Relieful vulcanic

0
 CUPRINS

1. Caractere generale ..................................................................................2

2. Agenti si procese care actionează ...........................................................5

3. Tipuri si forma de relief

rezultate.............................................................7

4. Localizarea pe
Glob.................................................................................9

5. Bibliografie............................................................................................21

1
 1. Caractere generale

Prin vulcan se înțelege

 formația geologică de formă conică formată prin erupția lavelor, cenușelor și gazelor dintr-
un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât și deschizătura din scoarța terestră care
emite rocă topită sau parțial topită, cenușă și gaze.
 deschizătura din scoarța terestră care emite rocă topită sau parțial topită (lava), cenușă și
gaze.Deschizătura poate fi o crăpătură sau o gaură (mai mult sau puțin rotundă), caz în care se
numește „crater”. O caldeiră este bazinul în formă de căldare format prin așezarea părții de sus a
conului vulcanic, ea având uneori crăpături sau crater(e).
Tipuri de vulcani
 Vulcanii de tip hawaian au lava foarte fluida care curge repede, neproducând niciodată
explozii. Mai rar, lava ramane închisă în crater și formează un lac de unde se poate revarsă
( Fig.1).

Fig.1.Vulcanii de tip hawaian

 Vulcanii de tip strombolian au eruptii când efuzive, când explozive. In cursul anumitor
eruptii, lavele semivascoase curg lent, construind un con vulcanic cum este cel al Vezuviului, de la
Stromboli, sau al vulcanului Fuji-Yama. Acești vulcani degaja si materii solide, de forme și
dimisiuni diferite: cele mai mari sunt bombele vulcanice, blocuri de lavă mai mult sau mai puţin
solidificata, iar cele mai mici sunt cenușile. Aceste materii acoperă lava, înainte de a fi acoperite la
randul lor de o alta scurgere ( Fig.2).

2
 Fig.2. Vulcanii de tip strombolian
 Vulcanii de tip vulcanian sunt mult mai explozivi. In timpul unei eruptii, lava vascoasă și
rocile din cos sunt pulverizate. O cantitate imensă de cenușa înaltă pana la o altitudine de zeci
de kilometri. Așa s-a intamplat în cazul eruptiei vulcanului Pinatubo (Filipine), in 1991, dupa ce
fusese inactiv timp de sase secole. ( Fig.3).

Fig.3.Vulcanii de tip vulcanian

 Vulcani de tip Surtseyan sunt erupții explozive în care magma interacționează cu cantități
mari de apă de mare. Aceste erupții dau naștere la noi insule, cum ar fi erupția vulcanului Surtsey,
în sudul Islandei, care a dat naștere unei noi insule în 1963. ( Fig.4).

Fig.4. Vulcani de tip Surtseyan

 Vulcani de tip peleean cu eruptii de lava vascoasa care se ridică in forma unui stâlp.
Sunt erupții bogate în gaze care, atunci când sunt dizolvate în magmă, provoacă fragmentarea
acestuia în piroclasti (piatră ponce și cenușă). Acest amestec de produse iese prin guri cu o viteză
mare de ascensiune.Aceste erupții sunt emise stabil, atât în volum, cât și în viteză. Acestea includ
magme silicice cu vâscozitate ridicată. ( Fig.5).

3
 Fig.5. Vulcani de tip peleean
 Vulcani de tip hidrovolcanicela sunt explozii cu aburi produse în roca de deasupra sursei
de căldură magmatică care provoacă efecte devastatoare din deflagrație și scurgerea noroiului
( Fig.6).

Fig.6. Vulcani de tip hidrovolcanicela

Clasificare:
 DUPA PERIOADA DE FORMARE:
-Vulcani tineri-Vulcanul Etna
-Vulcani batrani
 DUPĂ ACTIVITATE:
 vulcani activi, care continuă să erupă.
 vulcani inactivi (stinși), a căror activitate a încetat cu milenii în urmă și care nu mai au
cameră magmatică
 vulcani adormiți, care nu au avut activitate o perioadă mai lungă de timp, de ordinul a sute
sau chiar mii de ani, dar care au potențialul de a erupe în viitor.

4
 2.Agenti si procese care actionează

Geneza vulcanului

Globul terestru are mai multe straturi. Astfel în centru se găsesc cele mai grele elemente
care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate , fapt ce determină
topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzează presiuni deosebit de mari, gazele
cautând sa străpungă straturile de la suprafață. Rocile vecine magmei suferă procese de
transformare, fiind numite roci metamorfice.
Un vulcan se formează prin ridicarea scoarței, alcătuind „conul vulcanului”, sub presiunea
gazelor și magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafață printr-un crater
(deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater puțin adânc se numește pateră.

