PISA 2022

ROMÂNIA

7364
elevi de
15 ani
 ariilor de îmbunătățire a performanței
elevilor,
262 stării de bine, precum și a angajării în
Programul pentru învățare
Evaluare Internațională a elevilor

Optimizarea educației prin identificarea

de țări
informații utile pentru
monitorizarea tendințelor
privind
participante
competențele elevilor

Participarea ROMÂNIEI
școli

81 Acumularea unor
2006 2009 2012 2015 2018 2022

CUPRINS
Performanța academică
o Rezultatele la matematică, lectură și științe în PISA 2022 o
Evoluția rezultatelor între 2006 și 2022
o Descrierea nivelurilor de competență
o Distribuția elevilor pe nivelurile de competență o
Decalaje de performanță asociate diverșilor factori
 Starea de bine a elevilor
o Satisfacția cu viața
o Expunerea la bullying
o Siguranța în școală și în jurul școlii
o Așteptările în legătură cu continuarea studiilor

Bazele succesului
o Resurse umane, materiale și temporale
o Climatul școlar

Concluzii
MATEMATICĂ, LECTURĂ, ȘTIINȚE
-rezultate

România OECD UE
45 puncte sub media OECD & 600
44 puncte sub media EU
550
500
485 300
473 475 472 468 481 250
450 200
400 150
428 428 428 100
350
50
0
Matematică Lectură Științe

47 puncte sub media OECD & 40 puncte sub media EU 57 puncte sub media OECD & 53 puncte sub media EU
Evoluția rezultatelor între 2006-2022

550
550
550
530
530
530
u
S
i
510 490 470 450 430 S
439 435
i
510 490 470 450 430 de
m

418 428 426

m
410 390 370 350 438 434 396*
428 428 428
de

410 390 370 350 r

424 510 490 470 450 430
m

444*430 o
u
r
r
445* 428 i

415427 410 390 370 350

c
o
o d
S
c
c u
e

2006 2009 2012 2015 2018 2022

PISA
România Media OECD Tendință - România
2006 2009 2012 2015 2018 2022 PISA
2006 2009 2012 2015 2018 2022 PISA

