Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Liceul Teoretic Novaci

Filiera :Tehnologică
Profil: Servicii
Specializarea: Tehnician în activitati economice

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVEL IV

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

Prof. Redeca-Lăcătușu Amelia

1
 Novaci
- 2023-
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Liceul Teoretic Novaci
Filiera :Tehnologică
Profil: Servicii
Specializarea: Tehnician în activitati economice

CONTABILITATEA TREZORERIEI
LA S.C. MOB LINE S.R.L.

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

Prof. Redeca-Lăcătușu Amelia

Novaci

2
 - 2023-

CUPRINS

Argument…………………………………………........................………………….... 4
1. CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SOCIETĂȚII MOB LINE
S.R.L…………………………………………………………………………… 5

1.1. Date generale societatea MOB LINE S.R.L........................... 5

1.2. Organizarea societății și managementul acesteia……… 6

2. CAPITOLUL 2 DEFINIREA ȘI STRUCTURA TREZORERIEI........................ 8

2.1. Noțiuni generale trezorerie și documente de evidență a mijloacelor bănești........ 8
2.2. Organizarea contabilităţii trezoreriei................................................................... 10
3. CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ CONTABILITATEA TREZORERIEI LA S.C.
MOB LINE S.R.L………………………………………………………………... 16
3.1. Operațiuni economico-financiare desfășurate de S.C. MOB LINE S.R.L……. 16
3.2. Monografie contabilă S.C. MOB LINE S.R.L..................................................... 17
Concluzii și propuneri……………………………………........................................... 20
Bibliografie………………………………………………………................................. 21

3
 ARGUMENT
Am ales acestă teamă deoarece cunoasterea permanenta a valorilor de realizat si a
valorilor disponibile, precum si a obligatiilor unitatii patrimoniale are o importanta deosebita
pentru urmarirea incasarii drepturilor de creanta si a platii datoriilor la scadenta. Contabilitatea
trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in
conturi la banci si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.
Am ales aceasta tema deoarece problema gestionarii resurselor financiare este in primul
rand aplicabila tuturor firmelor si trebuie sa preocupe orice manager si orice persoana implicata
in gestionarea resurselor firmei.Numai o buna gestionare si o supraveghere atenta duce la
continuitatea activitatii unei entitati, orice factor extern fiind capabil sa destabilizeze buna
desfasurare a activitatii. Ma refer aici la posibilitatea neincasarii creantelor la termen, la
fluctuatiile de curs valutar, la supravegherea persoanelor implicate in gestionarea acestor
resurse.Utilizatorii informatiilor contabile nu se pot multumi numai cu informatiile cuprinse in
situatiile financiare, deoarece interesul lor se manifesta in legatura cu evolutia pozitiei financiare
fata de situatia de la inceputul anului financiar cat si pentru ca utilizarea contabilitatii de
angajamente genereaza o dimensiune ipotetica a performantelor intreprinderii, in sensul ca
profitul prezentat la sfarsitul anului financiar nu coincide, de cele mai multe ori, cu soldul
disponibilitatilor banesti la acelasi sfarsit de an.
Prin trezorerie se intelege ansamblul de operatii financiare pe care le face unitatea
patrimoniala pentru procurarea mijloacelor banesti necesare acoperirii cheltuielilor determinate
de activitatea desfasurata.
Termenul de trezorerie in sens restrans cuprinde disponibilitatile banesti la banci si in
numerar, iar in sens larg termenul se extinde si la valorile imobiliare de plasament (de exemplu
actiuni) care pot fi transformate prin vanzare in disponibilitati banesti. Sunt asimilate mijloacelor
de trezorerie si creditele pe termen scurt contractate cu bancile pentru plati.Pentru titularul unui
patrimoniu, notiunea de trezorerie inseamna totalitatea mijloacelor pe care le are la dispozitie
pentru a putea face fata platilor.
Trezoreria agentului economic reprezinta totalitatea activitatilor specializate de
organizare si conducere a fluxului de moneda, de administrare a lichiditatilor si a creditelor pe
termen scurt.
4
CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SOCIETĂȚII MOB LINE S.R.L.