Eruptie

Vulcanii sunt forme geologico-geomorfologice create în urma apariţiei la suprafaţă a

magmei - care în acest caz poartă denumirea de lavă - precum şi a altor produse eruptive (gaze şi
ape fierbinţi, piroclastite). Lavele bazice, adică au conţinut mic de bioxid de siliciu (40 – 52%),
sunt fluide şi curg sub formă de torenţi ori pânze ce pot atinge viteze de câţiva km/oră. Erupţiile
sunt liniştite, iar lavele ajung la distanţe mari de locurile de emisie, dând naştere la conuri larg
boltite (conuri-scut), platouri întinse şi alte forme domoale cum sunt cele ale vulcanilor Mauna
Loa şi Kilauea din Hawai, Hecla şi Laki din Islanda etc. Lavele acide, bogate în siliciu (peste
66%) şi gaze sunt vâscoase, se deplasează încet, solidificându-se în apropierea punctului de
erupţie, uneori chiar în interiorul coşului vulcanic. Ele sunt proprii vulcanilor cu activitate
explozivă şi contribuie la apariţia unor conuri mai proeminente (Etna, Vezuviu etc), emisiile de

5
lavă asociindu-se şi cu alte produse vulcanice.
Fenomenul ieșirii magmei la suprafață este denumit erupție și are loc acolo unde scoarța
terestră opune cea mai mică rezistență. Acest punct de rezistență redusă este reprezentat de
crăpăturile din scoarță sau de limitele dintre plăcile tectonice continentale .
Erupția vulcanului este însoțită de cutremure de pământ, erupție de gaze, cenușă, bombe
vulcanice (fragmente rupte din crater) și lavă (vâscozitatea ei diferă după reacția acidă sau bazică a
lavei) care se solidifică prin răcire. Dupa ieșirea lavei, eruptia se liniștește, dar continuă să iasă
gaze. La mult timp dupa incetarea eruptiei, activitatea vulcanică poate continua cu emanații de
gaze reci (este cazul mofetelor din România) sau cu formarea de ghizere. .
Vulcanii pot fi stinși sau activi. Cei din prima categorie se intalnesc și in Romania (Oas,
Gutai). Vulcanii activi pot avea eruptii fracvente (Stromboli-Italia, Maua Loa Hawaii) sau
dimpotrivă pot erupe dupa mari perioade de pauza (chiar secole,precum vulcanul Vezuviu din
Italia.
Relieful vulcanic se caracterizează prin formarea unui edificiu numit aparat vulcanic
(alcătuit din coş, crater şi con) a cărei modelare subaeriană are următoarele faze: de tinereţe (bună
conservare a morfologiei constructive), maturitate este (cratere parţial distruse, planeze, mai
dezvoltate către baza conurilor vulcanice, continuate de culmi relativ înguste spre partea
superioară), maturitate (distrugerea accentuată a conurilor vulcanice şi apariţia unor inversiuni de
relief de tipul neck-urilor şi dyke-urilor, ori al unor mici platouri de tip sills). Răspândirea
vulcanilor pe glob este condiţionată de procesele care au loc în zonele de expansiune şi în cele de
subducţie de la marginea plăcilor principale ale scoarţei terestre ori de prezenţa unor puncte
fierbinţi (hot-spots) din diferite regiuni ale globului.

Rezistă numai coșurile și filoanele vulcanice, formate din lavă dură, care sunt puse în
evidența prin eroziunea diferențială. Astfel, vechile forme negative (coșuri, crăpături) se
transformă în forme pozitive: se produc inversiuni de relief reprezentate prin neck-uri, dyke-uri și
sill-uri.

6
 3. Tipuri și forma de relief rezultate

Relieful vulcanic include formele de relief care au fost modelate ca urmare a unor procese
legate de vulcanism. Termenul de vulcanism se referă la acele fenomene şi manifestări, care au
fost cauzate de magmă sau gaze, în urma străpungerii scoarței terestre.
Principalele forme de relief specifice reliefului vulcanic sunt munţii vulcanici şi podişurile
vulcanice.
Munții vulcanici iau naștere pe fracturi ale scoarței terestre, în urma ridicării scoarței
terestre și a pătrunderii magmei și a celorlalte produse vulcanice (gaze, cenușă și alte materiale
solide) la suprafață. După mai multe erupții succesive, lava se depune în mai multe straturi pe
versant, determinând, astfel, înălțarea acestuia în timp. Fig.7.

Fig.7. Formarea unui vulcan la marginea plăcilor continentale

Aceștia sunt alcătuiți din coș vulcanic, con vulcanic și crater. Coșul vulcanic are
aspectul unui horn și se prezintă ca un canal prin care magma urcă spre suprafață. Craterul se
găsește la capătul coșului vulcanic ( Fig.8).