11 puncte

415 420 425 430 435 440 445 450 2022 2012

17* puncte *diferență semnificativă statistic

9 puncte

MATEMATICĂ
Niveluri de competență definite în PISA
 NIVEL 6
NIVEL 5 NIVEL 4 NIVEL 3 NIVEL 2
NIVEL 1A NIVEL 1B NIVEL 1C
Descriptori
❑ Elevii pot rezolva probleme
abstracte și dau dovadă de creativitate
și gândire flexibilă în elaborarea de
soluții. De exemplu, ei pot recunoaște
când pot fi utilizate, într-un context
atipic, un algoritm sau o metodă de
rezolvare care nu au fost specificate în
textul sarcinii de lucru sau când este
necesară demonstrarea unei înțelegeri
mai profunde a unui concept
matematic ca parte a unei justificări.
669607 545 482 420 358 295 233
SUB NIVEL 1C
Descriptori
❑ Elevii pot recunoaște situațiile în
care trebuie să elaboreze strategii
simple de rezolvare a problemelor,
inclusiv realizarea unui model
matematic simplu care implică o
singură variabilă ca parte a strategiei
de rezolvare.
❑ Elevii pot corela diferite surse de
informații și reprezentări, inclusiv prin
folosirea eficientă a modelelor
matematice sau a foilor de calcul Excel
ca parte a soluției lor.
Niveluri de competență definite în PISA
care au elaborat-o și problema inițială.
❑ Elevii demonstrează o înțelegere de
bază a relațiilor funcționale și pot
❑ Elevii pot extrage informații rezolva probleme care implică rapoarte
relevante din una sau mai multe surse simple. Elevii sunt capabili să facă
care utilizează moduri de reprezentare interpretări literale ale rezultatelor.
ușor mai complexe, cum ar fi tabele cu
două intrări, grafice sau reprezentări
bidimensionale ale obiectelor
tridimensionale.
❑ Elevii sunt capabili să gândească
critic și folosesc corect operațiile și
relațiile matematice simbolice și
formale pentru a-și comunica clar
raționamentul. Elevii pot reflecta
asupra nivelului de adecvare a
propriilor acțiuni în raport cu soluția pe
LECTURĂ
 reprezintă perspective multiple și confrunta informațiile provenite din mairealizarea de inferențe pentru a corela
potențial contradictorii, folosind criterii multe texte, identificând și rezolvând sarcina și textul/textele. Materialele de
NIVEL 5 NIVEL 4 NIVEL 3 multiple și realizând inferențe pornind discrepanțele și conflictele la acest nivel includ unul sau mai multe
de la diverse fragmente ale textului intertextuale prin inferențe privind texte complexe și abstracte, care
❑ Elevii pot înțelege texte lungi și aflate la distanță unele de altele, sursele de informație, interesele implică perspective multiple și,
698626 553 480 abstracte, în care informațiile de interes pentru a decide cum ar putea folosi explicite sau deghizate ale acestora probabil, divergente. Informațiile-țintă
sunt în mod profund structurate și doar informația. precum și alte indicii ale validității pot lua forma unor detalii în mod
într-o manieră indirectă corelate ❑ Elevii pot reflecta în profunzime informației. profund structurate în text sau între
NIVEL 6
sarcinii de lucru. Aceștia pot compara, asupra sursei textului în raport cu ❑ Sarcinile de la nivelul 6 necesită, de mai multe texte și potențial ascunse de
confrunta și integra informații care conținutul acestuia și folosind criterii obicei, stabilirea de planuri elaborate, alte informații care distrag atenția.
exterioare acestuia. Pot compara și prin combinarea de criterii multiple și
262 189 lungime medie. Pot înțelege pagină dintr-un set pe baza unor specifice, la nivelul textelor de confruntarea pe baza unei
relații sau pot construi indicații explicite, care pot fi lungime medie. Ei pot reflecta singure caracteristici din text.
semnificația dintr-o parte uneori complexe; de asemenea, asupra unor caracteristici vizuale Sarcinile tipice de reflecție la
407 NIVEL 2 limitată a textului, realizând pot localiza una sau mai multe sau tipografice simple; pot acest nivel le cer cititorilor să
inferențe de bază, atunci când informații pe baza unor criterii compara argumente și pot facă o comparație sau mai multe
NIVEL 1A NIVEL 1B NIVEL 1C informațiile nu sunt evidente multiple, parțial implicite. evalua motivele care le susțin, pe conexiuni între text și cunoștințe
335 și/sau atunci când textul ❑ Dacă primesc o solicitare baza unor afirmații scurte și exterioare acestuia, pe baza
(textele) includ(e) informații care explicită, elevii pot să reflecteze explicite. experienței și a atitudinilor
❑ Elevii pot identifica ideea distrag atenția. asupra scopului general sau ❑ Sarcinile de la nivelul 2 pot personale.
principală dintr-un text de ❑ Elevii pot selecta și accesa o asupra scopului unor detalii implica și compararea sau

SUB NIVEL 1C

ȘTIINȚE
Niveluri de competență definite în PISA

Descriptori
 NIVEL 6 pentru a identifica o concluzie validă
❑ Elevii pot evalua modele
concurente legate de experimente
NIVEL 5 NIVEL 4 NIVEL 3 NIVEL 2 complexe, studii de teren sau
simulări și își pot justifica alegerile.
❑ Elevii sunt capabili să se bazeze pe
NIVEL 1A cunoștințele din viața de zi cu zi și pe
❑ Elevii se pot baza pe o serie de cunoștințele procedurale de bază,
idei și concepte științifice legate pentru a identifica o explicație
între ele, din domeniul științelor și științifică adecvată, pentru a
pot utiliza cunoștințe factuale, interpreta datele și pentru a
procedurale și epistemice pentru a ❑ Elevii pot face distincția între
elabora ipoteze referitoare la argumentele bazate pe dovezi și
fenomene, evenimente și procese teorii științifice și cele bazate pe alte
științifice noi sau pentru a face considerente.
predicții. În interpretarea datelor și a ❑ Elevii demonstrează cunoștințe
dovezilor, aceștia sunt capabili să epistemice de bază prin aceea că
facă distincția între informațiile sunt capabili de a identifica întrebări
relevante și cele irelevante și pot care pot
utiliza cunoștințe care nu le-au fost
predate la școală, acestea nefăcând
parte din curriculum.