1.1. Date generale societatea MOB LINE S.R.L.

Societatea comercialăMOB LINE S.R.L. are un capital social de 200 lei. Denumirea
societății este MOB LINE și a fost înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul
J18/998/2018, iar C.U.I 9298987. Societatea MOB LINEun mumăr mediu de 10 salariați, iar o
mare parte din personal are un inalt grad de pregatire, experienta si competenta
profesionala.Este o companie cu capital 100% privat. Capitalului social al firmei la înființare era
de 200 RON și constituit prin aport în numerar, divizat în 20 părți sociale.

Obiectul principal de activitate este Fabricarea de mobila, conform COD CAEN 3109, iar
obiectivul general este acela de a oferi o mobila de cea mai buna calitate in cel mai scurt timp.
De asemenea, societatea are doua dube și desfășoară și activitatea de prestări servicii în domeniul
transportului. Produsul principal însă, este reprezentat de cherestea dar si de panoul de lemn,
care, dupa prelucrare va da nastere elementelor de mobilier. Produsele oferite sunt reprezentate
de piesele de mobilier.Gama de produse este diversificata, pornind de la ceea ce se numeste “mic
mobilier” (aici intrand produse si accesorii de mici dimensiuni, cum ar fi: etajere, scaune,
suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn), usi si ferestre (inclusiv tamplarie
ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele,
dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese – inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire
etc.), mobilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru
calculator – adesea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru
toate acestea -, mese pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile).

Produsul principal este reprezentat de cherestea dar si de panoul de lemn, care, dupa
prelucrare va da nastere elementelor de mobilier. Reziduurile rezultate, de exemplu rumegusul,
este reutilizat. Panoul de lemn masiv este un produs obtinut printr-un procedeu de reasezare a
cherestelei dupa eliminarea « defectelor » lemnului (inima rosie, noduri cazatoare, parti de coaja
infundata etc.). Posibilitatea de producere a acestui panou duce la obtinerea unui produs

5
armonios, echilibrat, ce se poate prelucra fara restrictii.Serviciul in sine este prelucrarea
lemnului, conceperea design-ului in functie de dorintele clientilor, ambalarea si expedierea lui.

1.2. Organizarea societății și managementul acesteia

Pentru buna functionare a fabricii MOB LINE S.R.L. areurmătoarele categorii de

personal:
un manager,un contabil,un PR,o secretara,10 de muncitori,1 femeie de serviciu.
In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul
angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele
societatii. Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice
acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile
financiare ale societatii.
Spatiul destinat acestei fabrici este o hala construita din panouri metalice, avand fundatia
din beton armat si structura de rezistenta alcatuita din stalpi si cadre metalice. Hala are o
suprafata de 554 metru patrati. Biroul administratorului si atelierul mecanic au, impreuna, o
suprafata de 185 metri patrati. Ferestrele sunt confectionate cu geamuri din sticla obisnuita,
montate in rame metalice .Cele doua usi de acces, de mari dimensiuni, sunt metalice.
Instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat
cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti. Incalzirea intregului centru de
productie si apa calda sunt asigurate de o centrala termica alimentata cu lemne.
Centrul de productie este dotat cu utilaje destinate prelucrarii lemnului de esenta tare:
abrice, masini de rindeluit, ferastraie cu panze circulare si mese de lucru mobile, utilaje exaustare
mobila, masini de gaurit, banzic, masini de frezat, prese, masini de slefuit, compresoare si
strunguri. Hala este imprejmuita cu garduri din plasa de sarma, sustinute de stalpii metalici, fixati
in fundatia de beton. Terenul aferent are suprafata de 2. 976 metri patrati. Intreaga proprietate
este delimitata cu garduri din scanduri. Aleea ce duce de la drumul de acces pana la parta halei
este pavata cu dale din beton.

