LUCRARE DE LICENŢĂ

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI INSTRUMENT DE

PREVIZIUNE ŞI ANALIZĂ FINANCIARĂ

~2003~
2
 CUPRINS:
INTRODUCERE……………………………………………………… … …. …..3
I. Prezentarea societăţii SC S.C.A.D.T SA ………………………… … …...4
I.1. Domeniile de activitate ale societăţii………………………………... 4
I.2. Organizarea societăţii……………………………………….… …… 7
I.3. Dotarea tehnică……………………………………………….. ……11
I.4. Produsele şi serviciile oferite de întreprindere…… ……… .. …… 12
I.5. Piaţa actuală a întreprinderii……………………… ………... …….16
II. Rolul bugetului în activitatea economico-financiară a întreprinderii …….18
II.1. Necesitatea, rolul şi funcţiile bugetului întreprinderii ……………..18
II.2. Tipuri de bugete realizate în cadrul întreprinderii ……….………...22
2.2.1. Avantajele şi riscurile întocmirii bugetelor…… …….. …….27
II.3. Bugetul- instrument de planificare financiară…… ………… …….28
II.4. Sistemul bugetar al întreprinderii………………… ……… …. … 33
III. Bugetul de venituri şi cheltuieli al întreprinderii…… ………….. . …….. 36
III.1. Bugetul de venituri şi cheltuieli în activitatea agenţilor economici. 36
III.2. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli…………………….. 40
III.3. Veniturile şi cheltuielile întreprinderii…………………….. ……..48
IV. Studiu de caz realizat la SC SCADT SA…………………………. ……..51
4.1. Prezentarea proiectului pentru care se solicită sprijin financiar…. 51
4.2. Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli la SC SCADTSA.65
4.3. Analiza economico-financiară a principalilor indicatori…………..73
Concluzii………… …………………………………………………….93
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….97

3
 INTRODUCERE
A face gestiune înseamnă a face gestiune previzională, respectiv a bugeta,
principalele domenii de activitate ale întreprinderii şi a controla prevederile bugetare.
Prin operaţiunea de bugetare se stabileşte afectarea resurselor şi
responsabilităţilor pe fiecare centru de activitate. Bugetul este previziunea cifrată a
afectărilor de resurse şi a asigurărilor de responsabilităţi pentru rezlizarea
obiectivelor întreprinderii în condiţii rentabile.
În condiţiile unei concurenţe intense, ale unei limitări a mijloacelor materiale şi
umane şi ale cererii de produse şi servicii stabilizate, întreprinderile sunt nevoite să
prevadă pentru a supravieţui.
Previziunea financiară este, poate, cea mai importantă activitate de planificare,
iar instrumantele de realizare a acesteia sunt bugetele întreprinderii.
Acţiunea financiară precede orice acţiune tehnică, economică şi organizatorică:
mai întâi se procură capitalul bănesc necesar şi apoi are loc fluxul real de bunuri şi
servicii către întreprindere, prin compensarea acestuuia cu un flux financiar în sens
invers.
Bugetul este principalul instrument de control managerial, cel mai utilizat,
reprezentând o previziune pe termen scurt a unor rezeltate dorite, efectuată în vederea
stabilirii precise şi asumării responsabilităţilor de realizare a acestor rezultate.
Bugetul de venituri şi cheltuieli poate fi apreciat ca un sistem complex şi
corelat de indicatori financiari, dar şi ca un complex de acţiuni care este concretizată
într-un document final ce exprimă eficienţa activităţii generale a întreprinderii prin
cumularea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor exerciţiului de la toate subunităţile
considerate ca centre de responsabilitate.
Bugetul de venituri şi cheltuieli se prezintă sub forma unui sistem de
anexe corelate ce reflectă obiectivul strategiei economico – financiare a întreprinderii.

CAPITOLUL I

1.Prezentarea societăţii S.C. SCADT S.A.

4
 S.C. SCADT S.A. este printre primele societăţi din România, care s-a organizat ca
societate comercială cu capital integral privat.
Numele complet al societăţii este :Societate de Constructii ,Aprovizionare,
Desfacere si Transport .
Număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J 28 / 970/ 1992 ;
Codul Fiscal: R 1512351
Societatea a fost constituită la data de 01.06.1992, iar forma juridică de constituire
este S.A.-societate pe acţiuni.
Coordonatele întreprinderii:
• Sediul social: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Jud. Olt .
• Sediul operaţional: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Jud. Olt .
• Puncte de lucru: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Comuna Slătioara -Jud. Olt .
• Birouri: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Jud. Olt .
• Secţii de producţie: Str. Cireaşov , nr. 7, Slatina , Jud. Olt .

1.1 Domeniul de activitate al întreprinderii

S.C. SCADT S.A are in profilul său de activitate:

- Execuţie lucrări de construcţii-montaj, obiective de investiţii industriale,
social -culturale, locuinţe administrative şi unifamiliale, agrozootehnice e.t.c. precum
şi reparaţii capitale ale acestora .
- Execuţie lucrări tehnico-edilitare si gospodareşti respectiv: alimentări cu
apă, alimentări cu gaze, canalizare, drumuri, străzi e.t.c.;
- Pentru aplicarea unor noi soluţii în construirea reţelelor de aducţiune,
distribuţie şi branşamente cu conducte din polietilena, societatea a luat măsuri pentru
dotarea cu utilajele respective de sudura, calificarea personalului si a primit
autorizarea R.A ROMGAZ .

5
 - Extracţia, sortarea si transportul agregatelor minerale, producerea de
mortare, betoane si prefabricate din beton armat atât pentru necesarul propriu cât şi
pentru vânzare.
- Producerea de confecţii din aluminiu (uşi, ferestre, vitrine, mobilier etc.)
şi pereţi cortină cu profile indigene sau din import si montajul lor la obiectivele de
investiţii.
- Producerea de confecţii metalice (uşi, ferestre, panouri, armături din oţel
beton, etc.)
- Transporturi şi prestări servicii cu utilaje grele de construcţii,
autospeciale diferite mijloace de transport etc., pentru cerinţele societaţii si pentru alţi
solicitanţi.
- Alte activităţi complementare care deservesc cele doua ramuri principale
– construcţii si producţie industrială (izolaţii, bobinaj, tapiţerie, sculărie etc.)
Tabelul :1.1.
Domeniile de activitate ale SC S.C.A.D.T. SA şi codurile CAEN ale acestora
Activităţi Cod CAEN
Exploatarea forestieră şi a stufului 22
Extracţia min.pentru ind.materialelor de construcţii 141
Extracţia nisipului şi argilei 142
Fabric.de elem.de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii 203
Producţia de ambalaje din lemn 204
Fabricarea elementelor din beton,ciment şi ipsos 266
Construcţii metalice 281
Intreţinerea şi repararea autovehicolelor 502
Organizate de şantiere şi pregătirea terenului 451
Construcţii de clădiri şi de geniu civil 452
Lucrări de instalaţii şi izolaţii 453
Lucrări de finisare 454
Inchirierea util.de constr.demolare cu pers.des.af 455
Activ.de serv.anexe extr.petrol şi gaze nat. 113
Manipulări şi depozitări 631
Activ.de proiect,urbanism,inginerie şi alte serv.t 742
Inchirierea altor mijloace de transport 712
Inchirierea maşinilor şi echipamentelor 713
Activit.de intret.şi curăţare a clădirilor 747
Sursa : Statutul S.C. SCADT S.A.
Capital social: 386.600.000 Lei la data 31.12.2001
19.001 echivalent în EURO

6
 la cursul de schimb 20.346 Lei/EURO
Cifra de afaceri din anul precedent :
33.181.610.000 Lei la data 31.12.2001
1.630.867 echivalent în EURO
la cursul de schimb 20.346 Lei/EURO
Total active în bilanţul anului precedent :
18.870.378.000 Lei la data 31.12.2001
927.474 echivalent în EURO
la cursul de schimb 20.346 Lei/EURO
Tabelul: 1.2
Bănci cu care întreprinderea are relaţii de afaceri :
Banci la care Adresa, telefonul Anul si luna Numar de Numar de cont -
Intreprinderea Sucursalei, Deschiderii cont –lei Valuta ($)
are deschise filialei etc. care Contului/
conturi poate da relatii Conturilor
despre
intreprindere
B.R.D. Olt Bd.Nicolae 1/06/1992 251100983900352 -
Titulescu,Nr.51,
Slatina,Tel.413350

B.C.R Str.Basarabilor , 1/06/1992 2511.1-170.1/ROL -

Sucursala Nr.1,Slatina,
Olt Tel.411798
B.A.S.A Olt Str.Tudor 1/06/1992 - 25110.471953.300
Vladimirescu,
Nr.13,Slatina,
Tel.414214
B.A.S.A Olt Str.Tudor 1/06/1992 401953 -
Vladimirescu,
Nr.13,
Slatina,Tel.414214

TREZORERIE Bd.Nicolae 1/10/1999 50691512351 -

SLATINA Titulescu,Nr.45,
Slatina,Tel.431247

Sursa: Statutul S.C. SCADT S.A.

1.2. Organizarea societăţii

7
 Tabelul: 1.3.
Conducerea societăţii:
Functia Nume Prenume Studii Anul angajarii
la
intreprindere
Director General TOMA ION Academia de 1992
Studii Economice
Bucuresti
Director Economic POPA TUDOR Academia de 1992
Studii Economice
Bucuresti
Director Tehnic SANDA GHEORGHE Institutul Politehnic 1994
Bucuresti
Director Comercial NECSULESCUION Academia de 1992
Studii Economice
Bucuresti

Sursa: Statutul S.C. SCADT S.A.

Licitaţiile câştigate şi execuţia proiectelor cu finanţare Phare realizate de S.C.
SCADT S.A constituie motivaţii în favoarea bunei derulări a proiectului .
Ne referim concret la cele doua proiecte cu finantare Phare realizate de S.C.
SCADT S.A Si anume: Consolidare DJ546 si versant Comuna Teslui Jud.Olt şi
Consolidare versant, alunecare teren in zona Manastirii Clocociov .
2.Personalul actual al întreprinderii:
Numar total de salariati este de 247 din care :
• cu contract de muncă pe durată nelimitată : 199 ;
• cu contract de colaborare sau alte forme de angajare temporară : 48.
Structura de personal existentă în societate :
• conducerea întreprinderii: 4
• personal direct productiv: 223
- muncitori 196
- maiştri 9
- ingineri 15
- alte calificări 3 (tehnicieni)
• personal indirect productiv : 20

- administrativ 10
8
 - marketing 4
- desfacere 3
- alte departamente 3
Organigrama societăţii : anexa 1
3. Descrierea activităţii actuale a întreprinderii
Unitatea are o conducere dinamică, experimentată şi hotărâtă să întâmpine
viitorul pregatită; certificarea sistemului calităţii de către Societatea Română pentru
Asigurarea Calităţii -SRAC (fiind prima firma cu profil de activitate – construcţii din
judet care a obţinut această certificare); efortul permanent pentru stabilirea unor
strategii de dezvoltare viabile, sunt grăitoare în acest sens.
Diplomele oferite în ultimii ani de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură
Olt au plasat societatea pe primele locuri în topul firmelor din judeţ, după cum
urmează:
1997- Locul II –Faza judeţeană Secţiunea Construcţii –Intreprinderi Mari
1998- Locul I –Faza judeţeană Secţiunea Construcţii –Intreprinderi Mari
1999- Locul III –Faza judeţeană Secţiunea Construcţii –Intreprinderi Mici
şi Mijlocii .

Ponderea principală a activităţii o deţine cea de construcţii-montaj (cca 70%)

însa, prin “tradiţie”, unitatea execută confecţii de aluminiu pentru uşi-ferestre-pereţi
(cca 20%). Se adaugă activităţi de exploatare silvică şi gateraj (cca 5%; producţia
realizată este utilizată în proporţie de 70% în activitatea de construcţii-montaj, restul
fiind destinat vânzării, şi activităţi comerciale.

9
 Figură 1.1

Ponderea activitatilor la SC SCADT SA

15%
5%

20%
70%

Constructii Confectii aluminiu Exploatare silvica Alte activitati

Sursa: Statutul SC SCADT SA

S.C. SCADT SA SLATINA a realizat în ultimii ani sau are în curs de finalizare
următoarele lucrări mai importante:
 Introducere reţea contact troleibuz şi staţie întreţinere Slatina;
 Sediul Prefecturii Olt
 Extindere sediul Parchetului Olt;
 Amenajare rampă reziduri menajere şi stradale Slatina;
 Alimentări cu apa în localitătile : Osica, Vitomireşti, Potcoava, Brebeni şi Topana
– Jud.Olt.
 Modernizări de drumuri în localitaţile : Valea Teiuşului, Strejeşti si Curtişoara din
Jud.Olt.
 Confectionarea de tâmplarie din aluminiu şi montare la investiţii de sedii de banci:
Buzau, Baia Mare, Găesti, Titu, Fagarăs ;
 Sedii administrative - Rm Vâlcea ,Târgoviste ;
 Reprezentanţe ale firmelor straine :Cluj Napoca, Bucuresti, Brasov,
 Timisoara , etc.
 Consolidare versant alunecare teren zona Mănastirea Clocociov, Slatina -
Finanţare PHARE
 Consolidare DJ 546 şi versant Comuna Teslui - Finanţare PHARE

1.3 Dotarea tehnică

Societatea s-a adaptat permanent astfel că actuala structură organizatorică a
secţiilor şi atelierelor de producţie prezintă un înalt grad de integrare, astfel :
 extracţie, sortare şi transport 700 mc/zi agregate de balastieră
 preparare 400 mc/zi betoane şi mortare; -3 staţii de betoane şi mortare (2
CEDOMAL + 1 ELBA)
 atelier pentru producerea de prefabricate din beton şi beton armat (menţionez că
societatea are în dotare un laborator pentru încercari materiale de constructii -
autorizat de MLPAT - unde se efectuează analize pentru probele de betoane ale
staţiei proprii cât si ale altor terţi.
 formaţie de exploatări forestiere pentru un volum de cca 9.000 mc busteni/an,
transportul acestora şi prelucrarea la gater;
 atelier pentru confecţii tâmplarie şi alte produse din lemn
 atelier pentru tâmplarie din aluminiu cu o capacitate de 2.000 mp/luna;
 atelier pentru tâmplarie si alte confectii metalice;
 staţie pentru izolat ţevi - conducte;
 formaţie pentru prelucrat marmura aprovizionată din tară sau din import;
 autobaza pentru transport auto (autobasculante, autobetoniere, automacarale,
autospeciale etc);
 staţie de utilaj pentru exploatare şi reparaţii utilaje de construcţii (dragline
excavatoare, fadrome ,buldozere, etc);
 depozite materiale cu linii de garaj C.F., silozuri de ciment pentru 4.600 tone
ciment, staţie de compresoare, macarale etc;

11
 In funcţie de nevoile procesului de producţie societatea este organizată să
angazeje suplimentar personalul necesar pe meserii şi pe perioadele de timp
respective.
Ţinând cont de baza tehnico - materială de care dispune, potenţialul salariaţilor
conduşi pe principiul seriozităţii, profesionalismului şi respectului faţă de termenele
stabilite prin contracte, societatea îşi oferă serviciile pentru lucrări de construcţii
montaj şi executarea produselor din profilul său de activitate.

1.4 Produsele şi serviciile oferite de întreprindere

S.C. SCADT S.A are in profilul său de activitate urmatoarele produse şi
servicii:
a) Execuţie lucrări de construcţii-montaj, obiective de investiţii industriale,
social -culturale, locuinţe administrative şi unifamiliale, agrozootehnice etc. precum
şi reparaţii capitale ale acestora.
b) Execuţie lucrări tehnico-edilitare si gospodareşti respectiv: alimentări cu
apă, alimentări cu gaze, canalizare, drumuri, străzi e.t.c.;
Pentru aplicarea unor noi soluţii în construirea reţelelor de aducţiune,
distribuţie şi branşamente cu conducte din polietilena, societatea a luat măsuri pentru
dotarea cu utilajele respective de sudură, calificarea personalului şi a primit
autorizarea R.A ROMGAZ .
c) Extracţia, sortarea şi transportul agregatelor minerale, producerea de
mortare, betoane şi prefabricate din beton armat atât pentru necesarul propriu cât şi
pentru vânzare.
d) Exploatare forestieră, transport buşteni la sediul societăţii, gaterarea lor
şi executarea de confecţii din lemn pentru nevoile proprii sau comenzi ale unor
beneficiari permanenţi sau ocazionali.
e) Producerea de confecţii din aluminiu (uşi, ferestre, vitrine, mobilier etc.)
şi pereţi cortină cu profile indigene sau din import şi montajul lor la obiectivele de
investiţii.

12
 f) Producerea de confecţii metalice (uşi, ferestre, panouri, armături din oţel
beton, etc.)
g) Transporturi şi prestări servicii cu utilaje grele de construcţii,
autospeciale diferite mijloace de transport etc., pentru cerinţele societaţii si pentru
alţi solicitanţi.
h) Alte activităţi complementare care deservesc cele doua ramuri principale
– construcţii si producţie industrială (izolaţii, bobinaj, tapiţerie, sculărie etc.)
De-a lungul timpului societatea s-a adaptat permanent la cerinţele pieţii, fiind
nevoită de multe ori să introducă în obiectul său de activitate servicii şi produse care
nu se regaseau în activitatea de baza (secţie covoare, reţea de magazine).
În prezent, există o stabilitate a activităţilor, aceasta datorându-se în cea mai
mare parte comenzilor ferme care există pentru activitatea de baza construcţii-montaj.
Odata cu creşterea cantitativă a producţiei, a crescut şi calitatea produselor şi
serviciilor oferite motiv pentru care, începand din anul 1998 societatea a început
implementarea unui Sistem al calitatii care a fost certificat de către Societatea
Română de Asigurarea Calităţii SRAC prin -Certificat nr. 357/18.09.2000.
Tabelul : 1.5
Furnizori de materii prime
Materia prima Furnizori actuali (nume, adresa) Forma de Pondere *) in
proprietate a total materie
firmei prima %
furnizoare
Ciment ROMCIF SA FIENI PRIVATA 90
Var CEDRU MELON CIMPU LUNG PRIVATA 100
MUSCEL
Ciment alb,ipsos Sc.CIMENTUL SA TURDA PRIVATA 50
BCA ELPRECO SA CRAIOVA PRIVATA 80
Caramida MACOFIL SA TG. JIU PRIVATA 100
Tigla ELPRECO SA CRAIOVA PRIVATA 100
Profile aluminiu SC MES SLATINA PRIVATA 100
Geam termopan RESIM SERV SA CRAIOVA PRIVATA 80
Oţel beton, INDUSTRIA SARMEI CAMPIA PRIVATA 90
sârmă,electrozi TURZII
Marmura DRAMA MARMOR LAZARIDIS- PRIVATA 80
GRECIA
Armături din Sc. ARMATURA SA –CLUJ NAPOCA PRIVATA 60
fontă
Feronerie,căzi Sc. URBIS SA BUCURESTI PRIVATA 60

13
 fontă,baterii
Cabluri electrice Sc. CABLU ROMANESC-PLOIESTI PRIVATA 50
Carton Sc.MATIZOL-PLOIESTI PRIVATA 70
asfaltat,pânză
bituminată
Faianţă,gresie, Sc. CESAROM SA –BUCURESTI PRIVATA 70
obiecte sanitare
Tuburi fontă, Sc.FEROEMAIL-PLOIESTI PRIVATA 80
obiecte sanitare
din fontă

Sursa: Statutul S.C. SCADT S.A.

Costurile materiilor prime (media lunara etc.) : 75.522 EURO
Activitatea de exploatare si prelucrare lemn .
În cadrul societăţii S.C. SCADT S.A, pe lângă activitatea de bază de construcţii-
montaj există şi activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului, care consta din
urmatoarele activităţi:
1.Exploatare şi transport forestier.
2.Debitare a lemnului în cherestea şi semifabricate;
3.Prelucrare primară a cherestelei pentru necesităţi proprii şi terţi;
4.Prelucrarea lemnului pentru producţia de ambalaje (tamburi din lemn) sau
uşi şi ferestre pentru necesităţi proprii .
5.Alte prelucrări în produse finite sau semifabricate, ocazionale cu grad redus
de prelucrare.
1.Exploatare şi transport forestier .
Exploatarea şi transportul forestier se face în parchete licitate în judeţ, judeţele
limitrofe, precum şi în alte judeţe şi constă în: exploatarea lemnului rotund de foioase
şi răşinoase cu mijloace proprii ( societatea posedă atestare tehnică în acest domeniu).
2. Debitarea lemnului în cherestea şi semifabricate ;
Lemnul (buştenii), se descarcă în rampa depozitului de materie primă şi se
stochează în vederea prelucrării.
Prelucrarea în cherestea şi semifabricate se realizează cu ajutorul unui gater cu
pânze verticale GV-56, fierăstraie circulare de tivit şi retezat într-un spaţiu ( hala )
amenajat şi dotat în acest scop.

