicon SA, este făcută după o schemă managerială flexibilă, cu
compartimente bine delimitate care relaţionează uşor şi se copletează în orice moment.
Există departamente de producţie, tehnic, marketing, economic, juridic a căror decizii sunt girate
de un Consiliu de Administraţie.
Putem privi societatea ca pe un sistem complex, alcătuit din mai multe structuri subordonate, care
pot fi postate pe trei niveluri organizatorice, şi anume:
Nivelul 1 reprezentat de însăşi societatea comercială, care organizează şi conduce contabilitate în
partidă dublă, încheind activitatea financiar-contabilă prin întocmirea bilanţului contabil.
Nivelul 2 reprezentat de şantier.
Nivelul 3 este reprezentat de punctul de lucru. Acesta reprezintă veriga primară, elementară a
structurii de producţie. La acest nivel nu se organizează şi nu se conduce contabilitatea, întocmindu-se
doar documente primare şi justificative privind existenţa şi mişcarea valorilor materiale gestionate la
acest nivel, precum şi evidenţa operativă a acestora şi a personalului pentru prezenţa la lucru şi a muncii
prestate.
Structura organizatorică se reprezintă prin intermediul unui grafic numit organigramă, care este un
procedeu de vizualizare a unei structuri şi a modului său de funcţionare, prin intermediul anumitor
simboluri şi pe baza unor reguli specifice.
Vezi anexa nr.1, reprezentând organigrama de management şi funcţionare.

7
Anexă nr.1 Organigrama SC IASICON SA
AGA

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

DIRECTORUL GENRAL

A.Q DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR PRODUCŢIE

TEHNIC ECONOMIC
C.Q

COMPARTIMENTUL FINANCIAR-CONTABIL
DEPOZIT COMPARTIMENT PRODUCŢIE-
DECONTĂRI

COMPARTIMENT
MARKETING Atelier confecţii oţel-beton

Atelier mecanic
COMPARTIMENT
Mecanizare-transport
Atelier tămplărie şi tinichigerie

COMPARTIMENT
COMPARTIMENT PSI
APROVIZIONARE

COMPARTIMENT JURIDIC
C.Q. ŞANTIER 21
PERSONAL ÎNVĂŢĂMĂNT
C.Q. ŞANTIER 22 ŞCOLARIZARE

C.Q. ŞANTIER COMPARTIMENT ADMINISTRATIV

INSTALAŢII
Descriere financiară – pe ultimii 3 ani

Situaţia patrimonială a unei societăţi comerciale este reflectată în bilanţul contabil al fiecărui
exerciţiu financiar, care, pune faţă în faţă pe de o parte, bunurile acestuia, creanţele şi lichidităţile,
iar pe de altă parte capitalurile proprii şi datoriile.

La SC Iasicon SA evoluţia principalilor indicatori economico-financiari se prezintă în tabelul

nr.1.

Interpretarea indicatorilor

Activele totale ale societăţii au avut o evoluţie favorabilă pe parcursul celor trei ani, care au
crescut în anul 2003 faţă de anul 2002 cu 16.959.708 milioane lei (34,95%), iar în anul 2004 faţă de
anul 2002 au crescut cu 91.897.590 milioane lei (189,43%). Creşterea activelor totale s-a datorat

8
influenţei activelor imobilizate şi a activelor circulante care, la rândul lor, au avut o evoluţie
crescătoare pe parcursul celor trei ani.
Capitalurile proprii ale societăţii au avut o evoluţie favorabilă pe parcursul celor trei ani, care
au crescut în anul 2003 faţă de anul 2002 cu 17.369.084 milioane lei (36,10%), iar în anul 2004 faţă
de anul 2002 au crescut cu 87.128.740 milioane lei (181,13%). Majorarea capitalurilor proprii a fost
consecinţa creşterii rezervelor legale, rezervelor din reevaluare şi altor rezerve, precum şi a
rezultatului exerciţiului.
Datoriile totale au crescut de la un exerciţiu la altul în perioada analizată, astfel: în anul 2003
faţă de anul 2002, au crescut cu 14.571.875 milioane lei (50,84%), în anul 2004 faţă de anul 2002 au
crescut cu 42.173.302 milioane lei (147,16%). Aceasta s-a datorat creşterii datoriilor comerciale, a
datoriilor fiscale şi a datoriilor pentru asigurările sociale.
Veniturile totale ale societăţii au avut şi ele o evoluţie favorabilă pe parcursul celor trei ani.
În anul 2003 faţă de anul 2002 au crescut cu 90.915.938 milioane lei (41,24%), iar în anul 2004
faţă de anul 2002 au crescut cu 225.107.395 milioane lei (102,11%). Aceasta s-a datorat creşterii
într-o proporţie mai mare a veniturilor din vânzarea mărfurilor şi a veniturilor din producţia
vândută.
Cheltuielile totale au avut o evoluţie crescătoare de la un exerciţiu la altul. În anul 2003 faţă
de anul 2002 au crescut cu 90.683.602 milioane lei (45,97%), iar în anul 2004 faţă de anul 2002 cu
212.520.894 milioane lei (107,74%). Aceasta s-a datorat creşterii într-o proporţie mai mare a
cheltuielilor de exploatare, dar şi a creşterii cheltuielilor financiare şi a celor extraordinare, mai
mult decât veniturile corespunzătoare.
Rezultatul brut al exerciţiului prezintă o evoluţie favorabilă. În anul 2003 faţă de anul 2002 a
crescut cu 232.336 milioane lei (1%), iar în anul 2004 faţă de anul 2002 a crescut cu 12.586.501
milioane lei (54,25%).
Cifra de afaceri a avut o evoluţie favorabilă pe parcursul celor trei ani. În anul 2003 faţă de
anul 2002 a crescut cu 90.410.565 milioane lei (41,27%), iar în anul 2004 faţă de anul 2002 a
crescut cu 223.965.219 miliane lei (102,23%).
Rata lichiditaţii generale(Rlg)

9
 Lichiditatea generală a avut o evoluţie favorabilă pe parcursul celor trei ani. În anul 2003 faţă
de anul 2002 a crescut cu 0,16, în mărimi absolute, respectiv cu 14,15%, în mărimi relative, iar în
anul 2004 faţă de anul 2002 a crescut cu 0,27, în mărimi absolute, respectiv cu 23,9%, în mărimi
relative. Valorile supraunitare ale ratei lichiditaţii generale arată o lichiditate satisfacătoare, ca
urmare a unui fond de rulment pozitiv.

Rata solvabilităţii patrimoniale (Rsp)

Rata solvabilităţii patrimoniale a avut o evoluţie aproape constantă pe parcursul celor trei
ani. În anul 2003 faţă de anul 2002 nu s-a modificat, rămânând constantă, având valoarea 1, iar în
anul 2004 faţă de anul 2002 a scăzut cu 0,04%, în mărimi absolute, respectiv cu 4%, în mărimi
relative. Faptul că valoarile ratei de solvabilitate patrimonială a fost peste 0,5, reflectă o situaţie
normală.

Rata rentabilităţii financiare nete(Rfn)

În anul 2003 faţă de anul 2002 a scăzut cu 10,18%, în mărimi absolute, respectiv cu 27,65%,
în mărimi relative, iar în anul 2004 faţă de anul 2002 a scăzut cu 16,85%, în mărimi absolute,
respectiv cu 45,8%, în mărimi relative. Această evoluţie descrescătoare, nu trebuie privită ca fiind
neapărat nefavorabilă, un nivel ridicat al ratei rentabilităţii financiare, nu este totdeauna favorabil,
deoarece el poate fi consecinţa unor capitaluri proprii prea slabe şi a unui nivel de risc ridicat.

Ratele rentabilităţii financiare pe parcursul celor trei ani au valori, care nu sunt inferioare
ratelor pieţei, ceea ce reflectă faptul că întreprinderea poate găsi noi capitaluri pe piaţa financiară
pentru a-şi finanţa creşterea.

Gradul de îndatorare (Gî), reprezintă un indicator de risc, şi se calculează astfel:

Gî =

10
 În anul 2003 faţă de anul 2002, gradul de îndatorare a crescut cu 7%, în mărimi absolute,
respectiv cu 11,76%, în mărimi relative, iar în anul 2004 faţă de anul 2002, gradul de îndatorare a
scăzut cu 8,63%, în mărimi absolute, respectiv cu 14,69%, în mărimi relative.
Cifra de afaceri (CA) reprezintă volumul afacerilor realizate cu terţii în cadrul activităţii
curente a întreprinderii, fiind principalul indicator al activităţii firmei:

Structura cifrei de afaceri

Date Exerciţiul financiar
de 2002 2003 2004
calcul Mărime Structura Mărime Structura Mărime Structura
absolută (%) absolută (%) absolută (%)
(mil lei) (mil lei) (mil lei)

Pv 207.936.918 0,95 292.724.068 0,94 418.830.039 0,94

Vm 11.164.955 0,05 16.752.742 0,06 24.201.425 0,06
CA 219.101.873 100 309.476.810 100 443.031.464 100

Evoluţia cifrei de afaceri (CA) se prezintă grafic, în fig.nr.1, astfel:

11
 Sistemul logistic şi de producţie
Organizare, produse, servicii
Prin intermediul acestui sistem se realizează dezvoltarea continuă a fluxului de producţie, de la
achiziţia materiilor prime si a materialelor, prelucrarea lor, realizarea producţiei finite, recepţia
lucrărilor , până la decontarea lucrărilor de construcţii-montaj către clienti.
Principalele operaţii desfăşurate în cadrul sistemului logistic şi de producţie la SC IASICON
SA, sunt:
- aprovizionarea cu materii prime si materiale, se face în mare parte prin comenzi trimise prin
e-mail-uri / fax-uri la furnizorii de materii prime si materiale în urma unor selecţii de oferte, primite
anterior de la furnizori , sau direct de la diverşi furnizori noi.
- după onorarea comenzii se procedează la preluarea materiilor prime şi materialelor
auxiliare, pentru a fi recepţionate în depozit.
- transportul de materii prime şi materiale de la furnizori la S.C. IASICON SA se face fie
direct de către furnizor sau prin deplasarea mijlocului de transport cu delegatul societăţii la furnizor.
- pe baza plicului de comandă se face necesarul de materii prime si materiale, care pleacă
(ieşire din gestiune) pe baza unui bon de consum în gestiunea producţiei.
- în cadrul sistemului de producţie, are loc procesul de prelucrare şi transformare a materiilor
prime şi materialelor necesare lucrărilor de bază de construcţii-montaj
- procesul de transport al materialelor de construcţii şi utilajelor de la locul de prelucrare sau
depozitare la obiectele ce se construiesc
- procesul de punere în operă a materialelor şi elementelor de construcţii, în urma cărora se
realizează lucrările de construcţii prevăzute în documentaţia de execuţie
- procesul de montaj a utilajelor tehnologice, asigurându-se astfel punerea în funcţiune a
maşinilor şi utilajelor necesare procesului de producţie la autoritatea contractantă.
- se verifică dacă ceea ce s-a executat diferă de ce s-a contractat, revenind un rol important
ataşamentiştilor
- în urma realizării planului de producţie are loc activitatea de recepţie şi decontare a
lucrărilor de construcţii-montaj către clienţi.