7
 Fig.8. Structura vulcanului in eruptie

Văile radiare poartă denumirea de barrancos si separa pe suprafata conului o serie de

suprafete inclinate de forma triunghiulară sau trapezoidală numite planeze. Prin eroziunea
regresiva, marginea craterului este știrbită și lacul vulcanic este drenat .
Conul vulcanic este distrus treptat de eroziune și în locul lui apare o depresiune circulara,
cu cueste dezvoltate pe aglomerate și care privesc spre interior iar in coșul vulcanic ramane numai
un stalp numit nek. In felul acesta se ajunge la inversiunea de relief specifica regiunilor vulcanice
foarte evoluate sub raport sculptural.
Podisurile vulcanice se formeaza în urma eruptiei lavelor bazaltice care fiind foarte fluide
se extind pe suprafete foarte mari. Curgerile de lava corespunzatoare unei faze eruptive se
suprapun, asemenea straturilor sedimentare, peste orizonturile mai vechi, transversal sau
monoclinal. Datorita racirii crusta externă poate fi bombată de presiunea gazelor din
magma lichidă subiacenta determinand aparitia unor movile pe suprafata podisului. Sub actiunea
eroziunii platourile vulcanice sunt fragmentate, aparand elemente morfostructurale reprezentate
prin : inversiuni de relief, suprafete structurale, cueste, horsturi vulcanice tectonice. (Fig.9).

8
 Fig.9. Relieful vulcanic: Pv-etajul podisurilor; C-etajul aparatelor (conurilor) vulcanice (Cr-crater; B-
barracanos; P-planeze; D-dyke)

Relieful vulcanic de la noi în tara prezintă mari diferenţieri: M-tii Oas - Gutai si M-tii
Metaliferi sunt puternic erodaţi, cu suprastructurile pe alocuri complet distruse. Au luat nastere
platouri secundare, fragmentate de văi puternic adancite iar numeroase corpuri intruzive (dikuri,
nekuri, stalpi gonflati) au fost dezvelite și apar in relief. In lantul muntos Caliman-Gurghiu-
Harghita, relieful depaseste 1500-1700 m altitudine și se disting doua etaje morfologice: al
conurilor vulcanice și al platourilor de aglomerate. Conurile pastreaza formele vulcanice tipice:

cratere și caldere in diferite stadii de evoluţie, barrancosuri și planeze.

4. Localizarea pe Glob

Raspandirea geografica a vulcanilor pe glob

Raspandirea vulcanilor pe glob este neuniforma, de la o regiune la alta. Pe teritorii vaste nu

se constata nici o activitate vulcanică (Scandinavia, Siberia Occidentală, Australia, Canada), in
timp ce alte regiuni se caracterizează prin puternice manifestări vulcanice.
Statisticile arată că în lume se cunosc peste 600 de vulcani considerati ca fiind activi.
Cercul de Foc al Pacificului este cea mai întinsă si activă arie vulcanică de pe glob. El
concentrează 62% din vulcanii activi (350). Două treimi din acestia se afla în insulele situate în
Pacificul de Vest. Restul se găsesc pe tărmurile pacifice ale celor două Americi. Între cele doua
cercuri - Pacificul de Vest si Pacificul de Est - ale Cercului de Foc există deosebiri în ceea ce
priveste modul de manifestare a vulcanilor. În sud - vestul si vestul Oceanului Pacific au loc
explozii violente, care uneori distrug în cea mai mare parte aparatul vulcanic, pe cand în est
erupţiile sunt mai puţin puternice. (Fig.10).

9
 Fig.10. Harta vulcanilor pe glob
In partea de vest a oceanului, Cercul de Foc începe din Peninsula Kamceatka sau "soba
pamantului', cum mai este numită. Aici, peste 40 de vulcani aliniati unul langa altul, cu coamele
acoperite de zapezi, arunca la intervale de timp aproape egale, lava, bolovani, cenusa și vapori de
apa. Cele peste 100 de gheizere și izvoare fierbinti din jurul vulcanilor Avatka, Utiskaia Sopca,
reprezinta o sursa importanta de caldura pentru nevoile oamenilor și pentru extractia a numeroase
minerale utile. Cercul de Foc se continua prin insulele Kurile, numite si "Leaganul deavolilor',
datorita transformarilor continue suferite din cauza eruptiilor. Cel mai important vulcan este Alaid
(3300 m). Urmeaza Japonia, care se numara printre regiunile cel mai intens bantuite de furia
zeului Vulcan. in fruntea celor 57 de vulcani activi ai insulelor nipone se afla Asama - inalt de
2542 m - Aso, Sirama, Fuji.
In arhipelagul indonezian, zona cea mai vulcanica de pe glob, pe aproape fiecare
din cele 13000 de insule care-l alcatuiesc, se găsesc vulcani activi sau stinși, recordul detinandu-l
insula Java, cu 100 de vulcani, dintre care 35 activi si Sumatera, cu 8 vulcani activi. De sinistra
celebritate se bucură "Vulcanul Negru' din insula Krakatau, în urma eruptiei din 1883.( Fig.11).