Avantajele acestei hale sunt:

- hala este amplasata in zona centrala a localitatii;

6
 - centrul de productie este racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica;
- instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat
cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti;
- proiectul de constructie a halei permite o compartimentarea rapida, cu cheltuieli mici;
- zona in care este amplasat centrul de productie (in apropierea unei sosele judetene si a
zonelor de exploatare forestiera ), recomanda pastrarea destinatiei initiale de fabrica de
prelucrarea a lemnului;

Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei consta dintr-o serie de operatii desfasurate in

sectiile de prelucrare mecanica a lemnului si sectiile de vopsitorie, lacuire si lustruire. In fabricile
de mobila la care finisarea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor
de finisat, umplerea porilor, aplicarea grundului, slefuirea uscata si indreptarea defectelor,
aplicarea nitrolacurilor, slefuirea umeda si lustruirea.
Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului
(croit, incleiat, finisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare
a grundului, de slefuire uscata sunt similare cu cele analizate pentru sectiile de prelucrare
mecanica a lemnului. La fabricarea mobilei curbate, in sectiile de slefuit exista un accentuat
pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce cel mai mult praf.
Operatia de slefuit se executa cu ajutorul diferitelor masini cu disc, orizontale, cu
cilindri, in functie de forma pieselor care se slefuiesc. Existenta prafului fin si in cantitati destul
de mari, in atmosfera unor incaperi, este un fapt specific unitatilor de mobila, in special la mobila
curbata, deoarece la astfel de piese nu este posibila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru
absorbtia perfecta a prafului. Un accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit.
O mare parte din produsele de mobilier realizate in Romania sunt destinate exportului.
Modalitatea de promovare foarte uzitata este Internetul. Mobila fabricata in Romania este foarte
cautata in afara granitelor tarii, iar o pagina web bine realizata (preferabil si in una/doua limbi de
circulatie internationala) poate atrage numerosi clienti externi, dar si locali.

7
 CAPITOLUL 2 DEFINIREA ȘI STRUCTURA TREZORERIEI

2.1. Noțiuni generale trezorerie și documente de evidență a mijloacelor bănești

Trezoreria prin noţiunea ei, cuprinde totalitatea lichidităţilor monetare şi a echivalentelor

de numerar de care dispune o societate pentru a putea sustine plăţile scadente.
Trezoreria unei firme, după cum a demonstrat de nenumarate ori practica economică,
influențează toate sectoarele de activitate, de la aprovizionarea cu materii prime și materiale până
la salariile personalului. O gestiune proastă sau în condiții economice nefavorabile poate atrage
după sine penalități și amenzi în sume uriașe, care în final nu vor mai putea fi plătite și inevitabil
va duce la faliment.
Lichidităţile monetare sunt mijloacele băneşti efective pe care le deţine o societate,
compusedin:
-numerarul aflat în casieria societatii;
-disponibilităţi băneşti aflate în bănci;
-avansuri de trezorerie.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe termen scurt, care sunt uşor -
convertibile în mijloace băneşti efective, compuse din:
valori de încasat: efecte comerciale, cecuri etc.
titluri de plasament: acţiuni, obligaţiuni etc.
alte valori: timbre fiscale, timbre poştale, bonuri valorice de combustibil, tichete de masă etc.
Fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul operaţiilor monetare şi financiare pe care le
efectuează o entitate economică pentru asigurarea mijloacelor băneşti şi efecuarea decontărilor
curente.
Documentele ce stau la baza operaţiunilor de încasări şi plăti sunt diferite în funcţie de
felul decontarii obligaţiilor băneşti dintre societati, acestea se pot face în numerar sau fără
numerar.