12
 Tehnologia producţiei, în cazul S.C. IASICON S.A. este cea de construcţii-montaj.
Aceasta constă, în faptul că, procesul de producţie în construcţii, este constituit din ansamblul
activităţilor şi proceselor înfăptuite pe şantier, orientate pentru construirea de bunuri imobile-clădiri,
construcţii, instalaţii etc.
În cadrul tehnologiei producţiei de construcţii-montaj se pot deosebi mai multe procese.
Schematic ele se prezintă în figura nr.2 şi anume:

fig nr.2 Procesele tehnologiei de producţie construcţii-montaj

La societatea analizată procesul de producţie, pentru construcţia unui bloc, poate fi descris
sintetic, prin următoarele activităţi: studiere documentaţie; trasare; organizarea şantierului;
efectuarea săpăturilor necesare; betoane; umpluturi; canalizare menajeră şi pluvială; zidărie şi
compartimentări; izolaţie termo şi hidrofone la acoperiş; învelişuri şi tinichigerie; tencuieli;
pardoseli; închideri tâmplărie; zugrăveli-vopsitorii; placarea pereţilor, stâlpilor; instalaţii; finisaje
exterioare. Toate aceste activităţi, se subdivid, în alte succesiuni tehnologice.
Particularităţile producţiei de construcţii-montaj:
- mobilitatea procesului de producţie;
- caracterul de unicat al producţiei de construcţii-montaj;
- desfăşurarea procesului de producţie în aer liber;
- perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj este mare şi un cost relativ ridicat;
- obţinerea unui important volum de materiale de construcţii;
- activitatea de construcţii are adesea un caracter de pionierat;
Compania fiind profilată pe construcţia de obiective civile, industriale, edificii culturale,
drumuri, principalele produse şi servicii sunt:
- Ansambluri de blocuri de locuinţe;
- Construcţii administrativ-comerciale;
- Construcţii culturale şi de cult: consolidare, protecţie şi restaurare;

13
 - Construcţii în domeniul medico-sanitar;
- Construcţii industriale.
După anul 1989 compania a dat în folosinţă peste 5100 de apartamente în Iaşi, Paşcani,
Belceşti şi Chişinău. Spitalul de urgenţă, parcul tehnologic Tehnopolis, blocuri de locuinţe MapN,
staţii de epurare a apei, sedii de bănci, sunt doar câteva din realizările IASICON.

Sistemul de marketing-vânzări
Sistemul marketing-vânzări este realizat în cadrul compartimentului de marketing.
Activitatea de marketing cuprinde ansamblul atribuţiilor prin care se asigură studierea pieţei
interne, cunoaşterea necesităţilor şi comportamentului consumatorilor în vederea stabilirii celor mai
adecvate modalităţi de orientare a producţiei şi de creştere a vânzării lucrărilor şi a satisfacerii
cerinţelor clienţilor.
La SC IASICON SA activitatea de marketing presupune activitatea de contractare a lucrărilor
de construcţii-montaj şi activitatea de alegere a partenerilor de afaceri.
În cadrul întreprinderii noastre sistemul de marketing-vânzări îndeplineşte următoarele
funcţii:
- prospectarea pieţei interne;
- prospectarea pieţei externe;
- propunerea structurii, volumului şi eşalonării produselor şi serviciilor de realizat în firmă;
- propunerea de modalităţi în vederea accelerării şi amplificării contractării lucrărilor de
construcţii-montaj;
- elaborarea proiectelor de organizare tehnologică la nivelul fiecărui contract;
- urmăreşte realizarea la timp a lucrărilor contractate;
- evaluează necesarul de resurse pentru organizarea tehnologică a lucrărilor;
- face în permanenţă publicitate la lucrările şi serviciile realizate, întocmeşte pliante şi albume;
- observarea consumatorilor şi a concurenţei;
Piaţa actuală
Principalii clienţi sunt dovediţi prin lucrările principale ale societăţii şi anume:
Ansambluri de blocuri de locuinţe: Bloc de locuinţe CONEL Iaşi, Bloc de locuinţe nr. 7, 8,
9, cartier Alfa Chişinău, R. Moldova, Bloc de locuinţe D 13 Tătăraşi, Bloc de locuinţe 250 Dacia,
Bloc de locuinţe ANL Bucium.

14
 Construcţii administrativ-comerciale: Sediul C.E.C. Iaşi; Reparaţii capitale sediu UNITA
Iaşi; Sediu societăţii ASTRA Iaşi; B.C.R. Sucursala Iaşi; Sediu B.C.R. filiala Negreşti; Sediu B.C.R.
Agenţia Huşi; Sediu Banca Agricolă Sucursala Iaşi; Reparaţii capitale B.N.R. Sucursala Iaşi;
Extindere Grup de Intervenţie R.T.V. Iaşi; Construire şi dotare clădire O.P.R.M. şi Oficiul Poştal
Târgu Neamţ; Reparaţii capitale, consolidare, restaurare şi modernizare clădire sediul Oficiului
Poştal şi al Direcţiei Regionale de Poştă Iaşi.
Construcţii culturale şi de cult: consolidare, protecţie şi restaurare Teatrul Naţional „V.
Alecsandri” Iaşi; consolidare, restaurare şi amenajare Palatul Culturii Iaşi; lucrări de reparaţii
Vestigii Cucuteni Iaşi; consolidare şi restaurare Muzeul Unirii Iaşi.
Construcţii în domeniul medico-sanitar: consolidare şi reparaţii capitale - Clinica a III a
Chirurgie Spitalul Sf. Spiridon Iaşi; Consolidare şi Reparaţii capitale - Clinica a I a Chirurgie
Spitalul Sf. Spiridon Iaşi; Laboratorul de Medicină Legală Iaşi; reparaţii capitale Spitalul de Elevi şi
Studenţi Iaşi; Spitalul Clinic de Urgenţe 300 paturi Iaşi; Centrul de Diagnostic şi Tratament în profil
teritorial Iaşi; unităţi de ocrotire pentru copii cu nevoi speciale comandate de DGPDC în Iaşi şi
Paşcani.
Construcţii industriale: Hală Industrială S.M.A. Iaşi; Hală reparaţii tramvai Dacia Iaşi;
substaţie de redresare; staţie carburanţi mărire capacitate de depozitare combustibil, secţia nr.1 Iaşi;
punct dispecer P+1 zona C.U.G. Iaşi; sediu şi bază de producţie R.A Termoficare Iaşi; staţie de
tratare a apei comuna Belceşti; staţie de epurare comuna Belceşti; canalizarea comunei Belceşti;
rezervor 500 mc apă comună Belceşti; alimentare cu apă Complex creşterea porcilor Belceşti;
alimentare cu apă a oraşului Paşcani; canalizarea str. Moara de Vânt şi Ciurchi din Iaşi; alimentare
cu apă a comunei Cepleniţa.

Sistemul financiar-contabil
Sistemul de contabilitate realizează:

15
 Gestionarea operativă a documentelor emise şi primite de agentul economic, de tipul:
factură, invoice, chitanţă fiscală, ordine de plată (inclusiv editarea documentelor emise la
imprimantă);
 Obţinerea de situaţii operative privind încasările, plăţile, creanţele şi obligaţiile faţă de
partenerii de afaceri;
 Crearea unei “arhive” contabile informatizate, cuprinzând documentele emise şi primite
şi situaţiile financiar-contabile, care pot fi accesate în timp real de către utilizator.

În cadrul acestui sistem se pot distinge trei categorii de operaţii, şi anume: operaţii ce
caracterizează activitatea de exploatare, operaţii cu caracter financiar şi operaţii cu caracter
excepţional.
În cadrul acestui sistem se pot delimita următoarele operaţiuni:

a). operaţiunea cu contul furnizori, se face în sistem informatizat, după cum urmează:

- recepţia şi înscrierea în jurnalul de cumpărări a facturilor primite de la furnizorii de materii

prime şi materiale sau de la furnizorii de imobilizări, în ordine cronologică;

b). operaţiunea cu contul clienti, se face în sistem informatizat, astfel:

- înregistrarea în jurnalul de vânzări a tuturor facturilor de prestare a serviciilor, în ordine

cronologică;

c). operaţiuni/decontări prin contul casa, se fac în sistem informatizat, prin înscrierea în
registrul de casă a tuturor documentelor (chitanţe, bonuri, foi de vărsământ, deconturi) în ordine
cronologică;

d). operaţiuni/decontări spre bancă, se fac în sistem informatizat, astfel:

- înregistrarea tuturor documentelor bancare (Ordin de plată, Foi de vărsamânt, Bilet la ordin,
C.E.C.);

-efectele bancare în curs de decontare(CEC la ordin si Bilet la ordin);

-decontarea cu furnizorii;

-decontarea cu clienţii;

e). întocmirea statelor de plată pe baza pontajelor primite de la şefii de compartimente şi

transmiterea lor către casierie pentru a putea fi plătit personalul de retribuit;

16
 f). întocmirea şi transmiterea declaraţiilor lunare către bugetul de asigurări de Sănatate, Şomaj,
C.A.S. de pensii.

g). transmiterea în sistem informatizat a diverselor plaţi care se decontează direct din banca
noastră si contul curent (plaţi către trezoreria statului, către furnizori)

Sistemul de resurse umane

- prezentare şi structură:

Prin intermediul sistemului de personal se realizează gestiunea forţei de muncă, urmărirea şi

salarizarea acesteia.