10
 Fig.11. Harta vulcanilor din Indonezia
Pe coasta estica (americana) a Pacificului, lantul de vulcani începe din Arhipelagul Aleutine.
Din cauza intensei activitati vulcanice subterane, arhipelagul este într-o continua transformare a
conturului și reliefului sau. Urmează apoi vulcanii activi din Alaska, care au o altitudine medie de
1500 m. în anul 1912, vulcanul Katmai, care era considerat drept un vulcan inactiv, s-a manifestat
prin explozii violente, dand naștere unei vai adanci, cunoscuta sub numele de "Valea celor 10000
de fumuri'. În continuare sunt muntii Baker, cu varful sau înalt de 3276 m, la nord de orasul
Portland, vulcanii Mt. Rainier, Mt. Hood (3421 m), E. Peack (3181 m) din apusul Muntilor
Cascadelor. In Mexic se gasesc conuri vulcanice acoperite de zapezi, unele înca în
activitate. Mai spre sud se afla vulcanul Paricutin, care s-a nascut în 1943. În Guatemala apar
frecvent vulcani cu înaltimi proeminente ca Tajumulco (4211 m) Tacana (4064 m), Santa Maria
(3758 m), Fuego (3918 m). Unii vulcani sunt activi: Santiaquito, Fuego, Pacaya, care în 1974 au
intrat simultan în activitate. in El Salvador, vulcanismul se manifesta în diverse forme, conurile
catorva vulcani activi care domina podisul depasind 2000 m: Santa Ana, Izalco. În Nicaragua sunt
circa 40 vulcani raspanditi în toata tara dintre care unii pastreaza în interiorul lor lava clocotitoare.
La vest tarmul este dominat de sirul de conuri vulcanice: Vielo, Ometepe, Momotombo. În Costa
Rica, varful fumegand al vulcanului Irazu domina, de la înaltimea de 3432 m, orasul San Jose.
"Cercul de Foc', care se continua în America de Sud, este bine reprezentat in statul Ecuador, tara
pentru care s-a propus denumirea simbolica de " Vulcania " din cauza marii aglomerari de vulcani
pe care îi are. Este un adevarat muzeu de vulcani dintre care o parte sunt înca activi si permanent
în primejdie de a erupe. Printre ei se numara Cotopaxi, unul dinte cei mai înalti vulcani activi de
pe glob (5897 m), Chimborozo (6272 m), Sangay (5323 m).
In Bolivia tot in activitate se afla vulcanii Sajama si [sluga, iar El
Misti si Tutupaca sunt localizati in Peru.
Lantul vulcanilor activi din Chile incepe cu Maipo, continua cu
Chilian Antuco, Villarrica, Corcovado si sfarseste cu Calten, cel mai sudic vulcan al Cercului de
Foc. Numeroase conuri vulcanice apar si in interiorul Pacificului, la nord de Ecuator, in insulele
Hawaii. Tot in zona ecuatoriala se afla doi vulcani activi amplasati în insulele Galapagos, a caror
cratere au un diametru de 7 - 8 Km, iar spre sud - est se desfasoara alti munti vulcanici care revin
insulelor Samoa, Tonga, Kermadek.
O alta provincie vulcanica se amplaseaza în regiunea de munti tineri Alpi,
Apenini, cei din Asia Mica si din Caucaz. Este centura de vulcani mediteraneeni sau a zonei
alpine. Aici întalnim vulcanii Etna (3340 m) in Sicilia, Vezuviu (1277 m) in Peninsula Italica,
Stromboli (926 m) si Vulcano (499 m) în insulele Lipari, Thira in Marea Egee. În provincia