8
 Documente privind decontările cu numerar
Plata și încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mişcarea directă a
sumelor băneşti. Documentul utilizat pentru înregistrarea operativă a încasărilor şi plăţilor în
numerar efectuate prin casieria societatii este Registrul de casă.
Înregistrarea operaţiilor de încasări şi plăţi în registrul de casă se face pe baza documentelor
justificative, care, în principal, sunt următoarele: dispoziţie de plată-încasare către casierie,
chitanţă. monetar, bon de comandă-chitanţa, bon de vânzare, cec de numerar, borderou de
achizitie, statul de salarii, lista de avans chenzinal, foaie de vărsământ.
Documente privind decontările fără numerar
În cazul încasării sau plăţii fără numerar există un decalaj între momentul iniţierii şi cel al
finalizării decontării, care se face, de obicei, prin intermediul băncilor.
Plăţile fără numerar utilizează instrumente şi mijloace de plată emise pe suport de hârtie,
magnetic sau electronic.
Încasările şi plăţile fără numerar se înregistrează în extrase de cont, pe baza documentelor
care reflectă operaţiile efectuate prin conturile bancare. Extrasul de cont este emis de către bancă
şi cuprinde: data emiterii, numărul documentelor justificative, soldul precedent, încasările,
plăţile, soldul final.
Principalele instrumente de plată fără numerar sunt: cecul, ordinul de plată. biletul la
ordin şi cambia.
Ordinul de plata
este o dispoziție necondiționată dată de emitent unei bănci de a plăti unui beneficiar la o anumită
dată o sumă de bani;
Cecul:
este un instrument cu care se poate plăti valoarea unor bunuri primite fără a avea nevoie de
numerar;este utilizat de titularii de cont cu disponibilități în cont;circula între trei persoane:
trăgător-tras- beneficiar;se emite de trăgător (titularul de cont) prin care se cere băncii ca în
calitatea sa de tras saă plătească beneficiarului (sau însuși trăgătorului aflat în poziție de
beneficiar) o sumă de bani la prezentarea cecului;
se plateste numai la vedere, adică la depunerea lui de către beneficiar;
9
Biletul la ordin:
este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti beneficiarului la
scadență o sumă de bani. Este și un titlu de credit creat de emitent în calitate de debitor care se
obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în
calitate de creditor.
Cambia
este un instrument de plată dar și un titlu de credit prin care trăgătorul (emitentul) plătește o
datorie față de beneficiar prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare trăgătorului. Plata
se face la ordinul trăgătorului sau al beneficiarului.
2.2. Organizarea contabilităţii trezoreriei

Organizarea contabilitătii trezoreriei se face în funcție de mai multe obiective:

-efectuarea plăţilor şi a încasărilor la termenele scadente;
-fundamentarea bugetului de trezorerie;
-respectarea legislaţiei financiar-bancare şi fiscal;
-evidenta si controlul operativ al operatiilor de trezorerie cu si fără numerar;
-gestionarea eficientă a investitiilor financiare si a creditelor bancare pe terme scurt;
În funcție de acestea, se stabiliesc conturi sintetice și analitice, sistemul de documente
pentru consemnarea operațiunilor de trezorerie, felul de înregistrare și prelucrare al acestora.
Contabilitatea sintetică a trezoreriei se organizează cu ajutorul conturilor din clasa 5
"Conturi de trezorerie", care, potrivit OMFP 1802/2014, cuprinde următoarele grupe de conturi:
50 Investiţii pe termen scurt
Investițiile financare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate în hârtii de
valoare, care au ca scop realizarea unui câștig în urma vânzării acestora la un preț mai mare decât
cel de cumpărare.
51 Conturi la bănci
Acestea țin evidența disponibilităților în lei sau în valută existente în conturile bancare
ale societății, precum și mișcările efectuate prin aceste conturi.După conținutul economic sunt
conturi de active circulante bănești