Se controlează următoarele procese:

 Recrutarea şi selecţia personalului;
 Instruirea personalului;
 Analiza evoluţiei forţei de muncă şi aprecierea performanţelor
Accesul în compania IASICON se face numai după criterii de competenţă, calitatea echipei
fiind evidentă prin lucrările executate.
Prin sistemul de resurse umane se realizează funcţia de personal care, vizează încadrarea în
organigramă a personalului corelat cu necesităţile reale de forţă de muncă, încăt fiecare angajat să-şi
poată justifica prezenţa în societate prin munca prestată şi randamentul acesteia.
Resursele materiale sunt deservite de un personal de înaltă calificare. Ea are specialişti care au
preluat o experienţă în domeniul construcţiilor de peste 40 de ani.
În total 53 de ingineri şi maiştri conduc peste 500 de oameni specializaţi pe diverse activităţi.
IASICON dispune de un nr. de 569 angajaţi din care:
1. ingineri maiştri 53
2. economişti 7
3. personal administrativ 5
4. specialişti pentru structură 174
5. specialişti pentru finisaje 263
6. specialişti pentru deservire 67
Categoria medie de calificare este IV, V, iar vârsta medie a personalului este de 35 de ani.

17
 Conducerea societăţii este asigurată de specialişti licenţiaţi, formată din: director general,
director tehnic, director economic, director producţie.
Compartimentul de resurse umane are următoarele atribuţii: previzionarea necesarului de
personal; formarea personalului; selecţionarea personalului; încadrarea personalului; evaluarea
personalului; motivarea personalului; perfecţionarea personalului; promovarea personalului;
protecţia salariaţilor (protecţia muncii şi protecţia socială).

Resurse informatice

- tipul de organizare a departamentului informatic

SC IASICON SA nu are în structura organizatorică un departament informatic şi nici personal
de specialitate, angajat.
Organizarea sistemului informatic al întreprinderii constă în dotarea acesteia cu calculatoare
P.C. legate în reţea de tip LAN (Local Area Network), prin care se face legătura între toate
sectoarele de activitate şi prin INTERNET cu partenerii de afaceri.
Reţeaua e construită în interiorul clădirii în care îşi are sediu firma. Reţeaua este formată din:
server reţea, şaisprezece staţii de lucru si echipamente de birou.

Atât calculatoarele cât şi programele utilizate sunt parolate, cu posibilitate de acces (operare
şi/sau vizualizare) doar în anumite nivele ale acestora, funcţie de fişa postului fiecărui utilizator.
Sistemul informatic privit ca o componentă de bază a sistemului informational înglobeaza trei
echipamente principale:

- resurse hardware

- resurse software

- personal

Hardware-ul cuprinde toate echipamentele fizice necesare realizării sarcinilor de prelucrare

automată a datelor. El include echipamentele de intrare si iesire, echipamentele de memorare şi
prelucratorul de informaţii, adică un calculator electronic.

Resursele software

18
 Economiştii, şi nu numai, sunt nevoiţi să manipuleze un volum foarte mare de date şi
informaţii, motiv pentru care se impune o ordonare a datelor şi fazelor de prelucrare prin intermediul
calculatoarelor electronice.

Trecerea în revistă a unor concepte cu privire la software îl ajuta pe economist să îşi

formuleze metodele necesare comparării şi diferenţierii nivelurilor de limbaje de programare, să
compare si să diferenţieze, îndeosebi, generaţiile trei sau patru si cinci de limbaje de programare.

Personal

La societatea studiată, din păcate personalul din serviciul IT este reprezentat de un singur
angajat, şi anume de şeful copartimentului de marketing. Acesta îndeplineşte următoarele atribuţii:

1. administrarea reţelei;
2. întreţinerea echipamentelor, programelor si a datelor;
3. instruirea personalului;
4. achiziţionarea, testarea şi implementarea de echipamente şi aplicaţii noi, care să satisfacă
cerinţele informaţionale ale unităţii;

Principalele resurse informatice existente în unitate sunt:

Nr. Denumire Caracteristici tehnice Loc Software de baza si

crt echipament folosinţă aplicatii instalate
1 Server reţea Processor-AMD Duron 1300 Birou director Windows XP, Office
MHz, 2HDD-6 GB(fugitsu) economic XP, Fox Pro 6.0,
+40 GB(Maxtor), placa de programul
baza-Gigabyte triton 256 MB WinMentor pentru
RAM contabilitate
programul pentru
legislaţie THEMIS;
SIMGEM ( pentru
situaţiile financiare
anuale); MULTIX
(program pentru
ordinele de plată către
bancă); program
pentru declaraţiile
fiscale.

19
2 Statii de PENTIUM III -1200Mhz 128 3 – compartimentul Windows 98
lucru MB RAM, HDD financiar-contabil; Windows 2000
20GB,GeForce2 MX 100/200, 4- birou producţie; Office 2000
Placa retea 3 - compartimentul VFP 6.0
macanizare- Aplicatii financiare
aprovizionare; contabile;aplicaţie
4 - compartimentul pentru intrări şi ieşiri
marketing. la compartimentul
aprovizionare;
Autocad, Arhicad
3DHOME,
IMFSERV la
copartimentul
marketing; programe
pentru transporturi şi
utilaje la
copartimentul
aprovizionare şi
mecanizare.

3 Statii de PENTIUM II-500Mhz,128MB 1-contabilitate Windows 2000

lucru RAM, HDD 20GB, GeForce 2 2-marketing Office 2000
MX 100/200, Placa retea 1- secretariat VFP 6.0, program de
1- persoanal salarii.

4 Statie de AMD-DURON-1200Mhz,64 4 –copartimentul Windows

lucru MB RAM, HDD 9,1 GB producţie MILLENNIUM
Placă grafică SiS 6326 8MB EDITION
Placă reţea OFFICE 2000 VFP
6.0, programe pentru
devize, pentru
producţie.

5 Imprimante 4 Canon, BJC 250 Jet, color, 2-birou contabilitate

A3,A4; 1-birou aprovizionare
2 Lexmark, Jet Color, A4 2-marketing
1-personal
4-producţie

Întreţinerea hard este asigurată prin contract de reparaţii (monitoare, imprimante etc ) cu
diverse firme şi contract pentru procurarea de piese de schimb şi consumabile cu firma “ Computer
house” din Iaşi.

- produse informatice (soft de sistem, soft pentru aplicaţii)

20
 SISTEM : ,, MICROSOFT WINDOWS ’98”; Windows XP; Windows 2000

Soft pentru aplicaţii:

Arhicad 3DHOME, IMFSERV la copartimentul marketing
AutoCad 2004 LT este un software 2d CAD accesibil care ajută la crearea şi partajarea
desenelor tehnice într-un mod mai eficient şi mai sigur. Acest soft este produs de autodesk. autom

WinMENTOR asigură posibilitatea introducerii planului de conturi specific firmei. Programul

închide automat conturile de venituri şi cele de cheltuieli, conturile de TVA. Întrucat înregistrările
contabile sunt efectuate automat, programul compune şi explicaţiile acestora, detaliate conform
opţiunii utilizatorului. Înregistrarile contabile efectuate automat de program pot fi completate,
eventual, cu note contabile diverse (ex.: pentru cheltuieli de constituire, repartizarea profitului,
impozit pe dividende). Este posibilă şi obţinerea unei balanţe cumulate pentru firmele din cadrul
unui grup.
ate, Advance : legătura cu

CAPITOLUL II

21
 Descrierea sistemului informaţional contabil

Relaţia SIC cu celelalte sub-sisteme informaţionale din întrepreindere

Sistemul informaţional economic (S.I.E.) semnifică ansamblul mijloacelor şi procedeelor de

obţinere, stocare şi utilizare a informaţiilor într-un perimetru al activităţii economice, ca rezultat al
investirii unor resurse umane şi de capital. Sitemele informaţionale pentru conducere reprezintă un
set de resurse umane şi de capital, investite într-o unitate economică în vederea colectării şi
prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor pentru controlul şi conducerea activităţii 1.
Sistemul informaţional este definit ca o combinaţie organizată de oameni, echipamente,
programe, reţele de comunicaţii şi resurse de date care colectează, transformă şi distribuie informaţii
într-o organizaţie2. Informaţiile pe care le oferă sistemul informaţional permit cunoaşterea situaţiei
existente, a celei trecute şi anticiparea evoluţiei viitoare, cu scopul atingerii obiectivelor firmei.
Sistemul informaţional contabil (SIC) este unul dintre cele cinci subsisteme ale unei
întreprinderii. Practic este cel mai extins din toate subsistemele informaţionale ale întreprinderii, ca
urmare a volumului mare de informaţii de natură contabilă. Aşa cum se menţionează şi în literatura
de specialitate, peste 80% din informaţia care circulă în cadrul sistemului informaţional al unei
organizaţii este de natură economică, iar din aceasta 47% este de natură contabilă.