11
atlantica - tributara se cunosc mai multe regiuni cu activitate vulcanica importanta. În extremul
nordic insulele Jan Mayen, în varful Beerenberg, se afla cel mai nordic vulcan din lume. Urmeaza
Islanda cu 100 de vulcani, unde relieful vulcanic este dominat de varful Oraeffa - Jokull - 2119 m,
situat in sud-estul insulei. Între America de Nord si America de Sud se afla arhipelagul Antilelor,
cu celebrul Mt. Pelee (Martinica). Tot la provincia atlantica revin vulcanii din insulele Canare:
Pico de Teide, Pico Alto, Pico de Fogo. Intr-o alta provincie, in Africa Centrala, exista vulcani
activi (Kenya, Kilimanjaro, Meru, Ngorongoro) ce jaloneaza profunde rupturi tectonice ale zonei
marilor lacuri. Din Oceanul Indian s-au facut cunoscuti vulcanii activi ce revin
insulelor Comore, Karthala, Reunion si arhipelagul Kerguelen.
Antarctica este inconjurata de cateva focare vulcanice, care pe de o parte
spre vest se prelungesc spre Tara de Foc, iar pe de alta parte, catre rasarit, fac jonctiunea cu Cercul
de Foc al Pacificului, pe continentul propriu-zis aflandu-se solitarul Erebus.Vulcan activ din
Insula Bali (Indonezia), care are 3142 m este considerat de budisti un munte sfant, locuinta a
vechilor zeitati hinduse. lata de ce Agung este denumit 'Centrul lumii' sau 'Tatal omenirii'. Ultima
lui eruptie a avut loc in anul 1963. Norii grosi de cenusa proveniti din eruptia vulcanului au
acoperit întinse regiuni din estul Javei, facand impracticabil aeroportul din Sarabaja. In urma
eruptiei acestui vulcan, intreg globul pamantesc a fost inconjurat de straturi de praf si cenusa fina,
datorita carora pe teritoriul Statelor Unite au putut fi observate mult timp spectaculoase rasarituri
de soare.

Cei mai impresionanți vulcani din lume

De-a lungul timpului, oamenii și-au îndreptat deseori atenția către vulcani. Acest lucru s-a
întâmplat fie datorită frumuseții lor, fie datorită capacității lor de a produce dezastre. În prezent, pe
întreg Globul pământesc sunt peste 500 de vulcani activi, iar în Europa există trei țări cu vulcani
activi: Grecia, Italia și Islanda.

Cel mai mare vulcan din lume

Mauna Loa (Muntele Lung) din Hawaii este cel mai mare vulcan din lume cu o înălțime
incredibilă, de peste 17.000 de metri. Chiar și măsurat de la nivelul mării, are o înălțime
impunătoare de 9.000 de metri. Vulcanul își are începuturile în adâncul oceanului însă după
numeroase erupții, acesta a ieșit la suprafață devenind astfel cel mai mare vulcan din lume. Pe
lângă faptul că este foarte înalt, vulcanul Mauna Loa este și foarte activ, din anul 1834 și până în

12
prezent a avut 33 de erupții. Ultima erupție a avut loc în 1984, dar sunt semne că va erupe din nou
în viitorul apropiat.( Fig.12.)

Fig.12. Vulcanul Mauna Loa (Muntele Lung) din Hawaii

Cel mai mic vulcan din lume

Vulcanul Taal este situat într-un cadru foarte interesant, și anume în mijlocul unei ape.
Mai exact, vulcanul se află pe o mică insuliță pe nume Insula Vulcanului Taal care se află la
rândul ei pe Insula Luzon din Filipine. În mijlocul insuliței se află un lac (Lacul Crater) care
măsoară doar 2 kilometri pătrați, iar în mijlocul acestui lac este situat Vulcanul Taal. Cu toate că
este atât de mic, vulcanul a erupt de 33 de ori din anul 1572 provocând multe decese.( Fig.13.)

Fig.13. Vulcanul Taal

Cel mai frumos vulcan din lume

Vulcanul din Muntele Fiji, Japonia se numără printre cei mai frumoși vulcani din lume
datorită conului perfect simetric. Este situat în Parcul Național Fuji-Hakone-Izu, care se află pe
insula Honju. Este simbolul Japoniei și deosebit de important pentru japonezii credincioși care îl

13
numesc Muntele Sfânt, iar craterul uriaș este numit Naiin, reprezentând Templul. Este un punct de
atracție pentru turiști și pentru fotografi din toată lumea. Ultima oară a erupt în 1707 și nu dă
semne că ar erupe în viitorul apropiat. O zicală japoneză spune că „Omul înțelept trebuie să
viziteze măcar o dată în viață muntele sacru Fuji”, iar o alta spune că „Omul înțelept urcă o dată
pe Muntele Fuji, numai prostul urcă de două ori”. ( Fig.14.)

Fig.14. Vulcanul din Muntele Fiji

Cel mai tânăr vulcan din lume

Vulcanul Paricutin a apărut în anul 1943 în Mexic și s-a înălțat într-o săptămînă
echivalentul a cinci etaje, iar după primul an de viață, măsura 336 de metri. Este cel mai tânăr
vulcan din Centura Vulcanică Trans-Mexicană și America de Nord (care cuprinde în total un
număr de 1.400 de vulcani). Este un vulcan cu conul de zgură și este declarat vulcan monogenetic,
adică după ce a terminat să erupă, nu va mai erupe niciodată. A erupt până în anul 1952 după care
a încetat definitiv să mai arunce lavă. ( Fig.15.)

