CAP.

1 Cunoaşterea activităţii şi organizării unităţii

TOTAL INSTAL SA

1.1. Prezentarea generală a SC TOTAL INSTAL SA

1.1.1. Elemente de identificare

Denumire: SC TOTAL INSTAL SA

Sediul social: Dr. Tr. Severin, jud. Mehedinţi,
Calea Timişoarei nr. 236A, cod poştal
1500
Telefon: 0253/218215.
http://www.totalinstal.info/oferta.html
Forma juridică: Persoană juridică română
Societate cu răspundere limitată
Capital integral privat
Durata de funcţionare: nelimitată.

1.1.2. Scurt istoric al SC TOTAL INSTAL SA

Societatea figurează înregistrată în Registrul Comerţului Judeţului Mehedinţi sub

numărul J118/328/1991 şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile României şi a
Statutului aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor.
SC Total Instal SA, înfiintata în anul 1991 cu capital integral românesc are multiple
domenii de activitate:
 import-export şi comert;
 lucrări de tâmplarie din lemn, aluminiu, PVC;
 lucrări de construcţii civile şi industriale;
 lucrări de instalaţii în construcţii;
 construcţii drumuri şi poduri;
 hidroizolaţii, termoizolaţii, tinichigerie, tubulatură;
 finisaje interioare şi exterioare.

Obiectul de activitate este stabilit prin Statutul aprobat de AGA, şi cuprinde

următoarele activităţi:
Activităţile de bază sunt următoarele:
- proiectare, executare lucrări de îmbunătăţiri şi construcţii civile;
- construcţii civile şi publice;
- alimentări cu apă;
- redări în circuitul civil a obiectivelor de construcţii;
- exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport.

1
 Ca activităţi anexe se pot prezenta următoarele:
- extracţia pietrei pentru construcţii;
- extracţia pietrişului şi nisipului;
- fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii;
- prelucrarea brută a lemnului;
- producerea de ambalaje din lemn;
- asigurarea de piese şi accesorii pentru autovehicule, motoare de autovehicule;
- recuperarea deşeurilor şi resturilor metalice reciclabile;
- demolarea construcţiilor, terasamentelor şi organizare pe şantier etc.
Societatea s-a impus pe piaţă ca urmare a satisfacerii cerinţelor clienţilor şi
îndeosebi prin rapiditate şi promptitudine în execuţie şi prin respectarea standardelor de
calitate şi respectul faţă de beneficiari. Societatea deţine toate autorizările necesare
desfăşurării activităţii în condiţii legale.
De la înfiinţarea societăţii şi până acum, s-au realizat lucrări a căror valoare la
preţurile actuale depăşeşte 200 miliarde lei.
Această unitate, de-a lungul timpului şi-a desfăşurat activitatea în mod eficient, în
principal cu scopul de a obţine profituri cât mai ridicate.
S.C. TOTAL INSTAL SA funcţionează în baza legii31/1990 privind organizarea
unităţilor economice şi prevederilor Codului Muncii. Numărul personalului existent la data
de 31.12.2006 era de 312 salariaţi, iar pe structură se prezenta astfel:

Personal direct productiv 191

Personal indirect productiv de deservire şi
90
pază
Personal TESA 31
Total personal 312

În prezent, firma dispune de personal autorizat, atestat în domeniul sistemului de

management de mediu (auditor intern SMM şi evaluator factori de risc pe sistemul de
management al sanatăţii şi securitatii muncii).Are personal autorizat pentru ignifugare, cu
certificat de competenta.
Veniturile societăţii sunt structurate astfel:
a) Principale:
- încasările din lucrările C+M au ocupat o pondere din venituri de 70%.
b) Alte surse:
- din vânzările de active circulante şi mijloace fixe.
La producţia de prefabricate din beton (dale, bolţari) s-a va înlocuit confecţionarea
manuală cu presa mecanică.
Pentru vânzarea activelor s-au cheltuit sume cu licitaţiile, evaluări şi piese uzate.
Mediul ambiant exercită o gamă variată de influenţe asupra firmei, prin intermediul
unui complex de factori, a căror cunoaştere facilitează înţelegerea mecanismului de
funcţionare a acesteia, a rolului şi locului său în cadrul Sistemului economic naţional.

2
 1.1.3. Potenţialul tehnic şi tehnologic

S.C. TOTAL INSTAL SA de-a lungul existenţei sale, a încercat să ocupe un loc pe
piaţă, în special cea gorjeană, să satisfacă cerinţele clienţilor şi să atragă un număr cât mai
mare de clienţi, păstrându-i pe cei vechi dar încercând să câştige şi alţii noi.
Pentru aceasta, şi-a propus să-şi îmbunătăţească calitatea produselor oferite, a
lucrărilor executate şi a serviciilor prestate prin înnoirea şi modernizarea bazei tehnico-
materială.
Încă de la înfiinţare, în anul 1991, a dispus de o bază materială formată, în principiu,
din utilaje grele cum ar fi:
- 2 buldozere S1500;
- 2 excavatoare I202;
- 2 draghine DHN;
- 2 tractoare rutiere;
- un atelier mobil, precum şi câteva mijloace de transport auto.
Această bază materială s-a format având ca sursă bugetul de stat, de la care s-au
primit fonduri pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.
Cu ajutorul utilajelor grele deţinute au fost executate o serie de lucrări de
îmbunătăţiri construcţii civile şi publice.
Au fost construite clădiri şi construcţii speciale absolut necesare pentru desfăşurarea
activităţii între care menţionăm:
- o hală;
- o minicentrală termică:
- o staţie sortare;
- bloc cazare muncitori;
- bază producţie;
- hală prefabricate,
- parc auto propriu cu atelier de reparaţii.
O dată cu diversificarea activităţii, unitatea a mai achiziţionat câteva utilaje
necesare: - un săpător şanţuri;
- două remorci trailer;
- o automacara;
- un autoremorcher;
- o semiremorcă transport butelii;
- două autocisterne.
Datorită acestor dotări S.C. TOTAL INSTAL SA poate oferi servicii diversificate
şi de calitate.
Pentru atelierul de confecţii metalice s-au procurat trei aparate de măsură precum şi
maşini de decupat tablă, toate acestea pentru obţinerea unor produse cât mai competitive pe
piaţă.
De asemenea, tot pentru oferirea unor servicii de calitate şi a unor produse
superioare calitativ, s-a înlocuit munca manuală prin dotarea cu un cilindru compactor şi a
unui buldozer, iar la producţia de prefabricate din beton (dale, bolţari), s-a înlocuit
confecţionare manuală cu presa mecanică.
Astfel, datorită acestor dotări, întreprinderea a reuşit să atragă cât mai mulţi clienţi.

3
 1.2. Structura organizatorică

Conducerea curentă a societăţii se asigură de Preşedintele Consiliului de

Administraţie, Teofil Joldos, care este şi directorul general al firmei SC TOTAL INSTAL
SA.
Acesta coordonează şi răspunde de:
- activitatea de selecţionare, promovare, asigurare şi pregătire a personalului;
- activitatea de control-financiar intern;
- activitatea control-tehnic de calitate;
- activitatea juridică;
- activitatea de personal salarizare;
- activitatea de protecţie a muncii;
- activitatea administrativă.

Are în subordine directă:

- Biroul personal-salarizare;
- Compartimentul CTC;
- Oficiul juridic;
- Compartimentul de protecţie a muncii şi P.S.I.;
- Compartiment C.F.I.;
- Compartiment administrativ.

Vicepreşedintele CA este asociatul care coordonează şi răspunde de:

- activitatea comercială a societăţii;
- activitatea de marketing, prospectare a pieţei;
- activitatea de lărgire a obiectului de activitate;
- activitatea de licitaţii;
- activitatea de contractare;
- activitatea de aprovizionare.

Dată fiind forma de funcţionare a unităţii ca societate cu răspundere limitată, modul

de conducere şi organizare a activităţii îmbracă o structură organizatorică modernă,
caracterizată prin:
1 cadrul structural formal, uşor modificabil
2 eficacitate ridicată a structurii
3 drepturi scrise reglementate prin reguli de funcţionare internă
4 structură morfologică de tip ierarhic-funcţională
5 relaţiile şef-subaltern sunt personale şi sistematice cu intense comunicaţii
atât formale cât şi informale
6 oferă pentru firmă eficacitate şi raţionalitate maximă
7 profitul firmei este un criteriu suveran.

Forţa de muncă se caracterizează prin dimensiunea cantitativ-numerică, dar mai ales

prin cea calitativ-structurală, exprimată prin nivelul de instruire şi formare profesională,
potenţialul creativ şi inovaţional, capacitatea de asimilare a noilor cunoştinţe, starea de
sănătate etc.

4
 Personalul unităţii este antrenat în aşa fel încât rezultatul activităţii prestate de
acesta să coincidă cu obiectivul principal al societăţii comerciale – obţinerea unui profit
satisfăcător. Dat fiind faptul că prin motivare se pun în mişcare abilităţile, know-how-ul şi
energia personalului, adică resursa cea mai importantă a unei organizaţii ce mobilizează
celelalte resurse, efectele sale în plan organizaţional sunt deosebit de puternice. Structura
organizatorică a societăţii e prezentată în figura de mai jos, sub forma unei organigrame.
Evidenţa contabilă a S.C. TOTAL INSTAL S.A. este organizată în compartiment
distinct de contabilitate condus de un director economic. În compartimentul financiar-
contabil lucrează angajaţi, dintre care angajaţi cu studii economice superioare şi angajaţi cu
studii medii (contabili şi casier).
Pentru gestiuni se utilizează de asemenea programe informatice, singurele gestiuni
ţinute fără asistenţa calculatorului fiind mărfurile vândute prin unităţile de lucru
ambulante, deoarece volumul este mic şi nu justifică costurile aferente dotării cu tehnică de
calcul.
Ca urmare, metodele de gestiune utilizate de societate sunt:
- cantitativ-valoric pentru majoritatea gestiunilor (materiale, piese, carburanţi,
obiecte de inventar, imobilizări corporale şi necorporale, mărfuri şi ambalaje);
- global-valoric pentru mărfurile vândute prin recepţie.
În cadrul compartimentului financiar – contabil se execută toate lucrările contabile
impuse de legislaţia în vigoare, începând cu introducerea documentelor justificative şi
terminând cu situaţiile financiare contabile şi declaraţiile întocmite şi depuse la termenele
stabilite.
Începând cu anul 2003 S.C. TOTAL INSTAL SA. aplică reglementările contabile
aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr.306/2002 pentru aplicarea
Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.
Un rol important în cadrul S.C. TOTAL INSTAL SA. îl are sistemul informaţional
care ajută în luarea deciziei pentru manageri, analişti financiari, acţionari şi toţi cei care au
interese în acest scop. Sistemul informaţional este unul de tip piramidal în care informaţiile
de la bază sunt preluate succesiv, ajungând la managerul superior numai în sinteză. Astfel,
se asigură eficienţa desfăşurării activităţii economice din această unitate.
Compartimentele funcţionale ale unităţii în care circulă informaţiile sunt
următoarele:
- personal, salarizare, normare;
- Oficiul juridic;
- Control Financiar Intern;
- Protecţia muncii – prevenirea şi stingerea incendiilor şi control tehnic de calitate;
- Contabilitate financiară;
- Coloana auto;
- Cantina;
- Compartimentul informatică;
- Aprovizionare-depozit, administrativ;
- Urmărirea producţiei, preţuri, licitare;
- Proiectare;
- Şantier construcţii-montaj;
- Şantier utilaj greu;
- Secţie producţie industrială.

5
6
7
 1.3. Piaţa societăţii comerciale TOTAL INSTAL SA

1.3.1. Clienţii

S.C. TOTAL INSTAL SA de-a lungul existenţei sale, a încercat să satisfacă cerinţele
clienţilor şi să atragă un număr cât mai mare de clienţi, păstrându-i pe cei vechi dar încercând să
câştige şi alţii noi. Societatea s-a impus pe piaţă ca urmare a satisfacerii cerinţelor clienţilor şi
îndeosebi prin rapiditate şi promptitudine în execuţie şi prin respectarea standardelor de calitate şi
respectul faţă de beneficiari.
Printre principalii clienţi ai organizaţiei se numără (Tabelul 1):

Principalii clienţi ai S.C. TOTAL INSTAL SA Tabelul 1.

Nr. Principalii clienţi Produse, lucrări şi servicii
Crt.
1. Artego S.A. Tg-Jiu Executări lucrări (betonare)
2. Kohle S.R.L. Rovinari Anvelope
3. Zimex S.A. Tg-Jiu Betoane
4 Instant S.A. Tg-Jiu Betoane hale
5 Roltrans S.A. Motorină
6 American S.A. Produse balastieră(nisip, pietriş)
7 Şantierul 4 S.A. Transporturi auto
8. Forconcid S.A. Transporturi auto
9. Macofil S.A. Transporturi auto
10. E.M. Roşia Executări lucrări
11. E.M. Rovinari Construcţii case
12. Lidimpex S.R.L. Prestări servicii –cu automacara
13. Anne Ruth S.R.L. Betoane
14. S.C.P.C. Tg-Jiu Motorină
15 SC Hidroelectrica SA Reabilitare sediu subunitatea de jandarmi PF
16 Inspectoratul Scolar Mehedinti Reparatii capitale internat grup scolar
17 Parchetul Jud.Mehedinti Reparatii curente sediu Parchetul de pe lângă
Tribunalul Mehedinţi

Precizăm faptul că pentru execuţia unora dintre aceste lucrări societatea a avut calitatea de
contractant unic.

8
 Până în momentul de faţă, SC TOTAL INSTAL SA a executat următoarele lucrări
(Tabelul 2), considerate ca fiind cele mai importante pentru tot decursul activităţii sale:

Principalele lucrări executate Tabelul 2.

Obiectul contractului Beneficiar

Reabilitare sediu subunitatea de jandarmi PF SC Hidroelectrica SA

Reparaţii capitale Gradiniţa nr.20 Dr.Tr.Severin

Reabilitare tâmplarie exterior Colegiul National "Traian"
Reabilitare tâmplarie Liceul "Gh.Titeica"
Reparaţii curente Şcoala Gen.nr.2 Dr.Tr.Severin Primăria Dr.Tr.Severin
Consolidare clădire, sarpanta Scoala "Petre Sergescu"
Reparaţii construcţii şi instalaţii Gradiniţă nr.13
Dr.Tr.Severin
Reabilitare Şcoala Gen.11 Drobeta-Turnu Severin
Reparaţii construcţii şi instalaţii Gradiniţa nr.3 Dr.Tr.Severin Colegiul Naţional "Traian"

Lucrări de consolidări Palatul Copiilor Dr.Tr.Severin

Reparaţii capitale internat grup scolar Inspectoratul Şcolar
Reparaţii capitale Sala sport CSS Mehedinţi
Reabilitare Şcoala Gen.nr.11 Drobeta-Turnu Severin
Hidroizolaţie CSS Dr.Tr.Severin
Reparaţii demisol Palatul Copiilor Dr.Tr.Severin
Reparaţii construcţii şi instalaţii lab. informatică - Centrul Fac. de ingin.şi manag.
Univ.Dr.Tr.Severin sistemelor ecologice
Amenajare centru preg.cadre şi interv. situatii de urgenta ISU Mehedinţi
Dubova
Reparaţie clădire ACN AFDJ Galaţi

Reparaţii construcţii Agenţia de Protecţie A Mediului APM Mehedinţi

1.3.2. Furnizorii

Un alt factor de mediu cu care întreprinderea intră în contact îl constituie furnizorii. În

alegerea acestora, conducerea întreprinderii ţine cont de calitatea ofertei, preţurile practicate,
localizarea demografică.
Agenţii economici în calitate de furnizori ai S.C. TOTAL INSTAL SA sunt prezentaţi în
tabelul de mai jos (Tabelul 3).
Achitarea furnizorilor cât şi încasarea clienţilor se efectuează fie în numerar fie prin ordin
de compensare.

9
 Furnizorii SC TOTAL INSTAL SA Tabelul 3.
Nr Principalii furnizori Produse şi servicii
Crt
1. Artego S.A. Materiale consumabile – oxigen, uleiuri
2. Aquaterm S.A. Apă sărată; apă pentru producţia industrială (la betoane)
3. Daserama S.A. Instalaţii sanitare;
4. Distrigaz Sud S.A Gaze
Curent electric (consum sediu, producţie industrială,
5. Electrica S.A.
balastiere)
6. Elpimar S.R.L. Craiova Piese de schimb auto şi utilaje
Forcom Serv Lidimpex
7. Ţeavă pentru alimentare cu apă
S.R.L.
8. Intercomputer S.A. Imprimate, hârtie xerox, piese schimb calculatoare
9. Lafarge Romcim S.A. Ciment
10 Mariano S.R.L. Piese schimb auto + utilaj
11 Mirfo Ind. S.A. Reparaţie monogrindă – utilaj greu
12 Petrom S.A. Benzină
13 Romtelecom S.A. Servicii telefonice
14 Şantierul 4 S.A. Mortar
15 OMM Tacroserv Uleiuri
16 Tamar S.R.L. Anvelope maşini
17 Tipografia S.R.L. Imprimate
18 TPSUT S.A. Berbeşti Transport muncitori. Punct de lucru
19 Uniplus S.R.L. Motorină

1.3.3. Mediul concurenţial

Economia de piaţă este caracterizată prin concurenţă, prin libera alegere. Astfel că
întreprinderea trebuie să fie pregătită pentru confruntarea cu concurenţa.
Compartimentul de marketing din cadrul S.C. TOTAL INSTAL SA este bine organizat
orientându-şi activităţile spre cunoaşterea pieţei de desfacere, a concurenţei încercând să
determine principalele cauze care duc la reducerea volumului de vânzări.
Este necesară cunoaşterea concurenţei, a obiectivelor urmărite de aceasta pentru a putea
face faţă confruntării pe piaţă.

10
 Principalii concurenţi ai S.C. TOTAL INSTAL SA sunt:
 S.C. „Cartel Bau” Cluj Napoca;
 S.C. „Cominco” Oltenia;
 S.C. „Hidroconstrucţia” Tg-Jiu;
 S.C. „Voinescu” S.R.L. Rm. Vâlcea;
 S.C. „Elm-Akca” S.A. Rm. Vâlcea;
 S.C. „TCIF” S.A. Craiova;
 S.C. „N.C.C.” S.A. Bucureşti;
 S.C. „Ecprod” S.A. Târgovişte etc.

Într-un mediu concurenţial, în care sarcina principală este de a spori eficienţa în utilizarea
resurselor, S.C. TOTAL INSTAL SA acţionează între exigenţele tehnologiei şi preferinţelor
populaţiei.
Faptul că se modifică atât tehnologia cât şi preferinţele, întreprinderea încearcă să se
adapteze mai repede şi mai bine la exigenţele acestor două forţe ale progresului, prin
modernizarea şi retehnologizarea şi prin obţinerea şi oferirea unor produse, servicii de calitate
pentru a satisface aceste cerinţe.

1.4. Misiunea organizaţiei

Obiectivele stabilite de echipa managerială urmăresc în primul rând:

 satisfacerea tuturor cerinţelor clienţilor la preţuri competitive şi avantajoase;
 câştigarea încrederii clienţilor şi consolidarea relaţiei cu aceştia;
 obţinerea unei poziţii importante pe piaţă, în condiţii de eficienţă şi rentabilitate;
 nu în ultimul rând, satisfacerea nevoilor personalului angajat al societăţii.
Firma îşi doreşte atragerea unui număr cât mai mare de clienţi de diverse categorii aşa cum şi
în prezent execută lucrări şi servicii atât persoanelor fizice şi juridice cât şi instituţiilor publice,
pentru unele dintre ele fiind şi contractant unic.
Oferta firmei este foarte variată, incluzând atât produse cât şi lucrări şi servicii, acestea
putând fi delimitate astfel:
 Construcţii: construcţii civile, construcţii industriale, construcţii social-culturale,
construcţii pt. protecţia mediului, construcţii agrozootehnice, restaurări,
renovări, recompartimentări, construcţii edilitare;
 Instalatii: termice, alimentare cu apă, electrice, sanitare, canalizări, ventilaţii, aer
condiţionat;
 Izolaţii: tehnologii clasice, hidroizolaţii, termoizolaţii, lucrări ignifugare, sarpante;
 Tinichigerie: învelitori, anexe pentru învelitori (folosind materiale ceramice, tablă,
oţel, tablă aluminiu, tablă zincată lisa, cutata şi policarbonat);
 Tâmplarie: PVC, aluminiu, lemn;
 Finisaje exterioare: faţade, placaje dalări;

11
  Finisaje interioare: zugrăveli şi vopsitorii; tapet, vopsele lavabile, etc., renovări,
gresie,faianţă, marmură, parchet, linoleum, mochete, alte tipuri de pardoseli, aplicaţii
arhitecturale interioare;
 Service post garanţie.
De-a lungul timpului unitatea Total Instal SA a urmărit, pe lîngă satisfacerea clienţilor, şi
ocuparea unei poziţii importante pe piaţa gorjeană, scop pentru care şi-a propus să-şi
îmbunătăţească calitatea produselor oferite, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate prin
înnoirea şi modernizarea bazei tehnico-materială.
Pe lângă toate acestea, managementul organizaţiei a considerat că angajaţii reprezintă un
pilon esenţial în atingerea obiectivelor sale. Prin urmare, activitatea societăţii comerciale se
desfăşura eficient pe fondul unei organizări raţionale, bazate pe principii, metode şi tehnici
fundamentate ştiinţific. Pe această cale se asigură rigurozitatea cadrului organizatoric, singura
sursă generatoare de coerenţă acţionată, de disciplină şi ordine funcţională şi se creează
posibilitatea adaptării societăţii comerciale la schimbări ce se produc în permanenţă în activitatea
practică.
Regulamentul de ordine interioară stabileşte regulile privind organizarea timpului de lucru
în cadrul S.C. TOTAL INSTAL SA, disciplina muncii, obligaţiile salariaţilor, recompensele şi
acţiunile disciplinare.
Organizarea timpului de lucru se face în concordanţă cu prevederile Regulamentului de
ordine interioară şi funcţionare a societăţii, cu hotărârile A.G.A., C.A. şi a deciziilor Preşedintelui
C.A. Disciplina muncii constă în respectarea întocmai a prevederilor cu aplicabilitate în domeniu,
a sarcinilor cuprinse în contractul individual de muncă a hotărârilor A.G.A., C.A..
O altă premisă a S.C. TOTAL INSTAL SA este folosirea unui personal calificat şi bine
organizat în aşa fel încât, cu acelaşi consum de muncă să se obţină informaţii mai bune şi mai
multe. În vederea pregătirii profesionale se realizează trimiteri la cursuri de specializare în
diferite centre de organizare a acestor cursuri. Personalul unităţii este antrenat în aşa fel încât
rezultatul activităţii prestate de acesta să coincidă cu obiectivul principal al societăţii comerciale
– obţinerea unui profit satisfăcător.
Informaţiile sunt transformate, astfel încât managerul superior să nu se piardă în
informaţii nesemnificative, astfel încetinind derularea procesului decizional. Conducerea unităţii
consideră relaţiile interumane şi comunicarea foarte importante la nivelul oricărui compartiment
al S.C. TOTAL INSTAL SA.
SC Total Instal SA promovează tehnologii şi materiale noi, utilizate conform standardelor
europene. Lucrările de construcţii, instalaţii, finisaje sunt executate folosind gama de materiale de
construcţii, obiecte sanitare, electrice, scule electrice importate de la firme de renume din Europa,
societatea fiind şi distribuitor regional pentru astfel de produse.
SC Total Instal SA pune la dispozitia parţilor interesate infrastructura funcţională (clădiri,
spaţii de lucru şi utilităţi asociate) printr-o relaţie reciproc avantajoasă propunându-şi extinderea
colaborării şi cu alte firme.

