● Vulcanul

● Vulcanismul
● Miscarile seismice
PREZENTARE:Coman Bianca
Craciun Alexandra
Batog Claudia
Miscarile seismice-Coman Bianca
Ca rezultat al dinamicii placilor tectonice, respectiv al efectelor fizice si mecanice ale subductiei, apar miscarile seismice, miscarile
rupturale sau disjunctive, procesele de cutare si procesele orogenice.

Miscarile seismice, cunoscute si sub denumirea de cutremure de pamant, sunt miscari de scurta durata care determina zguduiri bruste
ale scoartei terestre. Cu studiul acestor miscari se ocupa o ramura a geofizicii, numita seismologie (seismos = zguduire).

Cutremurele de pamant reprezinta un fenomen natural care se repeta destul de des pe planeta noastra. In prezent, pe suprafata
Pamantului, se inregistreaza cateva sute de mii de cutremure anual. Cea mai mare parte a acestora nu sunt simtite de om, ci numai
de aparate (seismografe). In medie, intr-un an, au loc: un cutremur catastrofal, 10 cutremure nimicitoare, 100 cutremure
distrugatoare si 1000 cutremure care provoaca unele distrugeri ale constructiilor (Gr. Raileanu, 1965).

Cauzele naturale ale cutremurelor de pamant pot fi grupate in doua categorii:

1. cauze endogene, legate de energia interna a Pamantului: fenomenele tectonice si cele vulcanice;
2. cauze exogene, legate de unii factori externi: prabusirea unor goluri subterane (carstice), caderea unor meteoriti, scaderile
sau cresterile bruste ale presiunii atmosferice, forta mareelor etc.

In functie de cauzele care le provoaca, cutremurele de pamant pot fi impartite in: cutremure tectonice, vulcanice, de prabusire si
artificiale.

Dupa locul unde se produc, cutremurele pot fi continentale sau marine.

 Vulcanul-Craciun Alexandra
● Con vulcanic

Acumularea de lavă se solidifică pe măsură ce se răcește. De asemenea, o parte a conului vulcanic sunt toate piroclastele din afara vulcanului care sunt produse de
erupții sau explozii în timp. În funcție de numărul de erupții pe care le-ați avut de-a lungul vieții, conul poate varia atât în ​grosime, cât și în dimensiune. Cele mai
frecvente conuri vulcanice existente sunt cele de zgură, stropi și cele de tuf.

● Crater

Este vorba despre deschiderea care este situată în partea de sus și prin care sunt expulzate lava, cenușa și toate materialele piroclastice. Când vorbim de materiale
piroclastice la care ne referim sunt toate fragmentele de rocă magmatică vulcanică, cristale din diverse minerale, etc. Există multe cratere care variază în mărime și
formă, deși cel mai frecvent este că sunt rotunjite și late. Există câțiva vulcani care au mai mult de un crater.

● Caldera

Este una dintre părțile unui vulcan care este adesea destul de confundat cu craterul. Cu toate acestea, este o mare depresiune care se formează atunci când vulcanul eliberează aproape
toate materialele din camera sa de magmă într-o erupție. Caldera creează o oarecare instabilitate în vulcanul vieții care lipsește pentru sprijinul său structural. Această lipsă de structură în
interiorul vulcanului face ca solul să se prăbușească spre interior. Această caldare are o dimensiune mult mai mare decât craterul. Rețineți că nu toți vulcanii au o caldare.

● Cupola nu este altceva decât acumularea sau movila generată de lavă foarte vâscoasă și care capătă o formă circulară.
● Coșul de fum este conducta prin care camera magmatică și craterul sunt conectate. Este locul vulcanului unde se desfășoară lava pentru expulzarea sa. Cu atât mai mult, iar
gazele care sunt eliberate în timpul unei erupții trec prin această zonă

În cele din urmă, una dintre cele mai importante părți ale unui vulcan este camera magmatică. Este însărcinată cu acumularea magmei care vine din interiorul Pământului. Se găsește de
obicei la adâncimi mari și Depozitul care stochează roca topită este cunoscut sub numele de magmla. Provine din mantaua pământului. Când vulcanul începe să erupă, magma se ridică
prin coș și este expulzată prin crater.

● Fisuri

Acestea sunt fisurile care au loc în zonele în care magma este expulzată. Sunt fisuri sau crăpături cu o formă alungită care oferă aerisire interiorului și care are loc în interior zonele în care
magma și gazele interne sunt expulzate spre suprafață.
Vulcanismul-Batog Claudia
Vulcanismul face parte din categoria hazardelor naturaleendogene,reprezentand totalitatea proceselor si
fenomenelorgeologice,legate de ascensiunea magmei din mantaua pamantului,panala suprafata scoartei
terestre.

Un vulcan este o deschidere profunda in scoarta terestra,prin caresunt aduse la suprafata materii incandescente
sub forma de lava,cenusivulcanice,fragmente de roca si gaze.

Eruptiile vulcanice apar atunci cand, in interiorul scoartei terestre,in urma topirii unor roci, se formeaza in cantitati
mari lava si gaze,marindu-se presiunea, ceea ce determina ascensiunea lavei,precum si aunor fragmente de
roca,cenusi vulcanice si gaze spresuprafata. Uneori, in urmaeruptiilor vulcanice, apar siizvoare de apa calda,
numitegheizere.

Aparatul vulcanic esteformat din cos, munte conicsi crater.

Activitatea vulcanilor poate producecatastrofe naturale, sau pot influenta clima pamantului prin cantitatile mari
de gaze si cenusavulcanica produsa de vulcanii activi.In acelasi timp activitatea vulcanica are si efecte pozitive
prin creareaunor soluri fertile, prin rocile nou formate din care rezulta materiale deconstructie; de asemenea
energia geotermica este tot mai folosita laIncalzire, sau vulcanii sunt atractie turistica.

Un produs de asemenea important al vulcanismului sunt mineralele utile importante mineritului.