Sistemul financiar-contabil relaţioneză cu următoarele compartimente astfel:

- Compartimentul de producţie-decontări: transmite compartimentului financiar contabil

situaţia încasărilor din producţie, facturi de prestări către clienţi, facturi subantreprenori;
- Compartimentul administrativ primeşte documente de la şi către terţi de la copartimentul
financiar contabil şi transmite acestuia deciziile ale Consiliului de administraţie;
- Compartimentul aprovizionare, transmite compartimentului financiar-contabil contracte-
transfer, note de recepţie şi constatare de diferenţe, bonuri de consum note de transfer,
situaţia stocurilor-custodiilor-furnizori şi primeşte CEC cu limită de sumă;

1
Oprea, D., Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii, Editura Graphix, Iaşi, 1995
2
Ţugui, A., Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Editura CECCAR, Bucureşti, 2003, p. 50.

22
 - Directorul economic primeşte de la compartimentul financiar-contabil ordine de plată,
CEC-uri, dispoziţii de plată-încasare pentru semnare, rapoarte economico-financiare,
centralizator post-calcul;
- Compartimentul marketing-contractări transmite compartimentului financiar-contabil oferte
devize antecalculate, contracte şi primeşte scrisori de garanţie, scrisori de bonitate,
certificate fiscale;
- Atelierele transmit liste-materiale-consum-tehnic şi primesc liste inventariere stocuri la
sfărşit de lună
- Depozitul transmite situaţia intrărilor şi situaţia stocurilor, iar copartimentul financiar-
contabil compară situaţia scriptică cu cea faptică;
- Compartimentul PSI primeşte situaţia consumurilor –materiale;
- Compartimentul juridic primeşte situaţia clienţilor neîcasaţi, iar el transmite
compartimentului financiar-contabil deciziile de imputare şi hotarările judecatoreşti;
- Compartimentul personal-învăţămănt transmite compartimentului financiar-contabil situaţia
manoperă-plătită, liste de avans chenzinal, state de plată şi primeşte postacalcul-manoperă;
- Compartiment mecanizare-transport transmite compartimentului financiar contabil facturi-
transport clienţi, facturi-utilaje-transport-furnizori, antecalculul-utilaje-transport, şi
primeşte postcalculul-utilaje-transport şi CEC-uri cu limită de sumă;
- Şantierele transmit compartimentului financiar-contabil: lista de consumuri-materiale, lista
de stocuri, primind comparativele listelor de materiale tehnice cu cele contabile;

Relaţia sistemului informaţional contabil (SIC) cu celelalte sub-sisteme informaţionale din

întreprindere este redată in figura nr. 2.

e calcul şi de analiză cu elemente finite, planşe, desen, DWG / DXF, proiectare

23
 Facturi de la Facturi de Intrari de la sistemul de
furnizori vanzare marketing si
de productie

Gestiunea Gestiunea Incasari

furnizorilor clientilor clienti

Gestiunea Gestiunea
imobilizarilor trezoreriei

CONTABILITATE GENERALA

Urmarirea
Plati stocurilor
si
productiei
Intrari de la Intrari catre Intrari de la
sistemul de sistemul de sistemul
personal control logistic

Figura nr. 2 Relaţia SIC cu celelalte sub-sisteme informaţionale ale întreprinderii

Organizaţia şi principalele sale sub-sisteme

SISTEMUL
MANAGERIAL

SISTEMUL SISTEMUL SISTEMUL DE SISTEMUL

LOGISTIC ŞI DE MARKETING RESURSE FINANCIAR
PRODUCŢIE UMANE CONTABIL

Figura nr. 3. Organizaţia şi principalele sale sub-sisteme

24
 Structura sistemului informaţional contabil
Din punct de vedere structural, în sistemul contabilităţii se pot delimita două cadre:
conceptual şi aplicativ 3 :
 cadrul conceptual stă la baza subsistemelor din interiorul cadrului aplicativ;

Contabilitate Contabilitate
…
financiară de gestiune

Contabilitatea
Instituţiilor Contabilitatea
non-profit evenimentială
CADRU CONCEPTUAL

Normalizat Cognitiv
Legi, norme, Concepte de
Contabilitate regulamente bază
instituţiilor Contabilitate
bancare naţională

Contabilitate Contabilitate Contabilitate

ecologică previzională de inflaţie

Figura nr. 4 Delimitări în sistemul contabilităţii

 cadrul aplicativ reprezintă o aplicare în practică a cadrului conceptual ţinând cont de

normele specifice fiecărui domeniu.
Din cadrul aplicativ, vom discuta doar despre componentele în care se încadrează S.C.
IASICON S.A.
Contabilitatea generală (financiară) se ocupă cu întocmirea situaţiilor financiare anuale şi
lunar întocmeşte:
- balanţa de verificare rezultată ca urmare a datelor preluate şi prelucrate din cadrul celorlalte
sisteme;
- declaraţia de TVA şi transmiterea ei lunară până la data scadentă de 25 ale lunii;
- declaraţia de impozit;
- declaraţiile către bugetul de stat.
Contabilitatea de gestiune se ocupă:
- calculaţia costurilor;

3
Ţugui, Al., I., Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Editura CECCAR, Bucureşti, 2003, p.70.

25
 - evidenţa cheltuielilor.
Contabilitatea evenimenţială sau a evenimentelor se ocupă:
- angajare salariaţi;
- salarizare personal.
Aceste date sunt transmise la contabilitatea generală, în sarcina căreia intră şi întocmirea
rapoartelor semestriale şi bilanţului anual.

Criterii de structurare a Sistemului Informaţional Contabil

În cadrul sistemului informaţional contabil4 există posibilitatea structurării acestuia folosind
diferite criterii, cum ar fi :
a) structurarea pe cele două paliere;
b) după criteriul circuitelor contabile;
c) criteriul etapelor procesului de producţie;
d) după tipul de activitate şi natura elementelor patrimoniale.
A. Criteriul de structurare pe cele două paliere specifice contabilităţii cuprinde:
1) subsistemul contabilităţii de manageriale/gestiune - acesta oferă informaţii contabile utilizatorilor
interni;
(a) sistemul logistic şi de producţie;
(b) sistemul marketing.
2) subsistemul contabilităţii financiare - acesta oferă informaţii contabile utilizatorilor externi;
(a) sistemul de trezorerie;
(b) sistemul financiar-contabil.
B. După criteriul circuitelor contabile ce se pot configura în cadrul SIC vom avea:
1) componenta cumpărări-vânzări;
2) componenta încasări-plăţi;
3) componenta producţie-stocuri-imobilizări;
4) componenta operaţii diverse.
C. După criteriul etapelor procesului de producţie, avem:

4
Ţugui, Al., I., Op. Cit., Editura CECCAR, Bucureşti, 2003, p.67-68.

26
1) aprovizionare - cu materii prime şi materiale, pe bază de factură, aviz de însoţire a mărfii (ţine
locul facturii până la sosirea ei), care se recepţionează pe baza de NIR- notă de intrare, recepţie şi
constatare de diferenţe;
2) producţie - dăm în consum materialele şi materiile prime recepţionate, pe baza bonului de
consum;
3) stocuri - fişa de magazie;
4) desfacere - pe bază de aviz şi factură de livrare;
5) terţi - încasări şi plăţi, pe bază de chitanţă, OP, CEC;
6) trezorerie – plăţi către organismele sociale (TVA, impozite, CAS, etc.)
D. După criteriul natura elementelor patrimoniale avem:
1) componenta capitaluri - capitalul social subscris şi vărsat;
2) componenta imobilizări corporale (mijloace fixe, terenuri, clădiri) şi necorporale ;
3) componenta stocuri - materii prime şi materiale, obiecte de inventar;
4) componenta terţi – clienţi, furnizori, statul, investitori;
5) componenta trezorerie - datorii şi creanţe către diverse organisme sociale;
6) componenta venituri şi cheltuieli:
7) componenta extra-bilanţieră - bilanţ de deschidere şi de închidere, care se întocmeşte anual, prin
contul 891 şi 892 .
E. După tipul activităţii desfăşurate în cadrul SIC putem delimita:
1) componenta activităţii de exploatare – producţia, ;
2) componenta activităţii financiare - încasări şi plăţi;
3) componenta activităţii excepţionale.

Analiza principalelor circuite contabile

Circuitul contabil aferent activităţii de exploatare

Ciclul de exploatare la SC IASICON SA presupune trei activităţi de bază, şi anume:
aprovizionarea, producţia şi recepţia şi decontarea lucrărilor de construcţii-montaj. Toate aceste
activităţi de bază generează, în fiecare dintre etapele sale, fluxuri financiare (datorii şi creanţe).
În cadrul societăţii comerciale SC IASICON SA operaţiunile de exploatare se derulează
astfel :

27
 Stocurile de materii prime, materiale. Se achiziţionează de la furnizorii de materiale, pe
bază de factură fiscală (există posibilitatea ca materialele să sosească la societate doar cu aviz de
expediţie, iar factura să se emită ulterior). Factura trebuie semnată de primire de către gestionar.
Stocurile de materii prime, materiale se recepţionează pe baza Notei de Intrare şi Constatare
de Diferenţe. Gestionarul depozitului întocmeşte un Raport de gestiune periodic, în care se trece
data, numărul documentului, care a stat la baza intrării în depozit a materiilor prime, materialelor,
mărfurilor (fişa de magazie), precum şi intrările şi ieşirile acestora.
Stocurile astfel recepţionate se dau în consum (în procesul de producţie), fie pe baza bonului
de consum colectiv, fie pe baza bonului de predare, transfer, restituire, în cazul în care aceste stocuri
se transferă şi în alte gestiuni pentru prelucrare (cum ar fi atelierul tâmplărie şi tinichigerie, atelierul
mecanic, atelierul de confecţii oţel-beton). Compania noastră deţine o bază materială care acoperă
majoritatea tehnologiilor de producţie, şi de aceea majoritatea lucrărilor sunt în regie proprie.
În contabilitate pe baza documentelor enunţate se înregistrează intrarea materiilor prime,
materialelor, mărfurilor în note contabile, care se vor regăsi şi în Jurnalul de Cumpărări, pentru
deducerea TVA-ului, precum si în celelalte Registre contabile obligatorii.
Deasemenea se întocmeşte Situaţia stocurilor şi a producţiei în curs, Situaţia privind mişcarea
materialelor şi cheltuielilor de transport-aprovizionare.
Achiziţionarea de obiecte de inventar se face tot pe bază de factură, apoi are loc
recepţionarea pe bază de NIR. Pentru obiectele de inventar se întocmeşte o fişă de evidenţă a
obiectelor de inventar pe locuri de folosinţă.
Terţi-furnizori. Se primesc facturile de la furnizori sau avizele de expediţie (în cazul în care
factura se emite ulterior. Ţinând cont de prevederile Codului Fiscal, factura se trebuie emisă, în
mometul livrării bunurilor), pe baza cărora are loc recepţia materiilor prime, a materialelor, a
mărfurilor, a obiectelor de inventar, conform NIR-ului. Plata furnizorilor se face prin casă, sau prin
bancă.
Atunci când plata se face din casierie, chitanţa emisă de furnizor se anexează la factură, şi
apoi se operează în contabilitate, pentru a se stinge datoria faţă de furnizor. Chitanţa se înregistrează
în Registru de Casă, în ziua emiterii acesteia de către furnizor.
Acelaşi lucru se întâmplă şi când plata datoriei are loc prin bancă cu ordin de plată.
Beneficiarul întocmeşte un OP cu nr. de înregistrare unde specifică valoarea pe care o achită şi ce
facturi (alături de celelalte elemente de indentificare) şi furnizorul pe care îl va plăti. Banca operează