1.5. Avantaje competitive

Printre cele mai importante avantaje competitive ale organizaţiei, enumerăm:

 Produse de calitate, servicii şi lucrări caracterizate prin rapiditate şi promptitudine în
execuţie şi prin respectarea standardelor de calitate şi respectul faţă de beneficiari;
 O poziţie bună pe piaţă prin aprecierea calităţii de către beneficiarii/clienţii săi;

12
 Relaţii bune cu furnizorii;
 Unicitate în contracte cu mulţi dintre clienţii săi;
 Dotări tehnice modernizate prin care poate oferi servicii diversificate şi de calitate.
 O organizare internă bine pusă la punct prin comunicare şi relaţii bune cu personalul;
 Personal bine pregătit, în continuă perfecţionare.
CAP.2. INSTRUMENTE INFORMAŢIONALE PENTRU ANALIZA
FINANCIARǍ

Situaţiile financiare cuprind informaţiile necesare pentru efectuarea analizei financiare, al

căror obiectiv este de a oferi o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţelor înregistrate, a
modificărilor capitalului propriu şi a fluxurilor de trezorerie în cadrul unui exerciţiu financiar.
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2005 (Legea Contabilă),
Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi Ordinului nr. 1752/2005 al Ministrului
Finanţelor Publice pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunităţilor Economice Europene, situaţiile financiare constituie o parte componentă a
procesului de raportare financiară. Ele reprezintă un set complet de documente (situaţii
financiare) care includ:
- Bilanţul;
- Contul de profit şi pierdere;
- Situaţia modificărilor capitalului propriu, care prezintă fie:
(i)toate modificările capitalurilor proprii;
(ii) modificările capitalurilor proprii, altele decât cele care apar din tranzacţii de
capital cu proprietarii, care acţionează în calitatea lor de proprietari de capital;
- Situaţia fluxurilor de trezorerie;
- Note explicative, care cuprind un rezumat al politicilor contabile semnificative
şi alte note explicative.
Aceste informaţii sunt utile pentru:
• Anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera numerar ;
• Anticiparea nevoilor de creditare, a şanselor de a primi finanţări în viitor :
• Evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor ;
• Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie.
Utilizatorii situaţiilor financiare sunt:
- Investitorii, preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi profitul adus de investiţiile lor;
- Angajaţii, interesaţi de stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderii;
- Creditorii financiari, interesaţi de lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii pentru ram-
bursarea creditelor şi plata dobânzilor;
- Furnizorii şi creditorii comerciali;
- Clienţii, preocupaţi de continuitatea activităţii întreprinderii cu care colaborează pe ter-men
lung sau de care sunt dependenţi;
- Guvernul şi instituţiile sale, în vederea determinării politicii fiscale şi calculul unor indi-catori
statistici;
- Publicul, interesat în aplicarea politicilor fiscale locale .
În analiza noastră vom utilizate datele şi informaţiile furnizate de următoarele documente
contabile: Balanţa de verificare de la 31.12. a fiecărui an pentru culegerea datelor analitice;
Bilanţul contabil, retratat şi transformat în Bilanţ financiar, document utilizat ca fundament

13
pentru analiza financiară; Contul de profit şi pierdere; Tabloul fluxurilor de trezorerie (Cash-
Flow-ul activităţilor), precum şi Tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

2.1. Bilanţul contabil

Ca şi document contabil de sinteză, bilanţul are mai multe accepţiuni: prezintă utilizările
şi resursele aflate la dispoziţia întreprinderii, reflectă drepturile şi obligaţiile întreprinderii la
încheierea exerciţiului financiar, redă activul şi pasivul unităţii patrimoniale, în expresie bănească
(Anexa 1.).
Bilanţul contabil reflectă în mod special poziţia financiară a întreprinderii, poziţie
determinată de relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale întreprinderii.
Bilanţul cuprinde elemente de activ şi de pasiv, la încheierea exerciţiului, grupate după
natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv natură, provenienţă si exigibilitate.
Activul contabil
Activele sunt elemente controlate de unitate, provenite din evenimente trecute si care este
posibil să genereze avantaje economice viitoare si în acelaşi timp au un cost care poate fi măsurat
in mod credibil.
În mod practic, activul bilanţului cuprinde, pe de o parte, bunurile si disponibilităţile
deţinute de către întreprindere şi, pe de altă parte, drepturile de creanţă asupra terţilor.
Potrivit OMF 1752/2005 posturile de activ sunt structurate in bilanţ astfel:
a) active imobilizate;
b) active circulante;
c) cheltuieli în avans.
Pasivul contabil
Evidenţiază prin natura sa, compoziţia, modul de finanţare a bunurilor economice precum
şi gradul de exigibilitate al surselor de finanţare.
Potrivit OMF 1752/2005 posturile de pasiv sunt structurate în bilanţ, în ordinea
crescătoare a exigibilităţii, astfel:
a) datorii:
- ce trebuie plătite intr-o perioada de un an (datorii pe termen scurt);
- ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an (datorii pe termen lung);
b) provizioane;
c) venituri în avans;
d) capital şi rezerve.

2.2. Contul de profit şi pierdere

În mod practic contul de profit şi pierdere (prezentat la Anexa 2) este un tablou al

veniturilor şi cheltuielilor unei perioade având ca sold rezultatul net, determinat în cascadă pe
următoarele nivele:
- rezultatul exploatării;
- rezultatul financiar;

14
 - rezultatul curent;
- rezultatul extraordinar;
- rezultatul brut al exerciţiului;
- rezultatul net al exerciţiului.
Veniturile şi cheltuielile clasificate după natură sunt prezentate în practica românească
sub formă de listă, cu date comparative pentru exerciţiul încheiat şi pentru cel precedent.
Cheltuielile se grupează, pe categorii de cheltuieli, după natura lor in :
o cheltuieli de exploatare, reprezintă expresia bănească a consumului de resurse pentru
obţinerea de produse, executarea de lucrări sau prestarea de servicii;
o cheltuieli financiare reflectă echivalentul monetar pe care societatea comercială îl
suportă pentru folosirea resurselor acordate de alţi agenţi economici pe termen lung;
o cheltuieli extraordinare, vizează cheltuielile generate de operaţii de natură
extraordinară, cu caracter accidental, care pot apărea in activitatea unei societăţi
comerciale (calamităţi şi alte evenimente extraordinare);
Veniturile se grupează, pe categorii de venituri, după natura lor în:
o venituri din exploatare sunt reprezentate de acele venituri obţinute din activitatea de bază
a societăţii comerciale;
o venituri financiare reflectă remunerarea capitalului investit de societate sau manifestarea
unor factori conjuncturali;
o venituri extraordinare cuprind veniturile obţinute de societatea comercială din operaţii
care nu au caracter normal, nefiind generate de activitatea curentă.
Structura activităţii întreprinderii pe cele trei nivele (exploatare, financiară, extraordinară)
permite, pe de o parte, calcularea indicatorilor de rezultate, iar pe de altă parte, calcularea unor
mărimi cunoscute sub denumirea de solduri intermediare de gestiune prezentate în aşa zisul
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (Anexa 5).

2.3. Bilaţul financiar

Bilanţul financiar (prezentat la Anexa 3) poate fi reconstruit pornind de la bilanţul

contabil, graţie informaţiilor furnizate de posturile de bilanţ pe scadenţe mai mult sau mai puţin
de un an a imobilizărilor financiare, creanţelor şi datoriilor, folosind următoarele corecţii:
a) regruparea elementelor bilanţiere de activ şi de pasiv în funcţie de gradul de
lichiditate, respectiv exigibilitate astfel încât să se obţină valori semnificative pe plan financiar.
b) retratarea bilanţului care presupune:
- eliminarea elementelor de activ fictiv, care sunt considerate non – valori şi corespund unor
elemente care în caz de vânzare individuală nu pot da naştere unui flux de numerar;
- reclasificarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli;
- retratarea avansurilor încasate în contul comenzilor (ct. 419), a decontărilor din operaţii în
curs de clasificare (ct. 473), a veniturilor înregistrate în avans (ct. 472) şi a subvenţiilor pentru
investiţii (ct. 131).
c) înregistrarea datoriei fiscale care determină, pe de o parte diminuarea capitalurilor
proprii, iar pe de altă parte creşterea datoriilor pe termen scurt.
În cazul societăţii Total Instal SA. s-au efectuat următoarele retratări la nivelul activului:

15
• imobilizărilor corporale au fost corectate cu diferenţa în plus din
reevaluarea construcţiilor, astfel:
Specificaţie/ an 2006 2007 2008
Imobilizări corporale 7,968,628 7,326,069 9,107,764
+ Diferenţe din reevaluare 2,178,946 2,175,382 4,118,615
+ Stocuri fără mişcare 325,110 325,110 325,110
= Total 10,472,683 9,826,560 13,551,489

• imobilizările financiare s-au diminuat cu imobilizările financiare mai

mici de un an şi au crescut cu valoarea creanţelor cu termen de în casare mai mare de un an,
astfel:
Specificaţie/ an 2006 2007 2008
Imobilizări financiare 1,740,754 1,486,941 1,446,452
- Imob. Financiare < 1 an 252,404 504,010 176,469
+ Creanţe > 1 an 52,190 141,949 97,215
= Valoare im. financiare 1,540,540 1,124,880 1,367,198

• stocurile au fost diminuate cu valoarea stocurilor fără mişcare, astfel:

Specificaţie/ an 2006 2007 2008
Stocuri 15,937,735 12,199,287 19,602,790
- Stocuri fără mişcare 325,110 325,110 325,109
= Valoarea stocurilor 15,612,625 11,874,177 19,277,681

• creanţele au fost diminuate cu valoarea creanţelor mai mari de un an şi

au crescut cu valoarea imobilizărilor financiare mai mici de un an, astfel:
Specificaţie/ an 2006 2007 2008
Creanţe 13,108,565 10,268,818 25,588,333
+ Imob. Financiare < 1 an 252,404 504,010 176,469
- Creanţe > 1 an 52,190 141,949 97,215
= Valoare creanţelor 13,308,780 10,630,879 25,667,587
• disponibilităţile băneşti includ şi investiţiile financiare pe termen scurt
precum şi casa şi conturi la bănci, astfel:
Specificaţie/ an 2006 2007 2008
+ Casa şi conturi la bănci 2,471,096 824,421 397,550
+ Investiţii financiare pe t.s 33 33 33
= Total disponibilităţi 2,471,129 824,454 397,583
• activul total este diminuat cu valoarea cheltuielilor înregistrate în avans,
considerate elemente de active fictive.
În cadrul pasivului s-au efectuat următoarele retratări:
• capitalul propriu creşte cu valoarea următoarelor elemente: diferenţa în
plus din reevaluarea imob.corp., veniturile înreg. în avans, subvenţiile pt. investiţii, avansul
încasat în contul comenzilor şi provizioanele constituite pt riscuri şi cheltuieli; şi se
diminuează cu valoarea cheltuielilor înregistrate în avans, astfel:
Specificaţie/ an 2006 2007 2008

16
 Capitaluri proprii 22,781,100 15,295,587 22,565,083
+ Diferenţe din reevaluare 2,178,946 2,175,382 4,118,615
+ Avansul încasat în contul comenzilor 4,308,583 2,418,714 1,614,784
+ Venituri înreg. în avans 32,634 22,961 12,211
+ Subvenţii pt. Investiţii 9,914 7,735 6,383
+ Provizioane 321,750 290,511 304,175
- Cheltuieli înreg. în avans 8,146 152,034 2,823
= Total capitaluri proprii 29,624,780 20,058,855 28,618,428
• datoriile pe termen scurt se diminuează cu valoarea aferentă avansului
încasat în contul comenzilor, astfel:
Specificaţie/ an 2006 2007 2008
Datorii pe termen scurt 18,068,630 16,689,490 33,211,107
- Avansul încasat în contul comenzilor 4,308,583 2,418,714 1,614,784
= Total datorii pe t.s. 13,760,047 14,270,776 31,596,323

Toate aceste calcule ne sunt utile în obţinerea unor informaţii reale în ceea ce priveşte
activitatea desfăşurată de unitatea pe care am ales-o în lucrarea noastră şi stau la baza
determinării nivelului indicatorilor aferente analizei financiare.

2.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie

Prin reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice

Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, aprobate prin Ordinul Ministrului
Finanţelor nr. 94 din 20 februarie 2001, se stabileşte cadrul legislativ din România în ceea ce
priveşte întocmirea unui document de sinteză care să evidenţieze fluxurile de trezorerie.
Într-o economie de piaţă, întreprinderea trebuie privită ca un sistem care există şi
funcţionează prin relaţiile sale cu terţii (investitori, creditori, buget, furnizori etc.), relaţii ce se
concretizează prin fluxuri patrimoniale. De măsura în care aceste fluxuri îmbracă forma
lichiditaţilor sunt interesaţi atât terţii (pentru recuperarea sumelor investite şi obţinerea unui
câştig sau pentru recuperarea unor creanţe), cât şi conducerea unităţii, pentru că numai astfel
sistemul poate funcţiona.
Tabloul fuxurilor de trezorerie vine să completeze informaţiile din Contul de profit şi
pierdere care furnizează informaţii despre rezultatul activităţii, care, însă, poate fi neconcludent
pentru unii utilizatori
Pentru realizarea Tabloului fluxurilor de trezorerie pot fi folosite două metode: metoda
directă şi metoda indirectă. Aceste două metode prezintă fluxurile de numerar pe cele trei
activităţi: de exploatare, de investiţii şi financiară sau de finanţare. Diferenenţa dintre aceste două
metode constă în abordarea diferită a activităţii de exploatare. Metoda directă este o una greoaie
în ceea ce priveşte colectarea datelor şi informaţiilor. Mai folosită este metoda indirectă, din două
motive:
- informaţiile sunt mai accesibile;
- reprezintă opacitate prin prezentarea tranzacţiilor de încasări şi plăţi.
În cadrul acestui proiect vom folosi şi noi această metodă, iar informaţiile necesare le vom
extrage din Balanţa de verificare, Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere. Tabloul
fluxurilor de trezorerie este prezentat în Anexa nr. 4.

17
 CAP. 3 ANALIZA POST-FACTUM A ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE
S.C. TOTAL INSTAL S.A.

Analiza financiară reprezintă o analiză post-factum a activităţii desfăşurate de o unitate

economică şi constă în diagnosticarea poziţiei finaciare şi a performanţelor financiare ale
organizaţiei cu ajutorul informaţiilor furnizate de situaţiile financiare ale acesteia până în prezent.
În lucrarea noastră vom realiza o astfel de analiză în cazul firmei TOTAL INSTAL SA,
folosind datele de care dispunem din situaţiile financiare ale acesteia şi în acest sens vom efectua:
o Analiza poziţiei financiare, prin determinarea structurii financiar-patrimoniale,
bonităţii financiare, echilibrului financiar şi eficienţei gestiunii resurselor;
o Analiza performanţelor financiare, reflectate prin rezultatele activităţii,
profitabilitatea şi rentabilitatea activităţii;
o Analiza SWOT a activităţii desfăşurate de firmă pînă în prezent.

3.1. Analiza poziţiei financiare

Această analiză are loc la nivelul Bilanţului contabil care, în cazul nostru a fost retratat şi
prezentat sub forma Bilanţului financiar. Acest lucru ajută la realizarea unei analize mai relevante
deoarece datele reflectate în Bilanţul financiar permit o apreciere mai reală a activităţii faţă de cel
contabil.

3.1.1. Analiza structurii financiar – patrimoniale

Prin analiza structurii financiar – patrimoniale urmărim :

 stabilirea ponderii elementelor patrimoniale, precum şi a raporturilor care
există între aceste elemente;
 evidenţierea schimbărilor calitative în situaţia mijloacelor economice şi a
surselor de finanţare;
 aprecierea stării patrimoniale şi financiare;
 fundamentarea politicii şi strategiei financiare.

3.1.1.1. Analiza structurii patrimoniale (a Activului)

18
 Ratele de structură ale activului reflectă aspecte privind patrimoniului întreprinderii,

Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008

1 Active imobilizate (Ai) 11.829.239 11.000.121 14.931.722
2 Variaţia absolută a Ai - -829.118 3.931.601
3 Indice de creştere al Ai - 92,99% 135,74%
4 Activ total 43.546.883 34.329.631 60.274.573
5 Variaţia absolută a At - -9.217.252 25.944.942
6 Indicele de creştere al At - 78,83% 175,58%
Rata activelor imobilizate( rAi )
A
rAi = i * 100
7 AT 27,91% 32,04% 24,77%
8 Indicele de creştere a rAi - 114,80% 77,31%
9 Imobilizări necorporale 141.126 48.681 13.035
10 Variaţia absolută a In - -92.445 -35.646
11 Indice de creştere al In - 34,49% 26,78%
Rata imobilizărilor necorp( RIn )
12 RIn = In/At x 100 0,32% 0,14% 0,02%
13 Indicele de creştere al RIn - 43,76% 14,29%
14 Imobilizări corporale 10.472.683 9.826.560 13.551.489
15 Variaţia absolută a Ic - -646.123 3.724.929
16 Indice de creştere al Ic - 93,83% 137,91%
Rata imobilizărilor corporale (RIc)
17 RIc = Ic/AT x 100 24,05% 28,62% 22,48%
18 Indicele de creştere al RIc - 119,02% 78,55%
20 Imobilizări financiare 1.540.540 1.124.880 1.367.198
21 Variaţia absolută a If - - 415.660 242.318
22 Indice de creştere al If - 73,02% 121,54%
Rata imob.financiare (RIf)
23 RIf = If/AT x 100 3,54% 3,28% 2,27%
24 Indicele de creştere al RIf - 92,62% 69,22%
25 Indicele de creştere al CA - 78,11% 170,71%
apartenenţa sectorială şi natura activităţii desfăşurate.
În continuare, vom prezenta în tabelele de mai jos (Tabelul 4 şi 5) calculele efectuate
asupra elementelor de activ, calcule ce ne sunt utile în determinarea nivelului şi evoluţiei
acestora.

Analiza structurii Activului imobilizat Tabelul 4.

Nivel. Luând în considerare obiectul de activitate al unităţii, nivelul activelor imobilizate

ar trebui să fie cât mai mare deoarece se lucrează cu utilaje şi instalaţii specifice. Însa, potrivit
ratei activelor imobilizate, observăm că nivelul acestora în total active este redus, unul optim
fiind de cca 60%. Imobilizările necorporale ale societăţii se compun din concesiuni, brevete, etc.

19
iar valoarea acestora nu este semnificativă în detrimentul obiectului de activitate. Imobilizările
corporale deţin o pondere cea mai mare în totalul Activului, astfel, majoritatea Ai sunt compuse
din imobilizări corporale, valoarea cea mai mare deţinând-o construcţiile, urmate de instalaţiile
tehnice, maşinile şi utilajele folosite în realizarea lucrărilor specifice domeniului construcţiilor.
Imobilizările financiare ale societăţii sunt constituite din titlurile deţinute la alte societăţi din
cadrul grupului în urma altor împrumuturi acordate acestora. Nivelul acestora paote fi considerat
normal, având în vedere faptul că ele sunt aducătoare de beneficii economice.
Dinamică. Pe parcursul celor trei ani de activitate ponderea activelor imobilizate în total
active oscilează, în 2007 crescând în proporţie de 14,80% faţă de anul 2006, iar în 2008 ajunge la
un nivel cu cca 13% mai mic decât în 2007. Această oscilaţie a Ai se datorează modificării
elementelor sale componente (imobilizări necorporale, corporale şi financiare) direct
proporţional, precum şi a modificării activului total, indirect proporţional.
Valoarea activului total scade cu suma de 9.217.252 lei (cu 21,17%) în 2007 faţă de 2006,
iar în 2008 înregistrează o creştere considerabilă de 75,58% faţă de 2007. În 2007 indicele de
creştere al Ai este mai mare decât al At, ceea ce semnifică faptul că Ai se modifică într-o
proporţie mai mare decât At. Însă în 2008 At înregistrează o modificare mai rapidă a valorii sale
în sensul creşterii chiar dacă şi indicele Ai creşte.
În 2007 valoarea Ai scade datorită diminuării tuturor elementelor sale componente (lucru
evident în analiza de mai jos), factori determinanţi şi ai creşterii acestora în 2008.
Ponderea In se modifică în sens descrescător de la un an la altul în activul total. Astfel, din
2006 până în 2007 ponderea In scade în total active în proporţie de 56,24. În 2008, diminuarea In
este şi mai accentuată, proporţia acestora ajungând la 0,02% din At.
Prin urmare, modificarea aceasta poate fi determinată de vânzarea sau cedarea unei părţi din
imobilizările necorporale care fie nu erau necesare, fie constituie un obiect al creării de numerar
disponibil.
Valoarea Ic oscilează uşor, în 2007 scade cu 6,17%, iar în 2008 creşte cu 37,91% faţă de
2007. Cum indicele de creştere al Ic este mai mare decât cel al Ai rezultă că Ic se modifică mai
rapid decât Ai.
Creşterea semnificativă a valorii Ic este determinată de achiziţiile de utilaje şi maşini
necesare desfăşurării activităţii, a operaţiunii de reevaluare a construcţiilor şi terenurilor, precum
şi a existenţei imobilizărilor corporale în curs. Toate aceste sunt favorbile dacă, în cazul
achiziţiilor de imobilizări, are loc recuperarea investiţiei prin folosirea capacităţii maxime a
acestora în procesul de producţie, iar în cazul imobilizărilor în curs se va face recepţia lor într-un
timp cât mai scurt pentru introducerea şi utilizarea lor în proces. De asemenea, folosirea
imobilizărilor trebuie să ducă în final la obţinerea unui rezultat cât mai bun, iar creşterea CA,
exprimată prin indicele de creştere al acesteia, trebuie să fie mai mare decât cel al elementului de
active. Astfel, în cazul nostru, în 2007 ritmul de creştere al CA este devansat de cel al
Imobilizărilor corporale, lucru nefavorabil ce semnifică o capitalizare ineficientă. Însă, imediat în
anul următor, ritmul de creştere al Ic este devansat de cel al CA, ceea ce evidenţiază faptul că a
avut loc o reglare a gradului de utilizare al capacităţii de producţie, având ca efect obţinerea unui
rezultat mai bun.
Pe parcursul celor trei ani nivelul imobilizărilor financiare scade datorită unui singur motiv:
au fost restituite împrumuturile de către unităţile la care se deţin participaţii. Astfel, ponderea If
în AT scade în 2007 cu 7,38%, iar în 2008 scade cu 30,78% faţă de 2007. Această diminuare este
determinată în principal de diminuarea valorii imobilizărilor financiare, activul imobilizat
înregistrând o creştere, în special în anul 2008. Acest lucru este evident din compararea indicelui
de creştere al Ai mai mare decât cel al imobilizărilor financiare.