14
 3. Prelucrarea primară a cherestelei pentru necesităţi proprii şi terţi;
Prelucrarea primară a cherestelei constă în obţinerea de elemente rindeluite şi
fasonate, sub formă de: pardoseli, plafoane, streşini, pazii, lambriuri etc. necesare
consumului propriu pentru lucrări de constructii, precum şi pentru terţi.
4.Prelucrarea lemnului pentru producţia de ambalaje ( tamburi din lemn ) sau
uşi şi ferestre pentru necesităţi proprii.
Societatea, a asimilat în execuţie şi ambalaje din lemn necesare societăţilor
comerciale din zona (ALRO ,ELCARO , ALPROM ) cum ar fi :
- tamburi din lemn ;
- lăzi din lemn pentru tabla din aluminiu ;
- stelaje din lemn pentru lingouri din aluminiu .
Pentru nevoile proprii si terţi se mai execută folosind dotarea existentă uşi şi
ferestre în sistem tâmplăresc.
5 Alte prelucrări în produse finite sau semifabricate, ocazionale cu grad redus
de prelucrare.
În funcţie de comenzi şi de dotarea tehnica existentă, societatea execută şi alte
lucrări ce impun un grad redus de prelucrare a masei lemnoase .
Gradul scăzut de valorificare a materiei prime, precum şi necesităţile proprii în
creştere pentru lucrările de construcţii, impun masuri pentru diversificarea gamei de
produse şi servicii, modernizarea şi extinderea liniei tehnologice actuale, asistenţă
pentru obţinerea de facilităţi financiare, documentaţii tehnico-economice pentru
clienţi, personal calificat.

15
 1.5 Piaţa actuală a întreprinderii
Serviciile şi produsele realizate de S.C.SCADT S.A , se adresează unei pieţe
destul de dispersate pe teritoriul ţării şi afirm aceasta deoarece clienţii societăţii sunt
atât din judeţul Olt, cât şi din: Satu-Mare, Braşov, Târgovişte, Petroşani, Cluj, Tg.-Jiu
etc.
Prin activitatea desfăşurată în cei 10 ani de la înfiinţare, societatea şi-a definit
poziţia de leader în zonă astfel că acum marea majoritate a produselor şi serviciilor
oferite este orientată spre piaţa locală a judeţului Olt şi a judeţelor limitrofe.
Tabelul : 1.6.
Lista clienţilor SC S.C.A.D.T. SA
Numele şi adresa clientului Forma de Anul şi valoarea tranzacţiilor
proprietate (echivalent în EURO)

2001 2002
CONSTRUCTII MONTAJ, REPARATII
Consiliul Judeţean –Muzeul Judeţean Olt Publică 64.170 8.572
Primăria Slatina -Bloc G2 Slatina Publică 20.679 32.922
Consiliul local Strejeşti-Pod Strejeşti Publică 32.611 37.968
Primăria Serbanesti Publică 40.842 -
Primăria Slatina –Liceul Economic Slatina Publică 93.452 74.917
ALRO SA SLATINA Stat+privată 19.043 15.334
Consiliul Local Slătioara Publică 14.696 14.120
Consiliul Judetean Olt –Consolidare Versant Teslui Publică 242.733 -
Primăria Slatina –Consolidare versant Mânăstirea Publică 49.685 -
Clocociov
Primăria Slatina –Introducere Transpor în comun Publică 32.292 -
cu troleibuze Slatina
Consiliul Judeţean Olt – Sediul Prefecturii Publică 143.848 45.025
Judeţului Olt
Primăria Slatina –Rampa reziduri menajere Slatina Publică 138.027 64.018
Cartier locuinţe unifamiliale – persoane fizice Privată 69.647 -
Primăria Slatina –Reparaţii Colegiul Naţional Carol Publică 120.133 41.730
I
Parohia Înălţarea Domnului 19.835 21.608
Primăria Grădinari Publică - 6.048
Primăria Slatina –reparat străzi Publică - 43.805
Consiliul Local Piatra Olt-Grup Scolar Industrial Publică - 9.679
Piatra –Olt
Sursa : Statutul SC S.C.A.D.T. SA
 Sistemul de distribuţie utilizat şi cel necesar :
Sistemul de distribuţie utilizat pentru desfacerea produselor SC S.C.A.D.T. SA
în prezent este cel “la poarta fabricii ”, fiind cunoscuţi prin publicitatea făcută în
mass-media, cât şi prin renumele obţinut de-a lungul timpului.
Concurenţii :
În prezent pe piată se află multe societăţi care oferă aceleaşi servicii.
Datorită calităţii serviciilor oferite, a promptitudinii în respectarea termenelor
de execuţie, precum şi preţurilor atractive practicate de SC S.C.A.D.T. SA, aceştia nu
au creat şi nu pot crea probleme sub aspectul concurenţei societăţii.
Se pot desprinde totuşi dintre aceştia câteva nume ca de exemplu: S.C.
OLTCONS S.A, S.C. BALTOI PRIMACONS S.R.L, S.C.GENERAL
CONSTRUCT S.A , S.C MOBIL S.A .
Aceştia sunt de fapt parteneri la majoritatea licitaţiilor la care participă
societatea.
Printre strategiile de dezvoltare a societăţii se regăseşte contractarea unui
împrumut din fonduri PHARE în vederea realizării unui atelier de prelucrare a masei
lemnoase.
Dactorită faptului că în activitatea de bază (construcţii), societatea se confruntă
cu procurarea de diverse produse din lemn cu un grad ridicat de prelucrare cu valori
importante în ponderea investiţiilor realizare, la care aportul propriu este minim, s-a
luat decizia realizării acestui atelier.

4
 CAPITOLUL II
Rolul bugetului în activitatea economico-financiară a întreprinderii

2.1.Necesitatea, rolul şi funcţiile bugetului întreprinderii

Activitatea întreprinderilor s-a desfăşurat şi se desfăşoară în cadrul relaţiei de

echilibru dintre venituri şi cheltuieli. Instrumentul financiar prin care se
previzionează veniturile şi cheltuielile întreprinderii, rezultatul exerciţiului şi
echilibrul financiar al acesteia pe an şi trimestre este bugetul de venituri şi cheltuieli.
În viaţa economică occidentală, preocuparea pentru bugetarea oricărei acţiuni şi
activităţi capătă o importanţă deosebită deoarece managementul prin bugete este
principalul instrument de conducere şi organizare al întreprinderii. Prin buget se alocă
resursele necesare fiecărei activităţi, se evaluează nivelul cheltuielilor acesteia şi se
controlează modul de gestionare a lor, atribuindu-se competenţe şi responsabilităţi pe
toate nivelurile ierarhice. Gestiunea bugetară este astfel principalul instrument de
previziune şi control al întregii activităţi a întreprinderii.
La început, bugetul a pătruns în teorie şi practică ca instrument de evaluare a
veniturilor şi de limitare a cheltuielilor necesare obţinerii acestor venituri sau de
dimensionare a cheltuielilor care urmează să fie acoperite din veniturile previzionate.
Ulterior, ca metodă de management, bugetul dă expresie atributelor conducerii
privind previzionarea, organizarea şi coordonarea activităţilor şi structurilor
întreprinderii pentru realizarea obiectului financiar de bază al întreprinderii şi anume
maximizarea valorii sale. Realizarea acestui obiectiv presupune pentru acele activităţi
din întreprindere creatoare de valoare nouă, creşterea profitului, iar pentru cele
administrative şi sociale- economisirea resurselor alocate.
Luat în considerare ca instrument de previziune financiară, bugetul este folosit
pentru a dimensiona, în termeni financiari şi în condiţii de eficienţă economică,
alocarea şi utilizarea resurselor întreprinderii. Pe baza lui se evaluează pe perioada de

5
gestiune, obiectivele de realizat şi cheltuielile necesare pentru înfăptuirea lor,
veniturile de obţinut sau resursele financiare alocate. Tot din buget se stabilesc
competenţele şi responsabilităţile cu privire la gospodărirea resurselor. În procesul de
realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor, bugetul reprezintă un instrument
de analiză şi control, implicit de asigurare a echilibrului financiar. Complementar
activităţii de bugetare, este organizată contabilitatea prin care se urmăreşte şi se
controlează în ce măsură realizările efective corespund cu cele previzionate şi pe
această bază se fundamentează decizia de corecţie. În felul acesta, prin buget, ca
instrument de conducere, se realizează integrarea activităţilor de previzionare, control
şi urmărire a cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor exerciţiului.
O trăsătură distinctă a bugetului este şi aceea că pe baza lui se asigură coerenţa
activităţilor şi structurilor organizatorice ale întreprinderii pe linia creşterii
rentabilităţii şi economisirii resurselor. Analizat din acest punct de vedere, bugetul
leagă, pe plan financiar, verigile componente ale întreprinderii în vederea gospodăririi
eficiente a resurselor materiale şi băneşti, respectiv a obţinerii de rezultate favorabile
cât mai mari. Această capacitate a bugetului se întemeiază pe faptul că orice
prevedere înscrisă în programul de producţie, sau obiectiv angajat de către aceste
verigi, inclusiv de întreprindere în ansamblul său, trebuie să asigure nivelul de
eficienţă dimensionat prin buget. Totodată, din punct de vedere metodologic, prin
natura şi forma de exprimare a indicatorilor financiari, bugetul permite reflectarea
sintetică a tuturor fenomenelor şi proceselor economice, oricât de variate ar fi acestea.
Modalitatea prin care bugetul realizează coerenţa activităţilor şi structurilor
organizatorice din cadrul întreprinderii, este aceea a descentralizării. Fiecare
activitate, sau, după caz, structură organizatorică a întreprinderii, este considerată un
centru de venituri şi cheltuieli sau un centru de gestiune, la nivelul căruia se
evaluează pe o anumită perioadă obiectivele financiare, se alocă resursele necesare şi
se organizează controlul.
De asemenea, întreprinderea în ansamblul său reprezintă un centru de venituri
şi cheltuieli, care intră în relaţii economico-financiare cu mediul înconjurător,
economico-social. Fiecare centru de venituri şi cheltuieli este investit cu autoritatea şi
6
responsabilitatea necesare gestiunii resurselor, în vederea îndeplinirii obiectivelor ce
revin din bugetul general al întreprinderii. De fapt, factorul care a impulsionat
utilizarea bugetului ca instrument de conducere, l-a constituit necesitatea creşterii
rentabilităţii diverselor activităţi sau structuri organizatorice în condiţiile sporirii
complexităţii procesului de obţinere a profitului. Ori, prin bugetarea activităţii
centrelor de venituri şi cheltuieli se previzionează, se coordonează şi se controlează,
mişcarea tuturor variabilelor structurale ale întreprinderii, în vederea potenţării
contribuţiei lor la creşterea rentabilităţii şi la economisirea resurselor alocate.
În concluzie, bugetul de venituri şi cheltuieli în calitatea sa de instrument al
conducerii activităţii economico-financiare asigură realizarea următoarelor
deziderate:1
- integrarea activităţilor de previzionare, evidenţă şi control privind
cheltuielile, veniturile şi rezultatul exerciţiului;
- descentralizarea procesului de conducere prin împărţirea activităţii
întreprinderii pe centre interne de venituri şi cheltuieli;
- investirea fiecărui centru cu autoritate şi responsabilitate în gestiunea
resurselor alocate pentru realizarea obiectivului de eficienţă ce i-a fost
defalcat;
- abordarea activităţii fiecărui centru prin prisma relaţiei dintre venituri şi
cheltuieli şi pe această bază antrenarea lui în creşterea rentabilităţii
întreprinderii sau în economisirea resurselor.
În acest scop bugetul de venituri şi cheltuieli îndeplineşte următoarele funcţii:
- funcţia de previzionare a activităţilor financiare;
- funcţia de control a execuţiei financiare;
- funcţia de asigurare a echilibrului financiar al întreprinderii.
Funcţia de previziune a bugetului are la bază faptul că el reprezintă
instrumentul cu ajutorul căruia se previzionează nivelurile de resurse şi cheltuieli
pentru toate activităţile economico-sociale ce se desfăşoară în întreprindere. Prin
buget se dimensionează veniturile, cheltuielile şi rezultatul activităţii curente,
1
Opriţescu M- Finanţele întreprinderii, Suport de curs, Craiova, 1990.
7
resursele şi cheltuielile activităţii de investiţii, celelalte resurse şi cheltuieli ale
întreprinderii precum şi corelaţiile cu bugetul statului şi băncile finanţatoare.
Funcţia de control a bugetului se manifestă în procesul de execuţie financiară,
când se angajează şi se efectuează cheltuielile, se obţin veniturile ca rezultate ale
propriei activităţi, se constituie capitalurile din resurse interne sau externe şi se alocă
pe destinaţii. În această calitate, bugetul dă expresie organizatorică funcţiei de control
a finanţelor şi se intercondiţionează cu controlul financiar preventiv şi ulterior privind
angajarea şi cheltuirea fondurilor materiale şi băneşti. Prin această funcţie, bugetul se
transformă într-o pârghie cu caracter operant de întărire a ordinii în folosirea
fondurilor de care dispun întreprinderile, în sporirea răspunderii din partea celor
investiţi cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului.
Funcţia de control a bugetului se exercită şi prin urmărirea şi analiza modului
de execuţie a acestuia, prin care se asigură cunoaşterea modului de îndeplinire a
sarcinilor bugetare asumate, determinarea abaterilor de la indicatorii financiari
programaţi, identificarea cauzelor care le-au determinat, stabilirea măsurilor de luat
precum şi a compartimentelor ce trebuie să acţioneze pentru îmbunătăţirea activităţii
financiare a întreprinderii. Totodată, manifestarea funcţiei de control este
condiţionată de existenţa unui sistem informaţional prin care să se analizeze
trimestrial modul de execuţie a bugetului pe perioada expirată şi să se fundamenteze
deciziile de corecţie care se impun.
În funcţia sa de instrument al asigurării echilibrului financiar bugetul este
folosit în dirijarea şi controlul relaţiilor balanţiere dintre venituri şi cheltuieli. Aceste
relaţii trebuie prevăzute şi realizate prin buget, atât din punct de vedere dimensional
pe total venituri şi cheltuieli la nivel de întreprindere, cât şi structural pe fiecare
activitate economico-socială sau pe verigi organizatorice. În strânsă legătură cu
echilibrul financiar, prin intermediul bugetului, este dirijat şi asigurat şi echilibrul
bănesc, de trezorerie, ca parte componentă a bugetului. De altfel, echilibrul financiar
trebuie astfel controlat prin buget încât să existe o anumită sincronizare în timp între
ritmul asigurării întreprinderilor cu fonduri băneşti şi necesarul pentru onorarea
obligaţiilor de plată.
8
 2.2. Tipuri de bugete realizate în cadul întreprinderii

În cadrul întreprinderii se întocmesc mai multe tipuri de bugete care pot fi

împărţite după cum urmează:
Bugetul de investiţii (de capital) care reflectă planurile întreprinderii la
achiziţionarea de maşini, utilaje, instalaţii, echipamente, aparate în vederea reînnoirii
parcului existent (înlocuirii celor uzate) sau creşterii capacităţilor disponibile.
Bugete de exploatare, în categoria cărora se include bugetul comercial,
cel al producţiei şi aprovizionărilor, cel al cheltuielilor de structură.
Bugetul comercial cuprinde:
a) previziunea vânzărilor, stabilită în unităţi fizice şi valorice pe baza
datelor statistice privind vânzările anterioare, a tendinţelor manifestate
pe piaţa internă şi internaţională, precum şi a informaţiilor din
publicaţiile de specialitate. Prevederea realistă a volumului vânzărilor
viitoare este esenţială pentru stabilirea tuturor celorlalte bugete;
b) previziunea marjei brute, care reprezintă diferenţa dintre preţul de
vânzare al produsului şi costul de producţie sau de cumpărare al
acestuia. Calculul marjei brute se face în felul următor: în cazul
întreprinderilor producătoare- pe baza unui cost standard
corespunzător unui anumit nivel de activitate; în cadrul
întreprinderilor comerciale- pe baza preţului de cumpărare a
mărfurilor din care se scad rabaturile şi la care se adaugă cheltuielile
de achiziţie (comisionul intermediarilor, cheltuieli de transport,
taxele vamale);
c) previziunea cheltuielilor comerciale, care cuprind: costurile
funcţionării compartimentelor comerciale; cheltuielile pentru reclamă
şi publicitate, târguri şi expoziţii, lansarea noilor produse, cheltuieli
de distribuţie, costurile serviciilor postvânzare.
Bugetul aprovizionării şi al activităţii de producţie care evidenţiază, pentru
9
perioada de referinţă, cerinţele de materii prime, materiale, forţă de muncă, etc. ce
decurg din planul director al activităţii întreprinderii. Se pot detalia bugetul
aprovizionării cu materiale, bugetul consumului de materiale directe, bugetul
consumului de manoperă directă.
Pentru o întreprindere de distribuţie, bugetul de aprovizionare se stabileşte în
funcţie de previziunea vânzărilor şi de variaţia stocurilor de produse, potrivit relaţiilor:
V=Ci + Ac –Cf
P=V + Sf – Si
Unde: V = volumul previzionat al vânzărilor
Ci = portofoliul de comenzi la începutul perioadei de referinţă
Ac = activitatea comercială
P = producţia prevăzută pentru întreprinderea producătoare
Sf = stocul de produse finite la sfârşitul perioadei
Si = stocul de produse finite la începutul perioadei
Bugetele cheltuielilor de structură ale întreprinderii privesc compartimentele
funcţionale ale întreprinderii (bugetul serviciilor funcţionale legate nemijlocit de
producţie- programare, lansare şi urmărire a producţiei, întreţinere şi reparaţii maşini
şi utilaje, controlul tehnic de calitate- face parte din bugetul activităţii de producţie)
Bugete financiare, în categoria cărora se include controlul de rezultat
previzional, bugetul activităţii de trezorerie şi bilanţul previzional.
Contul de rezultate previzional reprezintă principalul document de sinteză
bugetară.
Bugetul activităţii de trezorerie cuprinde intrările şi ieşirile previzionate de
fonduri, recapitulând elementele celorlalte bugete sub forma fluxurilor băneşti (cash
flow) de încasări şi declasări.
Bilanţul previzional evidenţiază diferenţele care se anticipează că se vor
produce, între două momente, între diferitele posturi ale bilanţului. Diferenţele se
estimează pornind de la bilanţul precedent şi luând în considerare contul de rezultate
previzional, bilanţul activităţii de trezorerie şi bugetul de investiţii.

10
 Pe lângă categoriile şi tipurile de bugete prezentate, definite în funcţie de
obiectul lor de referinţă şi de conţinutul lor, în practica întreprinderilor se mai
regăsesc şi alte tipuri rezultate din nevoia flexibilităţii acestui instrument de
planificare şi control şi a adecvării sale mai avansate la nevoile eficace a activităţilor
întreprinderilor şi cele ale controlului desfăşurării acestora.
O altă clasificare a bugetelor întreprinderii se face în funcţie de :
1. În funcţie de criteriul de întocmire bugetele pot fi:
a) de tip financiar- este specific relaţiilor de repartiţie a resurselor financiare. În
acest tip de buget, veniturile sunt dimensionate în calitatea lor de fonduri
alocate pentru finanţarea unor cheltuieli limitate. Obiectivul urmărit este
reducerea cheltuielilor în vederea încadrării în nivelul de resurse prevăzut. Este
cazul bugetelor acţiunilor sociale sau bugetul activităţii de investiţii. În acest tip de
buget ieşirile sunt reprezentate de cheltuieli, iar intrările sub forma alocării
resurselor. Ieşirile sunt în general mai mici sau egale decât intrările de resurse.
b) de tip economic – este specific activităţii creatoare de unităţi de valori
noi, ce formează obiectul vânzării sau circulaţiei interne, adică activităţilor
productive. El dă expresie cheltuirii resurselor în calitatea lor de efort care
generează rezultate economice sub formă de venituri proprii. Obiectul acestui
buget este minimizarea resurselor cheltuite în vederea maximizării rezultatelor finale
previzionate.
c) de tip bănesc (de trezorerie ) – este specific şi dimensionează fluxurile băneşti

ale întreprinderii; el se bazează, pe relaţia de echilibru între încasări şi plăţi.