10
 După funcţia contabilă sunt conturi de activ, care ţin evidenţa disponibilităţilor în lei sau
în valută existente în conturile bancare ale entitătii, precum şi a încasărilor şi plăţilor efectuate
prin aceste conturi
În debit se înregistrează
sumele depuse sau virate în cont din alte conturi de trezorerie (581 ); » subvenţiile de investiţii
sau de exploatare încasate (131, 445, 7 41 );
suma împrumuturilor obţinute prin emisiuni de obligaţiuni (161 ); » creditele bancare pe termen
lung sau scurt încasate (162, 519);
sumele încasate de la societăţile legate prin participaţii, din cadrul grupului sau afara grupului
(166,451,453);
sumele încasate reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate (167); » creanţele +
mobilizate şi dobânzile aferente încasate (267, 763);
sumele încasate de la clienţi şi debitori diverşi (411, 413,461);
sumele recuperate din debite ale personalului (4282);
TVA de recuperat încasată de la buget ( 4424 );
sume restituite de la buget, reprezentând impozite şi taxe plătite în plus (446, 447, 448);
sumele depuse în cont de către asociaţi (4551 );
sumele depuse în cont ca aport în numerar la capitalul social (456);
sumele primite ca rezultat al operaţiilor în participaţie (458);
sumele încasate şi necuvenite (462 sau 473);
veniturile încasate în avans (472);
sumele încasate de la subunităţi sau de la unitate (481, 482);
valoarea investiţiilor pe termen scurt cedate (501 la 508, 7642);
valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale încasate (5112, 5113, 5114);
veniturile din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii (706);
alte venituri din exploatare încasate (758);
dividendele încasate pentru participaţiile la capitalul altor societăţi comerciale (761, 762);
veniturile din dobânzi încasate (766);
diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilit. în valută stabilite la închiderea
exerciţiului financiar şi la decontarea op. în valută (765);
11
diferenţele favorabile, aferente operaţiunilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, în
cursul exerciţiului (768).
valoarea sconturilor încasate (767);
În credit se înregistrează
sumele ridicate din cont şi virate în alte conturi de trezorerie (581 );
împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni rambursate (161 );
creditele bancare pe termen lung şi scurt rambursate (162, 519);
alte împrumuturi şi datorii asimilate rambursate sau achitate (167);
sumele restituite societăţilor care deţin titluri de participare ale entităţii, sau altor societăţi
comerciale din cadrul grupului sau legate prin interese de participare (166,451,453);
valoarea de achiziţie a investiţiilor financiare cumpărate (261 la 265, 501 la 508);
vărsămintele efectuate pentru titlurile imobilizate şi investiţiile financiare pe termen scurt (269,
509);
cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, atunci când nu sunt îndeplinite
condiţiile pentru recunoaşterea lor ca -imobilizări necorporale; alte cheltuieli legate de
răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii (149);
sumele achitate privind operaţiile în participaţie (458);
dobânzile achitate ( 168, 518, 666 );
avansurile acordate furnizorilor de imobilizări (232, 234);
valoarea împrumuturilor acordate pe termen lung (267);
plăţile efectuate către furnizori şi creditori diverşi (401 la 408, 462);
sumele achitate reprezentând cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile, redevenţele, locaţiile de
gestiune şi chiriile, primele de asigurare, studiile şi cercetările, comisioanele şi onorariile,
protocol, deplasări, detaşări, transferări, poştale şi taxe de telecomunicaţii, sume achitate pentru
alte servicii executate de terţi (611 la 614, 622 la 626, 628);
plăţi efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare (658);
sumele plătite pentru acţiuni proprii răscumpărate (109);
plăţile efectuate către personalul entităţii (421 la 426);
reţinerile din salarii achitate terţilor (427);
impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate virate la buget (441, 4423, 4426, 444, 446, 447, 448);
12
sumele achitate reprezentând contribuţia la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate
(43 ·1 ); la fondul de şomaj (437);
sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii sociale (438);
sumele achitate asociaţilor (455, 456);
dividendele achitate asociaţilor sau acţionarilor (457);
restituirea sumelor în curs de clarificare (462 sau 473);
sumele plătite de către unitate sau de către subunităţi (481, 482);
plăţile efectuate în avans (471 );
valoarea serviciilor bancare plătite (627);
diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponib. în valută stabilite la închiderea
exerciţiului financiar şi la decontarea operaţiilor în valută (665);
valoarea sconturilor achitate (667).
diferenţele nefavorabile, aferente operaţiunilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, în
cursul exerciţiului (668).