20
 Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
1 Active circulante(Ac) 31.392.534 23.329.510 45.342.851
2 Variaţia absolută a Ac - -8.063.024 22.013.341
3 Indice de creştere al Ac - 74,32% 194,36%
Rata activelor circulante(RAc)
4 RAc = Ac/AT x 100 72,09% 67,96% 75,23%
5 Indicele de creştere al RAc - 94,27% 110,70%
6 Stocuri 15.612.625 11.874.177 19.277.681
7 Variaţia absolută a St - -3.738.448 7.403.504
8 Indice de creştere al St - 76,05% 162,35%
Rata stocurilor(RSt)
9 RSt = St/AT x 100 35,85% 34,59% 31,98%
10 Indicele de creştere al RSt - 96,48% 92,47%
Rata stocurilor(rSt)
11 rSt = St/Ac x 100 49,73% 50,90% 42,52%
12 Indicele de creştere al rSt - 102,34% 83,53%
13 Creanţe 13.308.780 10.630.879 25.667.587
14 Variaţia absolută a Cr - -2.677.901 15.036.708
15 Indice de creştere al Cr - 79,88% 241,44%
Rata creanţelor (RCr)
16 RCr =Cr/AT x 100 30,5620% 30,9671% 42,5844%
17 Indicele de creştere al RCr - 101,33% 137,52%
Rata creanţelor (rCr )
18 rCr =Cr/Ac x 100 42,39% 45,57% 56,61%
20 Indicele de creştere al rCr - 107,49% 124,23%
21 Disponibilităţi(Disp) 2.471.129 824.454 397.583
22 Variaţia absolută a Db - -1.646.675 -426.871
23 Indice de creştere al Db - 33,36% 48,22%
Rata disponibilităţilor (RDb)
24 RDb= Db/AT x 100 5,6746% 2,4016% 0,6596%
25 Indicele de creştere al RDb - 42,32% 27,47%
Rata disponibilităţilor (rDb)
26 rDb = Db/Ac x 100 7,87% 3,53% 0,88%
27 Indicele de creştere al rDb - 44,89% 24,81%

Analiza structurii Activului circulant Tabelul 5

Nivel. Ponderea Ac în total active este mare ca urmare a faptului că societatea desfăşoară
o activitate care necesită utilizarea diverselor materii prime, materiale precum şi datorită faptului
că amploarea şi valoarea lucrărilor presupun o durată mai mare de încasare a creanţelor. Cu toate
acestea ea depăşeşte cu mult nivelul optim iar acestă stare a Ac poate induce anumite riscuri
asupra activităţii.

21
 Volumul de activitate, complexitatea produselor şi durata lucrărilor implică un nivel
ridicat al stocurilor, situaţie favorabilă atâta timp cât stocurile sunt preluate mereu în ciclul de
exploatare şi se asigură o viteză de rotaţie sporită acestora. Ponderea creanţelor în total active şi
în activele circulente prezintă un nivel ridicat datorită obiectului de activite al societăţii şi a
relaţiilor comerciale. În 2008 rata disponibilităţilor înregistrează ponderi în At, respectiv în Ac,
sub nivelul optim ceea ce denotă insuficienţa disponibilităţilor aflate în posesia societăţii datorată
fie neîncasării creanţelor, fie vitezei scăzute de rotaţie a activelor circulante.
Dinamică. Rata activelor circulante prezintă o evoluţie oscilantă în decursul celor trei
ani, în 2007 scade cu 4,13%, iar în 2008 creşte cu 7,27% faţă de 2007. Acest lucru este
determinat de variaţia activului total şi a activelor circulante. Prin urmare, din 2006 până în 2007
rata Ac scade datorită diminuării valorii At cu 21,17% şi a Ac cu 25,68%. Acest lucru este
cauzat fie de vânzarea produselor prin prisma diminuării stocurilor, fie de dimiuarea creanţelor
sau chiar de eliberarea disponibilităţilor în anumite scopuri. Observăm că activele circulante se
modifică într-o proporţie mai mare faţă de activul total, situaţie nefavorabilă în acest caz, dar
corectată prin realizarea unei cifre de afaceri superioare (ICA>IAc). În anul 2008 ponderea Ac în At
creşte considerabil ca urmare a modificării Ac într-o proporţie mai mare decât At: valoarea Ac
creşte cu 94,36% faţă de 2007 iar valoarea At creşte cu 75,58% faţă de 2007. Această situţie este
nefavorabilă deoarece indicele de creştere al Ac îl devansează pe cel al cifrei de afaceri, prin
urmare surplusul de active circulante nu generează un rezultat scontat.
Modificarea activelor circulante pe parcursul celor trei ani are loc ca urmare a modificării
celor trei categorii de active circulante: stocuri, creanţe şi disponibilităţi.
Ponderea stocurilor în total active scade de la un an la altul, iar în active circulante
înregistrează o creştere în 2007 de 2,34% faţă de 2006 şi o diminuare în 2008 de 6,47% faţă de
2007. În perioada 2006-2007 stocurile se diminuează într-un ritm inferior celui înregistrat de
activul total, în schimb indicele de creştere al cifrei de afaceri este devansat de cel al activului
total, situaţie nefavorabilă, în sensul că eliberarea de stocuri nu a determinat o sporire a cifrei de
afaceri. Aceeaşi modificare a stocurilor se manifestă într-un ritm superior celui înregistrat de
activele circulante, situaţie favorabilă dacă facem o comparaţie între indicele de creştere al
stocurilor, inferior, şi cel al cifrei de afaceri. În anul 2008 se observă o creştere semnificativă a
valorii stocurilor, însă, cum şi valoarea atât a activului total cât şi a activelor circulante creşte,
ponderea stocurilor în total activ, respectiv în active circulante scade. De asemenea, ritmul de
creştere al At, respectiv Ac, este superior ritmului de creştere al stocurilor, situaţie nefavorabilă
în cazul acesta deoarece indicele de creştere al cifrei de afaceri este inferior indicelui Ac,
respectiv al At. Prin urmare se constată o gestiune necorespunzătoare a stocurilor iar din
activitatea de exploatare nu se degajă un rezultat aşteptat.
Rata creanţelor creşte de la un an la altul atât în activul total cât şi în ansamblul activelor
circulante. În perioada 2006-2007 rata creanţelor creşte cu toate că, atât valoarea creanţelor cât şi
cea a activului total, respectiv a activelor circulante se diminuează, iar indicele de creştere al
creanţelor îl devansează pe cel al At, respectiv al Ac. Acest lucru are un efect nefavorabil asupra
rezultatelor, în sensul că acelaşi indice al creanţelor devansează şi indicele de creştere al cifrei de
afaceri (ICr>IAT>ICA şi ICr>ICA>IAc). Prin urmare, creşterea creanţelor prin prisma neîncasării valorii
acestora de la clienţii societăţii implică lipsa disponibilităţilor necesare desfăşurării activităţii. În
anul 2008 se înregistrează o creştere semnificativă a valorii creanţelor, cu 141,44% faţă de anul
2007. Şi valoarea At, respectiv a Ac creşte dar într-un ritm mai lent decât cel al creanţelor, însă şi
în acest caz se prezintă o situaţie nefavorabilă, indicele cifrei de afaceri fiind inferior indicelui de
creştere al creanţelor. Astfel, societatea prezintă o dificultate în încasarea creanţelor, iar, în cadrul

22
acestora, cea mai mare valoare îi corespunde reanţelor comerciale şi altor creanţe (bilanţ
contabil).
În perioada 2006-2007 indicele de creştere al activelor celor mai lichide este inferior
indicelui At şi al Ac, prin urmare valoarea lor (Disp) scade într-un ritm mai lent decât cel al At
(Ac). În 2008, scăderea ratei este determinată exclusiv de diminuarea valorii disponibilităţilor, în
timp ce valorile activelor cresc semnificativ.

3.1.1.2. Analiza structurii financiare (a Pasivului)

Analiza structurii pasivului indică ce surse de finanţare utilizează societatea comercială,

cum ar fi: surse proprii, reprezentate de capitalul social şi rezultatele obţinute; surse împrumutate
obligatare sau bancare (pe termen lung, mediu şi scurt) şi surse atrase (credite comerciale). Ratele
de structură ale pasivului permit aprecierea politicii adoptate de întreprindere în domeniul
financiar, prin evidenţierea unor aspecte privind stabilitatea financiară, autonomia financiară,
precum şi gradul de îndatoarare.

A) Analiza structurii surselor de finanţare pe termene de exigibilitate

Tabelul 6
Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
1 Capital permanent(Cpm) 29.786.836 20.058.855 28.678.250
2 Indicele de creştere al Cpm - 67,34% 142,97%
3 Pasiv total(PT) 43.546.883 34.329.631 60.274.573
4 Indicele de creştere al PT - 78,83% 175,58%
Rata stabilităţii financiare(RSf)
5 RSf =Cpm/PT x 100 68,40% 58,43% 47,58%
6 Indicele de creştere al RSf - 85,42% 81,43%
7 Datorii pe termen scurt(Dts) 13.760.047 14.270.776 31.596.323
8 Indicele de creştere al Dts - 103,71% 221,41%
Rata surselor curente (Rsc)
9 Rsc = Dts/PT x 100 31,60% 41,57% 52,42%
10 Indicele de creştere al Rsc - 131,56% 126,10%

Nivel. În anul 2006 societatea prezintă un nivel adecvat al stabilităţii, însă, cu trecerea de
la un an la altul, se înregistrează o diminuare a ratei stabilităţii financiare ceea ce evidenţiază
faptul că societatea dispune de surse de finanţare permanente mai mici şi poate întâlni dificultăţi
în contactarea de împrumuturi cu exigibilitate ridicată.
La începutul perioadei rata surselor curente se află sub nivelul adecvat ceea ce reflectă
faptul că sursele curente nu au o contribuţie semnificativă la formarea surselor totale de finanţare.
În 2007 această rată se află în parametri normali, dar în 2008 depăşeşte nivelul maxim admis,
lucru ce compromite stabilitatea societăţii.
Dinamică. În perioada 2006-2007 diminuarea ratei stabilităţii financiare se datorează
diminuării capitalurilor permanente (cu 32,66%) şi implicit a datoriilor pe termen mediu şi lung
(cu 100%) şi a capitalurilor proprii (cu 32,29%), precum şi a pasivelor totale (cu 21,17%). Este o
situaţie favorabilă fiindcă are loc o reducere a Dtml, fără ca acest lucru să determine o scădere a

23
nivelului ratei sub nivelul minim stabilit. Diminuarea capitalurilor proprii are loc prin acoperirea
pierderii din anul precedent.
Referitor la perioada 2007-2008, se observă o scădere a ratei sub nivelul minim acceptat
cu toate că atât capitalurile permanente cât şi pasivul total înregistrează creşteri, lucru ce
afectează stabilitatea financiară a societăţii. Această modificare nefavorabilă este dată de ritmul
superior de creştere al pasivului total faţă de ritmul capitalurilor permanente. Creşterea
capitalurilor permanente este dată de contractarea de datorii pe termen mediu şi lung, precum şi
de creşterea capitalurilor proprii (cu 42,67%) prin înregistrarea unui profit aferent perioadei
precedente. În acelaşi timp, pasivul total înregistrează o creştere datorită creşterii datoriilor pe
termen scurt cu aproximativ 121,41%, într-un ritm superior ritmului de creştere al capitalurilor
permanente. Această situaţie prezintă inconveniente deoarece se doreşte obţinerea unei stabilităţi
pe termen lung în timp ce datoriile pe termen scurt nu conferă acest avantaj.
Creşterea nivelului ratei resurselor curente este dată de creşterea valorii datoriilor pe termen
scurt într-un ritm superior celui al capitalurilor permanente şi, în acelaşi timp, de diminuarea
pasivului total ca urmare a diminuării capitalului permanent. Este o situaţie favorabilă atâta timp
cât prin contractarea datoriilor pe termen scurt se obţine o relaxare a termenelor de plată fără ca
aceasta să afecteze relaţiile pe care societatea le are cu furnizorii săi. În acelaşi timp, diminuarea
capitalurilor permanente afectează stabilitatea financiară a societăţii prin scăderea surselor stabile
necesare desfăşurării activităţii. Dacă în perioada 2006-2007 creşterea datoriilor pe termen scurt a
fost de 3,71%, până în 2008 valoarea acetora creşte cu 121,41% datorită creşterii considerabile a
creditelor bancare pe termen scurt şi a datoriilor faţă de furnizori. Acest lucru determină o
creştere a ratei peste nivelul maxim admis, afectând stabilitatea financiară a societăţii. În măsura
în care pentru achitarea datoriilor faţă de furnizori nu se solicită termene scurte de plată se poate
beneficia de acest lucru prin folosirea acestor surse curente pentru desfăşurarea activităţii de
exploatare. Se urmăreşte prelungirea termenelor de plată fără însă a afecta relaţiile cu furnizorii.

B) Analiza structurii surselor de finanţare după provenienţă

Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
20.058.85
1 Capitaluri proprii(Cpr) 29.624.780 5 28.618.428
2 Indicele de creştere al Cpr - 67,71% 142,67%
14.270.77
3 Datorii totale (DT) 13.922.103 6 31.656.145
4 Indicele de creştere al DT - 102,50% 221,82%
Rata autonomiei fin.glob.(Rafg)
5 Rafg = Cpr/PT x 100 68,03% 58,43% 47,48%
6 Indicele de creştere al Rafg - 85,89% 81,26%
Rata autonomiei fin.glob. (rafg)
7 rafg = Cpr/ DT x 100 212,79% 140,56% 90,40%
8 Indicele de creştere al rafg - 66,06% 64,32%
9 Datorii pe t.mediu şi lung(Dtml) 162.056 0 59.822
Rata aut. fin. la termen (Raft)
10 Raft = Cpr/Cpm x 100 99,46% 100,00% 99,79%
11 Indicele de creştere al Raft - 100,54% 99,79%

24
 Rata aut. fin. la termen (raft) 18280,58
12 raft = Cpr/Dtml x 100 % 0 47839,70%
13 Indicele de creştere al raft - 0,00% -
Rata îndatorării globale(Rîg)
14 Rîg = DT/PT x 100 31,97% 41,57% 52,52%
15 Indicele de creştere al Rîg - 130,03% 126,34%
Rata îndatorării globale (rîg)
16 rîg = DT/Cpr x 100 46,99% 71,14% 110,61%
17 Indicele de creştere al rîg - 151,39% 155,48%
Rata îndatorării la termen (Rît)
18 Rît = Dtml/Cpm x 100 0,54% 0,00% 0,21%
Rata îndatorării la termen (rît)
19 rît = Dtml/Cpr x 100 0,55% 0,00% 0,21%

Nivel. În anul 2006 a prezentat o autonomie financiară globală ridicată, prezentând

garanţii certe pentru a beneficia de credite pe termen lung, dar pe parcursul anilor aceasta scade.
De asemenea, datoriile totale pot fi acoperite din capitaluri proprii aproape integral, lucru
favorabil activităţii. În ceea ce priveşte măsura în care capitalurile proprii participă la formarea
capitalurilor permanente, acestea din urmă sunt aproape integral formate din capitaluri proprii,
ceea ce înseamnă că societate nu contractează împrumuturi de valori mari. Prin urmare,
acoperirea datoriilor pe termen lung pot fi lesne acoperite din capitaluri proprii, de aici şi nivelul
ridicat al ratei stabilităţii la termen.
Rata îndatorării globale denotă faptul că societatea nu este dependentă de creditorii săi,
datoriile totale finanţând activitatea într-o proporţie foarte mică. Din calculele efectuate se
constată că raportul dintre datoriile pe termen lung şi capitalurile proprii se situează la un nivel
optim. Ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în sursele permanente este foarte mică ca şi în
totalul surselor proprii ale societăţii.
Dinamică. La începutul perioadei analizate se observă faptul că ponderea cea mai mare
din pasivul total o deţin capitalurile proprii, iar spre sfârşitul perioadei această pondere scade
datorită creşterii considerabile a datoriilor pe termen scurt, datoriile pe termen mediu şi lung
deţinând o ponere scăzută. Situaţia este pe atât de favorabilă pe cât iniţial activitatea este
finanţată în mare parte din surse proprii, iar ulterior, prin finanţarea acesteia din surse curente să
se urmărească relaxarea termenelor de plată, în caz contrar stabilitatea financiară poate fi afectată
prin necesitatea eliberării de disponibilităţi pentru plata datoriilor ajunse la scadenţă într-un
termen foarte scurt.
Scăderea ratei autonomiei financiare globale în 2007 este determinată de diminuarea atât a
capitalurilor proprii, cât şi a pasivului total, cu un ritm superior celui al Cpr. Pasivul total s-a
diminuat datorită achitării împrumuturilor pe termen mediu şi lung. În perioada 2007-2008,
autonomia financiară scade deşi valoarea capitalurilor proprii şi a pasivului total creşte. Acest
lucru se datorează faptului că ritmul de creştere al pasivului total este superior celui al
capitalurilor proprii.
Gradul de acoperire al datoriilor totale din capitaluri proprii este considerat optim, el
scade până la sfârşitul perioadei datorită creşterii considerabile a datoriilor pe termen scurt într-un
ritm superior şi contractării unui împrumut pe termen lung.

25
 Rata autonomiei financiare la termen se menţine în aceeaşi parametri de-a lungul
perioadei analizate deoarece conducerea nu vede necesară contractarea de împrumuturi pe termen
mediu sau lung, iar altfel, valoarea acetora este mică. Astfel, sursele proprii ale societăţii pot
participa la acoperirea datoriilor pe termen mediu şi lung, alcătuind cea mai mare parte din
sursele permanente.
Rata îndatorării globale creşte de la un an la altul datorită creşterii valorilor înregistrate la
datoiile totale şi pasivul total. Cum IDT>IPT se prezintă o situaţie nefavorabilă deoarece creşterea
pasivului total se datorează în principal creşterii valorii datoriilor contractate şi nu a capitalurilor
proprii. În cadrul datoriilor totale, creşterea cea mai semnificativă o deţine valoarea datoriilor pe
termen scurt cu un ritm de creştere superior tuturor celorlalte elemente de pasiv. Această situaţie
rămâne favorabilă atâta timp cât valoarea surselor curente poate fi folosită fără ca societatea să fie
presată de plata lor într-un timp scurt. Este de remarcat faptul că societatea nu tinde spre
contractarea datoriilor pe termen lung, evitând riscul insolvabilităţii, iar dacă se doreşte
contractarea de împrumuturi, acest lucru se poate realiza. În ceea ce priveşte datoriile pe termen
scurt se doreşte evitarea neînţelegerilor cu furnizorii în legătură cu termenele de plată.

Concluzii asupra analizei financiar – patrimoniale:

- Din analiza structurii activelor imobilizate deducem faptul că acestea deţin o pondere
foarte mică în ansamblul activelor, în cadrul lor o pondere semnificativă fiind deţinută de
imobilizările corporale urmate de cele financiare. De aici concluzionăm că firma foloseşte utilaje
specializate pentru desfăşurarea procesului de producţie iar imobilizările financiare sunt
concretizate în participaţiile pe care aceasta le deţine în cadrul grupului dina care face parte.
- Din analiza structurii activelor circulante evidenţiem faptul că societatea deţine o valoare
mare a stocurilor şi creanţelor, situaţie favorabilă în sensul existenţei unui rulaj foarte mare de
stocuri necesare în procesul de producţie atâta timp cât acestea nu se caracterizează printr-o
mişcare lentă sau o neadecvare la necesarul de consum şi o valoare mare a disponibilului aflat la
clienţii săi care în viitor va fi încasat, generând lichidităţi pentru activitatea firmei. Însă firma se
confruntă cu o problemă dacă aceste creanţe se caracterizează prin dificultatea de încasare a
acestora.
- Din analiza financiară efectuată asupra pasivului observăm un nivel normal al stabilităţii şi
autonomiei financiare deşi acestea sunt valabile mai degrabă pe termen scurt, în sensul că firma
îşi finanţează activitatea din surse proprii şi curente, cele din urmă având un nivel foarte ridicat
iar stabilitatea financiară pe termen lung este asigurată predominant din capitaluri proprii,
datoriile pe termen lung fiind de valori foarte mici, evitându-se riscul insolvabilităţii.

3.1.2. Analiza bonităţii financiare

Prin analiza bonităţii financiare urmărim măsurarea capacităţii de plată a întreprinderii şi

evidenţierea stării financiare a întreprinderii în legătură cu capacitatea de achitare a datoriilor la
diferite termene. În mod analitic, această capacitate de plată (bonitate financiară) se poate analiza
din cel puţin următoarele puncte de vedere:
• lichiditatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt;
• solvabilitatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor indiferent de termenul
de exigibilitate (inclusive datoriile pe termen mediu şi lung).

26
 Analiza bonităţii financiare Tabelul 7
Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
Rata lichidităţii curente
1 Rlc = Ac/Dts 2,28 1,63 1,44
2 Indicele de creştere al Rlc - 71,79% 88,34%
15.779.90 11.455.33
3 Active circulante-St 9 3 26.065.170
Rata lichidităţii rapide
4 Rlr = (Ac – St)/Dts 1,15 0,80 0,82
5 Indicele de creştere al Rlr - 69,57% 102,50%
6 Disponibilităţi+Ifts 2.471.129 824.454 397.583
Rata lichidităţii imediate
7 Rli = (Disp – Ifts)/Dts 0,18 0,06 0,01
8 Indicele de creştere al Rli - 33,33% 16,66%
9 Autofinanţarea (AF=CAF - Dividende) 5.635.068 -3.758.170 1.468.357
10 Datorii financiare pe tml (Dftml) 0 0 0
11 Datorii financiare totale (Dft) 1.983.150 3.407.429 8.201.634
Capacitatea de autofin. (CAF)
12 CAF = Rez.net + Amz şi provizionane 5.635.068 -2.489.711 6.233.297
13 Cheltuieli cu dobânzile (Chd) 116.347 627.942 623.447
Rata solvabilităţii generale(Rsg)
14 Rsg = AT/DT x 100 313% 241% 190%
15 Indicele de creştere al Rsg - 76,99% 78,84%
Solvabilitatea patrimonială(Sp)
16 Sp = Cs/(Cs + Dftml) x 100 100% 100% 100%
Gr.de acoperire a serv.dator.(Gad)
17 Gad = (AF+ Dob)/(Rr + Dob) x 100 - - -
Rata solvabilităţii financiare(Rsf)
18 Rsf = AT/Dft x 100 21,96 10,07 7,35
19 Indicele de creştere al Rsf - 45,86% 72,99%
Rata de prelevare a ch. cu dobînzile
20 RpChf = Chd/ABE x 100 2% 0,0 5%

Nivel. Nivelul optim al lichidităţii curente se situează între 1 şi 2, iar din analiză
remarcăm faptul că se respectă această delimitare. Numai în anul 2006 s-a depăşit acest nivel,
lucru ce ar putea însemna gestiunea necorespunzătoare a activelor circulante. Observăm că
structura activului circulant este dominată în mare parte de nivelul stocurilor, atunci situaţia este
cu atât mai nefavorabilă. În ceea ce priveşte lichiditatea rapidă, iniţial observăm o devansare a
nivelului optim (între 0,6 şi 1), ceea ce semnifică o pondere prea mare a creanţelor sau

27
disponibilităţilor. În acest caz, ponderea cea mai mare o deţin creanţelor, ceea ce reflectă
dificultatea societăţii în încasarea creanţelor.
Dacă ne referim la lichiditatea imediată, observăm un nivel scăzut al ratei, ceea ce
evidenţiază insuficienţa activelor celor mai lichide sau a disponibilităţilor iar cauza acestei
deficienţe poate fi gestiunea necorespunzătoare a creanţelor precum şi existenţa unei structuri
neadecvate a activului circulant sub aspectul lichidităţii.
Solvabilitatea generală a societăţii este satisfăcătoare ceea ce înseamnă că societatea nu
se confruntă cu riscul de insolvabilitate. Acelaşi lucru se poate spune şi despre solvabilitatea
financiară, societatea neavând datorii financiare de valori mari. Solvabilitatea patrimonială este
de 100% în toţi cei trei ani de analiză, pentru că societatea nu a contractat datorii financiare pe
termen mediu şi lung. De asemenea, nu poate fi vorba despre un grad de acoperire a serviciului
datoriei din acelaşi considerent. Nivelul ratei de prelevare a cheltuielilor cu dobânzile este foarte
mic deoarece şi datoriile financiare pe termen scurt ale firmei deţin un nivel scăzut.
Dinamică. Scăderea nivelului lichidităţii curente de la un an la altul este determinată de
cei doi factori de influenţă: nivelul activelor circulante şi cel al datoriilor pe termen scurt.
Valoarea activelor circulante fluctuează de la un an la altul, iar până în 2008 creşte într-o
proporţie de 94,36%. Acest lucru este determinat de creşterea ponderii stocurilor în ansamblul
activelor, situaţie favorabilă dacă acestea sunt formate de stocurile care participă activ la
realizarea lucrărilor, însă creşterea cea mai semnificativă o remarcăm la nivelul creanţelor, ceea
ce reprezintă o situaţie nefavorabilă, societatea confruntându-se cu dificultăţi în încasarea lor.
Datoriile pe termen scurt se caracterizează printr-o creştere semnificativă de la un an la altul,
ajungând în anul 2008 la o creştere de 121,41%. Această situaţie este favorabilă atâta timp cât nu
sunt înrăutăţite relaţiile cu furnizorii societăţii.
Remarcăm un ritm superior de creştere al Dts faţă de cel al Ac, situaţie nefavorabilă
deoarece se diminuează astfel şi posibilitatea acoperii Dts din lichidităţi în cazul în care acest
lucru este necesar. Pe de altă parte, nivelul lichidităţii poate fi menţinut în perioada următoare, iar
dacă se înregistrează o diminuare continuă a acesteia, societatea ar trebui sa-şi diminueze Dts prin
plata unei părţi a acestora şi să crească lichiditatea curentă prin încasarea mai rapidă a creanţelor
şi astfel crescând şi disponibilităţile aflate la dispoziţia societăţii. Modalitatea de acoperire a Dts
din creanţele şi disponibilităţile băneşti ale societăţii prezintă o reducere pe parcursul perioadei
analizate. În situaţia noastră acest lucru este favorabil deoarece se tinde spre un nivel adecvat al
lichidităţii rapide, însă acest lucru nu se datorează diminuarii creanţelor prin încasare ci a
diminuării disponibilităţilor, situaţie nefavorabilă. Astfel, prin neîncasarea creanţelor se
determină o imobilizare a disponibilităţilor la nivelor creanţelor, disponibilităţile devenind
insuficiente.
În ceea ce priveşte lichiditatea imediată, adică acoperirea Dts din disponibilităţile aflate în
firmă, nivelul acestora din urmă scade mult sub cel optim pe parcursul perioadei de analiză, ceea
ce înseamnă că societatea dispune de disponibilităţi scăzute sau se confruntă cu probleme grave
privind suficienţa acestora. Pentru a îmbunătăţi această situaţie este necesar a se analiza modul de
gestionare a stocurilor şi în special al creanţelor, în sensul diminuării termenelor de încasare a
creanţelor pe care firma le deţine.
Nivelul ratei de solvabilitate generală scade de la un an la altul, fără însă să depăşească
nivelul minim optim. Acest lucru se datorează creşterii datoriilor totale într-un ritm mai alert
decât cel al activului total. Creşterea valorii DT nu este nefavorabilă atâta timp cât nu
prejudiciază relaţiile pe care societatea le are cu furnizorii săi, iar aceste datorii sunt folosite ca
disponibilităţi pentru rularea activităţii.