Obiectivul unui asemenea tip de buget este asigurarea capacităţii de plată a
agentului economic. Dacă plăţile sunt mai mari decât încasările, diferenţa
exprimă soldul creditelor bancare, iar dacă plăţile sunt mai mici decât
incasările, diferenţa exprimă soldul disponibilităţilor băneşti.
2. În funcţie de obiectul activităţii bugetare, deosebim:

a) bugete organizate – sunt acele tipuri de bugete în care veniturile şi

cheltuielile se fundamentează pe subdiviziunile organizatorice ale agentului
economic, inclusiv la nivel de agent economic.
11
b) bugete pe activităţi – sunt acele tipuri de bugete în care veniturile şi cheltuielile
se evidenţiază pe activităţi de investiţii, activităţi de reparaţii, activităţi de
cercetare etc.
3. În raport cu factorul timp, avem:
a) bugete periodice – privesc o anumită perioadă de gestiune, de regulă un an, cu
defalcare în bugete trimestriale şi lunare.
b) bugete continue (glisante) – au ca scop actualizarea cheltuielilor şi veniturilor
în raport cu realizările perioadei precedente şi necesităţile perioadei următoare
(lună, trimestru, an).
4. În funcţie de sfera de cuprindere bugetele pot fi:
a) bugete generale – caracterizează activitatea de ansamblu a unui agent
economic;
b) bugete parţiale – sunt bugete proprii unor segmente ale activităţii agentului

economic. Ele pot fi întocmite pe subunităţi organizatorice (are menirea de a

dimensiona activitatea acestora în condiţii de eficienţă pentru a limita
cheltuielile de efectuat la resursele financiare alocate) şi pe funcţiuni
(bugetul de venituri şi cheltuieli întocmit pentru activitatea de exploatare,
activitatea de cercetare ştiinţifică, activitatea de investiţii, bugetul general al
acţiunilor social-culturale).

12
 Figura: 2.1
Schema legăturilor între bugetele întreprinderii

Previziunea vânzărilor

Bugetul comercial Bugetul activităţii de

trezorerie
Bugetul de investiţii Bugetul
aprovizionării şi Contul de rezultate
A previzional
al activităţilor de
producţie
Bilanţul previzional
Bugetul cheltuielilor de structură
ale întreprinderii Bugetul activităţii generale
B
C

Notă: A- Bugete de capital

B- Bugete de exploatare
C- Bugete financiare

Sursa: Corneliu Russu – Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii,

Editura Expert, Focşani, 1996.

Unele dintre aceste bugete au caracter imperativ, în sensul că interzic

responsabililor financiari şi conducerii întreprinderii de a depăşi previziunile
bugetare. Acestea sunt,în general, bugetul administraţiei (privind cheltuielile
administrativ- gospodăreşti) şi bugetul investiţiilor (privind necesarul de fonduri şi
finanţarea acestuia). Celelalte sunt bugete indicative: bugetele exploatării, bugetul
trezoreriei, etc.
Orice întreprindere este supusă unor limite ale activităţii sale. Aceste limite
sunt numite “ştrangulări” de care trebuie să se ţină seama, în primul rând, în
elaborarea bugetelor. Având fixate aceste limite ale vânzărilor şi ale aprovizionărilor,
întreprinderea va începe elaborarea bugetelor sale cu cel supus celei mai strânse

13
“gâtuiri”: producţia, vânzările sau aprovizionările. Acesta este denumit “Buget
Pilot”.2
În cadrul întreprinderii bugetul trezoreriei este consecinţa tuturor bugetelor, dar
şi restricţia, determinată de necesitatea asigurării permanente a capacităţii de plată.
Bugetul investiţiilor se elaborează separat, determinând fie atenuarea, fie accentuarea
situaţiei financiare a întreprinderii.
În fapt, orice buget reacţionează mai mult sau mai puţin direct asupra unora sau
altora dintre bugete. Aceasta este, totuişi, o bună ocazie de a confrunta şefii de
compartimente cu obiectivele şi necesităţile urmărite de aceste compartimente, de a
crea, între ei, armonizarea eforturilor necesare unui randament ridicat al
întreprinderii.

2.2.1 Avantajele şi riscurile întocmirii bugetelor pentru întreprindere

Bugetul constituie instrumentul de control managerial, cel mai utilizat,

reprezentând, aşa cum a fost definit şi în paragraful anterior, o previziune pe termen
scurt a unor rezultate dorite, efectuată în vederea stabilirii precise şi asumării
responsabilităţilor de realizare a acelor rezultate. Bugetul constituie, concomitent, un
instrument de punere în aplicare a planului, unul de gestiune şi unul de control, care
permite să se asigure coerenţa diferitelor activităţi ce se desfăşoară în întreprindere şi
să se echilibreze resursele cu rezultatele (produse şi /sau servicii), cheltuielile cu
încasările. De altfel, bugetarea este acţiunea de formulare a planurilor în termeni
numerici valorici sau fizici, pentru o perioadă viitoare.
Folosirea largă în conducerea întreprinderii a numeroase tipuri de bugete este
determinată de multiplele avantaje pe care le prezintă aceste instrumente:
- permit conducerii întreprinderii să coordoneze eficace toate activităţile
acesteia;
- cuprind informaţiile necesare fundamentării obiectivelor şi căilor de
acţiune viitoare, ghidării acţiunilor şi localizării dificultăţilor;
2
Ion Stancu –Finanţe, Editura Economică, Bucureşti,1997, p.548.
14
 - servesc ca instrument de planificare, gestiune şi control;
- definesc obiective realiste ce trebuie atinse în perioada planificată,
oferind, astfel, măsura relevantă a performanţelor manageriale;
- permit evidenţierea rapidă a abaterilor pe care le înregistrează
performanţele realizate faţă de standardele propuse.
În acelaşi timp folosirea bugetelor nu este ferită de anumite riscuri constând
în:
- fixarea nerealistă a obiectivelor acţiunilor viitoare, ceea ce poate
conduce fie la încordarea excesivă a eforturilor angajaţilor pentru a le
realiza, fie la subutilizarea capacităţii de acţiune a întreprinderii;
- stabilirea planului de ansamblu al întreprinderilor pe baza unei singure
concepţii, fără variante care să permită compararea unor seturi diferite
de obiective şi a eficienţei diferitelor căi de acţiune, ceea ce poate
conduce, de asemenea, la fixarea unor obiective nerealiste;
- reflectarea concepţiei deformate a conducerii întreprinderii şi
compartimentelor acesteia de a consuma integral resursele alocate
pentru perioada curentă, chiar dacă se pot înregistra economii, de
teama reducerii în viitor a nivelului resurselor planificate faţă de cel
efectiv înregistrat în prezent, ceea ce are evidente efecte nefavorabil
asupra costurilor.

2.3. Bugetul – instrument de planificare financiară.

În conformitate cu semnificaţia dictonului “a guverna înseamnă a prevedea”,

conducerea modernă a întreprinderii are, ca primă atribuţie, previziunea, iar
previziunea financiară este, poate, cea mai importantă activitate de planificare.
Instrumentele de realizare a previziunii finaciare sunt bugetele întreprinderii care,
spre deosebire de bilanţ şi contul de rezultate, nu sunt destinate marelui public, ci
nevoilor interne de orientare spre realizarea obiectivului propus în exerciţiul financiar

15
viitor (creşterea performanţei, a valorii întreprinderii). Bugetele întreprinderii trasează
traiectoriile pentru atingerea scopului propus. Evenimentele ulterioare, dirijate pe
aceste traiectorii, vor evolua, mai mult sau mai puţin, în acest sens în funcţie de
realismul previziunii financiare şi de activitatea managerială de realizare a acesteia.
Previziunea financiară, ca principală activitate de planificare la nivelul
întreprinderii, îmbracă forme diferite, în funcţie de perioada de timp pentru care se
realizează. Pe termen lung (3-5 ani), se întocmesc planuri financiare de orientare
generală care definasc imaginea viitoare a întreprinderii prin descrierea produselor
oferite, a proiectelor de fabricaţie a noilor produse, a proiectelor de cucerire a noilor
pieţe sau de orientare generală a activităţilor şi structurii interne a întreprinderii. Pe
termen scurt, instrumentele de previziune financiară sunt bugetele întreprinderii
cdare sunt destinate nevoile interne de orientare a activităţii viitoare.3
În condiţiile unei concurenţe intense, ale unei limitări a mijloacelor materiale şi
umane şi ale unei cereri de produse şi servicii stabilizate, întreprinderile sunt nevoite
să prevadă pentru a supravieţui.4
Preocuparea pentru previziunea financiară trebuie însoţită de controlul bugetar
al realizărilor faţă de previziuni, al cauzelor abaterilor, pentru a modifica, după caz,
previziunile atunci când realitatea impune aceasta sau, invers, să acţioneze asupra
funcţionării, pentru a se apropia realizările de previziuni.
În acest fel, conducerea întreprinderii şi fiecare compertiment funcţional sunt
obligate să stabilească un program de muncă şi să verifice periodic dacă acest
program este respectat. Programul de muncă elimină inprevizibilul, dar îl poate
dezvălui cât mai curând posibil.
Acţiunea financiară precede orice acţiune tehnică, economică şi organizatorică:
mai întâi se procură capitalul bănesc necesar şi apoi are loc fluxul real de bunuri şi
servicii către întreprindere, prin compensarea acestuia cu un flux financiar în sens
invers. Drept urmare, decizia financiară este premergătoare oricărei decizii
economice, ceea ce este de natură să releve importanţa elaborării şi fundamentării

3
Georgeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000, p 253.
4
P.Garnier – “ La technique comptable aprofondie”, Editura Dunat, Paris, 1972, p.440.
16
bugetului fiecărei astfel de acţiuni. De altfel, o caracteristică a vieţii economice
occidentale este preocuparea, aproape obsesivă pentru “bugetarea” oricărei acţiuni,
indiferent de amploarea şi însemnătatea ei în activitatea generală a întreprinderii.
Acestei preocupări i se asociază, în mod firesc, o alta, şi anume aceea de a respecta
prevederile propriului buget, evident până la limita când tocmai bugetul ar putea
deveni o restricţie în creşterea eficienţei.
În cele ce urmează vom prezenta câteva atuuri ale procesului de bugetare, dar
şi unele inconveniente ale acestuia:5
În primul rând, bugetul are rolul de a orienta întreprinderea spre un scop
anume: rentabilitatea, lichiditatea, diminuarea riscurilor etc. În lipsa unui plan,
conducerea întreprinderii nu ar avea drept repere decât realizările anilor precedenţi
sau realizările concurenţei. Acestea constituie, însă, referinţe puţin fiabile. Rezultatele
perioadei precedente au înregistrat unele fluctuaţii favorabile sau nefavorabile,
determinate de condiţiile concrete ale perioadei precedente şi care nu se extrapolează
întocmai în perioada următoare. De asemenea, nu există garanţia că realizările
precedente sau cele ale concurenţei sunt optime şi că acestea pot fi reţinute ca norme
ale perioadei bugetare.
În al doilea rând, planificarea financiară coordonează eforturile tuturor
compartimentelor funcţionale, întrucât toate sunt antrenate în procesul bugetar, într-o
măsură mai mare sau mai mică. Totodată, procesul bugetar presupune mai multe
iteraţii, deoarece o decizie financiară, favorabilă compartimentului care a luat-o,
poate fi mai puţin favorabilă altui compartiment sau ansamblului întreprinderii.
Pentru toate aceste cazuri, planificarea financiară va trebui să întrunească regula
consensului printr-un proces de “sub-optimizare”, care va realiza cel puţin eliminarea
consecinţelor negative ale respectivei decizii şi mai departe, asumarea cât mai multor
avantaje pentru ansamblul activităţii (optim de tip Pareto).

5
J.M.Gagnon, N.Khoury –“ Traite de gestion financière”, Editura Gaeton Marin, Quebec, Canada, 1981,p.128-129.

17
 În al treilea rând, elaborarea bugetelor va favoriza implementarea unui sistem
eficace de control prin compararea realizărilor cu previziunile şi luarea măsurilor de
corectare la momentul oportun.
Obiectivele prevăzute în bugete servesc ca standarde de referinţă, faţă de care
se poate aprecia performanţa întreprinderii în fiecare fază a perioadei bugetare.
Pentru controlul bugetar, fiecare buget poate fi reprezentat în execuţie printr-un
“Tablou lunar”, care compară realizările cu previziunile fiecărui articol bugetar.
Acest “Tablou” (care poate fi ilustrat cu grafice semnificative) va fi înmânat
conducerii cu comentariile, sugestiile şi previziunile şefului de compartiment. Pe baza
lui, conducerea întreprinderii va decide, în fiecare lună, asupra modificărilor de
previziuni, pe care evenimentele recente le impun sau va stabili directive noi pentru
impulsionarea activităţii compartimentelor.6
Tabelul 2.1
“Tabloul lunar”
Articol din buget Revizuiri din luna Realizări ale lunii Diferenţe
curentă curente
…
Previziuni Realizări în perioada Diferenţe
curentă Pozitive Negative
…
Realizări în aceeaşi lună a Realizări în aceeaşi perioadă Media perioadei pe
anului precedent a anului precedent trei ani precedentă

Sursa: Georgeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

Planificarea financiară impune conducerii întreprinderii şi unele constrângeri

ce trebuie depăşite printr-un efort continuu de actualizare a prevederilor bugetare. În
loc de a servi drept ghid, bugetele pot deveni o frână în eforturile de adaptare la
condiţii noi, dimensionând flexibilitatea întreprinderii. Acest pericol este cu atât mai
real cu cât bugetele sunt mai detaliate. De aceea, bugetele trebuie să descrie liniile

6
I. Stancu – Finanţe- Teoria pieţelor financiare, finanţele întreprinderilor, analiza şi gestiunea financiară, Editura
Economică, Bucureşti, 1997, p.541-542.
18
generale ale evoluţiei financiare, să asigure o marjă de manevrare în interiorul
prevederilor proprii şi posibilitatea de a fi revăzute.
Planificarea financiară poate deveni o sursă de risipă, prin tendinţa tuturor
compartimentelor de a-şi supraestima nevoile proprii de finanţare. Mai mult,
conducerea operativă (locală) apreciază personalul propriu după “dexteritatea”
acestuia de a câştiga partida în atragerea celei mai mari părţi din sursele de finanţare
ale întreprinderii. Remediul acestor consecinţe negative ar consta în elaborarea unor
bugete flexibile, în funcţie de cifra de afaceri şi în disocierea planificării financiare de
promovare a personalului.

Simularea planificării financiare

Complexitatea vieţii economice şi financiare, dinamica acesteia, precum şi
imperfecţiunea previziunii financiare fac tot mai necesară elaborarea de variante de
plan, anticipând condiţiile tehnico-economice variate de funcţionare a întreprinderii
pentru anul următor. Prin aceste variante se fundamentează mai bine bugetele
întreprinderii sau se elaborează bugete speciale pentru situaţii deosebite în viaţa
întreprinderii.
Necesitatea simulării este mai evidentă dacă se admite faptul că reglarea
sistemelor economice prin informaţie se realizează cu dificultate atât ca urmare a
calităţii informaţiei ce stă la baza acţiunii corectoare, cât ca şi urmare a întârzierilor în
realizarea acestor acţiuni. Conducerea întreprinderii, inclusiv conducerea activităţii
financiare, ia decizii pe baza informaţiilor culese şi prelucrate de personalul din
subordine, care, la rândul său, pregăteşte aceste informaţii pe baza datelor privind
evoluţia în trecut a activităţii întreprinderii. În aceste condiţii simularea activităţii
economice financiare, în deosebi cea asistată de calculatorul electronic, are menirea
de a trasa posibile traiectorii de urmat, fundamentate atât pe informaţii despre trecut,
cât şi pe obiectivele prestabilite prin planul privind volumul şi eficienţa activităţii
productive.
Simularea planificării financiare reprezintă procesul de experimentare dirijată a
diferitelor variante de bugete, având posibilitatea introducerii, în modul de similare, a
19
diverselor modificări ce pot intervani asupra indicatorilor tehnico-economici
determinaţi pentru situaţia financiara a întreprinderi.
Performanţele simulării planificării financiare depinde de coerenţa aplicaţiiilor
informatice din pachetul de programme şi de realizarea şi operativitatea furnizării
datelor de fundamentare. Apreciem că realizarea practică a acestei simulări trebuie să
dispună de date financiar-contabile superior organizată care să permită actualizarea
datelor furnizate de contabilitate şi accesul la aceste date de către aplicaţii de
prelucrare şi redare a informaţiilor financiare. Atât pentru crearea şi actualizarea
bazei de date cât şi pentru exploatarea acesteia, după cerinţele analizei şi previziunii
financiare, se pot folosi programe specializate din cele mai perfecţionate.

2.4. Sistemul bugetar al întreprinderii

Aşa cum am spus, a face o gestiune însemnată a face o gestiune previzională,

respectiv a bugeta principalele domenii de activitate ale întreprinderii şi a controla
respectarea prevederilor bugetare.
Prin bugetare se stabileşte afectarea resurselor şi responsabilitaţilor pe fiecare
centru de activitate. Bugetul este deci previziunea cifrată a afectărilor de resurse şi a
asigurărilor de responsabilităţi pentru realizarea obiectivelor întreprinderii în condiţii
rentabile.
Controlul bugetar urmăreşte desfăşurarea efectivă a gestiunii pentru atingerea
obiectivelor fixate. Prin controlul bugetar se compară, permanent, rezultatele reale ale
gestiunii cu previziunile cifrate în bugete, în scopul stabilirii cauzelor abaterilor,
informării conducerii şi luării măsurilor corective necesare.
Coerenţa unui sistem bugetar se asigură prin respectarea unor principii de
elaborare şi funcţionare a acestuia.
1) Principiul totalităţii care impune acoperirea, pe cât posibil a

tuturor activităţilor întreprinderii într-o coordonare care să asigure echilibrul între

diferite servicii funcţionale şi operaţionale. Aplicarea acestui principiu trebuie însă să

20
armonizeze relaţia contradictorie între completitudinea sistemului bugetar şi costurile
mai ridicate ale unui sistem complet.

2) Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sisteme de autoritate din

întreprindere. Un buget este întotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate.

Spre exemplu inginerul- şef este responsabilul bugetului de producţie; directorul
comercial este responsabil cu bugetul vânzăzilor ş.a.m.d. Este deci posibil să se
identifice bugetul cu o persoană responsabilă, plus descrierea contabilă a autorităţii
acesteia.
3) Principiul menţinerii solidarităţii între departamente şi al concordanţei cu

politica generală a întreprinderii. Sistemul bugetar trebuie să îndepărteze tendinţa de

supraevaluare a importanţei unor compartimente în detrimentul altora şi să contribuie
la realizarea cât mai eficace a obiectivelor strategice ale întreprinderii.
4) Principiul supleţei într-un cadru economico-social din ce în ce mai

încărcat de constrângeri. Un buget trebuie să permită adaptarea la modificările

mediului, la noile informaţii privind evoluţia variabilelor economice exogene etc.
5) Principiul cuplării cu politica de personal pentru a determina o motivaţie

şi o adeziune ale personalului conforme cu obiective strategice urmărite. Acestea sunt

realizabile printr-un sistem de incitare de tip personalităţi/recompense cât mai
obiectiv posibil ( reduceri de salarii, retrogadări, concedii, prime de buget, promovări,
avantaje diverse etc.), cât şi printr-un climat informal şi cultural intern, comparabil cu
menţinerea şi consolidarea prestigiului firmei.
Periodicitatea cea mai des întâlnită a elaborării bugetelor este cea anuală dar
sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al investiţiilor), dar şi cu
periodicitate mai mică de un an (cel al trezoreriei). Regula este ca periodicitatea
bugetului să fie superioară celei a ciclului de activitate analizată.
Pentru bugetele anuale (al vânzărilor, al producţiei) operaţiunile de elaborare
a lor vor începe în luna septembrie dinaintea anului de plan, întrucât procedura
durează trei- patru luni.
Ciclul de elaborare a bugetelor poate fi descompus în patru faze:
21
 a) identificarea obiectivelor întreprinderii pentru anul de plan, ce decurg din

planul general strategic de 3-5 ani;

b) realizarea de studii pregătitoare privind piaţa factorilor de producţie şi piaţa
de desfacere, concurenţa, investiţiile, privind condiţiile sociale;
c) elaborarea de prebugete (proiect de bugete), ca rezultat al testării diferitelor

scenarii şi al negocierii lor între diferitele compartimente şi cu conducerea

generală a întreprinderii;
d) întocmirea sau aprobarea bugetelor întreprinderii cu detalieri pe segmente
de piaţă, pe subunităţi şi pe perioade operativa de gestiune (lună, trimestru
etc.).
Tabelul : 2.2
Matricea de evaluare a rezultatului controlului bugetar

VENITURI (-) (=) (+)

Sub-activitate Bugete respectate Supra activitate
CHELTUIELI V>Bugete V=Bugete V>Bugete

(-) (?)
ECONOMIE Atenţie la soluţia Bine, dar atenţie la Foarte bine la care
Ch<Bugete critică investiţii ch. s-au făcut ec.