708663 559 484 410 335 ❑ Elevii pot utiliza cunoștințe

științifice de bază sau cotidiene

fi investigate științific.
261
NIVEL 1B identifica întrebarea de la care s-a dintr-un set de date simple.
pornit într-un design experimental
simplu.
SUB NIVEL 1B

Distribuția elevilor pe nivelurile

de
compe
tență
PISA
 2022

48.6 % 41.7 % 44 %

+ 2 % + 0,9 % 0 %

Sub nivelul 2
❑ 2022: matematică - 48,6%; lectură - 41,7%; 2022 2018
științe - 44% ❑ 2018: matematică – 46,6% lectură –
40,8%; științe - 44%

nivel 2
 1,4% ❑ 2018: matematică – 3,2%; lectură – 1,4%;
științe - 1%

4 % 2 % 1.4 %

Distribuția elevilor pe nivelurile

de competență PISA 2022 + 0,8 % + 0,6 % + 0,4 %

Nivelurile 5 & 6
2022 2018
❑ 2022: matematică - 4%; lectură - 2%; științe -
 nivel 5

Distribuția elevilor pe nivelurile

de competență 2018 - 2022

NIVEL 6

NIVEL 5

NIVEL 4

NIVEL 3

NIVEL 2

NIVEL 1A
669607 545 482 420 358 295
NIVEL 1B
233
NIVEL 1C

SUB NIVEL 1C
MATEMATICĂ
0 5 10 15 20 25 30 2022 2018
 262 189
2022
NIVEL 6

NIVEL 5

NIVEL 4

NIVEL 3

NIVEL 2

NIVEL 1A

NIVEL 1B

NIVEL 1C

698 626 SUB NIVEL 1C

553 480 LECTURĂ

407 335 Distribuția elevilor 0 5 10 15 20 25 30
pe nivelurile de
competență 2018 -
2022 2018
 410 335 261
2022
NIVEL 6

NIVEL 5

NIVEL 4

NIVEL 3

NIVEL 2

NIVEL 1A

NIVEL 1B

SUB NIVEL 1B

708 663 ȘTIINȚE

559 484 Distribuția elevilor 0 5 10 15 20 25 30 35
pe nivelurile de
competență 2018 -

2022 2018
 + 120 puncte

+ 120 puncte

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

dezavantajate avantajate
fete băieți

600
+ 138 puncte
550
500
450 + 127 puncte
400
350 + 126 puncte
300
250 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

200 dezavantajați avantajați

150
100
50
0
Factori care influențează performanța

+ 126 puncte

MATEMATICĂ
Decalajul de performanță asociat statutului
❑ 132 de puncte diferență între elevii dezavantajați și socioeconomic
 cei avantajați socioeconomic; în țările OCDE, în
medie, 93 de puncte diferență în favoarea celor
avantajați
România Țările OCDE

❑ 446 este scorul mediu pentru elevii cu un ❑ Exceptând nivelurile înalte ale statutului
statut
550
socioeconomic echivalent cu media OCDE; 475,
în
țările OCDE

e
)
t
u

400
i ț

500
d
a
n

350
m
e

m
socioeconomic, performanțele elevilor din de elevi similari din țările OCDE cu precizarea
r

❑ 7,5% dintre elevi sunt in quintila inferioară a că,

statutului socioeconomic, scorul mediu 337

a
l

România se situează sub performanțele

obținute m

( r

450 aceste disparități sunt mult accentuate pentru

ă

c
i

m
 a OCDE

Panta dreptei corespunzătoare relației dintre performanța medie și

statutul socioeconomic

300
segmentul elevilor dezavantajați Scorul mediu al unui elev
al cărui statut socioeconomic este egal cu medi

Media OCDE corespunzătoare statutului socioeconomic

-2.5 -2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 Indexul PISA privind statutul socioeconomic și

cultural
 între școli

❑ 89 de puncte în favoarea elevilor din școlile urbane la

matematică ❑ 93 de puncte în favoarea elevilor din școlile
urbane la lectură ❑ 84 de puncte în favoarea elevilor din
școlile urbane la științe
❑ ¾ dintre școli, sub media OCDE a statutului socioeconomic;
rural urban
scorul mediu pe școală la matematică, sub media OCDE