28
 Din considerentul că societatea nu deţine împrumuturi financiare pe termen mediu şi lung,
aceasta poate contracta un astfel de împrumut dacă este necesar acest lucru. Însă situaţia este cu
atât mai satisfăcătoare cu cât firma îşi poate finanţa activitatea din surse proprii sau din
autofinanţare şi nu din surse străine sau externe. Însă, după cum vedem, capacitatea de
autofinanţare a firmei este foarte mică, de aceea societatea ar putea să se afle în dificultate atât în
rambursarea Dts cât şi în modul de finanţare a activităţii.
Concluzii aferente analizei bonităţii financiare a societăţii:
o Analiza efectuată asupra lichidităţii evidenţiază faptul că în acest moment firma
este capabilă să-şi achite datoriile pe termen scurt din activele lichide fără să întâmpine
dificultăţi, în schimb, valoarea foarte mică a disponibilităţilor pe care le deţine nu-i
perminte o plată a datoriilor pe termne scurt într-un mod imediat.
o În ceea ce priveşte solvabilitatea, societatea nu ce confruntă cu riscul de a nu fi
capabilă sa-şi plătească datoriile pe termen lung deoarece aceste datorii sunt înregistrate la
valori mici iar posibilitatea lor de acoperire este foarte mare.

3.1.3. Analiza echilibrului financiar

În cadrul acestei analize vom determina gradul asigurării surselor de finanţare necesare
acoperirii nevoilor de finanţat.
Analiza statică a echilibrului financiar se va realiza la trei nivele:
• Echilibrul pe termen lung: se analiza indicatorului “fond de rulment”;
• Echilibrul pe termen scurt: analiza indicatorul “necesar de fond de rulment”;
• Echilibrul curent: analiza nivelului trezoreriei nete.

Analiza echilibrului financiar Tabelul 8

Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
Fond de rulment(FR)
1 FR = Cpm – Ai 17.957.597 9.058.734 13.746.528
2 Variaţia absolută a FR - -8.898.863 4.687.794
3 Indicele de creştere al FR - 50,45% 151,75%
Fond de rulment propriu(FRp)
4 FRp = Cpr – Ai 17.795.541 9.058.734 13.686.706
5 Variaţia absolută a FRp - -8.736.807 4.627.972
6 Indicele de creştere al FRp - 50,90% 151,09%
Fond de rulment străin(FRs)
7 FRs= Cpm – Cpr 162.056 0 59.822
8 Variaţia absolută a FRs - -162.056 119.643
9 Indicele de creştere al FRs-bz.fixă - - 36,91%
Nec. de fond de rulment(NFR)
10 NFR = (St + Cr) – Dets 17.144.508 11.641.709 21.550.579
11 Variaţia absolută a NFR - -5.502.799 9.908.870
12 Indicele de creştere al NFR - 67,90% 185,12%
Trezoreria netă(Tn)
13 Tn = FR – NFR 813.089 -2.582.975 -7.804.051

29
 14 Variaţia absolută a Tn - -3.396.064 -5.221.076
Rata de fin. a Ai din Cpm(Rfs)
16 Rfs = Cpm/Ai x 100 251,81% 182,35% 192,06%
Rata de fin. a Ai din Cpr(Rfsp)
17 Rfsp = Cpr/Ai x 100 250,43% 182,35% 191,66%
Rata de finanaţare ciclică (Rfc)
18 Rfc = Dets/(St + Cr) x 100 40,72% 48,27% 52,05%
Rata de fin a NFR dinFR(Rfg)
19 Rfg = FR/NFR x 100 104,74% 77,81% 63,79%

Nivel. Pe parcursul celor trei ani fondul de rulment înregistrează valori pozitive ceea ce
înseamnă că activele permanente (Ai) sunt acoperite integral din resursele permanente. Această
valoare în plus a capitalurilor permanente reprezintă fondul de rulment ce poate fi folosit de
societate pentru finanţarea nevoilor curente, altfel spus, el poate fi „rulat” pentru reînnoirea
activelor circulante. Astfel, societatea dispune de o marjă de securitate financiară care îi permite
să facă faţă riscurilor generate de activitatea de exploatare.
Necesarul de fond de rulment prezintă valori pozitive în cei trei ani ai analizei ceea ce
semnifică faptul că există un surplus de nevoi temporare (active ciclice) în raport cu resursele
temporare (pasive ciclice) posibil de mobilizat. Prin urmare, este necesară finanţarea nevoilor
curente din resursele permanente ale societăţii.
Trezoreria netă la nivelul celor trei ani se prezintă astfel: în 2006 Tn este pozitivă ceea ce
evidenţiază faptul că excedentul de finanţare se regăseşte sub forma disponibilităţilor băneşti
astfel asigurându-se o autonomie financiară pe termen scurt; în perioada 2007-2008 Tn
înregistrează valori negative ceea ce exprimă un dezechilibru fianaciar prin insuficienţa finanţării
necesarului de fond de rulment din surse permanente şi apare dependenţa societăţii faţă de sursele
externe, fiind limitată şi autonomia financiară pe termen scurt a societăţii.
Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitaluri permanente este mai mare de
100% ceea ce evidenţiază faptul că activele stabile sunt finanţate integral din surse stabile,
degajându-se un surplus de surse permanente costituite sub forma fondului de rulment. Prin
scăderea ratei pe parcursul celor trei ani apare posibilitatea de degradare a echilibrului pe termen
mediu şi lung.
Rata de finanţare a ctivelor imobilizate din capitaluri proprii înregistrează un nivel
superior de cel de 100% ceea ce înseamnă că activele imobilizate sunt finanţate integral din
capitalul propriu, existând astfel şi un fond de rulment propriu. Însă diminuarea valorii acestui
indicator reflectă faptul că are loc o diminuare a participării capitalului propriu la finanţarea
nevoilor permanente.
Rata de finanţare ciclică este subunitară, situaţie nefavorabilă în sensul că apare
insuficienţa de finanţare a nevoilor ciclice din surse ciclice, finanţare ce poate fi făcută pe seama
fondului de rulment, iar dacă acesta este insufficient, cazul nostru, se trece la contractarea
creditelor de trezorerie. Creşterea valorii indicatorului reflectă o ameliorare a finanţării nevoilor
cicilice din surse cicilice.
Rata de finanţare a NFR din FR ajunge la finele perioadei la o valoare subunitară, prin
urmare NFR este finanţat parţial din FR şi parţial din credite pe termen scurt, iar trezoreria netă
este negativă. Faptul că această rată scade de la un an la altul semnifică scăderea participării FR
la finanţarea nevoilor ciclice şi creşterea aportului în finanţare a creditelor de trezorerie.

30
 Dinamică. La începutul perioadei se înregistrează cea mai mare valoare a fondului de
rulment, acesta având o modificare oscilantă până la sfârşitul anului 2008. În perioada 2006-2007
valoarea fondului de rulment scade într-o proporţie de 49,55% datorită modificării celor doi
factori: capitalul permanent scade cu aproximativ 32,66% într-un ritm superior activelor
imobilizate, valoarea cărora scade cu 7,01%. Prin urmare, diminuarea capitalurilor permanente
are efect negativ asupra activităţii, nevoile permanente fiind din ce în ce mai puţin finanţate din
resurse permanente. Însă, cel mai grav este că această modificare se datorează diminuării
capitalurilor proprii prin înregistrarea unei pierderi în perioada precedentă, capitalul social
ramânând neschimbat. În acelaşi timp şi valoarea datoriilor pe termen mediu şi lung scade,
situaţie favorabilă în condiţiile în care scade şi gradul de îndatorare. În intervalul de timp 2007-
2008 valoarea fondului de rulment creşte într-o proporţie de 51,75%, lucru favorabil fiindcă o
parte tot mai mare din activele circulante este finanţată din capitalul permanent. Din această
analiză remarcăm că situaţia financiară a întreprinderii înregistrează o îmbunătăţire prin prisma
creşterii fondului de rulment pe seama capitalurilor proprii pe baza profitului obţinut.
Cea mai mare parte a fondului de rulment este reprezentată de fondul de rulment popriu,
99,08%, restul aparţinând fondului de rulment străin reprezentat de datoriile pe termen mediu şi
lung care, la rândul lor înregistrează valori destul de mici. Modificarea FRp este influenţată, în
principal, de modificarea capitalurilor proprii. Proporţia mică a FRs evidenţiază faptul că la
finanţarea nevoilor curente partea cea mai mare aparţine FRp iar acest lucru evidenţiază o
autonomie financiară în desfăşuarea activităţii şi un grad mic de îndatorare.
Necesarul de fond de rulment se află la nivelul cel mai înalt la finele perioadei (2008)
când valoarea activelor circulante ce trebuie finanţate înregistrează cea mai mare valoare.
În perioada 2006-2007 nivelul NFR scade prin diminuarea valorii nevoilor curente
(activelor circulante), în principal a stocurilor şi creanţelor, şi prin creşterea surselor curente, a
datoriilor pe termen scurt. Este o situaţie favorabilă în sensul că stocurile şi creanţele prezintă o
viteză de rotaţie mai accelerată, degajându-se disponibilităţi din rulajul produselor şi încasarea
creanţelor, iar creşterea datoriilor din exploatare este bine venită atâta timp cât se obţin şi termene
de plată mai relaxate.
În anul 2008, NFR prezintă o creştere cu 25,70% faţă de anul 2004, respectiv cu 85,12%
faţă de 2007. Această creştere evidenţiază excedentul de nevoi curente care necesită a fi finanţat
din resurse permanente prin prisma creşterii valorii stocurilor (cu 62,35%) şi creanţelor (cu
141,44%) şi în acelaşi timp a creşterii datoriilor din exploatare cu 121,41. Astfel, viteza de rotaţie
a stocurilor şi creanţelor scade din cauza mişcării lente a celor dintâi şi a dificultăţii în încasarea
creanţelor. Aceste aspecte sunt nefavorabile, în sensul că are loc o imobilizare a lichidităţilor la
nivelul activelor circulante. Alte cauze mai pot fi şi rulajul mare de produse care s-au realizat în
această perioadă sau existenţa unor stocuri cu mişcare lentă. De asemenea poate exista un decalaj
nefavorabil între plata datoriilor şi încasarea creanţelor, scopul urmărit este ca durata de încasare
a creanţelor să fie mai mic decât cel de plată a datoriilor. Este necesar ca ritmul de creştere al
NFR să fie inferior sau cel mult egal cu indicele de creştere al cifrei de afaceri ceea ce este valabil
dacă ne referim la anul 2006, însă în perioada 2007-2008 se prezintă o situaţie nefavorabilă, în
sensul că indicele cifrei de afaceri este inferior indicelui de creştere al NFR (I CA= 170,71%; INFR=
185,12%). Durata ciclului de fabricaţie mai mare prin modificarea structurii producţiei în
favoarea unor produse noi, creşterea costurilor de producţie prin creşterea preţurilor materiilor
prime şi materialelor, gestiunea necorespunzătoare a stocurilor prin creşterea duratei de stocare şi
supradimensionarea stocurilor sunt alte cauze ce participă la creşterea nivelului NFR.
Valoarea negativă a trezoreriei este dată de creşterea valorii necesarului de fond de
rulment (cu 85,12%) într-un ritm mai alert decât cel al fondului de rulment (o creştere de

31
51,75%). Astfel, nevoia de finanţare a activelor circulante nu poate fi acoperită din resursele
permanente ale societăţii, situaţie cu atât mai nefavorabilă cu cât valoarea trezoreriei negative
creşte până la finele perioadei de analiză, fiind necesară o finanţare externă, principala sursă fiind
creditele de trezorerie. Prin urmare se observă un dezechilibru financiar pe termen scurt pentru
reglarea căruia sunt necesare luarea unor măsuri. Una dintre ele ar fi creşterea fondului de
rulment în perioada următoare de preferinţă prin creşterea capitalurilor proprii. În acest sens se
pot realize reevaluări la nivelul activelor imobilizate, lucru care nu ar aduce o modificare
semnificativă, de aceea este necesară o reevaluare mai ales la nivelul stocurilor pentru depistarea
stocurilor cu mişcare lentă şi a produselor cu marjă de profit mică sau chiar nevandabile. În acest
fel va scădea necesarul de finanţare la nivelul activului circulant, iar activele care necesită o
finanţare să fie cele care influenţează în mod pozitiv rezultatul exploatării.
Se urmăreşte, de asemenea, scăderea valorii creanţelor prin creşterea vitezei de rotaţie şi
scăderea duratei de încasare a acestora. Nivelul datoriilor poate fi menţinut atâta timp cât nu sunt
afectate relaţiile cu furnizorii societăţii.

Conculzii desprinse din analiza echilibrului financiar:

o nevoile permanente sunt integral acoperite din resursele permanente de aici
rezultând şi un excedent de fond de rulment care, la rândul său este utilizat pentru
finanţarea nevoilor curente ale activităţii de exploatare.
o această acoperire nu se realizează integral, rezultând o trezorerie negativă şi un
necesar de finanţare din exterior prin contractarea de credite de trezorerie. Prin
urmare, situaţie favorabilă iniţial devine nesatisfăcătoare ulterior tocmai prin acest
inconvenient, necesarul de resurse financiare externe pentru finanţarea nevoilor
curente ale activităţii.

3.1.4. Analiza gestiunii resurselor

Această analiză urmăreşte modul de gestionare a resurselor cu ajutorul ratelor de gestiune

(viteze de rotaţie) care arată rapiditatea cu care resursele trec prin toate stadiile până se reîntorc în
formă bănească iniţială sau viteza de transformare a activelor în lichidităţi precum şi viteza de
reînnoire a datoriilor.

Analiza gestiunii resurselor Tabelul 9

Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
1 Cifra de afaceri(CA) 58.121.454 45.401.307 77.505.702
2 Indicele de creştere al CA - 78,11% 170,71%
Număr de rotaţii AT (nrAT)
3 nrAT = CA/AT 1,33 1,32 1,29
4 Indicele de creştere al vitezei de rot. - 99,25% 97,73%
Durata unei rotaţii a AT (dzAT)
5 dzAT = AT/CA x 360 zile 270 272 280
6 Indicele de creştere al dzAT - 100,74% 102,94%
7 Număr de rotaţii Ai (nrAi) 4,78 4,13 5,19
8 Indicele de creştere al vitezei de rot. - 86,40% 125,67%

32
 9 Durata unei rotaţii a Ai 75 87 69
10 Indicele de creştere - 116% 79,31%
11 Număr de rotaţii Ac (nrAc) 1,85 1,95 1,71
12 Indicele de creştere a vitezei de rot. - 105,41% 87,69%
13 Durata unei rotaţii a Ac 194 185 211
14 Indicele de creştere - 95,36% 114,05%
15 Număr de rotaţii a St (nrSt) 3,85 3,99 4,13
16 Indicele de creştere - 103,64% 103,51%
17 Durata în zile a unei rot. A St(dzSt) 94 90 87
18 Indicele de creştere - 95,74% 96,67%
19 Număr de rotaţii a Cr (nrCr) 4,37 4,27 3,02
20 Indicele de creştere - 97,71% 70,73%
21 Dur. în zile a unei rot. a Cr (dzCr) 82 84 119
22 Indicele de creştere - 102,44% 141,67%
23 Număr de rotaţii a Dts (nrDts) 4,22 3,18 2,45
24 Indicele de creştere în lanţ - 75,36% 77,04%
25 Durata unei rot. a Dts (dzDts) 85 113 147
26 Indicele de creştere în lanţ - 132,94% 130,08%
27 Valoare optimă nz > (rotaţii) 8 8 8
28 Valoare optimă > (zile) 30 30 30

Nivel. În perioada analizată se constată o eficienţă mediocră în gestiunea resurselor totale

prin existenţa unei viteze mici de rotaţie a activului total şi a unei durate mari de revenire în
formă bănească, ceea ce evidenţiază creşterea perioadei de imobilizare a acestuia. Nivelul optim
al vitezei de rotaţie aferentă Ai se situează între 3 şi 4 rotaţii, dar în acest caz viteza de rotaţie a
Ai depăşeşte acest nivel ceea ce evidenţiază o intensitate mare a utilizării imobilizărilor. Acest
nivel este favorabil în cazul în care societatea şi-a exprimat strategia de investiţii cu scopul
valorificării viitoare a acestora cu efecte favorabile asupra rezultatului. Remarcăm o viteză de
rotaţie mică a Ac sub cel mediu de 4 rotaţii pe an şi o durată de transformare a acestora în
expresie bănească foarte mare (nivel optim de maxim 90 de zile), ceea ce evidenţiază o gestiune
defectuoasă a activelor cu lichiditate mare. În cazul stocurilor viteza de rotaţie este cu mult sub
nivelul optim şi durata unei rotaţii se situează peste nivelul optim (între 40 şi 60 de zile). Astfel,
se constată o gestiune anevoioasă a stocurilor iar efectele obţinute în urma folosirii acestora sunt
mici, afectând rezultatul exploatării.
Gestiunea clienţilor se prezintă defectuoasă, viteza de rotaţie fiind foarte mică iar durata
unei rotaţii depăşeşte cu mult nivelul optim. Prin urmare, creditul client acordat de societate are o
durată de încasare foarte mare ceea ce determină un blocaj al lichidităţilor. Viteza mică de rotaţie
şi durata mare a unei rotaţii reflectă creditul-furnizor cu durată mare de plată de care societatea
beneficiază, folosind resursele furnizorilor ca resurse curente pentru activitatea de exploatare.
Dacă acest lucru nu este efectul unor raporturi contractuale atunci întreprinderea trebuie să-şi
analizeze condiţiile de plată şi cauzele lipsei de lichiditate.
Dinamică. Nivelul vitezei de rotaţie a activului total scade de la un an la altul, având ca
efect apariţia unei presiuni financiare degajată de creşterea gradului de imobilizare a activelor.
Acest lucru se datorează creşterii valorii activelor într-un ritm mai alert faţă de cel al cifrei de

33
afaceri. În intervalul 2006-2007 se remarcă o diminuare a valorilor aferente AT, respective CA,
însă cea din urmă prezintă o diminuare mai rapidă, ceea ce determină o diminuare a vitezei de
rotaţie cu 0,75%, respectiv, o creştere a duratei de imobilizare cu 0,74. Spre finele perioadei
situaţia este inversă, valorile AT şi CA cresc, însă ritmul de creştere al AT este mai mare decât
cel al CA ceea ce are efecte negative asupra duratei de transformare a activelor în expresie
bănească.
Se recomandă o valorificare superioară a imobilizărilor prin reevaluarea lor şi prin
optimizarea structurii acestora în acord cu obiectul de activitate şi particularităţile tehnice şi
tehnologice ale activităţii de exploatare. Prin aceste măsuri, se urmăreşte creşterea cifrei de
afaceri.
În perioada 2006-2007 nivelul vitezei de rotaţie al Ai scade exprimând o scădere a
eficienţei gestiunii acestora, valorea Ai, respectiv a CA scade, iar CA se diminuează mai rapid
decât valoarea Ai. Se constată o situaţie nefavorabilă, nivelul optim de eficienţă nefiind atins. La
finele perioadei nivelul vitezei de rotaţie a Ai se prezintă înalt prin prisma creşterii valorilor
aferente Ai şi CA, dar remarcăm şi o ameliorare în sensul că ritmul de creştere al CA este
superior celui al Ai ceea ce exprimă îmbunătăţirea modului de gestionare a imobilizărilor
reflectată în rezultatul exerciţiului. Acest lucru este evident şi din perspectiva duratei de
imobilizare care scade cu 20,69%. În perioada următoare se urmăreşte creşterea vitezei de rotaţie
a Ai prin optimizarea structurii imobilizărilor în sensul valorificării celor active precum şi
creşterea randamentului tehnic prin utilizarea mai eficientă a imobilizărilor cu un consum specific
cât mai redus.
La începutul perioadei valorile aferente Ac, respectiv CA, scad, dar, graţie faptului că
indicele de creştere al CA este mai mare decât cel al Ac, se constată o creştere a vitezei de rotaţie
a Ac (cu 5,41%) şi o diminuare a duratei de imobilizare (cu 4,64%) la acest nivel al activelor.
Astfel, remarcăm o uşoară îmbunătăţire a modului de gestionare a activelor. Spre finele perioadei
se constată o diminuare a vitezei de rotaţie a Ac şi o creştere a duratei de transformare a acestora
în bani, situaţie nefavorabilă, în sensul că scade eficienţa în gestionarea activelor. Această
diminuare este dată de creşterea valorilor aferente celor două elemente, iar ritmul de creştere al
activelor este superior ritmului de creştere a CA.
Din anul 2006 până în anul 2007 observăm o diminuare a stocurilor, ceea ce a determinat
creşterea vitezei de rotaţie şi reducerea duratei în zile a unei rotaţii. În acelaşi timp scade şi
valoarea cifrei de afaceri, însă într-o proporţie mai mică faţă de valoarea stocurilor. Deşi, până la
finele perioadei, are loc o uşoară îmbunătăţire, nivelul stocurilor nu este acceptabil, iar gestiunea
acestora este greoaie. De aceea se urmăreşte dimensionarea optimă a stocurilor în cadrul tuturor
fazelor prin care acestea trec prin aprovizionare ritmică, reducerea costurilor şi în general se
doreşte reducerea costurilor de exploatare şi comercializare.
Pe parcursul celor trei ani se înregistrează o diminuare a vitezei de rotaţie şi o majorare a
duratei creditului clienţi, situaţie nefavorabilă cu care societatea se confruntă. La trecerea de la
anul 2006 la 2007 valoarea creanţelor neîncasate scade (cu 20,12%), determinând creşterea
vitezei de rotaţie, însă valoarea cifrei de afaceri se modifică într-un ritm superior creanţelor cu
efecte negative asupra vitezei de rotaţie (CA scade cu 21,89%).
În perioada imediat următoare se constată o creştere considerabilă a valorii stocurilor şi
cifrei de afaceri, iar faptul că ritmul de creştere al creanţelor este superior celui de creştere al
cifrei de afaceri influenţează nefavorabil viteza de rotaţie, care scade cu aproximativ 30%.Are loc
o creştere a creditului clienţi cu 41,67%. Această situaţie se manifestă negativ asupra activităţii
de exploatare a societăţii, implicând costuri mari de finanţare a creditului-client, fără a avea loc o
creştere a vânzărilor. Pe parcursul celor trei ani societatea înregistrează datorii din ce în ce mai

34
 mari cu o durată de rambursare crescătoare, iar creşterea acestora are loc într-o proporţie mai
mare decât cea a cifrei de afaceri. Această situaţie poate fi pe cât de favorabilă pe atât de
primejdioasă. Analiza comparativă reflectă faptul că durata de încasare a creanţelor-clienţi este
inferioară duratei medii de achitare a furnizorilor, situaţie favorabilă deoarece societatea
beneficiază de un decalaj favorabil între durata de încasare a creanţelor şi cea de plată a
datoriilor. Această situaţie este afectată în cazul în care relaţiile cu furnizorii sunt deteriorate.