(=) =
Bugete respectate Situaţie este Atât de perfect Aproape perfect
Ch=Bugete trecătoare încât situaţia este Oare cât va dura?
îndoielnică
(+) ?
Cheltuieli suplimentare Este întradevăr trist Conjunctural sau Atenţie la
Ch>Bugete şi grav structural slăbiciune structură

Sunt probleme Trebuie modificate

bugetele de cheltuieli

Sursa: Ion Stancu – Finanţe. Teoria pieţelor financiare.Finanţele întreprinderilor.

Analiza şi gestiunea Financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1997.

22
 CAPITOLUL III
Bugetul de venituri şi cheltuieli al întreprinderii

3.1. Bugetul de venituri şi cheltuieli în activitatea agenţilor economici

Bugetul de venituri şi cheltuieli al agenţilor economici reprezintă un

instrument de bază în activitatea acestora în protecţia financiară de la un an la altul,
care asigură în execuţie un control eficient auspra modului de formulare şi utilizare a
resurselor băneşti, a veniturilor, cheltuielilor şi profitului, a relaţiilor financiare cu
terţii şi cu bugetul de stat.
În procesul de elaborare, bugetul de venituri şi cheltuieli determină un complex
de judecăţi de valoare, calcule şi variante asupra elementelor fundamentale ale
programului de activitate a agenţilor economici, începând cu volumul, structura,
calitatea şi destinaţia producţiei şi a criteriilor de performanţă exprimate în cifra de
afaceri, profit, import-export, volumul de investiţii şi productivitatea muncii.
În condiţiile perioadei de tranziţie, cu o instabilitate economică şi monetar-
valutare, elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli capătă o importanţă deosebită,
care îndeamnă agenţii economici să nu limiteze aceasta la o simplă operaţie
administrativă de completare a unor formulare pentru că aşa prevăd normele
financiare ci, la un moment de profundă reflecţie şi analiză complexă, de protecţie a
23
activităţii economico-financiare pe anul următor, luând în considerare toate
reglementările, informaţiile şi tendinţele în domeniile economic, financiar, preţuri,
fiscal, monetar, valutar, vamal şi bancar.
Dacă încercăm să facem o comparaţie între modul şi condiţiile de întocmire a
bugetului de venituri şi cheltuieli din trecut şi prezent, putem spune că există o
diferenţă esenţială. Astfel, în trecut, eleborarea bugetului de venituri şi cheltuieli era
mult simplificată prin aceea că, cifrele de plan, producţie, desfacere, export, investiţii,
etc. erau cunoscute şi stabilite,de multe ori, de sus, pornindu-se de la preţuri şi tarife
cuprinse în cataloage, reţele de salarizare unice şi obligatorii, furnizorii şi clienţii
nominalizaţi prin aşa-zise “repartiţii” pe baza cărora se încheiau contractele
economice. Aşa stând lucrurile, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli se
rezumă deci la calcule şi la completarea, mai mult sau mai puţin formală, a situaţiilor
respective.
Bugetul de venituri şi cheltuieli ca instrument operaţional de management al
întreprinderii trebuie să realizeze detalierea sarcinilor şi responsabilităţilor prin
descentralizare pe scară ierarhică până la locul în care se fac cheltuielile sau se
generează veniturile. Prin coordonarea şi conlucrarea tuturor secţiunilor
organizatorice şi activităţilor întreprinderii trebuie să se asigure obiectivul de bază
stabilit prin politica economico-financiară a acestuia.
Bugetul de venituri şi cheltuieli este apreciat în primul rând ca un sistem
complex şi corelat de indicatori economico-financiari care au rolul fie de condiţii ale
activităţii, când este vorba de necesarul de resurse ce trebuie alocat, fie de valori de
comandă a utilizării condiţiilor, când este vorba de nivelul eficienţei scontate. În al
doilea rând, bugetul poate fi considerat ca un complex de acţiuni care se
concretizează într-un document final şi care exprimă eficienţa, activităţii generale a
întreprinderii prin cumularea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor exerciţiului de la
toate subunităţile considerate ca centre de responsabilitate. Ca atare, bugetul de
venituri şi cheltuieli apare ca un sistem de anexe corelate ce reflectă obiectivul
strategiei economico-financiare a întreprinderii.

24
 Pentru agenţii economici cu capital privat, conţinutul bugetului de venituri şi
cheltuieli este adaptat pentru a răspunde nevoilor de privatizare, urmărire şi control a
realizării acestor obiective.
Astfel, bugetul anual cu defalcare trimestrială cuprinde următoarele
secţiuni:
- bugetul activităţii generale;
- bugetul activităţii de producţie;
- bugetul activităţii de trezorerie;
- bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută;
- bugetul activităţii de investiţii;
- împrumuturi garantate de stat;
- rezerve;
- repartizarea profitului;
- principalii indicatori economici şi financiari.
Fiecare din bugetele de mai sus au importanţă deosebită la fundamentarea
bugetului de venituri şi cheltuieli, dar cea mai mare pondere o are bugetul trezoreriei
fiind bugetul rezultativ şi deci măsura realismului prevederilor în toate celelalte
bugete.
Bugetul de vanituri şi cheltuieli va reflecta modul de formare, administrare şi
utilizare a mijloacelor financiare şi va asigura furnizarea informaţiilor necesare
fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii patrimoniale. Prin structura sa
acesta reprezintă instrumentul principal de programare a rezultatelor financiare,
precum şi a fondurilor necesare.
În procesul de elaborare şi execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli se va
urmări necondiţionat respecatrea principiilor eficienţei maxime şi a echilibrului
financiar.
Unităţile patrimoniale (semnificând unităţile economice de stat care s-au
organizat conform Legii nr.15/1990 în regii autonome şi societăţi comerciale) sunt

25
obligate7 să întocmească anual bugetul de venituri şi cheltuieli cu defalcare pe
trimestre, compus din formularele mai sus menţionate.
În concluzie bugetele au menirea de a trasa, cu multă grijă, îndeosebi în cea ce
priveşte cheltuielile. “Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor cheltuieli (şi
venituri), traseu care va respecta mai mult sau mai puţin ruta trasată. Cheia succesului
bugetelor şi contolului bugetar o reprezintă, în cele din urmă, bunul simţ, diplomaţia
şi încrederea manifestate în conducerea întreprinderii.”8

3.2 Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Bugetul activităţii generale reflectă obiectivul de eficienţă fixat pe

total întreprindere, prin compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale ale
activităţii (al cărui formular este prezentat şi completat în capitolul IV al prezentei
lucrări).
Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii : din exploatare, financiare
şi excepţionale, cu reflectare eventual în veniturile din exploatare a subvenţiilor
primite de la buget pe produse, activităţi, sau acoperirea diferenţelor de preţ sau tarif,
primelor acordate producătorilor agricoli şi altor venituri de la bugetul statului.
Cheltuielile totale sunt la rândul lor fundamentate pe cheltuieli de exploatare cu
evidenţierea expresă a cheltuielilor materiale, a cheltuielilor de personal şi a
amortizării, cheltuieli financiare şi excepţionale.
Diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totale este reprezentată de
rezultatul net al exerciţiului.
Bugetul vânzărilor este bugetul principal anual care determină parametrii
tuturor celorlalte bugete anuale. În economia de piaţă, cifra vânzărilor este indicatorul
dominant privind viaţa economică a întreprinderii. În funcţie de vânzări se
reglementează capacitatea de producţie, aprovizionările, numărul şi structura
personalului etc ( anexa 2 ).
7
Norme Metodologice emise de Ministerul Finanţelor nr.181.061 din 28.03.1995
8
Ion Stancu-Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finaţele întreprinderilor. Analiza şi gestiunea financiară, Editira
Economică Bucureşti 1997, p. 576.
26
 Elaborarea bugetului vânzărilor (sau comercial) are loc în două etape:
1) de previziune a vânzărilor şi a cheltuielilor de desfacere;
2) de defalcare a prevederilor (anuale) bugetare, pe perioade de timp
trimestriale şi lunare, pe familii de produse şi/sau pe grupe (geografice) de
beneficiari.
Previziunea vânzărilor, cea mai importantă dintre operaţii, cuprinde
ansamblul de studii şi de evaluări ale pieţei potenţiale de desfacere şi a părţii pe care
întreprinderea intenţionează să o cucerească şi să o menţină.
Cercetarea priveşte în mod egal produsele deja existente pe piată şi
fabricate de întreprindere, cât şi produsele noi, susceptibile de a răspunde nevoilor
existente sau virtuale9. De asemenea, cercetarea priveşte mediul extern
(comportamentul cumpărătorilor, poziţia concurenţei, starea economiei etc.), cât şi
mediul intern (capacitatea de producţie existentă, competitivitatea echipei de
cercetare, politica comercială, reţeaua de distribuţie etc.).
Rezultatele acestei cercetări se vor concretiza în estimări privind:
1) volumul vânzărilor dezirabile şi posibile;
2) valoarea încasărilor, determinată prin intermediul preţului de vânzare unitar.
Previziunea vânzărilor trebuie să se facă interdependent cu previziunea
cheltuielilor de desfacere, întrucât depinde una de cealaltă (cheltuielile de vânzări),
dar şi invers: vânzările pot fi influenţate de cheltuielile de publicitate şi/sau de
perfecţionare a reţelei de desfacere.
În ultima fază a elaborării bugetului, vânzările şi cheltuielile de desfacere
trebuie defalcate de la previziunile anuale şi globale (pe întreaga întreprindere) la
prevederile pe trimestru şi pe luni, în raport cu surprinderea sezonalităţii, şi pe familii
de produse sau grupe de beneficiari.
Gradul de defalcare depinde de nivelul ierarhic, pentru care se elaborează
bugetul vânzărilor. Regula este că bugetul va fi cu atât mai detaliat cu cât acesta se
elaborează la niveluri ierarhice de răspundere operativă.

9
M. Gervais – Contrôle de gestion, 4 – éme edition, Ed. Economica, Paris, 1991, p. 287.
27
 În sfârşit, bugetul vânzărilor trebuie corelat cu bugetul de producţie, iar ambele
trebuie corelate cu bugetul investiţiilor.

Bugetul activităţii de producţie determină eficienţa activităţii de producţie pe

baza principalelor elemente ale costurilor de producţie marfă (producţiei vândute şi
producţiei finite stocate ce urmează a se livra beneficiarilor). Costul producţiei marfă
este evidenţiat mai întâi pe principalele elemente (materii prime, combustibil, energie
şi apă; amortizare, lucrări şi servicii prestate de terţi, cheltuieli cu personalul) şi apoi
după natura cheltuielilor (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca vie şi alte
cheltuieli) (anexa 2 ).
Elaborarea bugetului producţiei cuprinde fazele:
- previziunea cantităţii de produse a se fabrica;
- previziunea costurilor cu analizarea produselor, antecalculaţia;
- defalcarea pe trimestre şi luni în cadrul acestora pe subunităţi.
“Planul de producţie are ca principal obiectiv armonizarea prevederilor
bugetului vânzărilor cu capacitatea productivă a întreprinderii în condiţiile
satisfacerii cât mai complete a prevederilor comerciale şi a utilizării cât mai depline
a capacităţii factorilor de producţie.”10
Bugetul de producţie se realizează prin aportul specialiştilor din
compartimentele tehnic şi de producţie, financiar contabilitate, aprovizionare-
comercial.
În realizarea optimizării producţiei, tehnica de calcul electronică oferă vaste
posibilităţi prin existenţa unor pachete de programe uşor de utilizat cum ar fi tehnicile
de programare liniară, metoda PERT, teoria firelor de aşteptare, optimizarea
stocurilor etc.

Bugetul activităţii de trezorerie compară resursele proprii cu necesarul de

resurse şi stabileşte excedentul sau deficitul, astfel:

10
Ion Stancu – Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor. Analiza şi gestiunea financiară, Editura
Economică, Bucureşti, 1996, p.432
28
 E = RP – NR
Sau
D = NR – RP
Unde : E= excedent de resurse;
RP = resurse proprii;
NR = necesar de resurse;
D = deficit de resurse
Elaborarea bugetului de trezorerie
Bazele elaborării bugetului de trezorerie sunt:
- previzionarea încasărilor şi plăţilor perioadei;
- determinarea şi acoperirea soldurilor de trezorerie care rezultă
urmare comparării încasărilor cu plăţile previzionate, cuprind trei operaţiuni distincte:
determinarea soldurilor de trezorerie înainte de acoperire, acoperirea prin credite a
deficitului de trezorerie sau plasarea judicioasă a excedentului. Dobânzile aferente
creditelor majorează necesarul de finanţat, iar plasamentele de trezorerie degajă
venituri care majorează încasările.
Rezultanta tuturor bugetelor unei întreprinderi are impact determinat asupra
bugetelor de trezorerie, acesta încheind documentaţiile de buget oferind întreprinderii
informaţii de sinteză cu privire la bugetarea întregii activităţi în vederea realizării
obiectivului stabilit în condiţii de eficienţă maximă.
Figura: 3.1.
Schema de elaborare a bugetului de trezorerie

Schema încasărilor din Tabloul plăţilor pentru Tabloul

vânzări + Alte încasări cumpărări TVA

Acoperirea soldurilor de
trezorerie
Tabloul; general al plăţilor Alte plăţi

Bugetul definitiv de
trezorerie
29
 Sursa: Gheogeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

Bugetul de trezorerie în elaborarea sa se sprijină pe trei piloni fundamentali

oferiţi de contabilitatea de gestiune şi cea financiară:
- bilanţul de deschidere care nu reprezintă altceva dcât bilanţul de
închidere al exerciţiului financiar încheiat;
- contul de rezultate stabilit prin metodele cunoscute de previzionare a
profitului;
- bilanţul previzionat al perioadei de referinţă.

Încasările = Creanţe + Venituri planificate ale - Creanţe

perioadei iniţiale perioadei finale
Plăţile perioadei = Datorii iniţiale + Cheltuieli planificate ale per. – Datorii finale

Bugetul de Bilanţul de Contul de rezultate Bilanţul

trezorerie deschidere previzional previzional

Construcţia unui buget de trezorerie are în vedere o anume succesiune

în previziunea fluxurilor şi anume, în primul rând, valoarea fluxurilor de numerar ce
provin din activităţi de exploatare care este indicatorul cheie al măsurii în care
activitatea întreprinderii a generat suficient flux de numerar pentru a rambursa
împrumuturile, pentru a menţine capacitatea de funcţionare a întreprinderii, pentru a
plăti dividende şi a face noi investiţii, fără a recurge la surse externe de finanţare.
Informaţiile cu privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar
de exploatare sunt folosite, împreună cu alte informaţii, în prognozarea viitoarelor
fluxuri de numerar de exploatare.
30
 Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de
investiţii este importantă deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care
cheltuielile au fost făcute pentru resursele menite a genera venituri şi fluxuri de
numerar în viitor. Din această categorie de fluxuri fac parte:11
- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe ;
- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi
echipamente, active necorporale ;
- plăţile de numerar pentru achiziţia de capital propriu şi de creanţe ale altor
întreprinderi şi interesele şi asocierile în participaţiune;
- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi ;
- încasări din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte
părţi.
Bugetul de trezorerie mai trebuie să cuprindă separat fluxurile de numerar
provenite din activităţile de finanţare cum ar fi:12
- venituri în numerar din emisiunea de acţiuni pentru achiziţionarea sau
răscumpărarea acţiunilor întreprinderii ;
- plăţi în numerar către acţionari pentru achiziţionarea sau răscumpărarea
acţiunilor întreprinderii ;
- veniturile în numerar din emisiunea de bonuri de tezaur, obligaţiuni, credite,
ipoteci şi alte împrumuturi pe termen scurt sau lung ;
- rambursările în numerar a unor sume împrumutate ;
- plăţi în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legale de
operaţiunile de leasing financiar.
Bugetul activităţii de trezorerie nu reflectă disponibilităţile de mijloace băneşti
la începutul perioadei, cuprinse sub această formă funcţională de rotaţie a mijloacelor
circulante care a avut loc în perioadele precedente. Angajarea acestor disponibilităţi
în acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectată ar presupune, concomitent,
prevederea în această parte a bugetului de cheltuieli care să reflecte creşterea faţă de

11
Ion Mimăilescu – Managementul financiar al întreprinderii, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2000, p.111
12
Ion Mimăilescu – Managementul financiar al întreprinderii, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2000, p.112
31
începutul perioadei a altor elemente de mijloace circulante sau plata unor obligaţii
existente la începutul perioadei. Această modificare în structura mijloacelor
circulante, fără modificarea volumului total al acestora, nu influienţează excedentul
sau deficitul de resurse pe perioada proiectată şi ca urmare nu sunt reflectate nici în
acest buget.13
Orizontul de previziune al trezoreriei este diferit, în funcţie de
obiectivele urmărite de gestiunea financiară şi în funcţie de scadenţele încasărilor şi
plăţilor întreprinderii. Un buget de trezorerie poate fi încheiat pe un an, dacă se
urmăreşte profitul anual al trezoreriei sau dacă întreprinderea este de talie mică şi are
scadenţe la încasări şi la plăţi trimestriale sau mai mari de 90 de zile.
Orizontul de previziune poate fi de câteva luni (4-6 luni), dacă se
urmăreşte optimizarea finanţării pe termen scurt sau scadenţele sunt lunare şi mai
mari de 30 de zile. În fine, cel mai adesea, orizontul de timp este de la o zi la o lună în
care se urmăreşte graficul zilnic al încasărilor şi plăţil ;or cu scadenţe chenzinale
decadale şi semidecadale.
O previziune pertinentă a trezoreriei se face la nivel anual, cu defalcare
pe luni şi cu o detaliere pe săptămâni, pentru primele două sau trei luni ale anului de
plan.
Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută se intocmeşte de
întreprinderile care au încasări şi plăţi în valută, afectuate în conformitate cu
prevederile Regulamentului privind efectuarea operaţiunilor valutare, elaborat de
Banca Naţională a României. Prin acest buget se urmăreşte programarea şi reglarea
capacităţilor de plată a unităţii patrimoniale.
Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută fundamentează disponibilul în
valută la sfârşitul anului, astfel:

DV1 = DV0 + Iv – Pv
Unde: DV1 = disponibil în valută la sfârşitul anului;
DV0 = disponibil în valută la începutul anului;
13
Petre Brezeanu – Gestiunea financiară a agenţilor economici, Lito ASE, 1996
32
 Iv = încasări în valută în timpul anului din export, valuta cumpărată
la băncile comerciale, credite în valută primite şi dobânzi în
valută pentru depozite în valută la bănci;
Pv = plăţi în valută în timpul anului pentru importuri, cheltuieli de
reclamă, publicitate şi reprezentare în străinătate, restituire de
credite şi plata dobânzilor pentru creditele primite în valută
vândută băncilor comerciale.
Bugetul activităţii de investiţii stabileşte excedentul sau deficitul de resurse
pentru realizarea obiectivelor de investiţii.
Prin acest buget se stabilesc sursele de acoperire a cheltuielilor pentru
investiţii. Disponibilul de la începutul perioadei cuprinde disponibilul fondului de
dezvoltare.
Sumele din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea
imobilizărilor corporale cuprind sumele obţinute din valorificarea materialelor
rezultate din dezmembrarea imobilizărilor corporale, mai puţin cheltuielile efectuate
şi impozitul aferent.
Sumele reprezentând reducerea impozitului pe profit cu 50% include cota de
50% din reducerea impozitului pe profit aferent sumelor reinvestite, precum şi alte
prevederi legale. Rambursarea creditelor cuprinde ratele de credit ce trebuie
rambursate. Dobânzile, diferenţele de curs valutar şi alte costuri aferente creditelor
pentru investiţii sunt considerate cheltuieli financiare.
Pentru investiţiile prevăzute a se finanţa din vcredite externe garantate de stat,
alocaţii de la bugetul de stat şi din fonduri speciale se va anexa lista de investiţii în
care se înscriu numai obiectivele de investiţii ale căror documentaţii tehnico-
economice au fost elaborate şi aprobate conform dispoziţiilor legale.
Prin anexa Rezerve se fundamentează modul de constituire şi utilizare a
fondului de rezervă, rezervei statutare şi altor rezerve ale întreprinderilor.
Formularul Împrumuturi garantate de stat se întocmeşte numai de agenţii
economici care au astfel de împrumuturi stabilindu-se datoria efectivă la sfârşitul
anului exprimată şi în valută şi în lei, pornind de la nivelul ei la împrumutul
33
perioadei, creditele primite în cursul anului din care se deduc rambursările şi
dobânzile plătite în cursul anului.
În anexa Repartizarea profitului sunt fundamentate destinaţiile profitului net:
fond de participare a salariaţilor la profit ( 10% la societăţile cu capital de stat şi 5%
la regiile autonome), fondul de dezvoltare ( până la 80% din profitul net), cota
managerului, vărsămintele la buget în cazul regiilor şi dividendelor cuvenite FPS,
FPP sau altor acţionari şi alte repartizări legale (conform Legii nr.40/1992, pentru
societăţile comerciale, OG nr.15/1993, art.8, alin.2, pentru regii autonome, Legea
nr.66/1993).