28
din contul firmei suma de plată (în contul furnizorului) şi restituie un exemplar beneficiarului,
exemplar pe care contabilul societaţii îl va înregistra în contabilitate în ziua emiterii. OP se va anexa
şi el la dosarul de bancă, şi se va regăsi în extrasul de cont care face dovada operarii plăţii prin
bancă. Acest lucru se observă atât în fişa partener cât şi în contabilitate conform notelor contabile.
Ca punct final datele sunt centralizate în balanţa de verificare.
Deasemenea societatea mai foloseşte ca instrumente de plată şi biletele la ordin, file de cec la
oridin. Cec-ul se utilizează şi la ridicarea numerarului din contul bancar pentru efectuarea unor plăţi
prin casieria unităţii.Completarea cecului se efectuează de către contabil pe baza disponibilului
deţinut la bancă.
În cazul achitării datoriei faţă de furnizori prin avansuri între SC. IASICON SA. şi firma
furnizoare se încheie un contract în care se precizează termenul limită la care se achită datoria
integral.
Terţi-clienţi.
Între SC IASICON şi client, în primul rând se întocmeşte un Contract de execuţie de
lucrări. Prin acest contract se stabilesc toate responsabilităţile executantului şi cele ale achizitorului,
obiectul şi preţul contractului, durata finalizării lucrărilor, începerea şi execuţia lucrărilor.
Executantul (SC IASICON SA) trebuie să notifice achizitorului şi Inspecţiei în Construcţii data
începerii efective a lucrărilor.
Executantul (SC IASICON SA) are obligaţia de a constitui garanţia de bună execuţie a
contractului în perioada convenită în acesta – la semnarea contractului sa va prezenta scrisoarea
bancară de execuţie.
Garanţiile de bună execuţie pentru lucrările executate, care sunt cuprinse între 5 şi 10 la sută
din valoarea lucrării, stau imobilizate între 2 şi 5 ani într-un cont la bancă la dispoziţia
beneficiarului.
Documentaţia de execuţie cuprinde următoarele :
- Situaţia de lucrări;
- Graficul de execuţie pentru fiecare lună calendaristică alcătuit în ordinea tehnologică de
execuţie, care se prezintă achizitorului pentru aprobare. În cazul în care, după opinia
achizitorului, pe parcurs desfăşurarea lucrărilor nu concorda cu Graficul general de
execuţie a lucrărilor, la cererea achizitorului executantul va prezenta un grafic revizuit;
- Caietul se sarcini;

29
 - Devizul ofertă sau Recapitulaţia, care cuprinde: totalul cheltuielilor directe(transportul,
manipularea, aprovizionarea, transportul-auto, retribuţia maiştrilor, impozit, CAS, CASS,
contribuţia la Fondul de Şomaj, etc); totalul cheltuielilor indirecte; beneficiul; totalul
cheltuielilor; TVA; total deviz analitic.
- Centralizatorul Situaţiilor de Lucrări (în care se trec toate devizele, de exemplu: deviz
finisaje interioare; deviz tavane false, etc). Acesta cuprinde valoarea lucrărilor executate
de la începutul anului până la sfârşitul perioadei.
- Lista consumurilor de forţă de muncă;
- Lista consumurilor de resurse materiale.
Pe baza Devizelor se întocmeşte câte o Situaţie de plată pe fiecare lună. Aceasta cuprinde:
total materiale; total manoperă; total utilaj; total transport etc.
Facturile emise către clienţi se fac pe baza Situaţiei de plată. Aceste facturi se înregistrează
în contabilitate la ieşiri, şi fac dovada dreptului de a încasa contravaloarea serviciilor şi lucrarilor
executate.
Situaţia de plată se anexează la factura emisă clientului. Clientul trebuie să accepte spre
decontare această Situaţie de plată.
La baza întocmirii Situaţiilor de plată stau ataşamentele întocmite de executant în timpul
execuţiei, facturile pentru materiale puse în operă, documentele doveditoare pentru tarifele de
transport şi utilaje.
Încasarea
Achizitorul poate acorda un avans, într-un anumit cuantum din valoarea contractului, pentru
care se emite factură de catre executant.
Încasările se efectuează de regulă parţial, la intervale lunare, la valoarea lucrărilor executate.
Încasarea facturii finale se va face imediat după verificarea şi acceptarea situaţiei de plată
definitive de către achizitor.
Documetul ce atestă încasarea este extrasul de cont.
Terţi – personal şi organisme speciale
Cu privire la personal se întocmeşte lunar, Statul de salarii, pe baza Foii de pontaj (foaia de
prezenţă), şi a Listei de Avans Chenzinal. Personalul unităţii conform fişei postului are obligaţia de a
semna condica de prezenţă, cu specificarea orei de sosire şi de plecare. Pe baza acestei condici de

30
prezenţă se întocmeşte Foaia de pontaj. Avansul reprezintă chenzina I şi se plăteşte pe data de 26 ale
lunii, iar chenzina a II a pe data de 12 ale lunii.
Statele de plată se înregistrează în contabilitate, în ziua plăţii lor prin registrul de casă şi se
vor dirija conturile contabile rezultând astfel nota contabilă.
Plata salariilor se face din casierie, pe baza dispoziţiei de plată.
Pentru salariaţi lunar se depune :
- Declaraţia 100 “Declaraţia privind obligaţiile de plată la Bugetul consolidat”la Finanţele
Publice Locale. Aceasta cuprinde CAS – unitate, CAS – salariaţi, Contributia la Fondul
de Şomaj atât pentru unitate, cât şi pentru salariaţi., CASS unitate şi CASS angajaţi.
Aceasta trebuie depusă până pe data de 25 a lunii a lunii următoare şi se plăteşte la
Trezorerie, ci OP sau FV după caz, având un program.
- Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către Bugetul
Asigurărilor Sociale de Stat. Se depune la Casa de Pensii.
- Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la Bugetul
Asigurărilor pentru Şomaj. Se depune la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de
Muncă.
După plata salariilor Statul de plată va fi depus la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM),
unde va fi arhivat la dosarul societăţii, şi se va plăti comisionul pentru Cărţile de muncă (0.75%).
Organisme speciale.
Societatea depune la Finanţele Locale :
- Declaraţia de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul contribuabililor
personae juridice datorat în temeiul O>G. nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale,
republicată.;
- Declaraţie de impunere pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport deţinute de
personae juridice, datorate în temeiul O.G. nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale.
Terţi- bugetul statului
- Înregistrarea datoriilor cu note contabile.
- Plata datoriilor :
-TVA-ul. Lunar se depune Declaraţia 300 -Decont privind Taxa pe Valoarea Adăugată la
Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP). Un exemplar rămâne la societate, iar unul se
depune.

31
 - Impozitul pe salarii ;
- Impozitul pe profit (Declaraţia 100, care cuprinde şi impozitul pe profit, care se plăteşte
trimestrial).
- Declaraţia 101 –privind impozitul pe profit, se depune anual, până pe data de 31 ianuarie, şi
se plăteşte trimestrial până pe data de 15 ale lunii.

Venituri şi cheltuieli
Aceste clase de conturi 6 şi 7 intervin în corespondenţă cu conturile folosite la operaţiile sus-
menţionate. Acestea se regăsesc detaliate atât în balanţa de verificare cât şi în situaţiile financiare
anual.
La SC IASICON SA, apar o serie de cheltuieli specifice, şi anume:
- cheltuieli mai mari cu depozitarea materialelor de construcţii, acestea necesită magazii foarte
spaţioase, depozite mari;
- cheltuieli de mediu, investiţii mari pentru protecţia mediului (de exemplu: filtre, benzi
transportatoare), impuse în acest domeniu de Protecţia Mediului;
- cheltuieli mari pentru protecţia muncii;
- cheltuieli pentru fiecare lucrare, privind asigurarea minimului de utilităţi necesare execuţiei (căi de
acces, apă, energie, grup sanitar, depozit materiale).

Circuitul contabil aferent activităţii de investiţii

Reuşita unei întreprinderi în realizarea de beneficii economice viitoare, depinde de deciziile
de investire luate în prezent. În cazul SC Iasicon SA pentru finanţarea imobilizărilor corporale se
apelează la modalitatea de finanţare prin leasing.
În cadrul societăţii SC IASICON SA operaţiile specifice activităţii de investiţii se derulează
astfel:
Realizarea unor investiţii corporale/necorporale
- achiziţii de imobilizări corporale: terenuri, clădiri, maşini de transport, maşini şi utilaje;
- achiziţii de imobilizări necorporale: program de contabilitate, plata unor abonamente la Internet
(reţeaua internet de la sediul firmei), precum şi perfecţionarea/calificarea unor salariaţi (training-uri).
1. Activele imobilizate :
- achizitii de imobilizari corporale: -clădiri, terenuri, maşini de transport, maşini si utilaje.