Concluziile analizei gestiunii resurselor:

- viteza de rotaţie a activului total şi în special a activelor circulante este foarte redusă
ceea ce denotă o gestiune anevoioasă la aceste niveluri.
- este importantă urmărirea structurii stocurilor şi a mişcării acestora pentru a evita o
imobilizare la nivelul lor;
- în ceea ce priveşte creanţele, obiectivul firmei trebuie orientat în sensul încasărilor
cât mai rapide, chiar dacă potrivit tipurilor de produse furnizate şi a valorilor mari atribuite
acestora se cer termene mari de plată din partea clienţilor.
- gestiunea datoriilor pe termen scurt se caracterizează prin viteză mică de rotaţie şi
deci o durată mai mare de achitare a acestora, situaţie favorabilă deoarece societatea
foloseşte aceste surse curente pentru finanţarea activităţii sale de exploatare.
- este necesară o modificare a politicii în gestiunea creanţelor, scopul final fiind
încasarea cât mai rapidă a acestora, iar la nivelul datoriilor situaţia poate fi menţinută fără
însă a fi afectate relaţiile tradiţionale cu furnizorii.

3.2. Analiza performanţelor financiare

3.2.1. Analiza rezultatelor

În cadrul analizei rezultatelor dorim să evidenţiem nivelul şi dinamica cifrei de afaceri, a

valorii adăugate şi a tuturor rezultatelor obţinute din desfăşurarea activităţii de către SC TOTAL
INSTAL SA. În acest scop vom utiliza ca surse de informaţii pentru analiză următoarele
documente contabile: Contul de profit şi pierdere şi Tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

3.2.1.1. Analiza rezultatelor care exprimă volumul activităţii

A) Analiza cifrei de afaceri

Analiza cifrei de afaceri Tabelul 10

Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
1 Cifra de afaceri(CA) 58.121.454 45.401.307 77.505.702
2 Variaţia absolută a CA - -12.720.147 32.104.395
3 Indicele de creştere al CA - 78,11% 170,71%
4 Abaterea indicelui CA - -21.89% 70,71%

35
 5 Cheltuieli variabile totale CV 41.852.759 34.201.696 59.644.146
6 Cheltuieli fixe totale CF 18.567.825 12.215.649 18.027.888
Marja cheltuielilor variabile
7 Mcv = CA - CV 16.268.695 11.196.611 17.861.556
Rata marjei cheltuielilor variabile
8 Rmcv = Mcv / CA 0,28 0,25 0,23
Pragul de rentabilitate aferent CA
9 CAprg = CF / Rmcv 66.313.660 48.862.596 78.382.124
Marja de siguranţă (măr.absolute)
10 Msa = CA - CAprg -8.192.206 -3.461.289 -876.422
Marja de siguranţă (măr.Relative)
11 Msr=Msa/CAprgX100 -12,35% -7,08% -1,12%
Marja de siguranţă în zile
12 Msz=360-CAprgX360/CA -51 -27 -4
Coeficientul de elasticitate
13 e = Mcv/Pe 2,52 -3,56 3,10

Nivel. În perioada 2006-2008 cifra de afaceri oscilează, înregistrând cea mai mare valoare
în anul 2008, adică la finele perioadei de analiză. Pragul de rentabilitate se situează mult peste
valoarea cifrei de afaceri, ceea ce semnifică faptul că nivelul realizat de firmă este sub cel critic,
generând o marjă de siguranţă (absolută ţi relativă) negativă. Prin urmare firma se confruntă cu
un risc de exploatare, iar marja de siguranţă în zile negativă semnifică faptul că atâtea zile i-ar
mai trebui firmei să atingă nivelul cifrei de afaceri critice. Coeficientul de elasticitate calculat este
sub nivelul optim (e<6) ceea ce evidenţiază o multiplicare mai lentă a rezultatului exploatării
odată cu sporirea volumului de activitate dar şi o multiplicare mai lentă a pierderilor înregistrate
la nivelul anului 2005, atunci când volumul scade, deci expunere la risc mai redusă.
Dinamică.
80000000
70000000
60000000
50000000
40000000 CA
30000000 CAprg
20000000
10000000
0
2006 2007 2008

Graficul 1. Evoluţia cifrei de afaceri totale faţă de pragul de rentabilitate

aferent cifrei de afaceri

Aşa cum observăm în graficul de mai sus, CA are o tendinţă descrescătoare în perioada
2006-2007 şi una crescătoare spre finele perioadei. Acest lucru se datorează fluctuaţiei vânzărilor
realizate de întreprindere. De asemenea, este evident că nivelul CA este mult depăşit de pragul de
rentabilitate al acesteia. Această situaţie generează un anumit risc aferent exploatării. Prin urmare
este necesar a se determina cauzele ce au dus la o astfel de situaţie.
În perioada 2006-2007 nivelul pragului de rentabilitate scade, situaţie favorabilă, în sensul
că poate fi mai uşor de depăşit, iar acest lucru se datorează scăderii nivelului celor trei indicatori

36
ai activităţii: cifra de afaceri, cosurile variabile şi cele fixe totale. Observăm că nivelul costurilor
fixe se reduce cel mai rapid (ICF = 65,79%; ICA = 78,87%; ICV = 81,71%), situaţie favorabilă
deoarece costul fix individual pe produs scade, însă viteza de reducere a costurilor variabile este
mai lent faţă de cel al cifrei de afaceri situaţie nefavorabilă în sensul că acele cheltuieli materiale
efectuate pentru realizarea produselor sunt prea mari iar produsele nu participă la formarea cifrei
de afaceri în parametrii doriţi.
În perioada 2007-2008 marja de siguranţă (absolută şi relativă) creşte, ceea ce înseamnă
că volumul activităţii se apropie mai mult de pargul de rentabilitate, fără însă să-l depăşească. În
această situaţie scade într-o oarecare măsură şi nivelul riscului ataşat. Această situaţie a fost
posibilă prin creşterea semnificativă a celor trei indicatori (CA, CV, CF), însă ritmul de creştere
al cifrei de afaceri este inferior celui al costurilor variabile (ICV = 174,39%; ICA = 170,07%). Prin
urmare societatea se situează într-o poziţie nefavorabilă din punct de vedere al activităţii de
exploatare, în sensul că valoarea cheltuielilor efectuate pentru obţinerea produselor sunt foarte
mari şi nu deteremină o creştere superioară a rezultatelor obţinute în urma vânzărilor. De
asemenea, creşte şi valoarea aferentă costurilor fixe (cu 47,58%) iar aceasta are un efect negativ
asupra mărimii pragului de rentabilitate care creşte, implicând astfel dificultate în depăşirea lui.

Propuneri pentru creşterea cifrei de afaceri:

• Creşterea productivităţii muncii a personalului şi utilizarea la maxim a capacităţilor
de producţie aflate în dotare.
• Diminuarea costurilor variabile totale prin asigurarea unui stoc de materii adecvat
necesarului şi la costuri de achiziţie şi aprovizionare cât mai mici.
• Creşterea cifrei de afaceri prin asigurarea unui grad cât mai mare de utilizare a
capacităţii de producţie, realizarea produselor care presupun o marjă de profitabilitate mai
mare şi pentru care există cerere. De asemenea, pentru creşterea vânzărilor este necesară
elaborarea unei strategii de marketing pentru promovarea produselor şi atragerea clienţilor.

B) Analiza valorii adăugate

Tabelul 11
Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
1 Valoarea adăugată (VA) 13.535.749 7.462.278 16.660.326
2 Variaţia valorii adăugate - -6.073.471 9.198.048
3 Indicele de creştere al VA - 55,13% 223,26%
4 Abaterea indicelui VA - -44,87% 123,26%
5 Producţia exerciţiului (Qe) 61.115.970 45.830.651 73.957.201
6 Indicele de creştere al Qe - 74,99% 161,37%
7 Consumuri intermediare (Ci) 47.990.623 38.514.850 58.128.054
8 Indicele de creştere al Ci - 80,25% 150,92%
9 Marja comercială (Mc) 410.402 146.477 831.179
10 Indicele de creştere al Mc - 35,69% 567,44%
Rata valorii adăugate (RVA )
11 RVA = VA/Qe x 100 22,15% 16,28% 22,52%
12 Indicele de creştere al RVA - 73,50% 138,33%

37
 Nivel. Valoarea adăugată sau plusul de valoare realizat de întreprindere (aşa cum vedem
şi în tabelul de mai sus) prezintă valori mici comparativ cu producţia exerciţiului, care deţine
valori mari, iar acest lucru este dat de valorile foarte mici aferente marjei comerciale şi valori
foarte mari aferente consumurilor intermediare. Prin urmare, societatea consumă resurse multe
dar produce valoare sau bogăţie mică.
Dinamică. În perioada 2006-2007 remarcăm o diminuare a valorii adăugate cu cca
44,87%, pe fondul diminuării producţiei exerciţiului cu cca 25%, diminuare determinată de
scăderea marjei comerciale (cu apox. 65%). Deşi observăm şi o scădere a valorii consumurilor
intermediare, ritmul acestora este inferior ritmului aferent marjei comerciale şi a producţiei
exerciţiului. Astfel, situaţia este nefavorabilă deoarece diminuarea valorii adăugate ar trebui să se
realizeze în principal pe seama consumurilor intermediare.
Spre sfârşitul perioadei observăm o ameliorare, valoarea adăgată înregistrează o creştere
de 123,26% pe seama creşterii producţiei exerciţiului (cu 61,37%) şi a marjei comerciale (cu
467,44%). Situaţia este benefică deoarece, deşi consumurile intermediare cres şi ele cu cca 50%,
ritmul lor este mult inferior celorlalţi indicatori. Prin urmare, s-a reuşit obţinerea unui plus de
valoare cu un nivel al consumurilor cât de cât mai adecvat.
Propuneri pentru creşterea valorii adăugate:
o Creşterea marjei comerciale prin creşterea vânzărilor şi diminuarea cheltuielilor
aferente acestora;
o Creşterea producţiei exerciţiului prin creşterea producţiei vândute şi valorificarea
imobilizărilor;
o Diminuarea consumurilor intermediare sau adecvarea lor şi depistarea unor
servicii mai eftine sau redimensionarea personalului prin menţinerea şi calificarea celui
competent.

3.2.1.2. Analiza rezultatelor care exprimă profitabilitatea activităţii

Diferenţierea rezultatelor la acest nivel constă în politicile abordate de managementul

societăţii, finanţatori şi stat.
Analiza rezultatelor care exprimă profitabilitatea activităţii Tabelul 12
Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
1 Rezultatul brut al exploatării 7.423.904 -2.195.834 6.655.528
2 Variaţia absolută a Rbe - -9.619.738 8.851.362
3 Rezultatul exploatării 6.466.418 -3.147.413 5.761.416
4 Variaţia absolută a Re - -9.613.831 8.908.829
5 Rezultatul curent 6.295.511 -3.496.291 5.764.383
6 Variaţia absolută a Rc - -9.791.802 9.260.674
7 Rezultatul net 4.703.999 -3.496.291 5.305.642
8 Variaţia absolută a Rn - -8.200.290 8.801.933
Rezultatul brut al exploatării surprinde cel mai bine capacitatea întreprinderii de a genera
profit deoarece nu e influenţat de politica de amortizări şi provizioane, politica financiară şi cea
fiscală a statului. La nivelul anilor 2006, respectiv 2008 s-a înregistrat excedent brut de
exploatare iar în anul 2007, un deficit de exploatare. Profitul sau pierderea înregistrată exclude

38
veniturile şi cheltuielile de natură nemonetară, şi anume cheltuielile şi veniturile afr. amort. şi
prov.
Dacă mergem mai departe şi determinăm rezultatul exploatării prin însumarea veniturilor
din provizioane şi deducerea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele din rezultatul brut al
exploatării, vom identifica în ce mod politica de amortizare şi de constituire a provizioanelor
abordată de conducere influenţează profitabilitatea întreprinderii. Astfel, nivelul rezultatului de
exploatare este mult sub nivelul celui brut, ceea ce semnalează cheltuieli mari cu amortizările şi
provizioanele. Prin urmare conducerea a adoptat fie o metodă de amortizare accelerată pentru
recuperarea mai rapidă a investiţiei în scopul reînnoirii sau retehnologizării, fie deţine imobilizări
de valori mari, valoarea cărora nu a fost adaptată la inflaţie.
Rezultatul curent al firmei este aproximativ apropiat de cel al exploatării, semn că
managementul societăţii nu a mizat foarte mult pe finanţare externă ce implică anumite costuri.
Rezultatul net este influenţat de politica fiscală a statului, iar în cazul firmei Total Instal
SA acest lucru este cel mai evident la sfârşitul anului 2006, când valoarea impozitului pe profit
este mare.
Propuneri pentru creşterea rezultatelor întreprinderii:
o Creşterea volumului de activitate prin utilizarea la maxim a capacităţilor de
producţie disponibile, lansarea produselor pe noi pieţe, atragerea de noi clienţi;
o Modificarea structurii producţiei în sensul creşterii produselor pentru care valoarea
nou creată este mai mare;
o Adecvarea politicii de salarizare cu capacitatea întreprinderii de a crea valoare
adăugată;
o Reevaluarea imobilizărilor corporale în scopul adaptării valorii acestora la inflaţie;
o Modificarea politicii de amortizări şi provizioane pentru diminuarea cheltuielilor
implicate de acestea;

3.2.2. Analiza profitabilităţii activităţii

Profitabilitatea este o caracteristică a stării de performanţă a societăţii, performanţă aferentă

activităţii de exploatare.
Analiza profitabilităţii Tabelul 13
Nr.rd. Specificare\ an 2006 2007 2008
1 Excedentul brut din expl.(EBE) 7.423.904 -2.195.834 6.655.528
2 Cifra de afaceri (CA) 58.121.454 45.401.307 77.505.702
3 Profit din exploatare (PE) 6.466.418 -3.147.413 5.761.416
4 Profit net (Pn) 4.703.999 -3.496.291 5.305.642
5 Costuri totale (CT) 61.577.244 52.981.678 78.947.416
6 Indicele de creştere al CT - 86,04% 149,00%
Rata profitabilităţii globale
7 rpg = (EBE/CA)x100 12,77% -4,83% 8,58%
Rata de profitabilitate a exploatării
8 rpe= (PE/CA)x100 11,13% -6,93% 7,43%
Rata de profitabilitate comercială
9 rpc = (Pn/CA)x100 8,09% -7,70% 6,85%

39
 Rata de profitab.a resurs.consumate
10 rprc = (Pn/CT)x100 7,64% -6,60% 6,72%

Nivel. Nivelul profitabilităţii globale este redus, ceea ce înseamnă că profitabilitatea

globală rezultată din vânzări este scăzută. Prin urmare, în 2006, la 100 lei vânzări se obţin
12,77% profit brut, în 2007 nu poate fi vorba de un nivel al profitabilităţii deoarece se
înregistrează pierdere, iar în 2008 vînzările firmei degajă un profit de 8,58% lei (la 100 lei
vânzări). Valori apropiate se observă şi la nivelul profitabilităţii din exploatare şi comercială ceea
ce reflectă o problemă reală în obţinerea profitului scontat. În ceea ce priveşte nivelul costurilor
totale pentru obţinerea profitului, acesta este foarte mare, în sensul că în 2006, la 100 lei
cheltuieli totale efectuate se obţine un profit net de numai 7,64 lei, în 2007 se înregistrează
pierdere şi în 2008, la un efort de 100 lei rezultă un efect de 6,72 lei. Din cele evidenţiate
observăm că nivelul profitabilităţii este foarte mic iar efortul depus pentru atingerea acestuia este
excesiv de mare.
Dinamică. În perioada analizată remarcăm o politică defectuasă a preţurilor, prin prisma
marjelor de profitabilitate calculate, costurile efectuate fiind mari cu efecte negative asupra
profitului înregistrat de firmă. Mai mult, în 2007, se înregistrează pierdere în situaţia în care
nivelul costurilor totale nu se modifică semnificativ, ele se diminuează cu numai 14%. Nivelul
marjelor de profit scade din 2006 până în 2007 din cauza pierderii înregistrate, iar în 2008 acesta
evoluează până la valori puţin peste cele din 2006. Aceste rezultate sunt efectul valorilor mici ale
profitului obţinut, în timp ce consumurile totale sunt superioare vânzărilor sau cifrei de afaceri
înregistrate. De asemenea, nivelul costurilor totale se modifică într-un ritm superior celui de
creştere al cifrei de afaceri (ICT>ICA), situaţie nefavorabilă, în sensul că eforturile depuse sunt
considerabil mai mari faţă de efectele sau rezultatele obţinute în desfăşurarea activităţii. Deşi în
2008 situaţia se îmbunătăţeşte, valoarea vânzărilor fiind superioară consumurilor cu o creştere a
profitabilităţii, probleme nu este rezolvată, fiind necesară o modificare a politicii de preţ.
Concluzii la analiza profitabilităţii:
- Este necesar să se studieze condiţiile pieţei, modificarea politicii de preţ însemnând
creşterea preţurilor la produsele, serviciile şi lucrările pentru care există cerere în acelaşi
timp cu îmbunătăţirea calităţii acestora în detrimentul menţinerii şi chiar diminuării
costurilor de obţinere a lor.
- Este necesară renunţarea la produsele cu cerere mică, mai ales a acelora care
necesită costuri mari de producţie dar degajă o marjă de profit foarte mică. Prin urmare, în
această situaţie nu poate fi vorba de reducerea preţurilor, iar la nivelul imobilizărilor ar
putea fi nevoie de o reevaluare pentru diminuarea şi a cheltuielilor aferente amortizării
acestora.

3.2.3. Analiza rentabilităţii

Prin analiza rentabilităţii urmărim cunoaşterea naturii surselor de finanţare ale activităţii
(suficiente sau insuficiente), structura acestor surse, precum şi riscul afacerii sau riscul
investitorilor de a nu-şi recupera banii.
Rentabilitatea este separată în două mari părţi: rentabilitatea economică şi rentabilitatea
financiară.
Analiza rentabilităţii Tabelul 14
Nr.crt Specificaţie/an 2006 2007 2008

40
 43.546.88 34.329.63
1 Activ total 3 1 60.274.573
2 Indicele de creştere al At - 78,83% 175,58%
31.769.98 23.466.28
3 Capitaluri investite (Cinv) 6 4 36.879.884
4 Indicele de creştere al Cinvb - 73,86% 116,08%
Rent. ec. a capitalului total
5 re= (PE/AT)x100 14,85% -9,16% 9,56%
Rent.ec. a capitalului investit
6 re = (PE/Cinv)x100 20,35% -13,41% 15,62%
7 Rata inflaţiei ( ri ) 4,87% 6,57% 6,30%
8 Rata dobânzii aferentă Dfts (rd ) 7% 7% 7%
Rentabilitatea economică reală (rer )
9 rer = re - ri 9,98% -15,73% 3,26%
Rata rentabilităţii financiare
10 rf = (Pn/Cpr)x100 15,88% -17,43% 18,54%
Levierul financiar
11 Lf = (Re – Rd)x (Df/Cpr) 0,199 -3,86 -1,025

Nivel. Rata rentabilităţii economice a capitalului total este o informaţie relevantă pentru
manageri, iar cea a capitalului investit este mai importantă pentru investitorii de capital. Pâna la
deducerea ratei de inflaţie, rentabilitatea înregistrează la nivelul anilor 2006 şi 2008 valori
scăzute pentru remunerarea capitalului total şi a capitalului investit, iar în 2007, pierderea
înregistrată nu poate determina existenţa unei rentabilitaţi.
Rentabilitatea capitalului investit este superioară celei a capitalului total ceea ce
semnifică faptul că ansamblul capitalului investit este remunerate la un nivel superior şi se
bucură de o capacitate mai mare de reînnoire. Rata iflaţiei influenţează negativ rentabilitatea
economică. Nivelul scăzut al inflaţiei în 2006 determină un nivel mai ridicat al. Prin urmare,
gradul de eficienţă sau de rumenare a capitalului total este comparative mai mic faţă de cel al
capitalului investit, astfel rentabilitatea economică lasă de dorit, atâta timp cât proprietarii sunt
primii direct interesaţi de activitatea economică a firmei.
Rentabilitatea financiară reflectă informaţii relevante pentru acţionarii societăţii în sensul
remunerării investiţiei realizate de aceştia şi degajării unei marje de profit care le este destinată.
Observăm că nivelul rentabilităţii financiare este mic prin prisma creşterii investiţiei realizate de
acţionari într-o proporţie mai mare faţă de modificarea profitului net rezultata din desfăşurarea
activităţii economice a societăţii. Această situaţie este nefavorabilă în sensul că, deşi investiţia
este mare, gestiunea necorespunzătoare a activelor aferente exploatării influenţează negativ
rezultatele scontate.
În anul 2006, respective 2008 nivelul levierului financiar este adecvat, situaţie favorabilă
întreprinderii şi propice îndatorării deoarece utilizarea surselor împrumutate în procesul de
exploatare duce la creşterea rentabilităţii capitalurilor proprii, chiar dacă nivelul gradului de
îndatorare este mic. La nivelul anului 2007 acesta are valoare negativă din cauza pierderii
înregistrate.
Dinamică. Nivelul ratei rentabilităţii economice scade din 2006 până în 2008 cu 5,29%,
situaţie nefavorabilă. Acest lucru se datorează scăderii nivelului profitului din exploatare
înregistrat, în proporţie de 10,9% (IPE= 89,10%). AT net înregistrează o creştere cu un ritm mai