3.3.Veniturile şi cheltuielile întreprinderii

Veniturile reprezintă bunuri materiale sau sume de bani care revin unei
persoane fizice sau juridice în procesul repartiţiei şi care sunt generate de
desfăşurarea unei activităţi, din exploatarea unui teren, din plasarea unui capital.
Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii: din exploatare, financiare
şi excepţionale, cu reflectarea eventual în veniturile din exploatare a subvenţiilor
primite de la buget de produse, activităţi, sau acoperirea diferenţelor de preţ sau tarif,
primelor acordate producătorilor agricoli şi a altor venituri de la bugetul statului.
Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vânzarea produselor,
mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor prestate.
Veniturile din producţia stocată reprezintă variaţia în plus (creştere), sau în
minus (reducere), între valoarea de cost de producţie efectiv a stocurilor de producţie
şi a producţiei în curs de execuţie, şi valoarea la preţ de înregistrare a acestora
neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite pentru acestea.
Veniturile din producţia de imobilizări, reprezintă costul lucrărilor, respectiv,
cheltuielile efectuate în întreprindere pentru ea însăşi.
Veniturile din subvenţii de exploatare, reprezintă subvenţii primite pentru
acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte
subvenţii din partea statului, a unor colectivităţi publice sau altor întreprinderi.
34
 Alte venituri din exploatarea curentă cuprind venituri obţinute din alte resurse,
cum sunt veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri.
Venituri realizate în avans sunt o categorie aparte de venituri, reprezentând
încasări sau creanţe aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrări sau prestaţii
neefectuate încă.
Veniturile financiare sunt formate din următoarele categorii: venituri din
participaţie, venituri din alte imobilizări financiare, venituri din creanţe imobilizate,
venituri din titluri de plasament cedate, venituri din diferenţe favorabile de curs
valutar, venituri din dobânzi, venituri din sconturi obţinute, alte venituri financiare
care nu au fost nominalizate şi pot fi obţinute de intreprindere.
Venituri excepţionale sunt acele venituri care nu sunt legate de activitatea
normală, curentă de producţie şi desfacere sau financiară întreprinderii şi care se
referă, fie la operaţiuni de gestiune, fie la operaţiuni de capital, cum sunt: despăgubiri
şi penalităţi încasate, venituri din vânzarea activelor, cota-parte din subvenţia pentru
investiţii virată la alte venituri, donaţii, salarii neridicate prescrise, etc.
Evidenţa cheltuielilor se organizează pe venituri de cheltuieli, după natura lor
şi se grupează după destinaţia pe care o au în întreprindere astfel: cheltuieli de
exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli excepţionale, cheltuieli cu amortizările şi
provizioane şi cheltuieli cu impozitul pe profit.
Cheltuielile de exploatare: În structura acestora se cuprind mai multe elemente
de cheltuieli cum sunt:
- valoarea consumurilor de materii prime, materiale auxiliare,
combustibili, ambalaje,piese de schimb, seminţe şi materiale
de plantat, furaje şi aşternut şi alte materiale consumabile
precum şi costul de achiziţie al obiectelor de inventar folosite,
costul materialelor nestocabile, costul energiei şi apei trecute
direct pe cheltuieli, costul de achiziţie al animalelor şi
păsărilor, costul mărfurilor vândute;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;

35
 - cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele;
- cheltuieli de personal;
- alte cheltuieli de exploatare.
Cheltuieli financiare cuprind în structura lor următoarele elemente:
pierderile de creanţe legate de participaţii, pierderi din vânzarea titlurilor de
plasament, diferenţe nefavorabile de curs valutar din operaţiuni curente şi
disponibilităţi în devize, dobânzi curente aferente împrumuturilor primite şi a altor
datorii privind exerciţiul curent, sconturile acordate clienţilor, etc.
Cheltuieli excepţionale cuprind acele cheltuieli care se fac de către
întreprindere dar care nu sunt legate de activitatea normală, curentă şi se împart în
două subgrupe: cheltuieli excepţionale din operaţii de gestiune şi cheltuieli
excepţionale din operaţiuni de capital.
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele acestea sunt grupate pe
naturile de cheltuieli şi cuprind: amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale,
provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, provizioanele pentru depreciere, provizioane
reglementate.
Cheltuielile cu impozitul pe profit reprezintă impozitul calculat asupra
profitului impozabil şi inclus în cheltuieli.

36
 Capitolul IV

4.1. Prezentarea proiectului de investiţii al SC SCADT SA

1. Tipul investiţiei include :

- Mărirea capacităţii de producţie instalată şi / sau capacitatea de a oferi servicii:
- Diversificarea producţiei :
- Creşterea productivităţii :
2. Obiectul investiţiei .
a) achizitie de maşini/ echipamente/ utilaje atât noi cât şi second hand a căror
valoare estimată este de 143.022 EURO.
b) achiziţie de mijloace de transport noi în scop de producţie la o valoare
estimată de 32.684 EURO.
c) investiţii în stocuri pentru productie (materii prime/ materiale/ obiecte de
inventar etc. necesare unui ciclu de fabricatie, valoarea estimată : 12.578 EURO.
f) pregatire profesionala legata direct de proiect :valoare estimata: 959 EURO
g) altele :

37
 Valoarea echipamentelor, utilajelor şi a mijloacelor de transport, ce vor fi
achiziţionate în cadrul proiectului vor avea o valoare de 175.706 EURO din care
156.445 EURO din fonduri Phare şi 19.261 EURO din fonduri proprii .
Mijloacele de transport vor fi achiziţionate de la intern şi vor avea o valoare de
32.684 EURO, rezultă o diferentă de 143.022 EURO, reprezentând echipamentele
achiziţionate din cele două surse.
Finanţarea proiectului, se va realiza în 3 tranşe distincte : prima tranşă care va
avea o valoare de 87.172 EURO (din care 54.755 fonduri Phare şi 32.417 fonduri
proprii), va asigura în principal achiziţionarea instalaţiei de uscare şi va pregăti în
paralel personalul în meseriile cerute de proiect.
Din fonduri proprii în valoare de 10.663 EURO cuprinse în acestă tranşă va fi
renovată clădirea.
A doua tranşă în valoare de 199.153 EURO (din care 86.046 fonduri Phare şi
25.934 EURO fonduri proprii ) va asigura achiziţionarea masivă a echipamentelor
pregătind astfel obţinerea seriei 0 .
Din aceste fonduri se vor mai asigura plăţile pentru echipamentele
achiziţionate, pentru transportul acestora, plata salariilor aferente seriei 0, precum şi a
materiilor prime necesare unui ciclu de producţie.
A treia tranşă de 16.270 EURO va asigura în principal achiziţionarea unui
mijloc de transport şi promovarea proiectului şi a produselor obţinute prin proiect.
Figura : 4.1.

Evidenierea transelor de m prum ut si valoarea acestora

120000 111980

100000 87172 86046

80000
61590
54755
60000 45320
40000 32417
25934
16270
20000

0
Transa I Transa II Transa III

Fonduri Phare Contributie proprie Total

Contribuţia proprie la acest proiect a S.C. SCADT S.A este de 104.297 EURO
din care, în natură reprezentată de o clădire a cărei valoare se ridică la suma de
45.320 EURO, ce urmează a fi reabilitată şi 58.977 EURO în numerar.
Tabelul 4.1.
• Codul CAEN al activităţii proiectului :
Activităţi Cod CAEN
Exploatarea forestieră şi a stufului 22
Fabric.de elem.de dulgherie şi tâmplărie pt.construcţii 203
Producţia de ambalaje din lemn 204
38
 Sursa : Statutul SC SCADT SA

Ţările de origine ale achiziţiilor de bunuri si servicii din proiectul propus:

Italia, Germania, Franţa ( second-hand ), Spania ,Romania .
Valoarea totală a achiziţiilor de bunuri şi servicii din proiectul propus 260.742
EURO
Valoarea finanţării nerambursabile solicitate prin programul Phare-RICOP
156.445 EURO( 60%).
Valoarea contribuţiei întreprinderii care solicită asistenţa financiară: 104.297
EURO(40%).
Figura: 4.2.
Ponderea finantarii in total investitie

40%

60%

Finanantare PHARE Finantare proprie

3. Elemente generale privind proiectul :

Proiectul propus, se înscrie in obiectivele din strategia de dezvoltare a societăţii
în următorii ani. În realizarea activităţii de baza (construcţii) societatea se confruntă
cu procurarea de diverse produse din lemn cu un grad înalt de prelucrare cu valori
importante in ponderea investiţiilor realizate, la care aportul propriu este minim
(adaptări şi montări).
Pornind de la aceste necesităţi societatea şi-a propus realizarea atelierului de
prelucrare superioară a masei lemnoase în cadrul S.C.SCADT S.A .
Prin proiect societatea îşi propune să realizeze parţial sau în totalitate
urmatoarele produse:

39
- panouri din elemente mici placate şi furniruite;
- uşi furniruite din panouri;
- uşi din lemn masiv;
- pardoseli, lambriuri, plafoan , scări interioare din lemn masiv;
- lambriuri, plafoane, mobilier –din panouri furniruite;
- mobilier pentru birouri, camine din –PAL melaminat;
Gradul actual de prelucrare a materiei prime din lemn, precum şi creşterea cererii
acestor produse în activitatea de baza ne-a impus orientarea realizării acestora în
cadrul societăţii, cu consecinţe favorabile în activitatea economică.
3. Produsele şi/sau serviciile prevăzute a se realiza în urma implementării
proiectului propus (calitatea, cantitatea şi eşalonarea în timp).
Prin prezentul proiect s-a propus realizarea următoarelor produse şi prestaţii:
a) Uscarea materialului lemnos necesar consumului propriu şi terţi (circa 80%
răşinoase, 20% foioase tari).
b) Obţinerea de panouri de tip stratificat furniruite sau nefurniruite pentru
necesităţi proprii sau terţi.
c) Execuţia de mobilier pentru spaţii de cazare, birouri, săli de curs, etc. din
panouri stratificate –furniruite.
d) Execuţia de mobilier pentru spaţii de cazare, birouri, săli de curs, cantine,
inclusiv de uz casnic, din pal melaminat.
e) Uşi şi ferestre din panouri stratificate pentru interioare, inclusiv din lemn
masiv pentru exterioare la construcţiile noi sau în curs de reabilitare.
f) Elemente din lemn masiv inclusiv lamelare pentru interioare de costrucţii
civile (stâlpi, grinzi aparente, scări interioare, pardoseli, plafoane, lambriuri,etc.)
g) Elemente şi panouri mari din lemn masiv pentru case prefabricate.
h) Mărirea capacităţii de exploatare a masei lemnoase din parchete pentru
satisfacerea unui necesar suplimentar de circa 2.500 mc /an buştean răşinoase şi circa
500 mc/ an buştean foioase tari.

40
 4. În strategia de dezvoltare a societăţii există şi orientare în a asimila şi executa,
case prefabricate din lemn. Utilajele prevăzute în proiect creează posibilitatea
prelucrării lemnului masiv în vederea obţinerii de elemente structurale necesare
acestor construcţii. În principal se pot realiza:
• Panouri mari ( pereţi interiori şi exteriori ).
• Elemente de rezistenţă ( grinzi, stâlpi ).
• Pardoseli, plafoane, placări interioare şi exterioare.
Concepţia generala a proiectului se înscrie în strategia de dezvoltare a
societăţii in domeniul prelucrări superioare a masei lemnoase. În acest scop ne-am
orientat spre renovarea si dotarea unui spaţiu de producţie existent cu instalaţii si
echipamente adecvate proceselor tehnologice ce urmează a se derula prin realizarea
proiectului. Suprafaţa utilă a halei existente este de 500 mp.
5.Impactul asupra mediului
Societatea noastră are în vedere un control integrat al poluării prin:
- promovarea de tehnologii nepoluante;
- organizarea condiţiilor de mediu;
- inventarierea emisiilor poluante;
- reducerea cantităţii deşeurilor prin: inventarierea deşeurilor, depozitarea
deşeurilor nerecuperabile, reciclarea produselor uzate, elaborarea de standarde
ridicate pentru depozitarea deşeurilor.
Din procesele de prelucrare a cherestelei pentru obţinerea de produse din lemn,
rezultă ca deşeuri – rumeguş şi talas care se depozitează în silozuri speciale din care
se evacuează periodic ( de regula zilnic ) şi se valorifică prin vânzare la persoane
fizice în scopuri gospodăreşti .
Alte substanţe care pot constitui potenţiali poluatori nu se folosesc. Deci
poluarea factorilor de mediu aer, apa, sol nu este posibilă în condiţiile dotării cu
echipamente moderne în mare parte de ultimă generaţie.
S.C. SCADT S.A deţine autorizaţia de mediu cu nr. 279/29.09.2000.
6.Asigurarea cu utilităţi ( electricitate, apă, gaze )
Asigurarea cu utilităţi (electricitate, apă, gaze) se va realiza prin racordarea la
sistemul de utilităţi existent.
41
 Documente care reglementează activitatea :
Sistemul calităţii – certificat de către Societatea Română pentru Asigurarea
Calităţii SRAC – certificat nr. 357 din 18.09.2000.
 Laborator autorizat gr. II, certificat nr. 6 din 12.07.1999
 Agrement tehnic pentru finisaje interioare şi exterioare cu marmura din import;
 Agrement tehnic pentru tâmplărie din aluminiu
 uşi, ferestre
 pereţi cortină;
 Acreditare pentru exploatări forestiere;
 Acreditare pentru exploatare agregate minerale pentru construcţii;
 Autorizaţie de mediu nr. 279/29.09.2000
6.Principalii furnizori de materii prime pentru activităţile din proiectul de
investiţii propus.
Materia primă principală din proiectul propus, masa lemnoasă folosită în procesul
de producţie (80%) este asigurată din surse proprii, SC. SCADT SA. având în profilul
sau de activitate exploatările forestiere.
Tabelul 4.2.
Furnizori de materii prime
Materia prima Nume furnizor Forma de Pondere Periodicitate
Proprietate %
Furnir,placaj ALPROM PITESTI SA
PFL CPL RM. VALCEA SA 17
ROSTRAMO TG.JIU SA Ori de câte ori
Adezivi Combinatul chim. SA procesul tehnologic
Lacuri şi VICTORIA FAGARASI o impune
Vopsele Combinatul chim. SA
CRAIOVA 3
POLICOLOR SA
BUCURESTI
Sursa : Statutul SC SCADT SA

42
 Figura: 4.2.
Ponderea surselor de aprovizionare cu materii prime

17% 3%

80%

Surse proprii (lemn) Alte surse (furnir) Alte surse (adezivi)

7. Descrierea investiţiei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior

Tabelul 4.3.
OBIECTUL TIP/ CARACTERISTICI TEHNICE Furnizor potenţial Val.
INVESTIŢIEI BUCAŢI Esti-
mataă
EURO
1 Fierăstrău circular MAKA ME 4kw 3000 rot/min Dmax 450 E.E.T. Tg. Mures 3980
pendulă PS45 mm (panza); Grosimea max. de str. Strimba nr. 18
1 buc. taiere 100 cm
2 Fierăstrău REIMAN ME 7,5 kw 3000rot/min AB2 Trading 11400
circular 1 buc. Sectiunea de lucru 450x110 mm Miercurea Ciuc,
multiplu str. Progresului
nr. 17
3 Fierăstrău MAKA K9 ME 3kw 300 rot/min Dmax 300 E.E.T. Tg. Mures 3771
circular cu 3000 mm (panza); str. Strimba nr. 18
masa mobilă 1 buc. Inalţimea de tăiere 85 mm la 90 gr. (import
si 65 mm la 45 gr. Germania)
4 Masină MAKA A4 ME 3kw 3000 rot/min Lăţime de E.E.T. Tg. Mures 7639
îndreptat 430 lucru 500 mm str. Strimba nr. 18
(rindeluit) 1 buc. (import
Germania)
5 Masină MAKA DH ME 4kw 3000 rot/min Lăţime de E.E.T. Tg. Mures 9300
rindeluit la 520 lucru 400 mm Str. Strimba nr.
grosime 1 buc. Lungimea de lucru 1500mm 18
6 Masină FUTURA Putere instalată 18,6 kw PALISANDER 11683
prelucrat 4 MODUL 4 Lăţime max. de lucru 180 mm COM SRL str.
capete pe 4 180 Lăţime min. de lucru 25mm Poienilor nr. 2A,
feţe 1 buc H max. de lucru 120mm Brasov
H min. de lucru 7 mm
7 Masină de TC 11 ME 5,5 kw AB2 Trading 4978
frezat normală 1 buc Viteza arborelui SRL Miercurea
t/min:2500/4200/6000/ 8000/10000 Ciuc, str.
Dimensiune masă lucru 1100x940 Progresului nr. 17
43
 mm
Dmax 350 mm
Cursa Verticala 180mm
8 Masină frezat MABO ME 5,5 CP 2800rot/min PALISANDER 2368
cu lanţ STAR 200 Deplasare verticala 180mm COM SRL str.
1 buc. Deplasare longitudinala 250mm Poienilor nr. 2A,
Deplasare transversală 110mm Brasov
Cursă verticală de aşezare 140 mm
9 Masină de MABO ME 1,9 CP 2800 rot/min PALISANDER 1350
găurit, scobit 1 buc. Lungime masă lucru 600 mm COM SRL str.
Latime masă lucru 300 mm Poienilor nr. 2A,
Diametru coadă 0-16 mm Brasov
10 Masină slefuit Mabo P.I. 3,5 C.P PALISANDER 2322
cu bandă Olimpic Lungime masă de lucru 2500mm COM SRL str.
orizontală Super Lăţime masă de lucru 700mm Poienilor nr. 2A,
1 buc. Cursa utila pe inaltime 700 mm Brasov
Cursa transversala 6070 mm
Latime banda 150mm
11 Masină aplicat M.A.A.13 M.E. 1,3 kw AB2 Trading 2555
adeziv 1buc. Lăţime max. de lucru 1300 mm Miercurea Ciuc,
str. Progresului
nr. 17
12 Presă asamblat HESS P.I. 15 kw E.E.T. Tg. Mures 15253
panouri CLARA Presă etajată pneumatică cu 6 etaje str. Strimba nr. 18
1 buc. Masa de lucru 3000 x 1300 mm
13 Presă furniruit PH 4 P.I. 15 kw AB2 Trading 23566
panouri 1buc Presă etajată hidraulica cu 4 etaje
Roman Miercurea
Masa de lucru 3000 x 1300 mm Ciuc, str.
Progresului nr. 17
14 Maşina de KUNDING P.I. 7,5 kw E.E.T. Tg. Mures 21922
calibrat şi PRIMO Lăţime masă de lucru 800 mm cu 2 str. Strimba nr. 18
slefuit 1100 benzi şi contact de sus
1 buc.
15 Instalaţie NYLEL – Instalaţie conventională de uscare PALISANDER 20935
uscare 35 mc 300 cu circulaţie forţată a aerului cu COM SRL str.
net 1 buc parametrii controlaţi şi gestionaţi Poienilor nr. 2A,
electronic Brasov
P.I. 9 kw
16 Tractor TAF 657 Putere motor 65 C.P D 110/4 IRUM SA Regin, 18431
forestier 1 buc cilindri , sarcina max. 6 mc str. Axente Sever
articulat nr. 6, jud. Mures
17 Incărcător IFRON Putere motor 65 C.P. D 110/4 IRUM SA Regin, 14253
frontal 204D cilindri, sarcina utilă 1800 kg f. str. Axente Sever
1 buc. nr. 6, jud. Mures
18 Reabilitare Zidarie Suprafata totala 540 mp S.C. SCADT SA 10663
hala productie caramida Suprafata utila 500 mp Slatina, str.
1 buc Utilitati :canal, apa, aer, gaze Ciresov nr. 7,
naturale, energie electrica -existente jud.Olt
TOTAL 186369
Sursa : Statutul societăţii