Fig.15.Vulcanul Paricutin

Cel mai vechi vulcan din lume

14
 Vulcanul Etna din Nord-Estul Siciliei, Italia este considerat a fi cel mai vechi vulcan, care
erupe de mai bine de 350.000 de ani. are o înălțime de 3,320 de metri ceea ce îl face cel mai înalt
vulcan din Europa. Totodată este și al doilea cel mai activ vulcan din lume, estimându-se că erupe
în medie, o dată la trei luni. Cea mai recentă erupție notabilă a avut loc în anul 2011. ( Fig.16.)

Fig.16. Vulcanul Etna

Cel mai mare vulcan subacvatic din lume

Vailulu’u un vulcan descoperit în Insulele Samoan, Statele Unite ale Americii. Este situat
complet sub apă și măsoară 4.200 metri. ( Fig.17).

Fig.17. Vulcanul Vailulu’u

Cel mai periculos vulcan din lume

Vulcanul Yellowstone Caldera situat în National Yellowstone Park, Statele Unite ale
Americii este declarat vulcanul cu cel mai mare potențial distructiv din lume. Asta deoarece
vulcanul este așezat pe o manta de bază exagerat de caldă care generează mari erupții. Ultima

15
erupție a aruncat în aer peste 1.000 centimetri cubi de rocă și praf. Dacă ar erupe din nou, o mare
de cenușă ar acoperi soarele și toată omenirea ar fi în pericol. ( Fig.18).

Fig.17. Vulcanul Yellowstone Caldera

Cel mai amenințător vulcan din lume

Vulcanul din Muntele Rainier se află în apropiere de Seattle, într-un parc național vizitat
anual de aproximativ 2 milioane de turiști. Vulcanul reprezintă o amenințare pentru întreaga zonă
deoarece este situat foarte aproape de zonele locuite și este format din 26 de ghețari de dimensiuni
foarte mari, iar în cazul unei erupții, ar devasta kilometri întregi de gospodării. Combinația dintre
foc și gheață este catastrofală! ( Fig.19).

Fig.19. Vulcanul din Muntele Rainier

Cel mai distructiv vulcan din lume

Vulcanul Krakatau situat pe insula cu același nume din Indonezia este considerat cel ami
distructiv vulcan din lume din cauza exploziei apocaliptice din 1883 când au fost uciși peste

16
40.000 de oameni. A produs cel mai mare sunet exploziv auzit vreodată, încât a fost auzit din
Australia. Explozia (echivalentul a 200 megatone de TNT) a fost de patru ori mai puternică decât
cel mai mare dispozitiv nuclear detonat vreodată. Insula a explodat efectiv, singurul supraviețuitor
fiind un paianjen aflat într-o crevasă. ( Fig.20).

Fig.20. Vulcanul Krakatau

Cel mai activ vulcan din lume

Vulcanul Kilauea este situat în Hawaii și face parte din Cercul de Foc al Pacificului.
Vulcanul este un punct de atracție deosebit de apreciat de turiști care vin din toate colțurile lumii
pentru a vedea cum lava se scurge în Oceanul Pacific. O priveliște extrem de fabuloasă dar și
destul de periculoasă în același timp. Deși este cel mai activ vulcan din lume, are cele mai non-
violente erupții din prezent. Din anul 1952 a erupt nu mai puțin de 35 de ori! ( Fig.21).

Fig.21. Vulcanul Kilauea

Relieful vulcanic din Romania

Relieful vulcanic se îintalneste in cazul aparitiei la zi a unor roci magmatice efusive și

mai rar în cazul aparitiei la zi a rocilor magmatice intrusive. Cel mai bine reprezentat este relieful