53 Casa (și alte valori)

Acestea țin evidența numerarului în lei sau în valută existent în casieria societății, precum
și mișcările efectuate în numerar. Alte valori înseamnă: tichete de valoare, bonuri, bilete etc.
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa numerarului aflat în casieria entităţii, precum şi a
mişcării acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate.
Este un cont de activ.
În debitul contului 5311 “Casa in lei” se înregistrează:
– sumele ridicate de la bănci (581);
– sumele încasate de la clienţi (411);
– sumele încasate de la acţionari/asociaţi şi din operaţii în participaţie (455, 458);
– sumele încasate reprezentând aport la capitalul social (456);
– debite încasate de la salariaţi şi debitori diverşi (428, 461);
– sumele încasate de la creditori diverşi (462);
– sumele încasate reprezentând venituri anticipate (472);
– sumele încasate şi necuvenite unităţii (473);
13
– sumele virate unităţii de către subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau subunităţilor, de
către unitate (în contabilitatea subunităţilor) (481, 482);
– sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate (542);
– sumele încasate din servicii prestate, vânzarea mărfurilor şi alte activităţi (704, 707, 708,
4427);
– sumele încasate din studii, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii (705, 706);
– sumele încasate din despăgubiri şi alte venituri din exploatare (758);
– câştigul rezultat din vânzarea investiţiilor pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât
valoarea contabilă (764);
În creditul contului 5311 “Casa in lei” se înregistrează:
– depunerile de numerar la bănci (581);
– costul de achiziţie al investiţiilor financiare cumpărate în numerar (261, 263, 265, 267, 269,
501, 505, 506, 508, 509);
– plăţile efectuate către furnizori (401, 404);
– sumele achitate personalului (421, 423, 424, 425, 426, 428);
– plăţi ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii (201);
– sumele achitate colaboratorilor (401);
– plăţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate şi subunităţi (481, 482);
– sumele achitate reprezentând cheltuielile cu redevenţele, chiriile, primele de asigurări,
comisioanele, onorariile, protocol, deplasări, detaşări, transferări, taxe poştale şi taxe de
telecomunicaţii, sume achitate pentru alte servicii executate de terţi (612, 613, 622 la 626, 628);
– plăţile efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare (658);
– sumele achitate terţilor reprezentând reţineri sau popriri din remuneraţii (427);
– sumele plătite din operaţii în participaţie (458);
– sumele restituite asociaţilor/acţionarilor (455, 456);
– dividendele plătite acţionarilor/asociaţilor (457);
– sumele achitate creditorilor diverşi (462);
– sumele plătite anticipat (471);
– sumele încasate şi necuvenite unităţii (473);
– plăţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate şi subunităţi, precum şi între
14
subunităţi (481, 482);
– cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, atunci când nu sunt
îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale (149);
– alte cheltuieli legate de răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii (149);
– plăţile în numerar reprezentând alte valori achiziţionate (532);
– avansurile de trezorerie acordate (542);
Soldul contului reprezintă numerarul existent în casierie, in lei.

54 Acreditive (și avansuri de trezorerie)

Acreditivele sunt disponibilități bănești virate într-un cont distinct și destinate achitării
obligațiilor față de furnizori de către banca clientului, la prezentarea documentelor de livrare de
către banca furnizorului.
Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziția salariaților (și a administratorilor),
în vederea efectuării unor plăți în numele societății.
58 Viramente interne
Prin acest cont se ține evidența viramentelor de disponibilități între conturile de
trezorerie.
59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa constituirii ajustărilor pentru
pierderea de valoare a investiţiilor financiare la entităţi afiliate, a obligaţiunilor emise şi
răscumpărate, obligaţiunilor şi a altor investiţii financiare şi creanţe asimilate, precum şi a
suplimentării, diminuării sau anulării acestora.

15
 CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ CONTABILITATEA
TREZORERIEI LA S.C. MOB LINE S.R.L.

3.1. Operațiuni economico-financiare desfășurate de S.C. MOB LINE S.R.L.

S.C. MOB LINE S.R.L este o persoană juridică română înfiinţată conform Legii 31/1990
privind societăţile comerciale şi respectând totodată OMFP 1802/2014 privind Reglementările
referitoare la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale.

În cursul lunii aprilie2020, entitatea efectuează următoarele operații economice:

1. Societatea acordă un avans de treorerie unui salariat care urmează să plece în delegație, în
sumă de 300 lei.
2. Angajatul se reintoarce din delegatie si depune la contabilitate decontul pe care reflecta o
cheltuială cu chiria în sumă de 200 lei și o cheltuială cu diurnaîn valoare de 50 lei.
3. Ulterior se restituie avansul neutilizat.
4. În data de 15.04.2020 se înregistrează cheltuiala cu energia și plata acesteiaîn valoare de
500 lei în numerar conform chitanței numărul 30.
5. În data de 20.04.2020 are loc încasarea clienților din luna anterioară, în valoare de 3.000
conform chitantei numărul 50, ulterior suma încasată se depune la bancă conform O.P numărul
26.
6. Se prestează servicii în valoare de10.000 lei, iar decontarea se face pe bază de efect emis
de client.

16
 3.2. Monografie contabilă S.C. MOB LINE S.R.L.