+ 89 puncte

+ 93 puncte
Urban Rural

l
Variația de performanță
i
ă

o d

c e

+ 84 puncte m

ș r

o
e
c
p
S

ă 700.00 600.00 500.00 400.00 300.00 200.00

c

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

a
-3 -2.5 -2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 Indexul privind profilul
m

l
socioeconomic al școlii
u
 Satisfacția cu viața
❑ 75% dintre elevii români de 15 ani sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de viața lor; 61% este
media OCDE și 64% media UE
❑ Satisfacția cu viața, după cum au declarat elevii de 15 ani, față de anul 2018, a scăzut în
general în țările OCDE, în medie, ca și în România
❑ Fetele au, în general, o probabilitate mai mare de a declara niveluri mai scăzute ale satisfacției
cu viața, comparativ cu băieții
❑ Elevii dezavantajați și cei avantajați din România au declarat niveluri similare ale satisfacției cu
viața; la nivelul țărilor UE, respectiv OCDE, în medie, elevii dezavantajați au declarat un nivel
de satisfacție cu viața mai ridicat comparativ cu colegii lor avantajați
Satisfacția cu viața în rândul elevilor de 15 ani,

Foarte mulțumiți (9-10) Mulțumiți (7-8) Mulțumiți în măsură moderată (5-6) Nemulțumiți (0-4)
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
în 2018 și în 2022 Băieți 7.9
Fete 7.2 Deloc mulțumiți (0 to 4)
Elevi avantajați (quartila superioară) 7.6 Nivelul mediu al satisfacției

Foarte mulțumiți ( 9 or 10) 0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0
Elevi dezavantajați (quartila inferioară) 7.5 A 2-a quartilă 7.4
Mulțumiți în măsură moderată (7 or 8 ) Oarecum mulțumiți (5 or 6)
A 3-a quartilă 7.6

2022 2018
Siguranța în școală si în jurul școlii
❑ Cei mai mulți elevi resimt cea mai mare siguranță în sălile de clasă
❑ Fetele se simt mai puțin in siguranță față de băieți
❑ Elevii dezavantajați din punct de vedere socioeconomic se simt mai în nesiguranță comparativ
cu cei avantajați
❑ Elevii resimt același nivel de siguranță, indiferent dacă școala este din mediul rural sau urban
 Indexul Siguranța în școală sau în jurul școlii

-0.50 -0.40 -0.30 -0.20 -0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50

Băieți
Mă simt în siguranță când merg spre școală 87.2%

Elevi dezavantajați (quartila inferioară) A doua

Mă simt în siguranţă când mă întorc de la şcoală quartilă
spre casă
89.0%
A treia quartilă

Elevi avantajați (quartila superioară)

Mă simt în siguranţă în clasă 91.6%

Mediul urban
Mă simt în siguranţă în diferite locuri din şcoală 87.5% Mediul rural
(de ex., pe holuri, la cantina școlii, la toaletă)
Fete

60% 70% 80% 90% 100%

Procentul elevilor

Expunerea la bullying
❑ Băieții, comparativ cu fetele, sunt mai predispuși să declare că au fost supuși bullyingului cel
puțin de câteva ori pe lună
❑ Elevii dezavantați au fost mai predispuși față de elevii avantajați să declare că au fost supuși
frecvent bullyingului
❑ În școlile din mediul rural, a fi victima bullyingului este o problemă serioasă ❑ Numărul
elevilor afectați de toate formele de bullying investigate a scăzut față de anul 2018

Expunerea la bullying, în 2018 și în 2022 -0.50 -0.40 -0.30 -0.20 -0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 18%
Băieți
Fete 14%
14%
13%
Elevi dezavantajați (quartila inferioară) A 2-a quartilă
11%
A 3-a quartilă 11%
16%
Mediul rural
Mediul urban 6% 6%
Elevi avantajați (quartila superioară) 5%
răspândit zvonuri elevi amenințat(ă) de alți
răutăcioase Unii elevi au luat sau elevi
despre mine au stricat lucruri Unii elevi au râs
Am fost lovit(ă) și care îmi aparțineau de mine
Unii elevi au îmbrâncit(ă) de alți Am fost

2022 2018
Climatul școlar în relație cu
performanța la matematică
❑ Școlile cu un climat pozitiv, raportat la comportamentele elevilor, sunt asociate cu rezultate
mai bune la matematică; un climat pozitiv este asociat cu statutul socioeconomic
❑ Rezultatele elevilor la matematică nu pot fi asociate cu factorii care țin de profesori și
afectează climatul școlii
❑ Rezultatele elevilor la matematică nu pot fi asociate cu factorii care generează un climat școlar
negativ