17
generat de magmatismul neogen, care a însotit ciclul orogenetic alpin. Acest relief s‐a constituit
progresiv in cazul celor trei cicluri mari de eruptii care au început in Badenian și s‐a încheiat în
Pleistocen și Cuaternar. Initial eruptiile s‐au produs în mediul acvatic, edificandu‐se formele de
tipul stratovulcanilor, iar ulterior au continuat și în mediul subaerian, generand o serie de forme
specifice pe care le intalnim î0n lantul vulcanic din vestul și din NV Carpatilor Orientali. Astfel,
aceste forme de relief caracterizează aria vulcanitelor neogene, aria vulcano‐sedimentara, muntilor
vulcanici adauganduli‐se muntii Tiblesului și Bargaului, cât și o buna parte din Muntii Metaliferi.
Relieful vulcanic se caracterizează prin prezenta unor forme de relief în care dominante sunt
aparatele vulcanice. Astfel, în muntii vulcanici se pastreaza o serie de aparate vulcanice de tip con.
Aceste forme sunt foarte bine reprezentate in Calimani, Gurghiu și Harghita, cele mai tipice fiind
aparatele vulcanice Fancelul, Batrana, Saca,Tatarca în Muntii Gurghiului, apoi vârfurile Harghita‐
Madaras, Cucu, Ostoros, Piatra Talaborului in Muntii Harghitei. Cu cat eruptiile au fost mai
vechi, cu atât pastrarea în relief a aparatelor vulcanice este mai redusa, asa cum este cazul cu
Muntii din NV Orientalilor, unde cel mai adesea se pastreaza fragmente de aparate vulcanice.
La polul opus se afla aparatele rezultate în urma eruptiilor mai noi. Acestea
pastreaza la partea lor superioara cratere foarte vizibile (ex: craterul Muntelui Ciumatu, de la E de
Olt, langa Tusnad). In proximitatea acestui crater se pastreaza un al doilea, mult mai estompat, în
care fostul lac a fost colmatat și este transformat astazi într‐o mlastina (turbarie, Tinovul Mohos).
Datorita caracterului exploxiv, la partea superioara a reliefului vulcanic s ‐au individualizat o serie
de cratere de mari dimensiuni de explozie și de prabusire. Cele mai tipice sunt cele din Masivul
Ignisului, respectiv Caldeirele Sapanta și Caldeirele Marei. Muntii Gurghiu Harghita (mica
caldeira de la Harghita Bai), dar cea mai tipica și cunoscuta din Romania este Caldeira Calimani.
Aceasta ocupa partea centrala a M. Calimani, are un diamentru de 10.5 km și este sparta de un
afluent al râului Neagra Sarului. La marginea acestei caldeire se pastreaza o serie sucundare de
eruptie sub forma unor varfuri, de regula conice: Pietrosu, Negoiu Unguresc, Negoiu Românesc,
Pietricelul, Ratitis. Relieful vulcanic presupune și existenta unor forme de relief de mai mica
anvergura, dar care prezinta valente turistice. In aceasta categorie se includ: Conuri adventive
secundare care reprezintă mici centre de eruptie. Neckurile vulcanice care reprezintă fragmente
din vechile cosuri vulcanice. Formele de relief reziduale generate prin eroziune selectiva, cum este
cazul cu Cei 12 apostoli. Forme de tip daic care sunt iviri de lava ajunse la zi pe linii de falie:
Creasta Cocosului – Gutai. Planezele sunt suprafețe trapezoidale pastrate pe flancurile conurilor
între mici cursuri de apa. Barancosurile sunt sectoare de vale sculptate in pachete de lava și de
aglomerate cu aspect de microcanion. La marginea ariei vulcanice, indeosebi in V Muntilor
Calimani, Gurghiu și Harghita, în relief se pastreaza forme de relief de tipul platourilor vulcanice,

18
unele foarte netede, care se mentin in relief la altitudini cuprinse intre 800 și 1000 de metri. Spre
periferia ariei vulcanice se pastreaza și forme de relief de tip piemont, asa cum sunt piemonturile
din V Calimanilor, sau piemontul din V Muntilor Gurghiu. Reteaua hidrografica majoră a
sectionat ansamblul muntilor vulcanici, rezultand sectoare de vale în defileu. Cel mai tipic este
Defilul Muresului, dintre Toplita și Deda, apoi Defileul Oltului de la Tusnad și Defileul Oltului de
la Racos ‐ Muntii Persani. Uneori, defileele sunt de mai mica amploare, asa cum este cazul cu
defileele râurilor Sapanta și Mara, la iesirea din caldeire. In cazul ultimelor eruptii vulcanice s‐au
pus în loc roci de tipul bazaltelor. Bazaltele cristalizeaza diferit, motiv pentru care pastreaza în
relief aspecte foarte spectaculoase (coloanele de bazalte sau formele de tip orga bazaltica, asa cum
sunt cele din Metaliferi de la Detunatele. Vulcanismul neogen din Carpatii romanesti si ‐a încheiat
ciclul de activitate, rezultatul final fiind ansamblul muntilor vulcanici care reprezintă cel mai lung
lant de munti vulcanici stinsi din Europa. Dintre fenomenele post ‐vulcanice, in Carpatii romanesti
se mai pastreaza doar mofetele care reprezintă emanatii de gaze uscate. Aceste emanatii sunt mai
frecvente la periferia muntilor vulcanici, îndeosebi în depresiuni sau microdepreisuni, generand
asa‐numita aureola mofetica din Carpatii Orientali. Aureola mofetica prezinta și o serie de
avantaje în plan turistic și îndeosebi în scopuri balneare, terapeutice, dar lucrul cel mai important îl
reprezintă mineralizarea apelor freatice cu formarea apelor minerale carbogazoase.