41
avansat decât cel al profitului rămas după deducerea amortizării şi provizionelor. Această situaţie
este determinată de modificarea marjei nete din exploatare, care scade cu 3,7%, şi a vitezei de
rotaţie a AT net, prezentând şi acesta o diminuare.
În ceea ce priveşte rentabilitatea capitalului investit, observăm o diminuare a nivelului
acesteia, situaţie nemulţumitoare pentru investitori (variaţia absolută a rentabilităţii nete a Cinv =
- 4,73%). Această variaţie este determinată de scăderea valorii profitului din exploatare ( cu
10,9%) în condiţiile în care nivelul Cinv creşte într-o proporţie de 16,08%. Este o situaţie
nefavorabilă deoarece ritmul de creştere al Cinvn este superior celui înregistrat de profitul din
exploatare. Astfel, profitul din exploatare nu determină o remunerare adecvată a capitalului
investit net, prin urmare investitorii nu sunt mulţumiţi de rezultatele activităţii desfăşurate de
societate. Nici condiţia de creştere a rentabilităţii nu este respectată, în sensul că ICA>IPE , situaţia
fiind favorabilă în aceste condiţii datorită faptului că cel puţin indicele cifrei de afaceri este
superior indicelui de creştere al Cinvn.
Nivelul rf creşte în 2008 faţă de cel înregistrat în 2006, cu 2,66%, o creştere
nesemnificativă luând în considerare şi faptul că în 2007 se înregistrează o pierdere de 3.496.291
lei. Această modificare a rf este determinată de creşterea profitului net cu 12,79% (IPn=112,79%)
şi de diminuarea investiţiei proprietarilor cu 5,40% (ICpr=96,60%).
Pentru a indica politica de finanţare a societăţii, vom compara rentabilitatea economică a
firmei cu cea financiară.
Prin urmare la nivelul anului 2006 avem următoarea situaţie: rf > rer (rentabilitatea
economică reală= re - ri = 9,98%) şi rd < rer (rata dobânzii= 7%). Această situaţie a fost favorabilă
prin prisma posibilităţii îndatorării. Acest lucru este evident şi din valoarea pozitivă aferentă
levierului financiar. La nivelul anului 2008 avem următoarea situaţie: rf > rer (rentabilitatea
economică reală= re - ri = 3,26%) şi rd > rer (rata dobânzii= 7%). Această situaţie este nefavorabilă
cu efecte negative asupra rezultatului net prin prisma faptului că ansamblul costurilor aferente
finanţării externe implică o parte semnificativă din rezultatul net al activităţii. Acest aspect este
redat şi prin valoarea negativă a levierului financiar.
Pentru a evidenţia cauza pentru care în anul 2007 se înregistrează pierdere la nivelul
activităţii, voi specifica faptul că în perioada 2006-2007 nivelul cifrei de afaceri, implicit al
vânzărilor înregistrate de societate, scade într-un ritm mai rapid decât cel al costurilor totale în
cadrul cărora ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile cu materiile prime şi materialele
consumabile. Prin urmare cheltuielile efectuate pentru obţinerea produselor sunt mai mari decât
rezultatele obţinute din vânzarea acestora, situaţie nefavorabilă, de unde şi pierderea înregistrată
la nivelul acestei perioade. Faptul că firma înregistrează profit în anul următor, 2008, este datorat
creşterii veniturilor totale din exploatare, iar în cadrul acestora în cea mai mare propoţie cele
rezultate în urma producţiei vândute, iar ritmul de creştere al veniturilor din exploatare îl
devansează pe cel al cheltuielilor aferente exploatării, rezultând un profit.
Concluzii şi propuneri privind rentabilitatea activităţii desfăşurate de SC TOTAL
INSTAL SA:
o După aplicarea politicilor de amortizare şi a provizioanelor, atât proprietarii
societăţii cât şi cei care au investit nu sunt avantajaţi în ceea ce priveşte rezultatul obţinut.
De aceea, în perioada următoare se urmăreşte creşterea rentabilităţii economice prin
creşterea marjelor de profitabilitate şi a vitezei de rotaţie a capitalului total, respectiv a
celui investit.
o Pentru creşterea marjelor propunem: creşterea volumului de produse în favoarea
celor care înregistreaza marje de acumulare mai mari şi renunţarea la cele care

42
 înregistrează profitabilitate redusă. De asemenea, creşterea vânzărilor prin promovarea
produselor, lucrărilor şi atragerea clienţilor sau încasarea mai rapidă a creanţelor.
o La nivelul capitalului total şi cel investit se va urmări optimizarea structurii
acestuia prin creşterea vitezelor de rotaţie ale elementelor sale iar investirea capitalului în
active să se facă în funcţie de nevoile de exploatare ale activităţii şi chiar renunţarea la
acele active care nu sunt productive.
o De asemenea, se propune păstrarea unei structuri financiare echilibrate prin
asigurarea resurselor de finanţare într-un mod raţional şi proporţional cu nivelul
necesarului de finanţat. Este indicat a se diminua costurile finanţării, eficientizarea
modului de utilizare al patrimoniului total pentru recuperarea mai avantajoasă a
investiţiilor realizate.
3.3 Analiza SWOT a activităţii desfăşurate de SC TOTAL INSTAL SA

3.3.1. Profilograma situaţiei economico-fonanciare

În cadrul acestui subcapitol vom identifica punctele slabe, punctele de incertitudine şi

punctele forte ale activităţii economico-financiare desfăşurate de SC TOTAL INSTAL SA până
în prezent.
Nr. GRILA DE EVALUARE
SPECIFICAŢIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A CRITERII
1 Structura patrimonială (a Activului) 0.500
2 Structura financiară (a Pasivului) 0.700
3 Lichiditatea 0.750
4 Solvabilitatea 0.850
5 Echilibrul financiar 0.500
6 Gestiunea resurselor 0.250
7 Profitabilitatea 0.250
8 Rentabilitatea 0.500
9 Riscul de exploatare 0.250
10 Riscul de faliment 0.650
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
1 Structura patrimonială (a Activului) 0.500 0.500
2 Structura financiară (a Pasivului) 0.700 0.300
3 Lichiditatea 0.750 0.250
4 Solvabilitatea 0.850 0.150
5 Echilibrul financiar 0.500 0.500
6 Gestiunea resurselor 0.250 0.750
7 Profitabilitatea 0.250 0.750
8 Rentabilitatea 0.500 0.500
9 Riscul de exploatare 0.250 0.750
10 Riscul de faliment 0.650 0.350
C CONCLUZII
SPECIFICATIE PS PI PF
1 Structura patrimonială (a Activului) PI
2 Structura financiară (a Pasivului) PF

43
 3 Lichiditatea PF
4 Solvabilitatea PF
5 Echilibrul financiar PI
6 Gestiunea resurselor PS
7 Profitabilitatea PS
8 Rentabilitatea PI
9 Riscul de exploatare PS
10 Riscul de faliment PF
TOTAL 3 3 3 1

Din analiza SWOT pe care am realizat-o asupra activităţii economico-financiare ale

societăţii comerciale TOTAL INSTAL SA putem extrage următoarele concluzii semnificative:
Puncte forte:
1. Structura financiară (a Pasivului). Din analiza financiară realizată de noi a rezultat un
nivel normal al stabilităţii şi autonomiei financiare deşi acestea sunt valabile mai degrabă pe
termen scurt, în sensul că firma îşi finanţează activitatea din surse proprii şi curente, cele
din urmă având un nivel foarte ridicat iar stabilitatea financiară pe termen lung este
asigurată predominant din capitaluri proprii, datoriile pe termen lung fiind de valori foarte
mici, evitându-se riscul insolvabilităţii.
2. Lichiditatea. Analiza efectuată asupra lichidităţii evidenţiază faptul că în acest moment
firma este capabilă să-şi achite datoriile pe termen scurt din activele lichide fără să
întâmpine dificultăţi, în schimb, valoarea foarte mică a disponibilităţilor pe care le deţine
nu-i perminte o plată a datoriilor pe termne scurt într-un mod imediat.
3. Solvabilitatea. Societatea nu ce confruntă cu riscul de a nu fi capabilă sa-şi plătească
datoriile pe termen lung deoarece aceste datorii sunt înregistrate la valori mici iar
posibilitatea lor de acoperire este foarte mare.
4. Riscul de faliment. Societatea nu se confruntă cu o astfel de situaţie, din contră poate să
contracteze împrumuturi pe termen mediu sau lung.
Puncte de incertitudine:
1. Structura patrimonială (a Activului). Structură necorespunzătoare prin nivel ridicat al
stocurilor şi creanţelor (în principal) şi nivel foarte scăzut al disponibilităţilor.
2. Echilibrul financiar. Din analiza efectuată a rezultat o trezorerie negativă şi un necesar
de finanţare din exterior prin contractarea de credite de trezorerie. Prin urmare, situaţie
favorabilă iniţial devine nesatisfăcătoare ulterior tocmai prin acest inconvenient, necesarul
de resurse financiare externe pentru finanţarea nevoilor curente ale activităţii.
3. Rentabilitatea. Aceasta este puternic diminuată de nivelul accentuat al inflaţiei, scăzând
astfel şi modul de remunerare şi reînnoire al capitalului total. Politica de preţ abordată de
firmă influenţează în mod negativ rentabilitatea financiară, afectând astfel şi nivelul
profitabilităţii.
Puncte slabe:
1. Gestiunea resurselor. Gestionarea necorespunzătoare a activelor ciclice prin
imobilizarea la nivelul stocurilor şi blocajul de disponibilităţi la nivelul creanţelor (în
principal), în sensul că ansamblul eforturilor depuse de societate pentru derularea activităţii
concretizate în costurile mari de producţie, nu determină obţinerea unor rezultate
rezonabile.

44
 2. Profitabilitatea. În perioada analizată remarcăm o politică defectuasă a preţurilor,
prin prisma marjelor de profitabilitate calculate, costurile efectuate fiind mari cu efecte
negative asupra profitului înregistrat de firmă. De asemenea şi politicile de amortizare
aplicate determină o dezavantajare a proprietarilor şi investitorilor în ceea ce priveşte
rezultatul degajat de activitate.
3. Riscul de exploatare. Din analiza efectuată asupra cifrei de afaceri am remarcat
faptul că aceasta este depăşită de cifra de afaceri prag, respectiv pragul de rentabilitate ceea
ce evidenţiază existenţa unui anumit risc pentru activitatea de exploatare. Prin urmare am
concluzionat că societatea se confruntă cu un nivel ridicat ataşat riscului de exploatare
prin prisma valorilor mari aferente cheltuielilor realizate în activitatea de producţie şi
comercializare.

3.3.2. Propuneri

A) La nivelul activelor imobilizate este necesară o reevaluare a valorii acestora, respectiv

o modernizare a tehnologiei folosite. De asemenea, pentru unele dintre aceste imobilizări (cum ar
fi terenurile şi construcţiile) prin reevaluare, datorită creşterii valorii lor de piaţă, s-ar putea
obţine un plus din reevaluare ataşat rezervelor din reevaluare ce pot constitui surse proprii ale
societăţii.
B) În ceea ce priveşte activele circulante, la nivelul stocurilor este necesară o modificare
a modului de gestionare al acestora prin implementarea următoarelor măsuri:
• Eliminarea stocurilor care nu au o poziţie semnificativă în obţinerea produselor, ele
având o mişcare lentă;
• Renunţarea la produsele care nu reprezintă obiectul cererii şi de aceea sunt
considerate produse nevandabile;
• În cazul în care cererea pentru unele produse a stagnat sau este solicitată de către
clienţi o linie de produse mai noi şi mai calitative, se urmăreşte înlocuirea celor dintâi cu
altele care să satisfacă în mod calitativ cererea, urmărind implicarea unor costuri cât mai
mici;
• În situaţia imposibilităţii înnoirii gamei de produse, societatea ar putea recurge la
abordarea unei strategii de promovare a produselor deja existente pentru a obţine creşterea
cererii;
• Un aspect la fel de important este asigurarea cantitativă a stocurilor corespunzător
necesităţilor de producţie pentru a împiedica un stocaj inutil la nivelul materiilor prime şi
materialelor folosite în procesul de producţie.
Prin creşterea perioadei dintre aprovizionări se va obţine o diminuare a costurilor aferente
acestora precum şi eliminarea a acelora care sunt implicate de achiziţia stocurilor inutile,
împiedicându-se astfel şi o imobilizare a disponibilităţilor firmei la nivelul stocurilor.
Dacă ne raportăm la creanţele firmei, trebuie să subliniem necesitatea modificării modului
de gestionare a acestora prin implementarea următoarelor măsuri: renegocierea contractelor pe
care firma le are cu clienţii săi, în sensul diminuării perioadei de încasare a contravalorii
produselor furnizate acestora, fără a înrăutăţi releţiile comerciale tradiţionale. Prin aplicarea
măsurilor de mai sus, firma ar putea creşte nivelul disponibilităţilor cu ajutorul cărora şi-ar putea
atinge scopurile în ceea ce priveşte reînnoirea liniilor tehnologice şi de producţie.

45
 C) În ceea ce priveşte gestionarea datoriilor pe termen scurt se urmăreşte păstrarea bunelor
relaţii cu furnizorii tradiţionali.
D) Din analiza structurii surselor de finanţare evidenţiem necesitatea majorării
capitalurilor proprii prin reevaluarea activelor imobilizate, aport la capitalul social sau alte
măsuri, precum şi contractarea unor datorii pe termen mediu şi lung în limita necesităţilor de
îmbunătăţire a capacităţilor de producţie, toate acestea fiind necesare pentru creşterea stabilităţii
financiare pe termen lung a firmei şi a autonomiei financiare.
E) Din concluziile aferente randamentului financiar al activităţii în perioada următoare se
urmăreşte creşterea rentabilităţii economice prin creşterea marjelor de profitabilitate şi a vitezei
de rotaţie a capitalului total, respectiv a celui investit. Pentru creşterea marjelor propun: creşterea
volumului de produse în favoarea celor care înregistreaza marje de acumulare mai mari şi
renunţarea la cele care înregistrează profitabilitate redusă. De asemenea, se doreşte creşterea
vânzărilor prin promovarea produselor şi atragerea clienţilor sau încasarea mai rapidă a
creanţelor. La nivelul capitalului total şi cel investit se va urmări optimizarea structurii acestuia
prin creşterea vitezelor de rotaţie ale elementelor sale iar investirea capitalului in active să se facă
în funcţie de nevoile de exploatareale activităţii şi chiar renunţarea la acele active care nu sunt
productive. Se propune o analiză a modului de comercializare al produselor, în cazul în care
există produse nevandabile, este necesar a se renunţa la ele şi orientarea către produse cu cerere
mai mare şi astfel şi cu o marjă de profit mai mare.
Din analiza financiară efectuată asupra activităţii societăţii SC TOTAL INSTAL SA.
desprindem faptul că, în general, aceasta nu se confruntă cu probleme grave cum ar fi riscul de
insolvabilitate, în schimb este necesară o ameliorare a aspectelor semnificative din cadrul acesteia
cum ar: modificări în structura activelor imobilizate (reevaluări ale imobilizărilor corporale) şi în
structura activelor circulante (importante fiind stocurile şi creanţele); gestionarea mai eficientă a
activelor ciclice; creşterea stabilităţii şi autonomiei financiare prin majorarea capitalurilor proprii,
în special, şi a celor permanente, fără a creşte considerabil ansamblul costurilor implicate de
acestea precum şi gradului de îndatorare implicat; abordarea unor noi politici de preţ; promovarea
produselor cu marje mari de profit; obţinerea unui profit mai mare pe ansamblul activităţii şi
diminuarea costurilor de producţie.
F) Pentru a elimina riscul de exploatare detectat este necesar a se implementa următoarele
măsuri:
• Diminuarea costurilor fixe totale. Costurile fixe totale se compun din cheltuielile cu
salariile datorate şi cele pentru susţinerea activităţii de producţie şi comercializare. Pentru
diminuarea valorii acestor costuri propun: analiza nivelului salariilor datorate angajaţilor
pentru a determina dacă acesta este adecvat cu munca prestată de aceştia. În acest sens se
poate urmări ce componentă participă preponderent la procesul de producţie, angajaţii direct
implicaţi sau utilajele existente, iar dacă se constată că cea de-a doua componentă prezintă o
importanţă mai mare se poate recurge la înnoirea liniilor tehnologice şi renunţarea la o parte
din personalul angajat. Astfel, se va urmări creşterea productivităţii muncii a personalului
rămas şi utilizarea la maxim a capacităţilor de producţie aflate în dotare.
• Diminuarea costurilor variabile totale prin asigurarea unui stoc de materii adecvat
necesarului şi la costuri de achiziţie şi aprovizionare cât mai mici.
• Creşterea cifrei de afaceri prin asigurarea unui grad cât mai mare de utilizare a
capacităţii de producţie, realizarea produselor care presupun o marjă de profitabilitate mai
mare şi pentru care există cerere. De asemenea, pentru creşterea vânzărilor este necesară
elaborarea unei strategii de marketing pentru promovarea produselor şi atragerea clienţilor.

46
 Toate aceste măsuri ar putea determina îmbunătăţirea activităţii din exploatare şi
dezvoltarea pe ansamblu a acesteia.
Potrivit analizei realizate în cadrul riscurilor, dar mai exact la nivelul celei effectuate asupra
riscului financiar şi de faliment, nu se impun măsuri ci doar menţinerea şi îmbunătăţirea situaţiei
financiare, a poziţiei şi performanţelor financiare ale societăţii.

CAP. 4 PREVIZIUNEA ACTIVITĂŢII VIITOARE A ÎNTREPRINDERII

TOTAL INSTAL SA

4.1. Formularea strategiei şi a obiectivelor

În urma analizei post-factum realizată capitolul anterior am pus bazele unei strategii la
nivel de întreprindere de creştere a activităţii economico-financiare a societăţii comerciale
TOTAL INSTAL SA, concretizată prin creşterea performanţelor finaciare ale acesteia.
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt: misiunea, obiectivele
fundamentale, opţiunile strategice, resursele, termenele şi avantajul competitiv.

A) Formularea misiunii firmei.

Firma îşi doreşte atragerea unui număr cât mai mare de clienţi de diverse categorii aşa
cum şi în prezent execută lucrări şi servicii atât persoanelor fizice şi juridice cât şi instituţiilor
publice, pentru unele dintre ele fiind şi contractant unic. Misiunea organizaţiei este de a oferi
produse şi servicii cât mai calitative, acest lucru asigurându-i şi o poziţie semnificativă pe piaţă
precum şi atingerea unei anumite performanţe la nivel economic. Atingerea performanţelor se
poate realiza prin creşterea cifrei de afaceri, prin majorarea ratei profitabilităţii la nivelul
activităţii, rată care este necesar a fi comparabilă cu cele ale întreprinderilor din domeniu (în
prezent, rata profitabilităţii în domeniul construcţiilor înregistrează valori între 10-15%).
Bineînţeles ca toate aceste scopuri primordiale se doresc a fi realizate prin fructificarea
elementelor patrimoniale deţinute şi prin finanţarea activităţii de exploatare preponderent din
surse proprii.

B) Precizarea obiectivelor fundamentale (strategice).

Obiectivele firmei sunt fundamentate la nivel global (organizaţional) al activităţii
economico-financiare şi pe termen mediu, pentru următorii doi ani (2009, 2010).
- Creşterea vânzărilor prin atragerea de noi clienţi, prin oferirea unor produse şi
execuţii optime calitativ, precum şi câştigarea încrederii clienţilor şi consolidarea relaţiei

47
 cu aceştia. Se doreşte o creştere a cifrei de afaceri echivalentă cu rata medie de creştere a
acesteia din ultimii trei ani de activitate.
- Creşterea performanţelor financiare: majorarea ratei de profitabilitate pentru
atingerea cel puţin a celei înregistrate de organizaţiile ce activează în domeniu (10-15%)
şi a rentabilităţii economice şi financiare până la nivelul la care se asigură remunerarea
adecvată a capitalului total şi a celui investit.
- Ocuparea unei cote de piaţă mai mare precum şi creşterea reputaţiei în domeniu.
- Obţinerea unei poziţii importante pe piaţă în condiţii de eficienţă şi rentabilitate.
- Asigurarea unui flux de numerar corespunzător, precum şi o marjă bună a profitului
care să genereze fonduri proprii pentru finanţarea activităţii de exploatare şi posibilităţi
certe de reinvestire parţială a acestora.

C) Stabilirea modalitătilor (opţiunilor) strategice.

Societatea deţine imobilizări suficiente pentru realizarea obiectului de activitate însă
acestea pot fi optimizate prin reparaţii, modernizări, retehnologizări. De asemenea, prin
reevaluarea lor se poate obţine creşterea valorii acestora şi resurse proprii noi. Se poate recurge şi
la un grad de utilizare mai intens al imobilizărilor pentru sporirea productivităţii tehnice.
Activele circulante deţinute sunt suficiente iar prin redimensionarea lor, prin atribuirea
unor costuri mai mici aferente materiilor şi materialelor necesare execuţiei lucrărilor, prin
creşterea vitezei de rotaţie, prin renunţarea la produsele nevandabile şi diversificarea acestora se
pot obţine rezultate mai mari.
Datoriile pe termen scurt sunt utilizate pentru finanţarea nevoilor curente iar societatea
deţine un volum mare a acestora. Acest lucru este favorabil prin prisma că nu implică un cost
mare de finanţare.
În domeniul resurselor umane conducerea societăţii poate decide o restructurare până la
nivelul necesarului şi în funcţie de competenţele salariaţilor în acelaşi timp cu sporirea gradului
de utilizare al dotărilor tehnologice. Acest lucru va determina reducerea costurilor cu forţa de
muncă.
Societatea nu dispune de surse permanente împrumutate de valori mari, iar autonomia
acesteia îi permite contractarea de credite pentru finanţarea activităţii şi modernizarea şi
retehnologizarea imobilizărilor.
Resursele de finanţare permanente sunt structurate preponderent din resursele proprii,
capitaluri proprii care pot sprijini şi satisface nevoile permanente ale activităţii.

D) Fixarea termenelor de realizarea a obiectivelor.

Atingerea obiectivelor propuse pe termen mediu se urmăreşte a fi realizată în următorii
doi ani de activitate, mai exact 2009 şi 2010.

E) Stabilirea avantajului competitiv.

SC TOTAL INSTAL SA se bucură de o relaţie foarte bună cu furnizorii şi clienţii. Acest
lucru este evident prin durata mare de plată a datoriilor comerciale. De asemenea, lucrările
executate sunt calitative şi la preţuri avantajoase iar multe dintre ele sunt realizate pentru instituţii
publice, cu clauze contractuale de unicitate. Toate acestea îi pot oferi o poziţie competitivă pe
piaţă precum şi o creştere a reputaţiei şi importanţei pe piaţă.

F) Formularea politicii globale şi a politicilor partiale ale firmei.

48
 Politica globală a organizaţiei este de creştere a performanţelor financiare prin utilizarea
şi fructificarea resurselor existente, prin restructurarea şi creşterea eficienţei în utilizarea acestora.
În ceea ce priveşte politica de investiţii, societatea comercială Total Instal SA nu
urmăreşte realizarea unei investiţii considerabile în imobilizări ci modernizarea şi
retehnologizarea celor deja existente precum şi exploatarea lor la capacitate cât mai mare. Aceste
investiţii sunt concretizate în proiecte de investire: Investiţii pentru reparaţii şi modernizare;
Investiţii în domeniul cercetării şi al dezvoltării; Investiţii în marketing şi campanii publicitare;
şi proiecte de dezinvestire:
- Decizii privind lichidarea / vânzarea unor segmente neprofitabile ale firmei,
- Decizii privind vânzarea utilajelor depăşite sau neutilizate în procesul de producţie.
De asemenea, urmărim o modificare a politicii de amortizări prin recurgerea la metoda
amortizării liniare (luând în considerare că în prezent se utilizează metoda amortizării accelerate)
lucru ce va diminua costurile cu amortizările ce au avut influenţe majore asupra rezultatului
exploatării. Astfel se tinde spre majorarea profitului aferent activităţii de exploatare. Politica
privind constiturea provizioanelor va fi menţinută la nivelul anilor trecuţi luând în considerare
necesitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, care în principal sunt aferente garanţiilor
oferite pentru executarea lucrărilor şi conformitatea produselor, iar costurile implicate în
constituirea lor sunt de valori adecvate şi nu influenţează major nivelul profitului din exploatare.
Am considerat avantajoasă şi modificarea politicii de finanţare a activităţii prin
precizarea principalelor surse de finanţare viitoare, a provenienţei şi destinaţiilor propuse:
a) Surse interne ce reprezintă volumul brut al numerarului generat de operaţiunile viitoare
ale firmei şi în care fluxul de numerar este vital. Tot sursă internă este şi vânzarea unor active
fixe sau a unor stocuri. Cu alte cuvinte sursele interne vor rezulta din autofinanţare (amortizări
plus profit) şi din dezinvestire (cesiuni) de active fixe şi circulante.
b) Surse externe, respectiv atragerea de capitaluri din afara societăţii (economisirea publică,
capitalurile bancare) . Prin urmare, sursele externe viitoare ale firmei vor fi proprii (atragerea de
capital de la acţionari sau asociaţi prin exprimarea deciziei de reinvestire ) şi împrumutate (de la
bancă) prin contractarea unor credite pe termen lung pentru finanţarea activităţii curente deoarece
acest lucru este realizabil prin prisma autonomiei financiare existente în perioada precedentă, în
măsura în care contractarea de împrumuturi nu va duce la creşterea considerabilă a gradului de
îndatorare (Datorii / Capitaluri proprii ≤1) şi afectarea stabilităţii financiare a organizaţiei.
Politica de dividende (distribuire şi /sau reinvestire de dividende) exprimată va consta în
nedestribuirea de dividente cu scopul reinvestirii profiturilor nete. Acest lucru va conduce la
creşterea autonomiei financiare, la creşterea capacităţii de autofinanţare, la îmbunătăţirea
structurii financiare a capitalului, firma dezvoltând astfel un potenţial superior de susţinere a
propriei dezvoltări (prin autofinanţare dar şi prin capacitatea sporită de apelare la credite).