+78
puncte
26 puncte

it

a
m

ta

id
e

500 480 460 440 420 400 380 360 340 320 300
Idexul Factori asociați elevilor care
afectează climatul școlar
ă

Quartila inferioară Quartila superioară

460 440 420 400 380 360 340 320 300
Idexul Factorii asociați cadrele didactice
care afectează climatul școlar
ă

e
m

Quartila inferioară Quartila superioară

460 440 420 400 380 360 340 320 300
Indexul Climatul școlar negativ Quartila inferioară Quartila superioară

După ce a fost luat în considerare profilul socioeconomic al elevilor și al

școlilor Înainte de a fi luat în considerare profilul socioeconomic al elevilor și al
școlilor¹

Așteptările în legătură cu
continuarea studiilor
❑ 3 din 4 elevi au declarat că se așteaptă să obțină o diplomă universitară
❑ Cu 13 puncte procentuale mai multe fete, față de băieți se așteaptă să termine o facultate
❑ Cu 36 puncte procentuale mai mulți elevi avantajați comparativ cu dezavantajați
socioeconomic
❑ 87% dintre elevii cu cele mai bune performanțe se așteaptă să obțină o diplomă universitară
❑ 54% dintre elevii cu rezultate scăzute se așteaptă să obțină o diplomă universitară

Învățământ gimnazial Învăţământ liceal/profesional sau postliceal Învățământ superior

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Băieți
 Fete

Elevi dezavantajați (quartila inferioară)

A 2-a quartilă

A 3-a quartilă

Elevi avantajați (quartila superioară)

Resursele umane în relație cu

performanța la matematică
❑ Elevii din școli care nu se confruntă cu lipsa personalului didactic au obținut rezultate similare
la matematică cu cei care aparțin școlilor care se confruntă cu astfel de situații. ❑ Nu s-au
demonstrat diferențe în privința deficitului de personal didactic între școlile dezavantajate, față
de cele avantajate din punct de vedere socioeconomic sau între școlile din mediul urban față de
cele din rural.
u

r
deficitul de
o

440 420 400 380

360 340 320 300
Indexul privind

it

ta

ide

l
 personal didacticQuartila superioară

inferioară Quartila

După ce a fost luat în considerare profilul socioeconomic al elevilor și al

școlilor Înainte de a fi luat în considerare profilul socioeconomic al elevilor și al
școlilor¹

Resursele materiale în relație cu

www

performanța la matematică
❑ Elevii din școli cu resurse materiale adecvate au obținut la matematică rezultate similare cu
cei care provin din școli cu deficit de resurse
❑ Performanța la matematică nu poate fi asociată cu absența resurselor digitale și nici cu
calitatea acestora
❑ Rezultatele la matematică ale elevilor din școli în care pregătirea profesorilor pentru
integrarea TIC este considerată ca fiind foarte bună, nu diferă de cele ale elevilor din școli în
care acest aspect nu este considerat satisfăcător.
 c

it
m
Indexul privind pregătirea
m
a e
pentru învățarea digitală
t
m
r

e a

ta o

m c

460 440 420 400 380

m

S
a

l
360 340 320 300
u

i
Quartila inferioară Quartila
d
superioară
e

Quartila inferioară Quartila

r Procesul de predare este
o 460 440 afectat de lipsa resurselor
superioară
c
Indexul privind deficitul de și instrumentelor digitale
S

resurse materiale
460 440 420 400 380 Procesul de predare este
360 340 320 300 afectat de existența unor
a resurse și instrumente
l
ă
digitale necorespunzătoare
c

i
sau de slabă calitate
u

i
t

a
d
l a

ă
e
460 440

u
400
c
i
i
i
de
t

340
m d

l 380 t

r
a
r 300
S

o
320
c 380 Deloc sau foarte puțin În oarecare
a
S e
ă
măsură sau mult
360
c

it

320
e

ta
o
m
a
360
m
m

420 m

300
420
e
l

Deloc sau foarte puțin În oarecare

l
340 măsură sau mult
ă

400

După ce a fost luat în considerare profilul socioeconomic al elevilor și al

școlilor Înainte de a fi luat în considerare profilul socioeconomic al elevilor și al
școlilor¹