32
 Mijlocul fix se înregistrează în contabilitate, pe baza:
- facturii primită de la furnizor şi, după caz:
- Proces verbal de recepţie ( în cazul mijloacelor fixe independente care nu necesită montaj);
- Proces verbal de recepţie provizorie (pentru mijloacele fixe care necesită montaj, de ex:
construcţii);
- Proces verbal de punere în funcţiune (pentru mijloacele fixe care necesită atât probe tehnologice,
cât şi montaj).
Ulterior mijlocului fix i se va atribui un număr de inventar, care va fi trecut în Registrul
Numerelor de Inventar.
Pentru fiecare mijloc fix se întocmeşte Fişa mijlocului fix. În cazul în care mijlocul fix circulă
între două locuri de folosinţă ale unităţii (ateliere), acesta va fi însoţit de un Bon de mişcare a
mijloacelor fixe.
La scoaterea din folosinţă a mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar se întocmeşte un
Proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale.
- achiziţii de imobilizări necorporale: - program contabilitate, abonamente reţea Internet, Legis,
specializări personal, pe bază de facturi, NIR-uri şi fişă;
- vânzarea imobilizarilor corporale şi cedarea prin act notarial a imobilizarilor corporale pe bază de
facturi, NIR-uri şi fişă;
2. Amortizarea şi provizioanele aferente activelor imobilizate
SC IASICON SA foloseşte metoda de amortizare liniară pentru toate mijloacele fixe.
Pentru a avea o evidenţă a fiecărui mijloc fix, inclusiv a amortizării acestuia, contabilul întocmeşte
o Situaţie a mijloacelor fixe existente în funcţiune/date cu chirie/în conservare lunară. Această
Situaţie cuprinde în principal următoarele:
- numărul de inventar;
- denumirea mijlocului fix;
- codul de clasificare;
- durata de funcţionare rămasă în ani;
- data dării în folosinţă;
- valoarea ultimei reevaluări;
- amortizarea cumulată;
- valoarea rămasă la data prelucrării;

33
 - baza de calcul a amortizării;
- cota de amortizare;
- rata lunară;
- regimul de amortizare;
- locul de folosinţă. etc.
La sfârşitul anului contabilul şef întocmeşte:
- Situaţia activelor imobilizate;
- Situaţia amortizării activelor imobilizate;
- Situaţia provizioanelor pentru depreciere.
Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale se constituie pentru deprecierea
reversibilă a terenurilor, amenajărilor de terenuri şi a mijloacelor fixe. Ele intervin în cazul în care se
constată reducerea de valoarea a unei imobilizări produsă de cauze a căror efecte nu sunt considerate
ireversibile.
Constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor, ca şi a amortizărilor se face
după reguli precise ale dreptului fiscal. Constituirea lor se face prin includerea în cheltuieli, ceea ce
poate afecta mărimea profitului impozabil. Deprecierea de valoare conduce la diminuarea
rezultatului, deoarece se impută asupra cheltuielilor după natura lor. Fiscal provizioanele pentru
deprecierea activelor imobilizate sunt nedeductibile şi majorează baza de calcul a profitului
impozabil. Când deprecierea nu mai are obiect, provizioanele sunt anulate total sau parţial prin
creşterea veniturilor după natura lor.
Calculul acestora se face în raport cu valoarea actuală a bunurilor respective, indiferent dacă
întreprinderea a obţinut sau nu profit.

Circuitul contabil aferent activităţii de finanţare

În cadrul societăţii analizate operaţiile specifice activităţii de finanţare se derulează astfel:
- Capitaluri proprii : în urma AGA acţionarii au hotărât mărirea capitalului social de la suma la o
sumă mai mare, fapt care se înregistrează în contabilitate conform actelor emise de Camera de
Comerţ şi Industrie Iaşi. Astfel sunt culese date direct de la contabilitate de către organele
competente prin intermediul angajatorului pentru a putea avea loc operaţia de majorare a capitalului
social ; capitalul social subscris si varsat este cel de la constituirea societatii.

34
- Datorii financiare: Împrumuturi de la Instituţii financiar-bancare (contractare, rambursare,
conversie):
- credite bancare pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport;
Rambursarea se face conform scadenţarului emis de bancă;
Alte împrumuturi (contractare, rambursare, conversie)
- contractare leasing, pentru achiziţionarea unui KOMATSU Buldozer tip
D37EX-21 1 pc;
Rambursarea se face conform contractului emis de societatea de leasing, unde are anexat un
Scadenţar de plăţi.
În cazul SC Iasicon SA pentru finanţarea imobilizărilor corporale se apelează la modalitatea
de finanţare prin leasing.
În comparaţie cu creditele bancare, leasingul presupune un sistem mai simplu de acces la
bunul necesar desfăşurării activităţii. Leasingul permite dotarea tehnică, pe baza profiturilor estimate
ulterior.

Circuitul contabil specific operaţiilor de trezorerie

La organizarea sistemului informaţional al trezoreriei şi al operaţiilor de trezorerie trebuie
avute în vedere, îndeosebi, documentele primare utilizate, evidenţa operativă a unor elemente
patrimoniale, contabilitatea analitică, dar mai ales cea sintetica a acestora.

Documentele primare sunt specifice elementelor de trezorerie si operaţiilor efectuate:

1) Pentru încasările şi plăţile în numerar se folosesc:
 cecuri de numerar
 chitanţe
 dispoziţii de încasare-plată în numerar
 liste de plată
2) Pentru operaţiile de încasări şi plăţi fără numerar se utilizează:
 ordine de plată
 dispoziţii de plată
 cecuri cu sau fară limită de sumă
 facturi fiscale

35
 3) Pentru alte operaţii de trezorerie se pot folosi:
 extrase de cont
 contracte de credit
 note contabile ale băncilor
 facturi fiscale

La societatea comercială S.C. IASICON S.A., operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează

cu respectarea regulamentului operaţiunilor de casă, a regulamentelor emise de Banca Naţională a
României.

Societatea face plăţi şi încasări în numerar şi în conturi la bănci, folosind ca instrumente de

decontare: cecul , biletul la ordin, ordinul de plată.

Fluxurile contabile ale decontărilor în numerar pot fi sistematizate astfel:

 încasări: stingeri de creanţe monetare, încasări de venituri şi câştiguri;

 plăţi: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor şi pierderilor;
 transferuri băneşti (viramente interne) dinspre caserie spre celelalte conturi de trezorerie
sau invers.
Ca documente folosite în operaţiile de casă în lei, care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate, întalnim:

 cecul de numerar - folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie să fie semnat de

persoanele împuternicite să dispună plăţi din conturile deschise la bancă.
 chitanţa - se emite la fiecare încasare în lei cu excepţia ridicărilor de numerar pentru
care se foloseşte cecul de numerar.
 foaie de varsamânt - cu chitanţa serveşte pentru depunerea sumelor în lei din caserie la
bancă.
 dispoziţie de plată/încasare – utilizată fie pentru plăţi în lei din caserie, fie pentru
încasări în lei, când nu există alte documente justificative de plăţi şi încasări. Când este utilizată ca
dispoziţie de încasare, pentru sumele încasate, casierul trebuie să emită chitanţă.

36
 Unele plăţi se fac direct pe baza documentelor justificative întocmite anterior de diferite
compartimente ale unităţii (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare) fără să se
mai întocmească alte documente de plată.

La S.C. IASICON S.A. evidenţa avansului de trezorerie se ţine pe calculator, astfel se pot
urmări în permanenţă avansurile acordate salariaţilor, justificarea acestora şi neacordarea unui alt
avans fără justificarea celui anterior.

Avansurile de trezorerie se pun la dispoziţia administratorilor sau altor salariaţi din unitate,
în vederea efectuării unor plăţi în favoarea întreprinderii cum sunt:

- aprovizionări de materiale şi alte bunuri de valori mici;

- efectuarea de plăti în cadrul unor acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate;
- cheltuieli de transport, deplasări, detaşări;
- servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.
Toate operaţiile efectuate prin conturi de la bănci sunt consemnate de bancă în “extrasul de
cont” al acesteia, unde se înscriu încasările, plăţile şi soldul final. Acesta împreună cu anexele sale,
stau la baza înregistrărilor din contabilitatea agentului economic.
La un moment dat, soldul contului de disponibil confirmat de bancă prin extrasul de cont
trebuie sa fie egal cu cel din contabilitatea unitaţii. In caz de diferenţe se face un “punctaj” între
datele din extrasul de cont şi cele din evidenţele unitaţii.
Societatea promovează politica de asigurare permanentă a lichidităţilor necesare, prin
accelerarea vitezei de încasare a facturilor.