G) Dimensionarea resurselor necesare.

Resursele necesare, provenienţa acestora, modul lor de utilizare pentru a atinge
obiectivele stabilite şi anume creşterea firmei, vor fi structurate astfel:
a) Obţinerea de fonduri de la asociaţi sau creditori (activităţile financiare). Prin
nedistribuirea dividentelor cu scopul reinvestirii şi contractarea de credite bancare pe
termen mediu şi lung pentru finanţarea activităţii curente.
b) Investirea lor în diverse componente necesare desfăşurării activităţilor firmei
(activităţile de modernizări şi retehnologizări ale imobilizărilor corporale,activităţi de

49
 investiţii în plasamente pentru generarea de flux de numerar viitor, activităţii de finanţare a
nevoilor curente de producţie şi de execuţie a lucrărilor).
c) Generarea de profituri prin toate activităţile componente ale lanţului valoric al firmei.

H) Metodele şi acţiunile practice vizează în mod concret direcţiile pe care trebuie să le

urmeze firma TOTAL INSTAL SA pentru realizarea obiectivelor:
• Redimensionarea şi restrucutrarea stocurilor, prin: renunţarea la produse şi servicii care
nu reprezintă obiectul cererii sau se caracterizează prin mişcare lentă; creşterea volumului
produselor şi serviciilor cu marje de profit mai mare;aprovizionări în limita necesarului de
materii prime şi materiale consumate;
• Inovare tehnologică, prin: reevaluarea şi actualizarea imobilizărilor corporale; reparaţii şi
modernizări ale tehnologiei deţinute;
• Cucerirea de noi pieţe de desfacere prin: atragerea de noi clienţi; promovarea produselor
şi serviciilor oferite; îmbunătăţirea calitativă a ofertei şi vânzări la preţuri avantajoase şi
competitive;
• Perfecţionarea cadrelor de conducere şi a restului de angajaţi prin: restructurarea
personalului productiv al firmei în limita necesarului de forţă de muncă şi în funcţie de
competenţele acestuia; perfecţionarea angajaţilor şi creşterea productivităţii muncii corelată
cu nivelul capacităţii maxime de utilizare a potenţialului tehnic şi tehnologic.
4.2. Modalităţi de implementare

Prima etapă în realizarea previziunii financiare constă în analiza datelor istorice pentru
identificarea elementelor din bilant şi din contul de profit şi pierdere a căror evoluţie este
determinată de modificarea cifrei de afaceri.
Metoda raportării la cifra de afaceri (cunoscută sub denumirea procent din vânzări)
este metoda cea mai simplă de previziune financiară, care satisface eficient nevoile
informaţionale ale unei organizaţii (firme). Motivul pentru care această metodă are o mare
aplicabilitate în ghidarea managerilor este faptul că porneşte de la o ipoteză viabilă şi anume că
majoritatea posturilor bilanţiere variază o dată cu vânzările.
A) Calculul cifrei de afaceri previzionate.
Din considerentele exprimate mai sus vom realiza previziunea financiară a activităţii viitoare pe
baza metodei “procent din cifra de afaceri”, cifră de afaceri care va fi previzionată prin utilizarea
ratei medii de creştere a cifrei de afaceri în preţuri constante, adică în funcţie de evoluţia acesteia
până în prezent, astfel:
• pentru elementele dependente de cifra de afaceri, se determină coeficientul de
proporţionalitate înregistrat până în momentul realizării previziunii;
• în funcţie de evoluţia acestui coeficient de proporţionalitate şi, eventual, de optimizările
pe care le are în vedere firma, se previzionează valoarea coeficientului de proporţionalitate
pentru anul pentru care se doreşte previziunea;
• prin aplicarea coeficientului previzionat asupra cifrei de afaceri planificată, se obţine
valoarea previzionată a respectivului element;
• elementele independente de cifra de afaceri se vor previziona folosind alte informaţii.

Utilizarea ratei medii de creştere în preţuri constante

50
 • În cadrul acestei variante, rata previzionată de creştere a cifrei de afaceri este media
(aritmetică simplă) a ratelor de creştere înregistrate în trecut.
• Media aritmetică simplă este calculată după următoarea formulă:
T T
(CA t −CA t −1 )
_ ∑ ra ta de crestere t ∑ CA t −1
g = t =1 = t =1
nr .perioade T
În funcţie de acestă rată medie de creştere a cifrei de afaceri, se poate determina valoarea
previzionată a cifrei de afaceri pentru perioada următoare:
_
C Ap r e v( T + 1) = C AT (1 + g )

B) Construirea bilanţului şi contului de profit şi pierdere previzionate

Pe baza cifrei de afaceri previzionate se pot construi documentele contabile previzionate,
între care se poate constata o interdependenţă - pentru determinarea necesarului de resurse se iau
în considerare, ca resurse disponibile, viitoarele profituri nedistribuite sub formă de dividende.
Cea mai eficientă şi simplă modalitate de previzionare a elementelor din bilanţ şi din
contul de profit şi pierdere este corelarea acestora cu cifra de afaceri (CA) viitoare, deoarece
unele dintre aceste elemente sunt dependente (variază proporţional) faţă de volumul vânzărilor,
iar altele sunt independente, respectiv au valori determinate de alţi factori.
În construcţia Bilanţului contabil vom analiza relaţia dintre principalele elemente ale
bilanţului şi nivelul cifrei de afaceri:
• imobilizările necorporale – dinamica acestora în raport cu cifra de afaceri;
• imobilizările corporale – este necesară analiza elementelor componente (imobilizările
corporale care participă sau nu în mod direct la desfăşurarea activităţii de exploatare,
terenurile deţinute de firmă)
• imobilizările financiare - au o evoluţie independentă de cifra de afaceri, valoarea acestora
fiind determinată de politica firmei privind investiţiile în alte companii în scopul deţinerii
unei poziţii de control;
• stocurile sunt dependente de nivelul activitătii firmei, astfel că, la o creştere a cifrei de
afaceri, se va înregistra o creştere a valorii stocurilor;
• clienţii – pentru ca o creştere a producţiei să genereze o creştere a vânzărilor este necesară
aplicarea unei politici atractive de creditare a clienţilor.
• activele de trezorerie, incluzând disponibilităţile în casă şi în contul curent, precum şi valorile
de încasat, nu variază neapărat odată cu cifra de afaceri, având valori determinate de volumul
şi ritmul de încasări şi plăţi ale firmei.
• capitalul propriu –înregistrează o creştere fie prin emisiune de acţiuni sau aport suplimentar
al asociaţilor, fie prin profit reinvestit, astfel că valoarea acestuia nu este determinată în mod
direct de creşterea cifrei de afaceri decât prin partea din profitul previzionat nedistribuită sub
formă de dividende;
• datorii financiare – valoarea acestora este determinată de contractarea de credite necesare
finanţării creşterii investiţiei firmei în active imobilizate şi în active circulante;
• furnizorii – prin creşterea volumului de aprovizionări cu mărfuri, materii prime, materiale
etc. în condiţiile menţinerii nivelului actual al termenelor de plată se realizează o creştere
automată a resurselor atrase de la furnizori;

51
 Presupunem că firma funcţionează la capacitate maximă şi că valorile actuale ale
activelor sunt optime pentru nivelul actual al cifrei de afaceri, atunci valoarea activelor (direct
productive) deţinute de firmă trebuie să crească odată cu creşterea cifrei de afaceri.
Pentru construcţia Contului de profit şi pierdere previzionat, vom analiza relaţia dintre
principalele venituri şi cheltuieli înscrise în contul de profit şi pierdere şi nivelul cifrei de afaceri:
• veniturile de exploatare – formate din cifra de afaceri, venituri din producţia stocată,
imobilizată şi alte venituri de exploatare;
• cheltuielile de exploatare – se pot grupa în cheltuieli variabile şi fixe;
• veniturile financiare – sunt generate de deţinerea de imobilizări financiare, astfel că nu sunt
direct corelate cu cifra de afaceri;
• cheltuielile financiare – cheltuielile cu dobânzile se calculează în raport cu rata dobânzii şi
volumul datoriilor financiare;
• veniturile şi cheltuielile extraordinare – nu sunt influenţate de volumul de activitate, ci de
apariţia unor evenimente neprevăzute (cu caracter extraordinar);
C) Previziunea fluxului de trezorerie
Se face în paralel cu estimările din contul de rezultate şi cele din bilanţ, fiind strict
corelate, ţinând cont de următoarele aspecte: 1) Delimitarea încasărilor şi plăţilor – nu toate
cheltuielile sunt plătibile şi nici toate veniturile încasabile; 2) Delimitarea încasărilor şi plăţilor
pe activităţi generatoare (activităţi de exploatare, de învestiţii şi de finanţare); 3) Corelarea
elementelor de flux de numerar cu alte situaţii pro-forma (contul de rezultate, bilanţul contabil);
4) Echilibrarea trezoreriei: plasarea excedentului de lichidităţi, acoperirea deficitului pe seama
creditelor de trezorerie.
4.3. Estimarea şi elaborarea situaţiilor financiare viitoare

În acest subcapitol vom recurge la determinarea cifrei de afaceri previzionate, estimarea

nivelului viitor al elementelor de activ şi de pasiv şi a celor aferente contului de rezultate
finalizată prin construcţia documentelor contabile previzionate, şi anume, a Bilanţului contabil,
Contului de profit şi pierdere şi a Fluxului de trezorerie (Cash-Flow).

4.3.1. Previziunea cifrei de afaceri

Punctul de plecare a previziunii financiare a activităţii viitoare desfăşurată de SC TOTAL

INSTAL SA este previziunea vânzărilor. Pe baza estimării cifrei de afaceri pe perioada următoare se
poate determina necesarul de active circulante şi fixe, respectiv fondurile permanente şi curente
necesare pentru acoperirea finanţării lor.
Previziunea cifrei de afaceri se va realiza prin metoda de abordare globală (sintetică) care
presupune previzionarea directă a cifrei de afaceri totale şi cu ajutorul ratei medii de creştere a
cifrei de afaceri în preţuri constante din ultimii trei ani de activitate (2006, 2007 şi 2008).
Potrivit metodei ratei medii de creştere în preţuri constante, vom calcula:
- rata medie de creştere a cifrei de afaceri în perioada 2006-2008 ( g )
g = (∆ ICA2007 + ∆ ICA2008 ) / 3 = (-21,89% + 70,71%) / 3 = 16,24% ≈ 16% sau 0,16
- cifra de afaceri previzionată pentru următorii doi ani (2009 şi 2010), va fi:
CAprev2009 = CA2008 x ( 100% + 16%) = 77.505.702 x 1,16 = 89.906.614 ron
CAprev2010 = CAprev2009 x 1,16 = 89.909.614 x 1,16 = 104.291.672 ron.

52
 Pentru deteminarea cifrei de afaceri previzionate am încercat să abordăm un nivel mediu
de creştere cât mai pesimist (16%), luând în considerare faptul că în ultimul an (2008) cifra de
afaceri a înregistrat o creştere de 78,11%.
În tabelul de mai jos (Tabelul 15) vom prezenta evoluţia cifrei de afaceri în perioada
2006-2008 şi cifra de afaceri previzionată pentru anii 2009 şi 2010.
Evoluţia CA şi CA previzionată Tabelul 15

În funcţie de nivelul cifrei de afaceri previzionate, a evoluţiei elementelor patrimoniale şi

a elementelor contului de rezultate în funcţie de cifra de afaceri în ultima perioadă, vom
determina nivelul celorlalte elemente şi vom pune bazele documentelor contabile previzionate.

4.3.2. Elaborarea Bilanţului contabil previzionat

O primă etapă în elaborarea Bilanţului contabil previzionat o reprezintă corelarea

evoluţiei trecute a elementelor de activ şi pasiv cu dinamica cifrei de afaceri din ultimii trei ani de
activitate şi estimarea nivelului şi dinamicii fiecărui element în funcţie de aceste informaţii.
Etapa următoare constă în aplicarea metodei utilizate de noi în previziunea financiară, cea
a ponderii fiecărui element de activ şi de pasiv în cifra de afaceri şi modificarea structurii
elementelor AN Valoarea cifrei de Indicele de ∆ ICA
bilanţului afaceri (CA) creştere (ICA )
proporţional cu -ron- -%- -%-
nivelul mediu 2006 58.121.454 100 -
al ponderilor 2007 45.401.307 78,11 -21,89
fiecărui 2008 77.505.702 170,71 70,71
element şi în Rata medie de creştere în preţuri constante 16%
funcţie de CIFRA DE AFACERI PREVIZIONATĂ -ron-
ipotezele 2009 89.909.614
propuse în 2010 104.291.672
evoluţia
viitoare a acestora.
Ultima etapă se concretizează prin construcţia Bilanţului contabil previzionat.

Etapa I. Corelarea evoluţiei elementelor patrimoniale cu dinamica cifrei de afaceri şi

estimarea evoluţiilor lor viitoare.

53
 Activele imobilizate. Din analiza structurii Ai am remarcat faptul că acestea variază în
acelaşi sens cu evoluţia cifrei de afaceri, şi aici includem toate cele trei componente ale Ai. Prin
urmare, estimăm aceeaşi evoluţie şi în perioada următoare. Imobilizările necorporale au avut o
evoluţie în acelaşi sens cu cifra de afaceri iar nivelul şi proporţia acestora se estimează că va
rămâne acelaşi. Este necesar să precizăm că imobilizările corporale sunt implicate în totalitate în
procesul de producţie şi execuţie a lucrărilor iar utilizarea capacităţii de producţie s-a realizat la
un nivel adecvat. Prin implementarea politicii de investiţii, şi anume de modernizare şi înnoire a
tehnologiei existente precum şi a reevaluării imobilizărilor, estimăm o creştere a valorii acestora
în următorul an. Invesţiile financiare sunt concretizate prin plasamentele financiare la societăţi
din cadrul grupului şi estimăm că până la finele perioade de previziune acestea se vor majora.
Activele circulante. Analiza gestiunii resurselor redă următoarea situaţie: evoluţia cifrei
de afaceri este direct proporţională şi în acelaşi sens cu evoluţia stocurilor şi creanţelor prin
urmare, creşterea cifrei de afaceri va implica o creştere a valorilor aferente acestor două
elemente. Faptul că vitezele de rotaţie a stocurilor şi creanţelor nu au prezentat un nivel eficient
de gestionare, estimăm o diminuare a duratei de transformare a lor în bani ca efect având
diminuarea constantă a valorilor atribuite în următorii ani de activitate. Disponibilităţile firmei au
avut o evoluţie cvasi-independentă de modificarea cifrei de afaceri iar proporţia acestora în cifra
de afaceri pentru perioada următoare se estimează că va creşte prin prisma diminuării valorii
creanţelor încasate într-o perioadă mai scurtă de timp faţă de cea anterioară perioadei de
previziune.
Datoriile non-financiare curente. Acestea reprezintă valoarea furnizorilor de produse şi
servicii necesare derulării activităţii şi participă intens la finanţarea nevoilor curente. Evoluţia
surselor curente de finanţare se derulează în acelaşi sens cu cea a cifrei de afaceri, însă, pe viitor
se doreşte o echilibrare a finaţării curente cu cele permanente pe considerentul că duratele mari
de plată a furnizorilor pot afecta relaţiile cu aceştia. De aceea preconităm o diminuare constantă
a valorii datoriilor comerciale până la un nivel optim al finanţării curente.
Datorii financiare curente. Sunt exprimate prin credite bancare pe termen scurt şi la fel ca
şi cele non-financiare, participă la finanţarea activităţii curente. De aceea evoluţia lor este direct
proporţională cu evoluţia cifrei de afaceri dar şi în acest caz se doreşte diminuarea lor pentru
asigurarea în viitor a unui nivel de lichiditate rezonsbil şi a unei finanţări permanente care deşi
este mai costisitoare, oferă o finanţare mai durabilă.
Imprumuturi pe termen mediu şi lung. Acestea sunt reprezentate prin împrumuturi de la
societăţi din cadrul grupului şi participă intergral la derularea activităţii de exploatare a firmei.
Din evoluţia trecută se observă o proporţionalitate a acestora cu nivelul cifrei de afaceri, prin
urmare, preconizăm că prin contractarea de noi împrumuturi de la societăţile afiliate se va realiza
o creştere a cifrei de afaceri şi implicit, o creştere a stabilităţii financiare a firmei.
Capitalurile proprii au o evoluţie asemănătoare cu cea a cifrei de afaceri prin prisma
rezultatelor înregistrate. Pentru perioada următoare estimăm o majorare a capitalurilor proprii
prin creşterea profitului net obţinut, profit nedistribuit sub formă de dividente potrivit politicii de
dividende, pentru reiinvestire şi creşterea capacităţii de autofinanţare. De asemenea, majorarea
capitalurilor proprii are la bază şi creşterea rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale cu
efecte asupra îmbunătăţirii autonomiei financiare a firmei.

Etapa a II-a. Modificarea structurii elementelor bilanţului

În această etapă vom calcula ponderile fiecărui element al bilanţului în cifra de afaceri
pentru fiecare dintre cei trei ani de analiză, vom determina valoarea ponderilor medii în cifra de
afaceri şi în funcţie de aceasta, de precizările făcute în etapa I şi de ipotezele asupra modificărilor

54
viitoare în evoluţia elementelor patrimoniale vom estima ponderea fiecărui element bilanţier din
cifra de afaceri pentru perioada de previziune.
Faza 1. Determinarea valorii ponderii medii a elementelor patrimoniale din cifra de
afaceri în funcţie de ultimii trei ani. Procedeul constă în raportarea fiecărui element la valoarea
cifrei de afaceri din anul respectiv şi calculul mediei aritmetice simple a celor trei ponderi pentru
determinarea ponderii medii din cifra de afaceri.
Bilanţul contabil exprimat în procente din cifra de afaceri
Specificatie 2006 2007 2008 Valoarea medie Val.medie
a % din CA absolută
(ron)
Active imobilizate 20,35% 24,23% 19,27% 21,28% 12.587.027
Imob. necorporale 0,24% 0,11% 1,68% 0,68% 202.842
Imob. corporale 18,02% 21,64% 17,48% 19,05% 11.283.577
Imob. financiare 2,65% 2,48% 1,76% 2,29% 1.344.206
Active circulante 54,01% 51,39% 58,50% 54,62% 33.354.965
Stocuri 26,86% 26,15% 24,87% 25,96% 15.588.161
Creanţe 22,90% 23,42% 33,12% 26,48% 16.535.749
Active de trezorerie 4,25% 1.82% 0.51% 2,19% 1.231.055
TOTAL ACTIV 74,92% 75,61% 77,76% 76,10% 46.050.362
Credite pe t.scurt 3,41% 7,51% 10,58% 7.17% 4.530.738
Furnizori 11,16% 10,48% 27,53% 16,39% 10.862.471
Alte datorii pe t.s. 9,10% 13,45% 2,65% 8,4% 15.344.977
Dat. totale pe t.scurt 23,67% 31,43% 40,76% 31,95% 19.875.715
ITML 0,28% 0% 0,08% 0,12% 73.959
Datorii totale 23,95% 31,43% 40,84% 32,07% 19.949.674
Capital propriu 50,97% 44,18% 36,92% 44,03% 26.100.688
TOTAL PASIV 74,92% 75,61% 77,76% 76,10% 46.050.362

Faza a 2-a. Prezentarea ipotezelor în funcţie de estimările pentru evoluţia elementelor

patrimoniale.
- imobilizările necorporale se menţin la nivelul mediu, astfel proporţia din cifra de afaceri
va fi aceeaşi, de 0,68%, pentru ambii ani de previziune;
- valoarea imobilizărilor corporale va creşte conform estimărilor prin reevaluarea şi
modernizarea lor, în anul 2009 cu 0,85% faţă de ponderea medie, şi se va menţine aşa până în
2010. - imobilizările financiare vor permanentiza la nivelul anului 2009 cu aceeaşi pondere ca şi
cea medie, iar în 2010, prin plasarea lichidităţilor în participaţii la alte societăţi, estimăm că vor
creşte cu aproximativ 2,7%.
- prin diminurea valorii stocurilor în urma creşterii vitezei de rotaţie va scădea şi ponderea
acestora din cifra de afaceri cu cca 4% în 2009 faţă de ponderea medie şi cu 2% faţă de 2009 în
2010. - prin încasarea mai rapidă a creanţelor se estimează o diminuare a valorilor atribuite lor,
astfel că şi ponderea în cifra de afaceri se va diminua cu aprox 2,5% în 2009 faţă de ponderea
medie şi cu 2% în 2010 faţă de 2009.
- ponderea disponibilităţilor va creşte cu aprox 7% în 2009 şi 4% în 2010 prin încasarea
creanţelor şi contractarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung de la societăţile afiliate.
- datoriile pe termen scurt vor înregistra o diminuare a valorilor atribuite prin plata unei
părţi din acestea prin urmare şi ponderea lor în cifra de afaceri se va diminua cu cca 4% în 2009
faţă de ponderea medie şi cu 3% în 2010 faţă de anul 2009.

55
 - valoarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung va creşte prin prisma contractării de la
societăţile afiliate până la ponderea de 3% din cifra de afaceri în 2009 şi 7% în 2010.
- ponderea capitalurilor proprii, potrivit estimărilor, va creşte prin prisma creşterii
profiturilor obţinute şi a rezervelor din reevaluare, cu 4% în 2009 faţă de ponderea medie,
respectiv, cu cca 3% faţă de 2009, ajungând la ponderea de 49,69% din cifra de afaceri în 2010.
Faza a 3-a. Modificarea structurii bilanţului conform ipotezelor. În această ultimă fază
vom aplica ponderii medii din cifra de afaceri a fiecărui element de bilanţ abaterile estimate
pentru fiecare dintre cei doi ani de previziune.

Modificări în structura Bilanţului conform ipotezelor

Specificatie Valoarea
medie 2009 2010
a % din CA

Active imobilizate 21,28% 22,97% 25,68%

Imob. necorporale 0,68% 0,68% 0,68%
Imob. corporale 19,05% 20,00% 20,00%
Imob. financiare 2,29% 2,29% 5,0%
Active circulante 54,62% 56,0% 56,0%
Stocuri 25,96% 22% 20%
Creanţe 26,48% 24% 22%
Active de trezorerie 2,19% 10% 14%
TOTAL ACTIV 76,10% 78,97% 81,68%
Credite pe t.scurt 7.17% 7,0% 7,0%
Furnizori 16,39% 13,0% 10,0%
Alte datorii pe t.s. 8,4% 8,0% 8,0%
Dat. totale pe t.scurt 31,96% 28,0% 25,0%
ITML 0,12% 3,0% 7,0%
Datorii totale 32,07% 31,0% 32,0%
Capital propriu 44,03% 47,97% 49,69%
TOTAL PASIV 76,10% 78,97% 81,68%

Etapa a III-a. Elaborarea Bilanţului contabil previzionat.