Muntii vulcanici din Romania

In tara noastra exista numai vulcani stinsi care au fost activi doar in timpurile geologice.
Pe latura apuseana a Carpatilor Orientali, spre Podisul Transilvania, se afla ramura
muntilor vulcanici despartiti în 2 grupe ; una nordica :OAS-GUTII-ŢIBLEŞ si una sudica :
CALIMAN-GURGHIU-HARGHITA. Ei se intind pe o lungime de 300 km fiind diferentiati atat
ca altitudine cat si la largime (ajung la peste 40 km dezvoltare maxima) de celelalte mari unitati
muntoase din cadrul Carpatilor Orietali. ( Fig.22).

19
 Fig.21. Harta vulcanilor din Carpatii Orientali

Muntii Oas ( Fig.22).- Gutai ( Fig.23).au un relief de platouri vulcanice deasupra carora
salta numeroase vârfuri conice. Altitudinea este ralativ mai coborata în muntii Oas (varfu Frasin
827 m) si cu înaltimi mai mari în muntii Gutai în relief cu culmi tesite sau larg ondulate.
Munții Ţibleș ( Fig.24).reprezintă o unitate montană bine conturată, ocupînd o suprafață
de circa 260 kmp., delimitată la nord de Depresiunea Maramureșului și la sud-vest de cea a
Lăpușului - "Ţara Lăpușului"; limita estică a masivului este marcată ferm de defileul Salva-Vișeu,
începând din Pasul Șetref (817 m altitudine), pe Valea Sălăuței, iar cea vestică de izvoarele văilor
Lăpușului și a Botizei ce despart Ţibleșul de Munții Lăpușului; în zona sudică Dealurile
Năsăudului și "Ţara Năsăudului" fac trecerea spre culoarul depresionar al Someșului Mare.

Fig.22. Tinoavele-din-Muntii-Oas Fig.23. Munților Gutâi, Creasta Cocoșului Fig.24.Munții Ţibleș

Muntii Gurghiu sunt o inlatuire de coni vulcanici pe directia N-V; S-E si care au cratere în
general bine pastrate. De la N la S se întind craterele Francelu-Batrana(cu diametru de 6 km), Saca
(4 km) , Soimus, Ciumani, fiecare avand un diametru de 3 km. ( Fig.25).
Muntii vulcanici Caliman-Harghita sunt renumiti pentru izvoarele biocarbonatice, lemnul de

20
calitate al padurilor, piatra de constructii din roci vulcanice pasunile si vânatul de munte.
Renumite sunt statiunile din bazinul Dornelor, Dragaiana, Borsec, Sovata, Harghita, Tusnad.
( Fig.26). Muntii Harghita pastreaza mai bine aparatele vulcanice si platoul vulcanic este
mai întins spre V. Se remarca masivele Ostoros 1383 m al carui crater are diametru de 4-5 km,
Harghita 1779 m care pare o vasta caldera, cu marginile foarte fragmentate de rauri, Ciumatu 1301
m cu cele 2 cratere ale sale, Mohos (ocupat de o mlastina) si Lacul Sf.Ana, singurul loc vulcanic
din tara. ( Fig.27).

Fig.25. Muntii Gurghiu Fig.26..Muntii vulcanici Caliman Fig.27. Muntii Harghita

Muntii Apuseni vulcanismul mozaic s-a manifestat în cea mai larga masura în partea de
SV. Muntii Metaliferi, alcatuiti în cea mai mare parte din roci vulcanice, au altitudini ce depasesc
1000 m. Ei sunt puternic fragmentati fiind în stadiul de vulcani reziduali. ( Fig.28).

Fig.28. Multii vulcanici din Muntii Apuseni

BIBLIOGRFAIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcan

2. https://acad.ro/acad_membri/membri/fisiere/Anastasiu_Nicolae_MapamondGeologic_c03-
Vulcani.pdf

3. https://www.meteorologiaenred.com/ro/los-volcanes.html

21
4. https://www.mediafax.ro/life-inedit/cei-mai-periculosi-10-vulcani-din-lume-care-ar-putea-
ucide-milioane-de-oameni-galerie-foto-14959320

5. https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/diverse-
natura-din-romania/vulcani-din-romania

6. https://www.scritub.com/geografie/MUNTII-VULCANICI-DIN-ROMANIA71325.php

22