Informatizarea sistemului informaţional contabil

În cazul în care se foloseşte un asemenea produs informatic, trebuie să se ţină cont şi de
facilităţile pe care acesta le pune la dispoziţia întreprinderii. Există multe cazuri când de toate aceste
componente ale sistemului informaţional contabil se ocupă un singur om care rezolva toate
problemele ce pot să apara pe linie contabilă.
Dacă am înţelege corect modalităţile de structurare a sistemului informaţional contabil
(practica confirmă faptul că majoritatea întreprinderilor din România, pe lângă probleme ce ţin de
logistică şi de aspectele financiare generate de o slabă gestiune a fluxurilor financiare, de blocajele
financiare şi de “vidul” legislativ, cât şi probleme specifice circuitului informaţional contabil între
componentele acestora - compartimente, departamente, servicii şi angajaţi), s-ar reuşi soluţionarea

37
aceastei probleme de natură informaţională, prin implementarea standardelor internaţionale de
calitate (ISO) în cadrul acţiunii de gestionare totală a calităţii (Total Quality Management - TQM).
În plus, după implementarea TQM se poate recurge la implementarea produselor informatice
integrate pentru cele cinci componente ale sistemului informaţional contabil, cunoscute sub numele
de Enterprise Ressource Planning (ERP).5
Tehnologii informaţionale folosite de SIC
S.C. IASICON S.A. are şi utilizează ca tehnologie hard calculatoare PC legate în reţea de tip
LAN (Local Area Network), de tip magistrală comună (bus) prin care se face legătura între toate
sectoarele de activitate şi prin INTERNET cu partenerii de afaceri şi tehnologie soft pentru
calculatorul “server” al reţelei, Windows XP, introduce printer altele o nouă direcţie de dezvoltare a
sistemelor de operare, şi anume: posibilitatea de lucru cu comenzi vocale..
Reţaua locală (LAN – Local Area Network) se întinde pe o distanţă de câteva sute de metri,
în incinta societăţii, având implementat suportul informatic al sistemului informaţional al acesteia.
Tot la tehnologia soft reamintim de programul de contabilitate WinMentor.
SC INFOMENTOR SRL este producător şi deţinător autorizat al drepturilor de utilizare
pentru pachetul de aplicaţii de gestiune WinMentor (certificat ORDA-RPC nr.0175/19.03.2001)
Programul funcţionează pe calculatoare pe care este instalat unul din sistemele de operare
Windows 95, Windows 98 sau Windows NT.
Acest program de contabilitate este structurat în cinci module distincte, şi anume:
- Modulul Producţie-interne;
- Modulul Imobilizări;
- Modulul Salarii;
- Modulul Liste;
- Modulul Satelit.
Meniurile principale sunt: meniul intrări, meniul ieşiri, meniul trezorerie şi meniul contabile.
Programul poate avea un număr nelimitat de utilizatori, fiecare cu parola lui şi cu drepturile
sale de acces stabilite de un administrator special WinMentor, cu nume utilizator “Master”. Baza de
date pe care lucrează aplicaţia este de tip Paradox (.db). WinMentor are o bază de date comună
pentru toate modulele sale, astfel nu este necesară operarea de mai multe ori a unui document, datele
sunt centralizate şi utilizabile încă din momentul introducerii.

5
Ţugui, Al., I., Op. Cit., Editura CECCAR, Bucureşti, 2003, p. 69

38
 Programul generează automat notele contabile pornind de la documentele primare introduse.
În acelaşi timp, conturile de venituri şi cheltuieli, precum şi conturile de TVA se închid
automat.Orice altă înregistrare contabilă poate fi introdusă prin opţiunea Note contabile diverse din
meniul Contabile.
Planul de conturi este configurabil, el putând fi adaptat la specificul oricărei activităţi. Se pot
defini oricâte analitice în planul de conturi, pe oricâte nivele.
În Nomenclatorul de articole se introduc toate articolele, indiferent de încadrarea lor
contabilă: stocuri, imobilizări, obiecte de inventar, servicii, etc.
Nomenclatorul de parteneri conţine toţi partenerii firmei indiferent de relaţia cu aceştia:
clienţi, furnizori, creditori etc.
În meniul intrări se introduc facturile de la furnizori, astfel: Mentor/Intrări/ Facturi. Tot aici
se introduc avizele de însoţire a mărfii şi comenzile către furnizori (Mentor/ Intrări/ Avize; Mentor/
Intrări/ Comenzi la furnizori).

Modulul Producţie-Interne
Creat pentru a veni în întâmpinarea utilizatorilor ce şi-au dezvoltat activitatea de producţie,
modulul oferă posibilitatea asistării utilizatorului în realizarea următoarelor etape:

- pregătirea fabricaţiei - încărcarea consumurilor de materiale şi de manoperă pe produs;

Producţie/Nomenclatoare/Consum specific general.
- lansarea în producţie – elaborarea comenzilor interne de producţie şi generarea
programului lunar de fabricaţie, Producţie/Comenzi/Comenzi interne;

- urmărirea consumurilor de materiale şi manoperă, a producţiei realizate,

Producţie/Urmărire/Bonuri de consum;

- transmiterea realizărilor lunare ale angajaţilor în modulul salarii în vederea furnizării

indicatorilor impliciţi de realizare a salariilor în acord;

- postcalculul producţiei lunare realizate conform programului de fabricaţie ( cu preluarea

datelor din modulul salarii în ceea ce priveşte consumurile de manopera);

- evidenţa realizării producţiei – abateri realizate la nivel de comandă internă în ceea ce

priveşte consumurile de materiale şi manopera stadiul realizării programului de fabricaţie lunar,
situaţia realizării comenzilor de la clienţi.

39
 Ieşirile de: facturi, avize, comenzi de la clienţi, se înregistrează în meniul Ieşiri.

Meniul trezorerie
În casierie se realizează următoarele operaţiuni:
- încasări taxe – chitanţă fiscală (CF);
- viramente interne (bancă→casierie) – cec;
- plata salariilor – stat de plată (SP);
- avansuri spre decontare – dispoziţie de plată (DP);
- restutuire diferenţă avans – dispoziţie de încasare (DÎ);
- viramente interne (casierie→bancă) – cec;
- viramente interne (casierie→bancă) – foaie de vărsământ (FV).
Prin bancă se realizează următoarele operaţiuni:
- încasări facturi – ordin de plată (OP);
- plăţi facturi – ordin de plată (OP);
- viramente interne (bancă→casierie) – cec;
- viramente interne (casierie→bancă) – foaie de vărsamânt (FV).
Meniul Contabile
Din Mentor/Contabile/Note contabile diverse se introduc articole contabile pentru
operaţiunile ce nu sunt controlate automat de program, şi anume: salarii (atunci când Modulul Salarii
rulează fără legătură cu WinMentor), provizioane, imputarea lipsurilor din gestiune şi altele.
Modulul Salarii poate rula independent sau interdependent faţă de WinMentor. Atunci când
lucrează în mod interdependent se creează o nouă firmă, şi trebuie configurate constantele de operare
pentru modul de lucru în Constante generale mentor.
Modulul Liste
Această parte a programului realizează automat liste contabile de sinteză în funcţie de
înregistrările introduse în secţiunea “DATE”.
În fiecare modul există opţiunile de tipărire şi aranjare deoarece unele unele dintre aceste
liste se scot la imprimantă şi se îndosariază utilizându-se pentru a evidenţia situaţia economico-
financiară a societăţii.
Modulul Satelit.

40
 Sateliţii se utilizează atunci când , din diferite motive, calculatoarele din cadrul subunităţilor
nu pot fi conectate în reţea cu serverul de la sediul central. Acesta face posibilă cuplarea datelor
introduse la puncte de lucru afalte la distanţă obţinâdu-se în final evidenţa contabilă centralizată a
societăţii.

Modulul Imobilizări

Modulul permite calculul automat al amortizării mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar,

aflate în gestiunile societăţii în regim liniar, accelerat sau degresiv. Facilităţi de calcul: posibilitatea
modificării duratei de utilizare a mijlocului fix în timpul ciclului de amortizare, posibilitatea
reevaluării amortizării mijloacelor fixe şi a valorii de inventar, etc.

Tipul de SIC
SIC al societăţii IASICON este parţial integrat şi utilizează o reţea de calculatoare de tip
LAN.
Produsul informatic WinMentor are o interfaţă atrăgătoare şi multiple funcţiuni. El este
structurat în cinci module distincte: "Modulul Produţie- Interne", "Modulul Imobilizări", "Modulul
Salarii", “Modulul Liste” şi “Modulul Satelit”. În Nomenclatorul de articole se introduc toate
articolele, indiferent de încadrarea lor contabilă: stocuri, imobilizări, obiecte de inventar, servicii,
etc.
Nomenclatorul de parteneri conţine toţi partenerii firmei indiferent de relaţia cu aceştia:
clienţi, furnizori, creditori etc.
Din punct de vedere al organizării contabile putem menţiona că contarea se realizează
automat în urma descrierii evenimentului, iar datele se pot introduce de persoane fără pregătire de
specialitate, dar acest lucru nu este permis de către Consiliul Directoral, care a dispus angajarea de
personal cu pregătire şi experienţă în domeniu.
Deoarece mărimea societăţii este mijlocie a putut opta pentru un sistem informaţional
contabil cu o astfel de arhitectură.
Arhitectura sistemului informaţional contabil
Sistemul informaţional contabil al societăţii SC IASICON S.A. este unul de tip parţial-
integrat. Arhitectura unui asemenea sistem6 este prezentată in figura nr.6.

6
Ţugui, Al., I., Op. Cit., Editura CECCAR, Bucureşti, 2003, p. 82

41
 Marketing Gestiune Contabilitate Magazie Contabilitate
produse primara generala
finite

Figura nr.6 SIC parţial-integrat

Utilizarea datelor şi cunoştinţelor contabile

Informaţiile obţinute din prelucrarea datelor contabile sunt sintetizate în rapoarte de sinteză,
necesare procesului decizonal (conducerii), la nivelul societăţii.
Sistemul informaţional contabil oferă date şi cunoştinţe contabile pentru adoptarea unor
decizii economico-financiare.
Cunoaşterea din domeniul contabilităţii este utilizată în audit.
Auditul vizează îndeosebi procesele sau sistemele de informare, reprezentând, în esenţă,
examinarea efectuată de profesionistul contabil, asupra modului în care se desfăşoară activitatea,
prin raportare la criteriile de calitate specifice acestei activităţi.
Rolul auditului este să înlăture orice urmă de îndoială sau de dubiu pe care o are prima
persoană (cea interesată de respectivul aspect).

42
 Auditul financiar are ca rol controlul informaţiei financiare care are atât o utilitate internă
( conducerea şi gestionarea întreprinderii), cât şi o alta externă, de informare a terţilor ( fisc, clienţi,
furnizori, creditori, bănci, etc.). Acest control se exercită în fapt în scopul protejării patrimoniului şi
asigurării credibilităţii informaţiilor date publicităţii.
Rolul final al auditului financiar7 îl constituie însă verificarea şi certificarea documentelor
contabile de sinteză.