1.Se înregistrează acordarea avansului de trezorerie

*

542,,Avansuri de trezorerie” = 5311,,Casa în lei” 300

2.Se evidențiază depunerea la contabilitate a decontului pe care se reflectă cheltuielile

625,,Cheltuieli cu deplasări, detașări și = 542,,Avansuri de trezorerie” 250

transferuri”

3.Restituirea avansului neutilizat

5311,,Casa în lei” = 542,, Avansuri de trezorerie ” 50

4.Se înregistrează cheltuiala cu energia și plata acesteia

605,,Cheltuieli cu energia și apa” = 401,,Furnizori” 500

17
 *

Ulterior are loc plata facturii de energie

401,,Furnizori” = 5311,,Casa în lei” 500

5. Se înregistrează încasarea clienților

5311 ,,Casa în lei” = 4111 ,,Clienți” 3.000

Depunerea sumei la bancă

581 ,,Viramente intrne” = 5311,,Casa în lei” 3.000

Concomitent are loc următoarea operație

5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 581 ,,Viramente interne” 3.000

18
6.Se evidențiază emiterea facturii de prestări servicii

4111,,Clienți” = 704,,Venituri din servicii prestate” 10.000

Acceptare efect
*

413,,Efecte de primit de la clienți” = 4111,,Clienți” 10.000

Depunere efect la bancă

*

5113,,Efecte de încasat” = 413,,Efecte de primit de la clienți” 10.000

19
 Concluzii și propuneri

În lucrarea de față am prezentat aspecte teoretice și practice privind contabilitatea

trezoreriei la MOB LINES.R.L.
Trezoreria cuprinde ansamblul lichidităţilor monetare şi a echivalentelor de numerar de
care dispune o unitate:  lichidităţile monetare: numerar în casierie,disponibil în conturi
bancare,avansuri de trezorerie  echivalente de numerar: valori de încasat (efecte comerciale,
cecuri) titluri de plasament ( acţiuni, obligaţiuni) alte valori (timbre fiscale, timbre poştale,
bonuri valorice de combustibil, tichete de masă) .Fluxurile de trezorerie se pot efectua în
monedă naţională sau valută.
Trezoreria agentului economic reprezinta totalitatea activitatilor specializate de
organizare si conducere a fluxului de moneda, de administrare a lichiditatilor si a creditelor pe
termen scurt.
Trezoreria este un element esential si totodata principala restrictie a gestiunii financiare a
firmei. In ea se concretizeaza rezultatele modului de realizare a activitatii si de respectare a
cerintelor echilibrului financiar. Nu intotdeauna o intreprindere care incheie exercitiul cu profit
are si o trezorerie pozitiva (disponibilitati in banca si in casa). Si aceasta datorita decalajului
dintre inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor si scadenta lor ca incasari si plati,
decalaj care poate fi hotarator pentru soarta financiara a intreprinderii.
Din evidentele statistice rezulta ca cea mai mare parte a falimentului se datoreaza
slabiciunilor in gestiunea trezoreriei. Ca urmare a desfasurarii activitatilor in cadrul
intreprinderilor au loc o serie de fluxuri financiare de intrari si iesiri de lichiditati. Asigurarea
lichiditatilor este o conditie permanenta pentru ca intreprinderile sa isi poata continua activitatea.
Mai mult decdt atat, trezoreria trebuie asigurata pe anumite perioade — an, trimestru, luna, zi —
pentru a sti in orice moment nivelul acesteia, pentru a plasa plusul de trezorerie sau pentru a
asigura impulsuri din afara in vederea acoperirii eventualelor minusuri de trezorerie.
20
 De aceea, consider ca asigurarea trezoreriei este o activitate complexa, influentata de
toate activitatile care se desfdsoara intr-o intreprindere.

BIBLIOGRAFIE
1. Bădoi, M., Legea Contabilității comentată – Explicații – Studiu de caz – Monografii
contabile, Editura Universul Juridic, București, 2013.
2. Gh. M. Pistol, Luminița Pistol, Gh. Albu, Gelu Manea, Comerțul interior, Editura
Economică, 2004
3. M.Cristea Bazele contabilităţii, Editura Didactică, Bucureşti2012
4. I. Nicoară,C.Sabău Contabilitatea societăţilorcomerciale.
*** Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
*** Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
***Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2014 pentru reglementare unor măsuri fiscal-bugetare şi
modificarea unor acte normative
*** Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

21