Potrivit ponderi estimative calculate în etapa anterioară vom pune bazele unui Bilanţ
contabil previzionat, iar modalitatea de calcul constă în aplicarea ponderii fiecărui element
patrimonial la valoarea cifrei de afaceri previzionate pentru fiecare an în parte.

Bilanţ contabil previzionat -ron-

Specificaţie/An 2009 2010
ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizări necorporale 611.385 709.183
Imobilizări corporale 17.981.923 20.858.334
Imobilizări financiare 2.058.930 5.214.584
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20.652.238 26.782.101

56
 ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri 19.780.115 20.858.334
Creanţe 21.578.307 22.944.168
Active de trezorerie 8.990.961 14.600.834
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 50.349.383 58.403.336
TOTAL ACTIV 71.001.621 85.185.437
Credite pe termen scurt 6.293.673 7.300.417
Furnizori 11.688.250 10.429.167
Alte datorii pe termen scurt 7.192.769 8.343.334
Datorii totale pe termen scurt 25.174.692 26.072.918
Imprumuturi pe termen mediu şi lung 2.697.288 7.300.417
DATORII TOTALE 27.871.980 33.373.335
Capital propriu 43.129.641 51.822.532
TOTAL PASIV 71.001.621 85.185.437

4.3.3. Elaborarea Contului de profit şi pierdere previzionat

În estimarea contului de rezultate se vor urma aceleaşi etape ca şi în previziunea

Bilanţului contabil şi se va ţine cont de separarea elementelor de venituri şi cheltuieli pe
categorii: din exploatare, financiare, excepţionale.

Etapa I. Corelarea evoluţiei elementelor contului de rezultate cu dinamica cifrei de

afaceri şi estimarea evoluţiilor lor viitoare.
Estimarea veniturilor din exploatare. Are la bază cifra de afaceri estimată care va prezenta
o creştere de cca 16%. Structura acesteia pe producţie vândută şi vânzări de mărfuri se va
considera stabilă Veniturilor din exploatare, de natura producţiei exerciţiului, se vor considera că
variază odată cu cifra de afaceri la un nivel mediu (calculat ca medie a anilor anteriori). Producţia
stocată se va menţine la acelaşi nivel iar producţia imobilizată va înregistra o creştere prin
valorificarea imobilizărilor.
Estimarea cheltuielilor din exploatare. Cheltuielile de exploatare se consideră că îşi vor
diminua ponderea în cifra de afaceri potrivit măsurilor de reducere a costurilor directe şi indirecte
de producţie. Cheltuielile cu amortizarea se vor diminua prin prisma modificării metodei de
amortizare de la cea accelerată la cea liniară, considerându-se cheltuieli care variază în funcţie de
cifra de afaceri fiind aferente amortizării imobilizărilor care participă direct la execuţii de lucrări
şi obşinerea produselor. Cheltuielile privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se neglijează.
Estimarea veniturilor financiare. Veniturile din dobânzi se vor menţine la valoarea
ponderii medii din anii precedenţi, iar alte venituri financiare se vor considera la un nivel apropiat
de cel maxim al anilor precedenţi.
Estimarea cheltuielilor financiare. Cheltuielile din dobânzi vor creşte prin prisma
împrumuturilor pe termen mediu şi lung contractate de la aceeaşi instituţie de creditare iar rata
dobânzii se va considera ca fiind aceeaşi din ultimul an. Celelalte cheltuieli financiare se vor
menţine la ponderea medie din cifra de afacere din ultimii tre ani.
Estimarea veniturilor şi cheltuielilor excepţionale. Aceste elemente de regulă se vor
neglija, având în vedere faptul că ele nu ar trebui să facă parte din activitatea normală, curentă a
activităţii organizaţiei (firmei)

57
 Estimarea impozitului pe profit. Se va face pe baza cotei de impunere în vigoare de 16%,
aplicată asupra profitului brut, cumulat din etapele anterioare.
Estimarea profitului net. Se realizează prin deducerea impozitului din profitul impozabil.

Etapa a II-a. Modificarea structurii elementelor contului de profit şi pierdere

Sunt derulate aceleaşi faze ca şi în previzionarea Bilanţului contabil.
Faza 1. Determinarea valorii ponderii medii a elementelor contului de rezulate din cifra de
afaceri în funcţie de ultimii trei ani.
Contul de profit şi pierdere exprimat în procente din cifra de afaceri
Valoarea
Specificatie 2006 2007 2008 medie
(%)
Cifra de afaceri netă 100 100 100 100
Producţia stocată 9,0 5,0 7,0 7,0
Producţia imobilizată 0,08 0,04 0,13 0,08
Alte venituri din exploatare 5,41 1,08 0,86 2,45
Venituri din exploatare - TOTAL 114,49 106,12 107,99 109,53
Cheltuieli cu mat. prime şi materialele 70,14 73,81 67,91 70,62
Cheltuieli privind mărfurile 3,82 3,86 10,26 5,98
Cheltuieli cu personalul 14,85 19,95 13,00 15,93
Ajustarea valorii imobilizărilor corporale 1,59 2,16 1,14 1,63
Alte cheltuieli din exploatare 13,45 13,43 7,85 11,58
Ajustări privind prov. pt riscuri şi chelt. 0,09 -0,07 0,02 0,01
Cheltuieli din exploatare - TOTAL 103,94 113,14 100,18 105,75
Rezultatul din exploatare 10,55 -7,02 7,81 3,78
Venituri din dobanzi 0,66 0,55 0,58 0,60
Alte Venituri financiare 1,09 2,21 1,11 1,47
Venituri financiare - TOTAL 1,75 2,76 1,69 2,07
Cheltuieli privind dobânzile 0,10 0,69 0,40 0,40
Alte cheltuieli financiare 1,94 2,87 1,69 2,16
Cheltuieli financiare - TOTAL 2,04 3,56 2,09 2,56
Rezultat financiar -0,29 -0,8 -0, 4 -0,49
Rezultatul curent 10,26 -7,82 7,41 3,29
Rezultatul extraordinar 0 0 0 0
Venituri totale 116,24 108,88 109,68 111,60
Cheltuieli totale 105,98 116,70 102,27 108,31
Rezultatul brut 10,26 -7,82 7,41 3,29
Impozitul pe profit 2,74 0 0,59 1,11
Rezultatul net al exerciţiului financiar 7,52 -7,82 6,82 2,18
Cota medie de impozit pe profit 16 16 16 16
Rata dobanzii la credite 7 7 7 7

Faza a 2-a. Prezentarea ipotezelor în funcţie de estimările pentru evoluţia elementelor

patrimoniale.
- cifra de afaceri va avea o creştere de 16% conform ratei medii de creştere în preţuri constante.
- producţia stocată se va menţine la ponderea medie din cifra de afaceri din ultimii trei ani.

58
 - producţia imobilizată va creşte cu 0,92% în primul an previzionat prin valorificarea
imobilizărilor şi se va menţine aşa până la sfârşitul periodei de previziune.
- alte venituri din exploatare vor creşte până la ponderea maximă înregistrată în 2006 diminuată
cu 1%, iar 2010 vor deţine o pondere aproximativ egală cu ponderea maximă a acestora
înregistrată în 2006.
- cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumate se vor diminua până la ponderea de
68% cu cca 1% mai mult decât ponderea minimă din 2008 şi se vor menţine până în 2010.
- cheltuielile privind mărfurile se vor diminua cu cca 1% faţă de ponderea medie din ultimii
trei ani fiind cu 1,20% mai mare decât ponderile minime înregistrate în 2006 şi 2007 şi se vor
menţine la aceeaţi proporţie din cifra de afaceri până în 2010.
- cheltuielile cu personalul se vor diminua cu cca 1,5% faţă de ponderea medie ca urmare a
restructurării şi redimensionării personalului şi se vor menţine şi în 2010.
- ajustarea valorii imobilizărilor corporale vor deţine ponderea de 1,59% ca în anul 2006
potrivit reîntoarcerii la metoda amortizării liniare a imobilizărilor.
- alte cheltuieli din exploatare vor înregistra ponderea de 10,58% din cifra de afaceri, cu cca
3% mai puţin faţă de nivelul maxim din perioada 2006-2008.
- ajustările privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se vor menţine.
- veniturile din dobânzi se vor majora până la nivelul ponderii maxime din 2006 de 0,66% din
cifra de afaceri şi se vor menţine la aceeaşi pondere şi în 2010.
- alte venituri financiare le estimăm la un nivel puţin inferior faţă de cel maxim din anul 2007.
- cheltuieli privind dobânzile vor creşte potrivit contractării de împrumuturi la ponderea de
1,5% în 2009, respectiv de 2% în 2010.
- alte cheltuieli financiare se menţin la ponderea medie din ultimii trei ani.
- impozitul pe profit va fi dat de aplicarea cotei de impozitare de 16% asupra profitului brut: în
2009 Imp/pr = 11,83% x 0,16 = 1,89%; în 2010 Imp/pr = 12,17% x 0,16 = 1,95%.

Faza a 3-a. Modificarea structurii contului de profit şi pierdere conform ipotezelor.

(Tabelul de mai jos)

Modificări în structura Contului de profit şi pierdere conform ipotezelor

59
 Specificatie Valoarea
medie 2009 2010
a % din CA
Cifra de afaceri netă 100 100 100
Producţia stocată 7,0 7,0 7,0
Producţia imobilizată 0,08 1,0 1,0
Alte venituri din exploatare 2,45 4,51 5,35
Venituri din exploatare - TOTAL 109,53 112,51 113,35
Cheltuieli cu mat. prime şi materialele 70,62 68,0 68
Cheltuieli privind mărfurile 5,98 5,0 5,0
Cheltuieli cu personalul 15,93 14,50 14,50
Ajustarea valorii imob. corporale 1,63 1,59 1,59
Alte cheltuieli din exploatare 11,58 10,58 10,58
Ajustări priv. prov. pt riscuri şi chelt. 0,01 0,01 0,01
Cheltuieli din exploatare - TOTAL 105,75 99,68 99,68
Rezultatul din exploatare 3,78 12,83 13,67
Venituri din dobanzi 0,60 0,66 0,66
Alte Venituri financiare 1,47 2,00 2,00
Venituri financiare - TOTAL 2,07 2,66 2,66
Cheltuieli privind dobânzile 0,40 1,5 2,00
Alte cheltuieli financiare 2,16 2,16 2,16
Cheltuieli financiare - TOTAL 2,56 3,66 4,16
Rezultat financiar -0,49 -1,0 -1,5
Rezultatul curent 3,29 11,83 12,17
Rezultatul extraordinar 0 0 0
Venituri totale 111,60 115,17 116,01
Cheltuieli totale 108,31 103,34 103,84
Rezultatul brut 3,29 11,83 12,17
Impozitul pe profit 1,11 1,89 1,95
Rezultatul net al exer. financiar 2,18 9,94 10,22

60
 Etapa a III-a. Elaborarea Contului de profit şi pierdere previzionat.

Potrivit ponderilor estimative calculate în etapa anterioară asupra elementelor contului de

rezultate, determinate în funcţie de evoluţia lor din trecut şi implementarea măsurilor pentru
creşterea performanţelor financiare, vom pune bazele unui Contului de profit şi pierdere
previzionat, iar modalitatea de calcul constă în aplicarea ponderii fiecărui element al contului de
rezultate la valoarea cifrei de afaceri previzionate pentru fiecare an în parte.
În tabelul următor vî prezentăm Contul de profit şi pierdere previzionat pentru următorii
doi ani de activitate, 2009 şi 2010.

Contul de profit şi pierdere previzionat -ron-

Denumirea indicatorului 2009 2010
1. Cifra de afaceri netă 89.909.614 104.291.672
2. Producţia stocată 6.293.673 7.300.417
3. Producţia imobilizată 899.096 1.042.917
4. Alte venituri din exploatare 4.054.924 5.579.604
Venituri din exploatare – TOTAL 101.157.307 118.214.610
5. Cheltuieli cu mat. Prime şi materialele 61.138.538 70.918.337
Cheltuieli privind mărfurile 4.495.481 5.214.584
6. Cheltuieli cu personalul 13.036.894 15.122.292
7. Ajustarea valorii imob. Corporale 1.429.562 1.658.238
8. Alte cheltuieli din exploatare 9.512.437 11.034.058
9. Ajustări priv. Prov. Pt riscuri şi chelt. 8.991 10.429
Cheltuieli din exploatare – TOTAL 89.621.903 103.957.938
Rezultatul din exploatare – profit 11.535.404 14.256.672
10. Venituri din dobanzi 593.403 688.325

61
 11. Alte Venituri financiare 1.798.192 2.085.833
Venituri financiare – TOTAL 2.391.595 2.774.158
12. Cheltuieli privind dobânzile 1.348.644 2.085.833
13. Alte cheltuieli financiare 1.942.047 2.252.700
Cheltuieli financiare – TOTAL 3.290.691 4.338.533
Rezultat financiar – pierdere -899.096 -1.564.375
14. Rezultatul curent – profit 10.636.308 12.692.297
15. Rezultatul extraordinar 0 0
Venituri totale 103.548.902 120.988.768
Cheltuieli totale 92.912.594 108.296.471
Rezultatul brut – profit 10.636.308 12.692.297
16. Impozitul pe profit 1.699.292 2.033.688
Rezultatul net al exer. Financiar – 8.937.016 10.658.609
profit

4.3.4. Elaborarea Cash-Flow – ului previzionat

Previziunea fluxului de numerar se face în paralel cu estimările din contul de rezultate şi

cele din bilanţ fiind strict corelate. În estimarea fluxului de numerar trebuie ţinute cont de cel
puţin următoarele aspecte:
a) delimitarea încasărilor şi plăţilor, deoarece nu toate cheltuielile sunt plătibile şi nici toate
veniturile încasabile.
b) delimitarea încasărilor şi plăţilor pe activităţi generatoare:
- activităţi de învestiţii;
- activităţi de finanţare;
- activităţi de exploatare;
c) corelarea elementelor cu alte situaţii pro-forma:
- cu contul de rezultate;
- cu bilanţul contabil;
d) echilibrarea trezoreriei:
- prin plasarea excedentului de lichidităţi;
- prin acoperirea deficitului pe seama creditelor de trezorerie.

În funcţie de estimarea evoluţiilor elementelor din Bilanţul contabil şi Contul de profit şi

pierdere previzionat, am estimat valorile aferente Cash-Flow-ului pentru următorii doi ani,
prezentat în tabelul de mai jos.
Cash -flow – ul previzionat
Specificaţie/An 2009 2010
Profit net 8.937.016 10.658.609
+ cheltuieli cu amort. şi provizioane 1.438.553 1.668.667
=Capacitatea de autofinanţare (CAF) 10.375.569 12.327.276
+ ∆ NFR (2.834.785) (1.545.854)
- Creşterea stocurilor (502.434) (1.078.219)
+/- Descreşt./Creşterea creanţelor 4.089.280 (1.365.861)

62
 -/+ Descreşt. /Creşterea datoriilor t.s. (6.421.631) 898.226
= Cash-flow–ul activităţii de exploatare (1) 7.540.784 10.781.422
Activitatea investiţională
- achiziţii imobilizări (5.720.516) (6.129.863)
+ vânzări imobilizări 899.096 1.042.917
+ venituri financiare 2.391.595 -
= Cash-flow – ul activităţii de investiţie (2) (2.429.825) (5.086.946)
Activitatea de finanţare
+ noi contractări 2.637.466 4.194.827
- rambursări de credite (1.348.644) (2.085.833)
= Cash-flow – ul activităţii de finanţare (3) 1.288.822 2.108.994
Cash-flow-ul total al perioadei (1+2+3) 6.399.781 7.803.470
Disponibilităţi la începutul perioadei 397.583 6.797.364
Disponibilităţi la sfârşitul periodei 6.797.364 14.600.834

Din valorile aferente cash-flow-ului remarcăm excedent a fluxului de numerar din

activitatea de exploatare faţă de perioada anterioară pe care am supus-o analizei financiare,
situaţie favorabilă şi prin prisma faptului că excedentul de numerar este folosit pentru reinvestire
şi pentru creşterea activităţii.
De asemenea, se remarcă şi o creştere a capacităţii de autofinanţare prin prisma creşterii
profitului net al exerciţiului financiar. În activitatea de investiţii se recurge la efectuarea de
investiţii în modernizare şi retehnologizare ce va aduce beneficii economice viitoare. Deşi fluxul
de numerar degajat din activitatea de investiţii este negativ, fluxul periodei este pozitiv prin
degajarea unor lichidităţi suficiente din activitatea de exploatare, iar activitatea de finanţare
acoperă anumite nevoi permanente şi curente. În general, prin implementarea măsurilor de
îmbunătăţire a situaţiei financiare s-a obţinut o creştere a performanţelor financiare. Pentru o
dovadă suplimentară vom calcula indicatorii de importanţă majoră.
4.4. Validarea prognozelor pentru analiza financiară previzionată

În această parte a studiului nostru vom încerca să validăm previziunea realizată şi să

prezentăm nivelul indicatorilor calculaţi asupra situaţiilor financiare previzionate. Acest demers
este realizat în scopul identificării calităţii măsurilor întreprinse, scopul final fiind redarea
nivelului la care obiectivele propuse iniţial pentru creşterea performanţelor au fost realizate sau
nu.
Astfel, vom calcula acei indicatori care au rezultat a fi de un nivel nesatisfăcător şi care au
dus la identificarea punctelor slabe ale activităţii economico-financiare. Pentru o bună comparaţie
a datelor, vom readuce la cunoştinţă nivelul acestor indicatori de la sfârşitul perioadei de analiză.

Calculul indicatorilor relevanţi pentru analiza financiară previzionată

Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010

Rata stabilităţii financiare(RSf)
1 RSf =Cpm/PT x 100 47,58% 64,54% 69,40%
2 Rata autonomiei fin.glob.(Rafg) 47,48% 60,74% 60,83%

63
 Rafg = Cpr/PT x 100
Rata îndatorării globale(Rîg)
3 Rîg = DT/PT x 100 52,52% 39,26% 39,17%
Rata lichidităţii curente
4 Rlc = Ac/Dts 1,44 2,00 2,23
Trezoreria netă(Tn)
5 Tn = FR – NFR -7.804.051 2.697.288 7.310.847
6 Cifra de afaceri(CA) 77.505.702 89.909.614 104.291.672
7 Indicele de creştere al CA 170,71% 116,0% 116,0%
8 Număr de rotaţii a St (nrSt) 4,13 4,55 5,00
9 Indicele de creştere 103,51% 110,17% 109,89%
10 Durata în zile a unei rot. A St(dzSt) 87 79 72
11 Indicele de creştere 96,67% 90,80% 91,14%
12 Număr de rotaţii a Cr (nrCr) 3,02 4,17 4,55
13 Indicele de creştere 70,73% 138,08% 109,11%
14 Dur. în zile a unei rot. a Cr (dzCr) 119 86 79
15 Indicele de creştere 141,67% 72,27% 91,86%
Rata profitabilităţii globale
16 rpg = (EBE/CA)x100 8,58% 12,83% 13,67%
Rata profitabilit. comerciale
17 rpc = (Pn/CA)x100 6,85% 9,94% 10,22%
Rata de profit.a resurs.consumate
18 rprc = (Pn/CT)x100 6,72% 9,62% 9,84%
Rent. ec. a capitalului total
19 re= (PE/AT)x100 9,56% 14,98% 14,90%
Rata rentabilităţii financiare
20 rf = (Pn/Cpr)x100 18,54% 20,79% 20,57%

Contractarea de noi împrumuturi au dus la creşterea stabilităţii financiare a firmei

TOTAL INSTAL SA fără însă a majora peste limitele optime gradul de îndatorare al unităţii.
Aceste lucruri sunt evidente dacă analizăm nivelul ratei stabilităţii financiare şi cel al îndatorării
globale din anul 2009 comparativ cu cel din 2008. astfel măsurile întreprinse în sensul modificării
politicii de capital au dus la creşterea surselor permanente de finanţare ale activităţii, creându-se
şi un echilibru între finaţarea permanentă străină şi cea proprie.
Majorarea capitalurilor proprii prin creşterea rezultatului curent al activităţii, al rezervelor
din reevaluarea imobilizărilor şi modificarea politicii de dividente (reinvestirea profitului cel
puţin pe perioada celor doi ani) a dus la creşterea autonomiei financiare a firmei, sursele proprii
de finanţare fiind superioare celor împrumutate.
Creşterea eficienţei în gestionarea activelor cicilice prin redimensionarea lor, creşterea
vitezei de rotaţie a stocurilor şi menţinerea unui volum optim al stocurilor, modificarea politicii
de finanţare pe termen scurt au dus la creşterea nivelului de lichiditate spre unul adecvat. Acets
lucru este evidenţiat şi prin nivelul trezoreriei nete care este pozitiv începând cu 2009 şi se
menţine chiar creşte până la sfârşitul lui 2010.
Creşterea nivelului cifrei de afaceri este superior celui aferent stocurilor şi creanţelor
exprimate prin creşterea vitezei de rotaţie a acestora, atfel încât cele două elemente participă mai

64
intens la formarea cifrei de afaceri. Este evident şi faptul că durata în zile a unei rotaţii atât a
stocurilor cât şi a creanţelor va scădea, acestea necesitând o perioadă mult mai mică faţă de cea
din anul 2008 pentru a se transforma în lichidităţi.
Toate măsurile implementate au dus la majorarea ratei profitabilităţii globale lucru
favorabil pentru creşterea performanţei financiare a organizaţiei. Se poate afirma că firma ar
putea atinge rata medie a profitabilităţii aferentă firmelor din domeniul în care activează, şi
anume cel al construcţiilor, aceasta oscilând între 10-15%.
Se observă şi o îmbunătăţire semnificativă a profitabilităţii comerciale şi a celei aferente
resurselor consumate, astfel încât, cu aproximativ acelaşi efort au rezultat efecte economice mai
mari.
Creşterea vitezei de rotaţie a activului total au dus la obţinerea unor rezultate superioare
faţă de anul 2008 şi astfel s-a realizat şi majorarea rentabilităţii economice a capitalului total,
precum şi gradul de remunerare al capitalului total.
Aceeaşi situaţie o remarcăm şi la nivelul rentabilităţii financiare, astfel că investiţia
realizată de proprietari este remunerată la un nivel net mai înalt decât în anul 2008 ceea ce
evidenţiază faptul că decizia de neacordare a dividentelor au dus la degajarea unui profit net
mulţumitor ca urmare a reinvestirii acestora.
Mai mult decât atât, situaţia se menţine în aceeaşi parametri sau chiar mai buni până la
sfârşitul perioadei pentru care ne-am propus realizarea previziunii financiare.
Din analiza financiară sintetică realizată asupra situaţiilor financiare previzionate
deducem următoarea concluzie relevante şi anume că obiectivele stabilite iniţial au fost în cea
mai mare parte realizate iar la nivel general s-a obţinut o creştere a performanţelor financiare ale
societăţii comerciale TOTAL INSTAL SA.
Ca propuneri pentru viitor evidenţiem: urmărirea periodică a structurii şi mişcării
stocurilor; încasarea creanţelor la termenele contractuale; eficientizare în utilizarea imobilizărilor
corporale prin creşterea productivităţii tehnice; urmărirea şi perfecţionarea periodică a
personalului; creşterea vânzărilor prin oferirea de produse şi servicii calitative şi nu în ultimul
rând, menţinerea şi îmbunătăţirea permanentă a relaţiilor cu clienţii şi furnizorii.

65