Prin îndeplinirea rolului său auditul fianciar asigură atingerea obiectivului general şi a
subobiectivelor derivate din acesta, respectiv:
 fiabilizarea informaţiei contabile şi financiare;
 confirmarea faptului că întreprinderea respectă un referenţial contabil predefinit.
Datele şi cunoştinţele contabile pentru a fi utile trebuie să se efectueze controlul funcţionării
sitemului, care sa asigure producerea şi distribuirea unor informaţii utile, oportune şi veridice, la un
cost care să facă sitemul eficient.
Deasemenea datele şi cunostinţele contabile sunt utilizate pentru realizarea măsurilor sau
acţiunilor principale pe care directorii planifică să le întreprindă, pentru a îndeplini unul sau mai
multe obiective pe termen lung şi luarea de decizii manageriale de diverse tipuri cât şi privitoare la
contractarea de credite.

Asimilarea noilor forme de lucru şi activităţi

Tehnologiile informaţionale de comunicaţie au devenit unul din factorii importanţi care
influenţează asupra dezvoltării societăţii.
În ceea ce priveşte noile forme de muncă, sistemul informaţional contabil va fi destul de
reticent în a le asimila. Acest lucru se justifică prin: gradul mare de utilizare a documentelor ca
suport pentru activităţile economico-financiare din întreprindere; disponibilitatea informaţiei şi
explicaţiile aferente rezultatelor impun o prezenţă a angajatului în firmă; anumite activităţi specifice
SIC nu de pot desfăşura decât în cadrul întreprinderii (inventarierea patrimoniului şi rezolvarea
inventarelor, calculaţiile costurilor etc).

7
Toma, M., Chivulescu, M., Ghid practic pentru audit financiar şi certificarea bilanţurilor contabile, CECCAR,
Bucureşti, 1995, p. 12.

43
 O altă explicaţie la această reticienţă constă în faptul că nivelul de instruire în domeniul
tehnologiilor informaţionale (T.I) al personalului este slab şi nivelul de dezvoltare a tehnologiilor
moderne în ţară este scăzut.

CAPITOLUL III
POSIBILITĂŢI DE MODERNIZARE A SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL CONTABIL DIN S.C. IASICON .S.A.

Critica SIC
Câteva puncte critice aduse sistemului informaţional contabil:
- întârzierea informaţiilor oferite de contabilitatea de gestiune în munca managerilor de planificare şi
de luare a deciziilor, acestea fiind prea distorsionate de realitate pentru a putea fi relevante;
- reticenţă în utilizarea unor teorii ştiinţifice moderne;
- lipsa de fonduri pentru achiziţionarea de tehnologii informaţionale de ultim moment.
Modernizare
Orice îmbunătăţire sau modernizare adusă sistemului informaţional contabil, trebuie să ducă
la obţinerea unui SIC care să fie în acelaşi timp un sistem complex dar şi dinamic, să fie deschis şi în
acelaşi timp să fie interactiv, trebuie să fie un sistem în timp-real.
Investitia în sisteme informaţionale atât în procesul de producţie cât şi în compartimentul de
contabilitate, duce la monitorizarea permanentă a tuturor activităţilor firmei, în toate sectoarele de
activitate şi aceasta determină mărirea rulajului şi bineînţeles a cifrei de afaceri.
De asemenea rapoartele pe care le-ar genera, trebuie să prezinte răspunsul la cererea
managerilor firmei, necesar acestora în vederea luării deciziilor.
Eficienţa ar exista atunci când informaţiile sunt preluate şi furnizate în timp real.

TQM (Total Quality Management)

TQM oferă un cadru larg de acţiune, determinând un proces de îmbunătăţire continuă prin
extinderea cerinţelor de calitate de la produse la procese şi de aici la nivelul relaţiilor, atitudinilor şi
convingerilor, punându-se bazele unei noi culturi industriale, o cultura a integrarii şi a calităţii.

44
 Managementul total al calităţii priveşte organizaţiile ca sisteme de activităţi interconectate,
contribuind pe diferite căi la crearea valorii produselor şi serviciilor pentru consumatorul final. TQM
este, astfel, o proprietate comună şi un interes comun
Dificultăţile întâmpinate în implementarea TQM provin de cele mai multe ori din: lipsa de
implicare suficientă a managementului de la vârf; rezistenţa la schimbări; educaţie şi training
insuficient; comunicare slabă; lipsa unor resurse, costuri mari.
TQM există în întreprinderile în care s-au implementat standardele de calitate şi în care se
poate vorbi de o gestiune totală a calităţii.
Informatizare (tendinţa de integrare, aplicaţii informatice noi, echipamente informatice
noi).
Investiţiile pe care firma le face acum, sunt legate de modernizarea bazei materiale a
procesului de producţie, prin achiziţionarea noilor maşini, utilaje cerute de standardele actuale, prin
şcolarizarea personalului.
În viitorul apropiat se doreşte şi o dotare a bazei informatice, prin:

-cumpărarea de calculatoare P.C., mai performante,

-construirea unui site pe Internet – contactarea pe cale electronică a furnizorilor/clienţilor

(acesta este în construcţie la momentul actual)

- creşterea gradului de informatizare şi de utilizare a celor mai noi tehnologii informatice.

În ceea ce priveşte programul de contabilitate este destul de performant.

Având în vedere inexistenţa de personal în serviciul TI societatea îşi propune pe viitor ca

principalele activităţi să fie implementarea şi exploatarea sistemelor informatice, procurarea de

sisteme informatice la cheie realizate de firme puternice, recunoscute ca producătoare de soft,

asigurarea şi întreţinerea reţelelor de calculatoare, a echipamentelor.

Circuite contabile

Luarea deciziilor de natură contabilă

De asemeni ar fi necesar angajarea unui informatician care să întreţină în permanenţă şi să
actualizeze programul de contabilitate.
Utilizarea informaţiilor

45
 Rigoarea informaţiei contabile este dobândită, în bună măsură, prin cunoaşterea şi aplicarea
reglementărilor conţinute în actele normative.
Scopul determinant al sistemului informaţional contabil, este de a facilita conducerea
societăţii respective.

Utilizatorii reţelei sunt organizaţi în grupuri, fiecare grup are anumite drepturi şi niveluri de
acces la resursele reţelei.
Fiecare utilizator are propriul său cont de utilizator.
Utilizatorii se pot conecta la orice oră din zi sau din noapte la resursele reţelei.
Lucrul în reţea este permis doar angajaţilor din compartimentele funcţionale
(compartimentul financiar-contabil, compartimentul de marketing, compartimentul management,
compartimentul aprovizionare şi cel de producţie).
Resursele necesare sunt partajate pe fiecare compartiment în parte.
Fiecare compartiment în parte îşi sharează ceea ce consideră necesar.
Se foloseşte un zid de protecţie- firewall şi antiviruşi.

46
 CAPITOLUL IV
CONCLUZII

Unul dintre domeniile cele mai dinamice ale economiei româneşti din ultimii ani este, fără
îndoială, cel al construcţiilor. Creşterea numărului firmelor de profil, pătrunderea pe piaţa
românească a unui număr din ce în ce mai mare de reprezentanţe ale companiilor multinaţionale,
investiţiile majore în proiecte de anvergură- toate acestea trasează coordonatele pieţei construcţiilor
în România. Pe aceleaşi coordonate evoluează şi piaţa locală.
În planul producerii de informaţii contabile, putem avea în vedere relaţiile societăţii cu
mediul său, care duc la o serie de nevoi informaţionale, informaţii care trebuie să fie relevante şi
obiective. În ceea ce priveşte managerii care sunt utilizatorii permanenţi şi direcţi ai informaţiilor
rezultate din situaţiile financiare, aceştia se confruntă cu diverse probleme (de concurenţă, de risc),
fiind în situaţia de a lua decizii în condiţii de incertitudine pronunţată. Alături de un management
adecvat, informaţii complexe, exacte privind evoluţia trecută şi prezentă a situaţiei economico-
financiare a unităţii patrimoniale, trebuie să existe şi posibilitatea luării deciziilor generate de
necesităţile prezente ale unităţii. Se doreşte stabilirea coordonatelor viitoare, în vederea creşterii
potenţialului economic al firmei, al rentabilităţii activităţii şi maximizarea rezultatelor.
În ceea ce priveşte sistemul informaţional al firmei IASICON S.A. se poate spune că asigură
circulaţia informaţiei între toate nivelurile ierarhice în mod eficient astfel încât analiza,
diagnosticarea şi previziunile legate de activitate firmei să aibă la bază un suport real şi relevant.
De altfel, şi în acest domeniu firma urmăreşte îmbunătăţirea situaţiei prin eliminarea unor
blocaje generate de starea actuală a fluxului informaţional, în prezent purtând negocieri pentru
achiziţionarea unui pachet de programe integrat care să asigure gestionarea corelată a tuturor
activităţilor firmei.

47
 O altă sugestie ar fi chiar modificarea tipului de reţea cum ar fi topologia inel (buclă), când
transmisia se derulează într-un singur sens şi este controlată de calculatorul central (server). Deci, nu
pot fi coliziuni de date.
Atunci când politica românească şi starea financiară a firmei va permite, se va avea în vedere
înlocuirea forţei de muncă umane în unele sectoare de activitate, cu o tehnologie avansată.

BIBLIOGRAFIE:

1. Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M., Sisteme informaţionale pentru afaceri, Ed. Polirom,
Iaşi, 2002
2. Ţugui, A., Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2003
3. ***Legea Contabilităţii nr.82/1991 modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului
nr.6/2001.
4. Dumitrean, E., Scorţescu, Gh., Toma, C, Berheci, L, Maridos, D.N., Contabilitate
financiară I, vol.1, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2002
5. Grama, A., Infomatizarea întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Ankaron, Iaşi, 1998.

48
49