44
 8.Gaficul de realizare a proiectului de investitie propus (program detaliat pe
faze de implementare a proiectului si pe activitati )

Data estimata de incepere a activitatilor de realizare a proiectului propus :01/01/2001

Data estimata a terminarii activitatilor de realizare a proiectului propus:31/12/2001
Data estimata a inceperii productiei la capacitatea maxima :31/03/2002
Tabelul 4.4.
Nr. Activitatea Durata de Luna în care se va realiza acţiunea
Crt. Prevazuta Realizare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Renovare 2 x x
Clădire
2 Organizare 4 x x x x
Cursul de perfectionare
3 Achizitii masini 9 x x x x x x x x x
Echipamente,utilaje
4 Transportul de 9 x x x x x x x x x
Masini,echipamente,
Utilaje la
SC. SCADT SA.
5 Asigurarea 9 x x x x x x x x x
Masinilor,utilajelor
Echipamentelor
6 Aprovizionarea cu materii5 x x x x x
prime,materiale
7 Montajul 3 x x x
Masinilor,utilajelor
Echipamentelor
8 Promovarea 3 x x x
proiectului si a produselor
Sursa : Statutul SC SCADT SA

9.Modificări necesare în structura şi numarul personalului angajat :

Odată cu implementarea proiectului au apărut modificări în structura personalului
SCADT, în primul rând sub aspectul meseriilor ce vor apare. Dacă pănă în momentul
implementării proiectului de investiţie activitatea de baza a societăţii era reprezentată
de cea de construcţii - montaj, începand cu anul 2002 activitatea de prelucrare a
lemnului va avea o pondere mult mai mare în activitatea firmei.
Numărul posturilor creeate prin proiect va fi de 57 din care 55 (96,45%) posturi
direct productive şi 2 posturi indirect productive (3,55%). În structura pe meserii va
45
predomina meseria de tâmplar universal care va reprezenta 57,89% din structura de
personal creeată în urma implementării proiectului (33 posturi). De asemenea vor fi
creeate 2 posturi mecanic prelucrare lemn, 3 posturi fasonator mecanic, 4 operatori
instalaţie uscare, 8 posturi muncitori exploatare forestiera, 2 posturi muncitori
sortatori, 3 posturi tractorist.
De menţionat faptul că cele 8 posturi de muncitori exploatare forestieră au fost
create pe raza Ocolului Silvic Petrila, judeţul Hunedoara, zona în care SC SCADT
SA a câştigat prin licitaţie în anul 2000 un parchet de 1020 mc masă lemnoasă.
Atelierul va avea un tehnolog pentru instalaţia de uscare precum şi un şef de atelier.
Personalul va fi instruit prin cursuri de perfecţionare pe perioada derulării
proiectului. Cursurile vor fi organizate de către Agenţia pentru Ocupare şi Formare
Profesională Olt. Persoanele recrutate vor proveni în cea mai mare parte din randul
somerilor şi al persoanelor care sunt în cautare de loc de munca. Posturile creeate vor
avea caracter permanent şi se garantează menţinerea lor cel puţin 3 ani de zile.
10.Volumul de vânzări estimat la sfârşitul următorilor 4 (patru) ani pentru
produsele şi serviciile realizate ca rezultat al proiectului propus, în cazul în care se
realizează finanţarea proiectului :
2003: 47 528 EURO
2004: 48 200 EURO
2005: 50 220 EURO
2006: 55 000 EURO

11.Descrierea pieţei pentru produsele şi serviciile pe care le va realiza ca rezultat

al implementarea proiectului .
Piaţa căreia se adresează în principal este piaţa locală, deoarece acestei pieţe i-au
furnizat produse şi servicii de calitate. Nu este exclusă însă nici extinderea ofertei
de produse şi servicii şi în zonele limitrofe judeţului şi chiar în zone dispersate din
ţară. Vechii clienţi de produse şi servicii se vor îndrepta în topul preferinţelor lor
şi spre noile produse obţinute de către S.C. SCADT S.A prin prelucarea masei
lemnoase.
Producţia primilor ani va fi concentrată pe piaţa internă, dar nu este exclusă
intenţia de a cuceri piaţa externă într-o perspectivă pe termen mediu.
46
 Potenţialii clienţi, produsele şi serviciile oferite sunt:
Muzeul Judeţean Olt (uşi, ferestre, lambriuri, vitrine, pardoseli); Primăria Slatina –
Bloc G2 (parchet, uşi, ferestre); şcoli, licee, campus universitar - Colegiul naţional
Carol I (mobilier birouri, lambriuri, mobilier săli clasă, uşi, mobilier spaţii cazare
elevi), Liceul Economic Slatina (lambriuri, uşi, mobilier săli clasă, mobilier birouri,
şarpantă); Sediul Prefecturii Judeţului Olt (mobilier birouri, uşi, lambriuri); cartier
locuinţe unifamiliale (uşi, ferestre, mansarde, lambriuri, scări interioare, imprejmuiri).
Tabelul 4.4.
Concurenţi potenţiali
Numele şi adresa Segmentul de piaţă Motivaţia
FOREST PRODUCT S.R.L Intern Se adresează aceluiaşi segment de
Pitesti – str.Dobrogeanu piată, experienţa cumulată, distanţa
Gherea,Nr.1,049/280666 reletiv mică între oraşe.
DORVALEX-CRAIOVA Intern Distanţa redusă între oraşe, poate duce
Aleea Electroputere, Nr.2,051/416649 la crearea de filiale.
METAL LEMN SA CRAIOVA Intern Distanţa redusă între oraşe, poate duce
Calea Bucuresti 269,051/439087 la crearea de filiale.
CARMO SA CARACAL- Intern Tradiţia în domeniu .
Negru Voda 7,049/512434
PROGRESUL RM.VALCEA SOCOM- Intern Zona de desfacere asigurată în zona
TEL.050/738361 Olteniei.
S.C LEEA S.A – TARGOVISTE Intern + Extern Până în prezent este unul din
furnizorii principali de produse
pentru lucrările de construcţii ale
firmei.
S.C. KRONOSPAN S.R.L –BRASOV Intern + Extern În prezent a pătruns cu produsele din
lemn şi pe piaţa din zona noastră.
S.C. FOLEM COM S.R.L – Intern + Extern Produse solicitate pentru calitatea
MIERCUREA-CIUC deosebită, diversitate .
Sursa : Statutul SC SCADT SA

12.Principalele avantaje ale produselor ce vor fi oferite de întreprindere:

Având în vedere faptul că materia primă este asigurată în mare parte din surse
proprii, se preconizează un preţ mai scăzut al produselor noastre faţă de al
concurenţei.
Cu un sistem al calităţii certificat şi în continuă perfecţionare, produsele noastre
prezintă un înalt nivel calitativ, recunoscut de clienţi şi de organismele de certificare
şi inspecţie.

47
 Retehnologizarea preconizată prin implementarea proiectului precum şi
recalificarea forţei de muncă duce la ridicarea capacităţii tehnice şi a productivităţii
muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor, la creşterea ofertei de servicii şi implicit
îmbunătăţirea legăturii consumator- furnizor .
13.Reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţă:
S.C.SCADT S.A – cunoaşte din experienţă, că lansarea pe piaţă a produselor
proprii din lemn va accentua concurenţa pe piaţa de desfacere (în cazul firmelor
specializate în produse din lemn), va reuşi să păstreze clienţii actuali şi chiar să
sporească numărul lor precum şi al clienţilor în domeniul construcţiilor, putând
contracta lucrări complexe având asigurată materia primă – masa lemnoasa din surse
proprii.
Managementul firmei se va concentra asupra ocupării poziţiei de leader pe
piaţa locală a produselor din lemn ţinând cont de faptul că în prezent această poziţie
nu este adjudecată. Dacă mai luăm în calcul şi faptul că S.C. SCADT S.A deţine şi o
exploatare proprie a masei lemnoase, preţurile vor fi deosebit de atractive.
Tabelul 4.5.

Desfacerea produselor si serviciilor SC S.C.A.D.T. SA :

Modalitatea de desfacere % din total vânzari Comentarii
Retea proprie de magazine 10% Societatea dispune de o
reţea magazine proprii în cartierul
Zahana Slatina
Distribuitori -
En-gros -
La poarta fabricii 20% Prin depozite produse finite
organizat în cadrul societăţii
Prin lucrarile de constructii 70% În ultima vreme societatea a avut
Contractate lucrări de care au presupus şi
dotari cu mobilier, usi , ferestre ,
lambriuri .
Sursa : Statutul societăţii

Figura : 4.4.

48
 Structura desfacerii produselor si serviciilor a SC SCADT SA

10%
20%

70%

Retea proprie de magazine La poarta fabricii Lucrari de constructii contractate

14.Activităţi prevăzute de promovare a vânzărilor :

Activitatea de promovare a produselor se va desfăşura prin mijloacele mass-
media, prin pliante de prezentare a produselor, prin târguri, reţea proprie de magazine
şi expoziţii.
Expoziţie permanenta cu produsele firmei într-un loc accesibil de vizitat: (case
prefabricate, mobilier-rustic şi modern, panouri din elemente mici placate şi
furniruite, uşi furniruite din panouri, uşi din lemn masiv, pardoseli, plafoane, scări
interioare din lemn masiv, mic mobilier de bucătărie, mobilier de grădină şi terase,
garduri, etc).
În municipiul Slatina există deja o tradiţie în organizarea de târguri anuale la
care societatea a participat şi intentionează să participe în continuare pentru a
prezenta noutăţile privind produsele şi serviciile oferite.
în primii ani producţia se va orienta exclusiv spre piaţa internă dar pe termen
mediu societatea intenţionează lansarea produselor şi serviciilor sale pe piaţa externă.

15.Alte elemente privind strategia de marketing a întreprinderii :

Restructurarea, modernizarea şi dezvoltarea activităţii de marketing; creşterea
capacităţii de a câştiga noi lucrări şi noi categorii de clienţi.
Efort creativ, inovativ, tehnic, economic şi de imagine pentru definirea, realizarea,
şi impunerea unei competenţe distincte a unităţii.
Reconsiderarea proceselor interne prin:
49
 a) eliminarea proceselor care nu creează valoare pentru client;
b) reinventarea, reproiectarea proceselor costisitoare;
c) introducerea unui sistem al calităţii la nivel profesionist, prin
perfecţionarea continuă a celui existent;
d) reconsiderarea din temelii a activităţii de pregătire, planificare şi
urmărire a lucrărilor;
Măsuri pentru diversificarea gamei de servicii oferite clienţilor; asistenţă
pentru autorizaţii şi avize, asistenţă pentru obţinerea unor facilităţi de finanţare,
documentaţii tehnico- economice pentru clienţi persoane fizice, etc.
Lista proiectelor:
I. Diversificare: produse şi servicii pentru atragerea unei pieţe noi, pentru care
firma noastră ar putea deveni uşor lider al segmentului şi tipului respectiv de lucrări;
II. Fabricaţie produse pentru lucrările contractate de construcţii – montaj şi pentru
vânzare;
III. Expoziţie permanentă cu produsele firmei;
IV. Continuarea construirii de locuinţe unifamiliale şi alte tipuri de case de vacanţă
din lemn precum şi introducerea de construcţii de locuinţe în rate;
V. Mansardarea caselor cu unul sau două niveluri ;
VI. Valorificarea spaţiilor disponibile în incintele proprii;
VII. Dezvoltarea activităţilor de susţinere:
- Activitatea de marketing;
- Activitatea de cercetare-proiectare-dezvoltare;
VIII. Perfecţionarea structurii organizatorice actuale;

4.2.Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli la SC SCADT SA

50
 Fundamentarea bugetului pe anul 2002 s-a realizat pe baza următoarelor
ipoteze:
Ipoteze macroeconomice: Inflaţia în România – 22%.
Ipoteze la nivelul SC SCADT SA
Volumul producţiei va creşte cu 30% datorită dotării cu utilaje corespunzătoare
prelucrării superioare a masei lemnoase.
Efectivele au fost determinate avându-se în vedere programul social la nivelul
SC SCADT SA şi sunt prevăzute a fi de 268 de persoane la 31.12.2002 faţă de 243
persoane la 31.12.2001.
Creşterea salariului mediu este prevăzută în concordanţă cu ipoteza de inflaţie
cu următoarele indexări:
- 01.01.2002-indexare 2%;
- 01.02.2002-indexare 3%;
- 01.05.2002.-indexare 10%;
- 01.09.2002.-indexare 2%;
- 01.10.2002-indexare 2%.
Volumul de investiţii s-a prevăzut a fi de 260.742 euro din care:
clădiri 45.320 euro
maşini utilaje 143.022 euro
mijloace de transport 32.684 euro
- materii prime 12.578 euro
- pregătirea profesională legată de investiţie 959 euro.
- Alte costuri 26.179 euro.
Cursul de schimb valabil la acea dată 1euro = 20.346 lei
S-a fundamentat o cifră de afaceri de 14.739.889 mii lei în următoarea
structură:

- Produse serie 11.730.000 mii lei;

- Produse unicat 3.009.889 mii lei.
S-au fundamentat cheltuieli de personal de 1.722.986 mii lei în
următoarea structură:
51
 - Cheltuieli cu personalul direct productiv –968.251 mii lei;
- Cheltuieli cu personalul neproductiv –100.000 mii lei.
Amortismentul total bugetat a fost stabilit la 103909 mii lei din care
amortismentul aferent costului de fabricaţie a fost stabilit la 100.909 mii lei.
Costul de fabricaţie bugetat este 9.717.021 mii lei.
S-au prevăzut cheltuieli de funcţionare de 445.721 mii lei din care:
- Pentru activitatea de promovare 178.000 mii lei;
- Impozite, taxe, 444.000 mii lei;
- Alte cheltuieli de funcţionare 267.277 mii lei.
În beneficiul salariaţilor este prevăzută acordarea unui tichet pentru fiecare zi
lucrătoare din lună.
Rezultatul bugetat al exerciţiului este pozitiv, reprezentând un profit de
795.764 mii lei.
Ţinând cont de faptul că sursele financiare sunt cele mai importante pentru
bunul mers al unei întreprinderi cel mai important şi primul document de bugetare
întocmit de o societate este bugetul trezoreriei.

Bugetul activităţii de trezorerie

52
 Specificaţie Exerciţiul financiar
Precede Curent
nt Total Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV
I. RESURSE PROPRII 15858559 21856760 4264120 5920130 6420180 5252330
DISPONIBILITATI – început
de perioadă
- fond de dezvoltare
- rezerve
- alte fonduri 15858559 21856760 4264120 5920130 6420180 5252330
RESURSE PROPRII 548180 33613 7103 7560 10330 8620
24845 12666 2100 2800 4566 3200
PERIOADEI 15285534 21810481 4254917 5909770 640284 5240510
- venituri din exploatare
- venituri financiare
- alte resurse
din care:
• fond de 15062795 20009498 4183746 5460120 5545292 4820340
14795074 19456369 1148953 5261420 5480203 4650656
dezvoltare 444 12205 3051 3082 3624 2448
• rezerve
• alte
fonduri
II. NECESAR DE
RESURSE
- finanţare cheltuieli de
exploatare
- finanţare cheltueili financiare
- rambursări de credite 267277 540924 140213 180320 100230 120161
- finanţare imobilizări corporale 795764 1847498 80374 460010 874888 431990
şi incorporale
- majorarea rezervelor
- impozitul pe profit
- participarea la profit a
salariaţilor
- cota managerului
- vărsăminte la bugetul de stat
sau la bugetele locale
- plata dividendelor
- alte cheltuieli
III. EXCEDENT [(I) – (II)]
sau
DEFICIT [(II) – (I)]
IV. ACOPERIREA
DEFICITULUI
– credite sau împrumuturi
- subvenţii pentru produse şi
activităţi
- alocaţii pentru investiţii

În baza rezultatelor anterioare şi a previziunilor făcute de conducerea societăţii

s-a întocmit bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2002.

53
 Tabelul 4.5.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al SC SCADT SA
Exerciţiul financiar
Prevăzut Realizat
Total Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV
I. VENITURI TOTALE 15858559 21856760 4264120 5920130 6420180 5252330
1. Venituri din exploatare, total din 15285534 21810481 4254917 5909770 6405284 5240510
care:
- subvenţii pe produse şi activităţi 15285534 21810481 4254917 5909770 6405284 5240510
- subvenţii pentru acoperirea diferenţelor
de preţuri şi tarife
- transferuri
- prime acordate producătorilor agricoli
- alte venituri
2. Venituri financiare 24845 12666 2100 2800 4566 3200
3. Venituri excepţionale 548180 33613 7103 7560 10330 8620
II. CHELTUIELI TOTALE 15062795 20009498 4183746 5460120 554291 4820340
1Cheltuieli pentru exploatare din care: 3073158 19456369 1148953 5261420 5480203 4650656
- cheltuieli materiale 9717021 17474204 2287120 4632260 4854983 4026432
- cheltuieli de personal 1722986 2131187 532796 532736 532796 532799
• salarii brute 1068251 1478393 399597 339597 33597 399602
• asigurări sociale 654735 532794 133199 133199 133199 133197
şi protecţie socială
- cheltuieli de exploatare privind 103909 201697 50424 50424 50424 50425
amortizările şi provizioanele
- cheltuieli de protocol, reclamă şi 178000 178000 49000 46000 42000 41000
publicitate
2. Cheltuieli financiare 444 12205 3051 3082 3624 2448
3. Cheltuieli excepţionale 267277 540924 140213 180320 100230 120161
4. Rezerve legale
5. Acoperirea pierderilor din anul
precedent
6. Impozitul pe profit
III. REZULTATUL NET AL 795764 1847498 80374 460010 874888 431990
EXERCITIULUI ( I – II )

Se vor analiza sumele prevăzute pentru anul 2002 cu cele realizate la finele
aceluiaşi an, indicatorii având indici p=prevăzut respectiv r= realizat.

Analiza rezultatului realizat faţă de cel prevăzut

Profitul reprezintă un indicator sintetic prin care se apreciază sub formă

absolută rentabilitatea unei firme.
A. Mărimea rezultatului total al exerciţiului înainte de impozitare (RT),
numit şi profit brut :

RT (PB) = VT - CT
RT p = 795.764
RT r = 1.847.262
54
 unde : VT = venituri totale
CT = cheltuieli totale
iar : VT = Ve + Vf + Vex
VT p = 15.858.559
VT r = 21.856.760

CT = Ce + Cf + Cex
CT p = 15062795
CT r = 20009498
unde : Ve = venituri de exploatare
Vf = venituri financiare
Vex = venituri excepţionale
Ce = cheltuieli pentru exploatare
Cf = cheltuieli financiare
Cex = cheltuieli excepţionale
B. Pentru analiza dinamică a profitului se pot calcula modificările absolute
şi
procentuale intervenite în mărimea rezultatului total faţă de cel prevăzut astfel:
ΔRT = RT1 - RT0
ΔRT
ΔRT% = ——— x 100
RT p

ΔRT = 1.051.498
ΔRT% = 232,14%

Tabelul : 4.6.
INDICATORI FINANCIARI
- mii lei -
55
 Denumirea Prevăzut Realizat Modificari Modificari
Indicatorilor absolute relative
Venituri din exploatare 15.285.534 21.810.481 6.524.947 142,69
Venituri financiare 24.845 12.666 - 12.179 50,98
Venituri exceptionale 548.180 33.613 - 514.567 6,13
VENITURI TOTALE 15.858.559 21.856.760 5.998.201 137,82
Cheltuieli pt.exploatare 14.795.074 19.456.369 4.661.295 131,50
Cheltuieli financiare 444 12.205 11.761 2748,9
Cheltuieli exceptionale 267.277 540.924 273.647 202,38
CHELTUIELI
TOTALE 15.062.795 20.009.498 4.946.703 132,84
REZULTAT TOTAL 795.764 1.847.262 1.051.498 232,14
Sursa : Raportul de gestiune al SC SCADT SA pentru anul 2002.