Resursele de timp în relație cu

 performanța la matematică
❑ Frecventarea grădiniței mai mult de 3 ani se poate asocia cu rezultate mai bune la matematică
❑ Absenteismul este asociat cu rezultate drastic mai scăzute la matematică
❑ Rezolvarea temelor pentru acasă, care solicită mai mult de 1 oră zilnic, este asociată cu
rezultate mai bune la matematică

+95
+36
+21
puncte
45 puncte
puncte
16 puncte
puncte 0 puncte
u
m m
r

Maxim 3 ani Mai mult de 3

e
l
o
t

ani
c u
a
ă
S r

460 440 420 400 380 360

c
m o
i

c
ă t

340 320 300

a
S
c l a
it

a
460 440 420 400 380 360
Procentul elevilor care
m
u

m i
340 320 300
e
Niciodată Cel puțin o dată
au mers la grădiniță
t
e d

Procentul elevilor care

a
ta
e
m
m

a
m

au lipsit de la școală a 460 440 420 400 380 360

mai mult de trei luni
l
l
l

340 320 300

u u
ă

consecutive
i
r
c

Maxim o oră pe zi Mai

u
de i
o i

m t
c d Timpul dedicat zilnic mult de o oră pe zi
temelor
a
S
l e

După ce a fost luat în considerare profilul socioeconomic al elevilor și al

școlilor Înainte de a fi luat în considerare profilul socioeconomic al elevilor și al
școlilor¹

CONCLUZII
 Puncte tari Puncte slabe
rezultate slabe: cu peste 20 de puncte procentuale mai mulți elevi români
nu ating nivelul competenței de bază la matematică, lectură sau științe
o Față de PISA 2018, în condițiile crizei mondiale generate de COVID,
față de țările OCDE, în medie
performanța elevilor români a rămas stabilă în toate domeniile investigate,
o O proporție mai mică de elevi din România, față de media țărilor OCDE,
iar proporția elevilor aflați sub nivelul 2 de competență a rămas aceeași
au avut performanțe de nivel ridicat – s-au încadrat la nivelurile 5 sau 6 o
o Sistemul are capacitatea de a crește incluziunea fără a sacrifica Există un decalaj de performanță asociat statutului socioeconomic: elevii
excelența: procentul de elevi, care s au poziționat la nivelurile 5 și 6 de dezavantajați din punct de vedere socioeconomic obțin rezultate drastic
competență rămâne stabil mai scăzute față de colegii lor avantajați economic
o Nu s-au evidențiat decalaje în ceea ce privește disponibilitatea o Elevii cu resurse socioeconomice similare din țările OCDE, în medie, au
resurselor materiale între școlile din mediul rural și cele din mediul urban, tendința de a avea performanțe mai bune comparativ cu elevii din România
ceea ce în anul 2018 nu era valabil o Există un decalaj de performanță major între școlile din mediul urban și
o Elevii din România au obținut cu 45 de puncte mai puțin la matematică, cele din mediul rural, în defavoarea celor din urmă
cu 47 de puncte mai puțin la lectură și cu 57 de puncte mai puțin la științe o Există un decalaj important între fete și băieți la lectură, în favoarea
față de media țărilor OCDE fetelor
o Sistemul se dovedește vulnerabil din perspectiva susținerii elevilor cu

CONCLUZII
 Oportunități Amenințări

o Existența unor baze de date internaționale care

permit realizarea de studii comparative pentru
identificarea unor elemente ce pot genera premisele
pentru îmbunătățirea performanței elevilor
o Implementarea studiilor de evaluare comparativă
internațională în scopul susținerii bazelor de date
naționale pentru luarea unor decizii informate
o Disponibilitatea unor date și rezultate legate de viața
școlară, complementare celor din categoria
performanței academice, cu rol în fundamentarea
măsurilor legate de creșterea performanței
academice, prevenirea excluziunii sau reducerea
numărului tinerilor care nu sunt nici angajați, nici în
curs de educare sau formare
o Sistemul educațional este susceptibil de a se
confrunta, în continuare, cu un nivel ridicat al elevilor
sub nivelul 2 de competență la matematică, lectură
și științe, în condițiile creșterii incluziunii prin
generalizarea învățământului la douăsprezece clase

o Deficitul de resurse materiale nu poate fi asociat cu

performanța la matematică