INTERPRETARE :
Rezultatul total realizat are o creştere de 132,14%, reprezentând 1.051.498 mii
lei, realizat pe fondul veniturilor mai mari decât cele prevăzute cu 37,82%
reprezentând 5.998.201 mii lei.
În cadrul veniturilor, s-a înregistrat scăderea veniturile excepţionale cu 93,87%
şi a veniturile financiare cu 49,02%.
Veniturile totale au crescut ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu
42,69%, observându-se astfel preocuparea societăţii de a-şi mări veniturile prin
activitatea de producţie.
Cheltuielile au crescut cu 32,84%.
Cea mai mare creştere o înregistrează cheltuielile financiare de la 444 mii lei la
12.205 mii lei datorită dobânzilor aferente împrumuturilor şi dobânzilor aferente
operaţiunilor de refinanţare (sconturile).
O creştere importantă o înregistrează şi cheltuielile excepţionale, respectiv
acestea se modifică cu 102,38%. Acestea sunt în cea mai mare parte cheltuieli
excepţionale din operaţiuni de gestiune :
 amenzi fiscale sau penale;
 penalităţi de întârzieri ;
 creanţe devenite nerambursabile (care depăşesc proporţia
considerată normală pentru a putea fi clasate la cele de exploatare);

56
 Cheltuielile de exploatare (cheltuielile ocazionate de exploatarea factorilor de
producţie) înregistrează şi ele o creştere semnificativă de 31,50%..
C. Altă analiză a rezultatului brut se mai poate face şi prin interpretarea
rezultatelor următoarelor formule :
RT (PB) = Re + Rf + Rex.
Re = Ve - Ce
Rf = Vf - Cf
Rex = Vex - Cex
unde : Re = rezultatul exploatării
Rf = rezultatul financiar
Rex = rezultatul excepţional
Tabelul: 4.7.
REZULTATE FINANCIARE
- mii lei -
Denumirea indicatorilor Prevăzut Realizat Modificari Modificari
absolute relative
Rezultatul din exploatare 490.460 2.354.112 1.863.652 479,98
Rezultatul financiar 24.401 461 -23.940 1,89
Rezultatul exceptional 280.903 -507.311 -788.214 180,60
Rezultat total 795.764 1.847.262 1.051.498 232,13
Sursa : Raportul de gestiune al SC SCADT SA pentru anul 2002.

Din rezultatele intermediare ale S.C SCADT S.A prezentate în tabelul

anterior se observă că rezultatul financiar a înregistrat o scădere de 98,11% faţă de cel
prevăzut, rezultatul excepţional prezintă o creştere negativă de 80,6% şi rezultatul din
exploatare înregistrează o creştere de 379,98% comparativ cu cel prevăzut.
Deci putem spune că evidenta creştere a rezultatului total cu 132,13% este în
principal influenţată de rezultatul din exploatare, demonstrându-se astfel interesul
societăţii comerciale pentru activitatea productivă.
D. Se stabileşte ponderea rezultatului din exploatare, rezultatului financiar şi
rezultatului excepţional în cadrul rezultatului total al întreprinderii, precum şi
modificarea acestei ponderi astfel:
Re,Rf,Rex

57
 GRe,Rf,Rex = —————— x 100
Rt
ΔG = G1 - G0
Următorul pas este calcularea şi interpretarea contribuţiei procentuale a
modificării fiecărei categorii de rezultate asupra modificării procentuale a
rezultatului total astfel:
Tabel: 4.8.
INDICATORI FINANCIARI ( mii lei )
Denumirea indicatorilor Prevăzut Realizat Ponderea Ponderea Ponderea
relativa relativă absoluta
baza curent realizat
previziunea
Rezultat din exploatare 490.460 1.354.112 62 127,44 65,44
Rezultat financiar 24.401 461 3 0,02 -2,98
Rezultat exceptional 280.903 -507.311 35 -27,46 -62,46
Rezultat total 795.764 1.847.262 100 100,00 0,00
Sursa: Raport de gestiune al SC SCADT SA pentru anului 2002.
Se observă influenţa negativă a rezultatului excepţional realizat în cadrul
rezultatului total (pondere negativă = -27,46%), dar ponderea rezultatului din
exploatare o acoperă şi determină obţinerea de profit.
Ponderea rezultatului din exploatare realizat creşte peste 100% ceea ce denotă
importanţa deosebită acordată sectorului productiv şi de desfacere.
E. Rezultatul net sau profitul net se determină după formula :
Rn (Pn) = Ri (Pi) - Ip
Rn p = 795.764
Rn r = 1.276.491
A crescut profitul net cu 62,33% faţă de previziunea făcută la începutul anului.
Modificarea profitului net se datorează creşterii veniturilor totale cu 37,82%
faţă decele prevăzute.
După cum s-a observat, veniturile totale s-au mărit pe seama veniturilor din
exploatare care au sporit cu 42,69 %.
Tabelul 4.9.
TABLOU DATE DE INTRARE
Prevăzut Realizat Modificare Modificare
Denumire absolută relativă
58
Rezultatul din exploatare 490.460 2.354.112 1.863.652 479,98
Cifra de afaceri 14.739.889 20.815.964 6.076.075 141,22
Datorii - Total 4.546.441 3.907.182 - 639.259 85,94
Activ - Total 7.844.749 8.603.165 758.416 109,67
Active circulante 2.856.113 3.667.395 811.282 128,4
Capitaluri proprii 3.298.308 4.695.983 1.397.675 142,37
Capitaluri permanente 4.215.954 5.751.841 1.535.887 136.43
Active imob.nete 4.988.636 4.935.770 - 52.866 98,94
Active imob. brute 5.722.155 5.862.742 140.587 102,46
Stocuri - Total 986.140 894.731 - 91.409 90,73
Datorii pe termen scurt 699.412 663.412 - 63.000 94,85
EBE 582.653 2.507.370 1.924.717 430,33
Cheltuieli financiare 444 12.205 11.761 2.748,88
Marja comerciala 477.488 1.603.470 1.125.982 335,81
Vinzari de marfuri 3.506.689 7.569.406 4.162.717 215,86
Cheltuieli cu personalul 1.722.986 2.131.187 408.201 123,69
VA 2.527.596 4.849.026 2.321.430 191,84
Cheltuieli cu amortizare 103.909 201.697 97.788 194,11
Rezultatul net al exercit. 795.764 1.276.491 480.727 160,41
RCII 514.861 1.783.802 1.268.941 346,46
Numar salariati (pers.) 268 243 -25 90,67
Sursa : Raportul de gestiune al SC SCADT SA pentru anul 2002.

4.3. Analiza economico-financiară a principalilor indicatori

Cu ajutorul datelor prezentate în subcapitolul anterior putem analiza

situaţia financiară a societăţii cu indicatorii care se fundamentează pe baza bugetului
de venituri şi cheltuieli, aceştia se împart în trei categorii:
- indicatorii echilibrului financiar (ratele lichidităţii generale, reduse
sau imediate, rata solvabilităţii, autonomiei financiare şi gradul de îndatorare stabilit
ca un raport procentual între părţile exigibile şi total activ);
- indicatori de rentabilitate ( rata rentabilităţii economice, rata
rentabilităţii financiare, pragul de rentabilitate );
- indicatori de rotaţie (rotaţia stocurilor, perioada de recuperare a
creanţelor, perioada de rambursare a datoriilor);
- indicatori economici ( productivitatea muncii şi ponderea salariilor
în costuri ).
Agenţii economici au obligativitatea calculării unui număr minim de 16

59
indicatori, pe care-i consideră a fi cei mai relevanţi cu privire la situaţia întreprinderii:
Ratele de rentabilitate financiară
• rata de rentabilitate financiară
Remunerează proprietarii întreprinderii prin distribuirea de dividende către
aceştia şi prin creşterea rezervelor care, de fapt reprezintă o creştere a averii
proprietarilor.
Este influenţată de modalitatea de procurare a capitalurilor şi de aceea este
sensibilă la structura financiară, respectiv la situaţia îndatorării întreprinderii.
Profit net
Rrf = ———————— x 100
Capitaluri proprii

Rrf p = 24,13%
Rrf r = 27,18%
Rentabilitatea financiară a crescut cu aproape 4% fapt din care deducem că
profitul a crescut într-o proporţie mai mare decât capitalurile. Această situaţie se
datorează faptului că activitatea de producţie a societăţii a crescut în ceea ce priveşte
cantitatea şi modului de desfacere a produselor.

• rata de rentabilitate financiară înainte de impozit

Rezultat curent înainte de impozit
Rrfii = ——————————————― x 100
Capitaluri proprii

Rrfii p = 15,60%
Rrfii r = 37,98%
Rata de finanţare a imobilizarilor (rata fondului de rulment).

60
 Evidenţiază condiţiile de finanţare a imobilizărilor. O valoare supraunitară
semnifică faptul ca ansamblul imobilizărilor este finanţat din resurse durabile,
respectiv din capitalurile permanente.
Exprimă în termeni relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment în
valoare absolută.
Creşterea valorii raportului faţă de cea prevăzută corespunde unei ameliorari a
structurii de finanţare.
Capitaluri permanente
RFR = ———————————
Active imobilizate nete

RFR p = 0,48
RFR r = 1,16

• rata fondului de rulment propriu (rata de finanţare a capitalurilor proprii)

Reprezintă o rată referitoare la finanţarea proprie a imobilizărilor şi se doreşte a
fi supraunitară.
Capitaluri proprii
RFRP = ——————————
Active imobilizate brute

RFRP p = 0,58
RFRP r = 0,80
Faptul că rata realizată este pozitivă şi chiar în creştere denotă faptul că
societatea are suficient capital permanent pentru acoperirea financiară a activelor
imobilizate, iar surplusul respectiv 0,58 previzionată şi 0,80 realizată reprezintă
fondul de rulment.

Ratele de rentabilitate comercială

• rata marjei comerciale

61
 Pune în evidenţă strategia comercială a întreprinderii analizate şi apreciază
influenţa constrângerilor pieţei şi a politicii preţurilor de vânzare.
Marja comercială
Rmc = ————————— x 100
Vânzări de mărfuri

Rmc p = 13,61%
Rmc r = 21,18%

• rata marjei brute de exploatare (rata EBE)

Măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica
financiară, politica de investiţii, de incidenţa fiscalităţii şi a elementelor excepţionale
şi indică aptitudinea proprie activităţii de exploatare de a degaja profit.
Excedent brut de exploatare
Rmbex = ————————————— x 100
Cifra de afaceri

Rmbex p = 3,95%
Rmbex r = 12,05%
Independent de incidenţa fiscalităţii şi a elementelor excepţionale, activitatea
de exploatare a societăţii exte în creştere, chiar se triplează lucru care este în interesul
bunei desfăşurări a activităţii e producţie a S.C. SCADT S.A.

• rata marjei nete

Exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza
profit şi de a rezista concurenţei.

Rezultatul net al exerciţiului

Rmn = ————————————— x 100
Cifra de afaceri

62
 Rmn p = 5,40%
Rmn r = 6,13%
Faptul că această rată este mai mare decât cea prevăzută arată capacitatea
întreprinderii de a obţine profit în condiţiile în care concurenţa este foarte dură.
Creşterea ratei marjei nete ne arată că profitul a crescut cu aproape 1%
datorită activităţii de bază a societăţii şi nu datorită altor activităţi financiare cum ar fi
deţinerea de acţiuni la alte societăţi sau activitatea de speculă pe piaţa bursieră, lucru
care este important pentru o societate de producţie cum este S.C. SCADT S.A.

• rata marjei nete de exploatare

Pune în evidenţă eficienţa activităţii de exploatare sub toate aspectele:
industrial, administrativ şi comercial. Prezintă avantajul de a fi influenţată de
amortismente şi provizioane devenind un rezultat net al exploatării.
Rezultatul exploatării
Rmnex = —————————— x 100
Cifra de afaceri

Rmnex p = 3,33%
Rmnex r = 11,31%
Independent de incidenţa fiscalităţii şi a elementelor excepţionale, activitatea
de exploatare a societăţii este în creştere, chiar se triplează lucru care este în interesul
bunei desfăşurări a activităţii e producţie a S.C. SCADT S.A.

• rata marjei asupra valorii adăugate

Măsoară rezultatul brut de care dispune întreprinderea după deducerea
cheltuielilor de exploatare (consumuri şi cheltuieli de personal) pentru 100 lei
bogăţie creată (dacă se exprimă procentual).
Excedent brut de exploatare
63
 Rmva = ————————————— x 100
Valoare adăugată

Rmva p = 23,05%
Rmva r = 51,71%

Ratele de rentabilitate economică

• rata excedentului brut de exploatare
Oferă o apreciere globală asupra rentabilităţii brute a capitalului investit şi are
avantajul că nu este afectată de politica de amortizare.
EBE
R EBE = ———————— x 100
Activ economic

Activ economic = IMO + NFR

REBE p = 16,60%
REBE r = 53,72%

• rata profitului net

Exprimă rentabilitatea netă de dobânzi şi de impozit a activului economic
investit. Fiind o rată netă de dobânzi, aceasta este dependentă de structura
capitalurilor întreprinderii, respectiv de gradul ei de îndatorare.

Profit net
Rata prof.net = —————— x 100
Activ economic

Rata prof.net p = 22,68%

64
 Rata prof.net r = 27,35%

• rentabilitatea activului economic brut

Excedent brut de exploatare
Rata ac.ec.b = ———————————— x 100
Activ total

Rata ac.ec.b p = 7,43%

Rata ac.ec.b r = 29,14%

• rata stocurilor
Stocuri
Rata st. = ————— x 100
Activ total

Rata st p = 12,57%
Rata st r = 10,40%

Ratele de lichiditate
• rata lichidităţii generale
Reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma
într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.
Se apreciază favorabilă atunci când rata lichidităţii generale are o mărime
supraunitara (cuprinsă între 2 şi 2,5). Valoarea supraunitară a ratei dovedeşte că, cel
puţin pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.
Cu cât raportul este mai mare decât 1, cu atât mai mult întreprinderea este pusă la
adăpost de o insuficienţă de trezorerie, care ar putea fi provocată de rambursarea
datoriilor la cererea creditorilor.
Active circulante

65
Rata lichidităţii generale = ————————— > 1
Datorii pe termen scurt

Rata lich.gen. p = 4,08

Rata lich.gen. r = 5,53
Lichiditatea globală a fost în prevăzută la 4,08 ceea ce de notă faptul că S.C.
SCADT S.A. are o situaţie economică favorabilă putând să-şi onoreze obligaţiile
financiare. Mai mult decât atât valoarea realizată a acestui indicator a crescut cu
aproape 2% faţă de previziune având o valoare de 5,53%.

• rata lichidităţii reduse

Exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din
creanţe şi din disponibilităţi. Valoarea supraunitară evidenţiază faptul că stocurile nu
sunt finanţate pe termen scurt. O rată cuprinsă între 0,8 şi 1 ar reprezenta situaţia
optimă în ceea ce priveşte solvabilitatea parţială.
Creanţe + disponibilităţi
Rata lichidităţii reduse = ——————————
Datorii pe termen scurt

Rata lich.reduse p = 2,67

Rata lich.reduse r = 4,02
Deducem din previziune că, valoarea activelor circulante mai puţin stocurile
este de 3 ori mai mare decât datoriile societăţii ,iar situaţia realizată este şi mai bună
lichiditatea redusă având o valoare de 4,18%. Din această situaţie deducem că
societatea este capabilă în orice moment să-şi acopere datoriile fără să apeleze la alte
surse.

• rata lichidităţii parţiale

Active circulante - Stocuri
Rata lichidităţii parţiale = ——————————— > 1
Datorii pe termen scurt
66
 Rata lich.parţiale p = 2,67
Rata lich.parţiale r = 4,02

• rata solvabilităţii pe termen lung

Exprimă gradul în care întreprinderea face faţă datoriilor totale.
Valoarea raportului > 1,5 dovedeşte că întreprinderea are capacitatea de a-şi
achita obligaţiile băneşti, imediate şi indepărtate, faţă de terţi.
Această rată exprimă în termeni relativi un indicator echivalent în valoarea
absolută corespunzător activului neangajat în datorii: situaţia netă.
O valoare < 1,5 evidenţiază riscul de insolvabilitate pe care şi l-au asumat
furnizorii de fonduri puse la dispoziţia întreprinderii, risc evidenţiat şi în analiza
echilibrului financiar de valoarea negativă a situaţiei nete.
Activ total
Rata solvab.termen lung = ———————
Datorii totale
Rata stl p = 1,7
Rata stl r = 2,20

Ratele de îndatorare
• coeficientul total de îndatorare
Reflectă gradul în care capitalurile proprii asigură finanţarea activităţii
întreprinderii.
Poate fi interpretată şi ca o rată a autonomiei financiare a întreprinderii,
indicând gradul în care angajamentele sale pe termen scurt şi lung sunt garantate de
capitalurile proprii ale întreprinderii.
Cu cât levierul este mai mare decât 1 cu atât întreprinderea va depinde mai
mult de creditorii săi, iar dacă este subunitar, banca va acorda în continuare
împrumuturi în condiţii de garanţie sigură.
Datorii totale
67
 Coeficientul total de îndatorare = ————————
Capitaluri proprii

Coef.tot.îndatorare p = 1,4
Coef.tot.îndatorare r = 0,83
Faptul că rata de îndatorare s-a micşorat dar valoarea sa nu s-a îndepărtat
foarte mult de 1 ne indică faptul că societatea nu depinde foarte mult de creditorii
săi.

• rata datoriilor financiare

Exprimă gradul de îndatorare pe termen lung. Întreprinderea poate beneficia în
continuare de credite bancare pe termen lung şi mediu dacă rata datoriilor financiare
este mai mică decât 0,5.
Datorii financiare
Rdf = ——————————
Capitaluri permanente

Rdf p = 0,04
Rdf r = 0,02
Această rată a datoriilor financiare este mai mică de 0,5 ceea ce conferă
societăţii credibilitate în efectuarea de împrumuturi bancare.

• rata independenţei financiare

Măsoară ponderea capitalurilor proprii în ansamblul resurselor permanente. În
general rata trebuie să fie superioară sau cel puţin egală cu 0,5 din considerente
impuse de normele bancare în relaţia de credit cu întreprinderea.
Capitaluri proprii
Rif = ——————————
Capitaluri permanente

Rif p = 0,95
68
 Rif r = 0,98

• rata de prelevare a cheltuielilor financiare

Pune în evidenţă capacitatea de plată a costului îndatorării, separând
întreprinderile sănătoase de cele falimentare. Dacă raportul este mai mare de 0,6
întreprinderea analizată se confruntă cu dificultăţi de gestiune financiară riscând să
intre în stare de faliment.
Cheltuieli financiare
Rpcf = —————————
EBE

Rpcf1 = 0,00076
Rpcf2 = 0,0048
Ţinând cont de faptul că valoarea realizată a ratei de prelevare a cheltuielilor
este mult mai mare decât cea prevăzută şi cu mult mai mică decât limita admisă,
deducem faptul că societatea este mult prea departe de starea de faliment.

Ratele privind structura activului şi pasivului

• rata activelor imobilizate
Măsoară ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziţia întreprinderii în
mod permanent în totalul activului.
Active imobilizate
Rai = ————————— x 100
Activ total

Rai p = 63,59%
Rai r = 57,37%
Scăderea ratei activelor imobilizate ne arată că acţionarii au decis să
reinvestească într-o proporţie mai mică în societate şi anume în mijloace fixe.

• rata imobilizărilor corporale

69
 Această rată arată în ce măsură întreprinderea va putea rezista unei crize
economice ştiut fiind faptul că o imobilizare foarte ridicată a capitalului în active fixe
implica riscul netransformării rapide a acestora în lichiditate.
Imobilizări corporale
Ric = —————————— x 100
Activ total

Ric p = 63,58%
Ric r = 57,25%
Conform acestei rate întreprinderea dispune de imobilizări corporale într-o
pondere mai redusă însă riscul de transformare a acestora în lichidităţi nu s-a redus
faţă de valoarea previzionată.

• rata imobilizărilor financiare

Imobilizări financiare
Rif = —————————— x 100
Activ total

Rif p = 0,009%
Rif r = 0,12%
Ţinând cont de faptul că S.C. SCADT S.A nu este o întreprindere mare, ea nu
are disponibilităţi financiare plasate pe pieţe de capital sau în alte întreprinderi, de
aceea valoarea ratei imobilizărilor financiare este scăzută.

* rata activelor circulante

Active circulante
Ric = ———————— x 100
Activ total

Ric p = 36,40%
Ricr = 42,63%

70
 Ponderea activelor circulante în total activ a crescut datorită creşterii vitezei de
rotaţie a stocurilor şi a celorlalte componente ale activelor circulante.

• rata autonomiei financiare globale

Este un indicator global referitor la autonomia financiară a întreprinderii
apreciată în ansamblul finanţării sale.
Capitaluri proprii
Rafg = ————————— x 100
Pasiv total

Rafg p = 42,04%
Rafg r = 54,58%
Este de preferat ca ponderea capitalurilor proprii să fie mai mare de 1/3 din
pasiv lucru pe care societatea la realizat la sfârşitul anului 2002 având o rată a
autonomiei financiare de 54,58%.

• rata de îndatorare globală

Măsoară ponderea datoriilor indiferent de durata şi originea lor, în patrimoniul
întreprinderii.
Datorii totale
Rig = ——————— x 100
Pasiv total

Rig p = 57,95%
Rig r = 45,41%

Studiul mijloacelor utilizate

• productivitatea muncii (mii lei/sal.) - exprimă cât a realizat în medie fiecare
salariat din cifra de afaceri.
CA
Wg = —————

71
 Nr. sal.

Wg p = 55.000
Wg r = 85.662

• productivitatea muncii în funcţie de valoarea adăugată (mii lei/sal.) - exprimă

cât a realizat în medie fiecare salariat din valoarea adăugată
VA
Wga = —————
Nr. sal.

Wga p = 9.431
Wga r = 19.955

• remunerarea factorului muncă - evidenţiază utilizarea factorului muncă

Cheltuieli cu personalul
Rfm = ——————————— x 100
VA

Rfm p = 68,16%
Rfm r = 43,95%

• remunerarea factorului capital - exprimă în ce măsură avem de-a face cu o

întreprindere automatizată, respectiv importanţa factorului capital în raport cu
factorul muncă
Cheltuieli cu amortizarea
Rfc = ———————————— x 100
VA

72
 Rfc p = 4,11%
Rfc r = 4,16%

• remunerarea băncilor - exprimă ponderea cheltuielilor financiare în valoarea

adaugată
Cheltuieli financiare
Rb = —————————— x 100
VA

Rb p = 0,017%
Rb r = 0,25%

Calculul celor 16 indicatori folosiţi pentru fundamentarea bugetului de venituri

şi cheltuieli la SC SCADT SA :
1) Pragul de rentabilitate reflectă nivelul cifrei de afaceri (valoarea

totală a încasărilor) pentru care profitul este zero.

Costuri fixe

Pragul de rentabilitate =
Preţ de livrare unitar-Costuri variabile unitare

2) Lichiditatea globală (generală) reflectă posibilitatea

componentelor patrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt în

lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.
Se apreciază o lichiditate globală favorabilă atunci când are o mărime
supraunitară între 2 şi 2,5.
Active circulante
73
 Lichiditate globală=
Datorii curente

Lg p = 2.856.113 / 699.412 = 4,08

Lg r = 3.667.395 / 663.412 = 5,53

Lichiditatea globală a fost în prevăzută la 4,08 ceea ce de notă faptul că S.C.

SCADT S.A. are o situaţie economică favorabilă putând să-şi onoreze obligaţiile
financiare. Mai mult decât atât valoarea realizată a acestui indicator a crescut cu
aproape 2% faţă de previziune având o valoare de 5,53%.

3) Lichiditatea redusă trebuie să tindă spre o mărime unitară între

0,5 şi 1.
Active circulante- Stocuri

Lichiditate redusă =
Datorii curente

Lr p = (2.856.113 – 986.140) / 699.412 = 2,67

Lr r = (3.667.395 – 894.731) / 663.412 = 4,18
Deducem din previziune că, valoarea activelor circulante mai puţin stocurile
este de 3 ori mai mare decât datoriile societăţii ,iar situaţia realizată este şi mai bună
lichiditatea redusă având o valoare de 4,18%. Din această situaţie deducem că
societatea este capabilă în orice moment să-şi acopere datoriile fără să apeleze la alte
surse.
Trezorerie(casă,disponibilităţi,plasamente)

4) Lichiditate imediată =

Datorii pe termen scurt

Li p = (121.971+36.491) / 699.412 = 0,22

74
 Li r = (171.857+114.800) / 663.412 = 0,44
Indicatorul relevă faptul că societatea este capabilă să-şi onoreze datoriile pe
termen scurt (impozite taxe, amenzi) fără să apeleze la alte surse de venituri decât
disponibilităţiile proprii.
5) Securitatea financiară reflectă gradul în care capitalurile proprii

asigură finanţarea activităţii.

Capitaluri proprii

Securitate financiară =
Datorii pe termen mediu şi lung

Sf p = 3.298.308 / 3.847.029 = 0,87

Sf r = 4.695.983 / 3.243.770 = 1,45
În anii supuşi analizei societatea are capacitatea de a-şi acoperii datoriile pe
termen mediu şi lung asta şi datorită faptului că acţionarii şi-au reinvestit profitul în
societate.
6) Rata rentabilităţii economice (Re) măsoară eficienţa mijloacelor

materiale şi financiare alocate.

Profitul exploatării

Re =
Total active

Re p = 490.460 / 7.844.749 = 0,06

Re r = 2.354.122 / 8.603.165 = 0,27
În situaţiile previzionale, mijloacele financiare şi materiale alocate au o
pondere redusă în profitul societăţii, fapt evidenţiat de valoarea indicatorului
rentabilitate economică a cărui valoare este de 0,06. Conform realizărilor eficienţa
utilizării mijloacelor financiare şi financiare a crescut la 27% din profitul obţinut.
7) Rata rentabilităţii financiare (Rf) exprimă capacitatea

capitalurilor proprii de a produce profit.

75
 Profit net

Rf =
Capitaluri proprii

Rf p = 795.764 / 3.298.308 = 0,24

Rf r = 1.276.491 / 4.695.983 = 0,27

Capitalurile proprii deţinute de asociaţi au capacitatea de a aduce profit în

proporţii relativ apropiate în situaţiile supuse analizei (prevăzut, realizat) astfel
previziunea rentabilităţii financiare a fost de 0,24, iar realizarea de 0,27.
8) Solvabilitatea patrimonială (Sp) reprezintă gradul în care

unităţile patrimoniale pot face faţă obligaţiilor de plată.

Capitaluri proprii

Sp = x 100
Total pasiv

Sp p = 3.298.308 / 7.844.749 = 0,42 x 100 = 42%

Sp r = 4.695.983 / 8.603.165 = 0,55 x 100 = 55%
Societatea poate face faţă în proporţii ridicate datoriilor curente astfel în cazul
realizărilor societatea poate acoperii datoriile din capitaluri proprii în proporţie de
45%, iar în previziune acest indicator a cunoscut o creştere până la 55%.
9) Gradul de îndatorare (Gi) arată limita până la care agentul

economic este finanţat din alte surse decât fondurile proprii.

Plăţi exigibile

Gi = x 100
Total activ

Gi p = 4.546.441 / 7.844.749 = 0,55 x 100 = 55%

76
 Gi r = 3.907.182 / 8.603.165 = 0,45 x 100 = 45%
Dacă în cazul previziunii societatea îşi poate onora datoriile din resurse proprii
în proporţie de 45% este lesne de înţeles că cealaltă parte de 55% este acoperită din
alte surse de venituri lucru evidenţiat cu ajutorul indicatorului gradul de îndatorare,
care în cazul realizării a fost de 45%.
Profitul brut

10) Rata profitului = x 100(%)

Cifra de afaceri

Rp p =795.764 / 14.739.889 = 0,05 x 100 = 5%

Rp r = 1.847.262 / 20.815.964 = 0,09 x 100 = 9%

Profitul brut previzionat reprezintă 5% din cifra de afaceri a societăţii , iar

profitul brut realizat a crescut la 9% ceea ce înseamnă că s-a încasat mai mult decât s-
a cheltuit.
11) Potenţialul de dezvoltare/ creştere (Pd).

Prelevări din profit pentru fondul de dezvoltare

Pd = x 100
Fond de rulment – Active circulante – Obligaţiuni

12) Perioada de recuperare a creanţelor (Prc).

Debitori + Facturi neîncasate

Prc = x 365 zile

Cifra de afaceri

Prc p = 1.711.511 / 14.739.889 = 44 zile

Prc r = 2.381.606 / 20.815.964 = 40 zile
Indicatorul perioada de recuperare a crenţelor ne arată cât trebuie să aştepte

77
societatea pentru ca lichidităţile să ajungă în contul curent. Se observă că această
perioadă s-a micşorat în cazul realizărilor la 40 zile faţă de 44 de zile previzionate,
fapt care este de bun augur pentru societate.
13) Perioada de rambursare a datoriilor (Pra).

Obligaţii

Pra = x 365 zile

Cifra de afaceri

Prc p = 4.546.441 / 14.739.889 = 113 zile

Prc r = 3.907.182 / 20.815.964 = 69 zile
Perioada de rambursare a datoriilor a scăzut remarcabil lucru care arată
buna desfăşurare a activităţii şi seriozitatea societăţii astfel realizarea a ajuns la 69
zile faţă de 113 zile previzionarea.

14) Rotaţia stocurilor (Rs)

Cifra de afaceri

Rs = x (zile)
Total stocuri – Facturi neîncasate

Prc p = 14.739.889 / 986.140 = 14,95 zile

Prc r = 20.815.964 / 894.731 = 23,27 zile
Rotaţia stocurilor a crescut deşi nu este un lucru bun pentru o societate cum
este aceasta de producţie, ajungând la 23 zile faţă de 14 preconizate.
15) Productivitatea muncii (Pm).

78
 Cifra de afaceri

Pm =
Numărul total de personal

Prc p = 14.739.889 / 268 = 55.000

Prc r = 20.815.964 / 243 = 85.662
Indicatorul productivitatea muncii a crescut ceea ce înseamnă că angajaţii îşi
desfăşoară activitatea conform contractelor încheiate ajungând ca un angajat să aibă o
productivitate de 85.662 lei realizată faţă de 55.000 lei previzionată.
Creşterea productivităţii muncii se datorează în egală măsură dotării cu
utilaje performante, dar şi seriozităţii angajaţilor societăţii.
16) Ponderea salariilor în costuri (Psc).

Salarii directe

Psc = (%)
Costuri directe de producţie

CONCLUZII :
În urma efectuării analizei economico-financiare a S.C. SCADT S.A. am
constatat o situaţie bună a desfăşurării activităţii , dar nu perfectă.
Baza de calcul a tuturor ratelor şi indicatorilor a fost previziunea anului 2002,
iar studiu s-a desfăşurat în comparaţie cu realizările efective ale aceluiaşi an, an în
care s-a observat cu uşurinţă creşterea economică şi rentabilitatea societăţii.
Pe baza analizelor efectuate în cuprinsul acestui studiu putem concluziona :
• la finele anului 2002 cifra de afaceri a crescut cu 41,22% faţă de previziunea
aceluiaşi an. Această creştere se datorează în parte inflaţiei dar şi creşterii preţului
de vânzare

79
 Un aport deloc neglijabil la modificarea cifrei de afaceri îl are şi mărirea
segmentului de piaţă deţinut, datorită aplicării unor strategii de marketing.
De asemenea întreprinderea a încheiat noi contracte datorită calităţii produselor
sale şi datorită seriozităţii de care dau dovadă angajaţii săi în relaţiile cu clienţii
(termene de livrare respectate, onorarea comenzilor, etc.).
• rezultatul net al exerciţiului a crescut cu 60,41 %, deci putem spune că
întreprinderea este mai rentabilă decât anul trecut;
• rata de rentabilitate economica (45,9 %) este superioara ratei de rentabilitate
financiara (27,18 %) ca urmare a politicii de investitii;
• din ratele de lichiditate calculate reiese capacitatea unităţii de a face faţă
obligaţiilor scadente care rezultă fie din angajamente anterioare contractate, fie din
operaţii curente, fie din prelevări obligatorii;
• insuficienţa de fond de rulment este prezentă şi la finele anului 2002 datorită
investiţiilor mari.

În ansamblu, S.C “SCADT” S.A Slatina se prezintă mai bine la finele anului 2002
din toate punctele de vedere : rentabilitate, structură financiară, solvabilitate, creştere
economică.
În vederea creşterii productivităţii şi rentabilităţii, la S.C “SCADT” S.A Slatina se
propun următoarele măsuri:
♦ realizarea unui program de marketing eficient;
♦ modernizarea instalaţiilor tehnice şi de prelucrare a lemnului, în acest fel
reducându-se consumurile de energie electrică, apă, gaze;
♦ creşterea cantităţii de lemn - materie primă - colectată şi recepţionată la rampa
fabricii pentru procesare prin achitarea la timp a contravalorii lemnului livrat de
furnizori;
♦ fabricarea produselor din lemn cu desfacere rapidă;

80
♦ extinderea reţelei proprii de desfacere cu amănuntul pe raza municipiului Slatina
prin înfiinţarea unor noi magazine proprii sau prin obţinerea unor lucrări de
construcţii prin care să-şi folosească produsele ;
♦ vânzarea prin magazinele proprii a tuturor mărfurilor cerute de piaţă şi
aprovizionarea ritmică a acestora;
♦ modificarea rutelor de colectare pentru eficientizarea transportului şi reducerea
cheltuielilor aferente;
♦ remunerarea corespunzătoare a salariaţilor şi stimularea acestora pentru realizarea
unei activităţi eficiente.
Pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli, dar şi a indicatorilor calculaţi pentru
elaborarea acestuia din urmă putem concluziona cele ce urmează.
Rezultatul total la sfârşitul lui 2002 are o creştere de 132,14% realizat pe fondul
creşterii veniturilor cu 37,82%. În structura veniturilor s-a înregistrat scăderea
veniturilor excepţionale cu 93,87% şi a veniturilor financiare cu 49,02%. Veniturile
totale au crescut însă prin creşterea veniturilor din exploatare ceea ce demonstrează
preocuparea societăţii pentru activitatea de producţie.
Cu toate că numărul salariaţilor a scăzut, s-a înregistrat o cifră de afaceri mai
mare, o producţie mai mare şi implicit o productivitate a muncii mai ridicată, lucru
care demonstrează motivarea angajaţilor de a-şi desfăşura activitatea în folosul direct
al societăţii.
Perioada de rambursare a datoriilor a scăzut remarcabil lucru care arată
buna desfăşurare a activităţii şi seriozitatea societăţii astfel la sfârşitul lui 2002 a
ajuns la 69 zile faţă de 113 zile prevăzute la începutul aceluiaşi an.
Indicatorul perioada de recuperare a crenţelor ne arată cât trebuie să aştepte
societatea pentru ca lichidităţile să ajungă în contul curent. Se observă că această
perioadă s-a micşorat la sfârşitul perioadei de analiză la 40 zile faţă de 44 zile
prevăzute, fapt care este de bun augur pentru societate.
Din calculul indicatorului lichiditate redusă deducem că valoarea activelor
circulante prevăzute, mai puţin stocurile este de 3 ori mai mare decât datoriile

81
societăţii, iar la sfârşitul lui 2002 situaţia este şi mai bună lichiditatea redusă având o
valoare de 4,18%. Din această situaţie deducem că societatea este capabilă în orice
moment să-şi acopere datoriile fără să apeleze la alte surse.
Indicatorul lichiditate imediată relevă faptul că societatea este capabilă să-şi
onoreze datoriile pe termen scurt (impozite taxe, amenzi) fără să apeleze la alte surse
de venituri decât disponibilităţiile proprii, acest lucru se observă şi din studiul
bugetului de trezorerie prezentat în capitolul anterior.
Lichiditatea globală a fost preconozată a fi de 4,08 ceea ce de notă faptul că
S.C. SCADT S.A. are o situaţie economică favorabilă putând să-şi onoreze obligaţiile
financiare. Mai mult decât atât realizarea acestui indicator a crescut cu aproape 2%
faţă de previziune având o valoare de 5,53%.
Per ansamblu societatea are o situaţie economică bună reuşind să-şi mărească
profitul cu un minimum de investiţii şi cu o bună promovare a produselor obţinute din
activitatea de bază.
În urma calculelor efectuate pentru indicatorii financiari şi a comparării
datelor previzionate cu cele realizate, putem concluziona că SC SCADT SA şi-a
îndeplinit planul de activitate şi chiar la depăşit în sensul bun al obţinerii de profit.
Cunoscând faptul că rata medie a dobânzii pe piaţă este de 21%, iar rata
rentabilităţii financiare este de 27%, ne putem da seama cu uşurinţă că valoarea
acţiunilor societăţii pe piaţa bursieră a crescut.
Faptul că a scăzut perioada de recuperare a datoriilor faţă de previziune a făcut
să scadă şi perioada de rambursare a datoriilor, societatea dispunând de sumele
necesare pentru achitarea datoriilor
Rotaţia stocurilor este mai mare decât s-au aşteptat cei din conducerea
întreprinderii ţinând cont de faptul că SC SCADT SA este şi societate de producţie.
Productivitatea muncii este şi ea peste valoarea prevăzută, aportul mediu al
fiecărui angajat fiind de 85.662.000 lei/lună.
Ţinând cont de faptul că în anul analizei atelierul de prelucrare a masei
lemnoase a început producţia se explică astfel dublarea majorităţii indicatorilor şi mai
ales a profitului.
82
 Rezultatul din exploatare a crescut în detrimentul celui financiar ceea ce
demonstrează încă o dată că SC SCADT SA îşi obţine beneficiile în mare parte din
activitatea de producţie.
Importanţa întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli este covârşitoare
ţinând cont de buna desfăşurare a activităţii S.C. SCADT S.A. pe baza planului
întocmit la începutul anului. În capitolul de teorie am arătat că urmărirea de aproape a
oricărei activităţi economice permite remedierea imediată şi exactă a eventualelor
greşeli apărute în desfăşurarea activităţilor de producţie sau în întocmirea situaţiilor
contabile sau de gestiune.
Întocmirea bugetului de trezorerie are şi ea o importanţă deosebită,
cunoscându-se disponibilităţile firmei sau fluxul de numerar se pot prevede
cheltuielile şi veniturile viitoare cu mici abateri.
Pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unei societăţi comerciale
este importantă cunoaşterea situaţiilor financiare anterioare (bilanţul anterior, contul
de profit şi pierdere, situaţia datoriilor şi creanţelor), dar şi urmărirea bugetului de
trezorerie, situaţii financiare prezentate în capitolele anterioare.

BIBLIOGRAFIE
Adrochiţescu M. –“Finanţele întreprinderii în economia de piaţă”,
Adochiţei A. Tipografia “Mitrea”, Piatra Neamţ

Bistriceanu G. –“Finanţele agenţilor economici”, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.

Bran Paul - “Decizia financiară în unitatea economică”, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucereşti, 1980

Brezeanu Petre -“Gestiunea financiară a agenţilor economici în economia

de piaţă”, Lito ASE, 1996.
83
Brezeanu Petre -“Finanţe şi gestiunea financiară”, Editura Economică,
Toma Mihai Bucureşti, 1996.

Garnier P. – “La tehnique comptable aprofondie”, Editura

Dunat, Paris, 1972.

Gagnon J.M. – “Traite de gestion financière”, Editura Gaeton

Khoury N. Marin, Quebec, Canada, 1981.

Gervais M. – “Contrôle de gestion, 4-ème edition, Editura Economică,

Paris, 1991.

Mărgulescu Dan – “Diagnostic economico-financiar”, Editura Romcart,

Niculescu M. Bucureşti, 1994.

Mărgulescu D. - “Analiza economico-financiară”, Editura Fundaţiei

Colaboratori “România de mâine”, Bucureşti, 1999.

Mihăilescu Ion –“Managementul financiar al firmei”, Editura Independenţa

Economică, Brăila, 2000.

Opriţescu M. – “Finanţele întreprinderii”, Suport de curs, Craiova, 1990.

Penan H. – “Contrôle de gestion”, Note de curs, Univ. de St.
Sociale, Toulouse, 1991/92.

Radu F., Buşe L – “Analiza diagnostic şi evaluarea întreprinderii”, Editura

Buşe L.,Dincă M., Reprograph, Craiova, 1999.
Siminică M.

84
Russu Corneliu – “Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii,
Editura Expert, Focşani, 1996.

Stancu Ion - “Gestiunea financiară a agenţilor economici”, Ediţia a-

II-a, Editura economică, Bucureşti, 1994.

Stancu Ion – “Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele

întreprinderilor. Analiza şi gestiunea financiară”, Editura
Economică, Bucureşti, 1996.

Toma M. – “Finanţe şi gestiune financiară”, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1994.

Vintilă Georgeta – “Gestiunea financiară a întreprinderii”, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

*** - Colecţia Naţională “Analiza managerială a firmei”,Editura

Tehnică, Bucureşti, 1998.

*** - Norme Metodologice nr. 181061/1995, privind

întocmirea Bugetului de venituri şi cheltuieli de către
regiile autonome şi societăţile comerciale cu capitalde
stat, M.O. nr. 70 din 18.05.1995.

*** - Statutul SC SCADT SA

85
86