Hazarde Endogene

Erupţiile
vulcanice

Barna Renata XI A
 Vulcanii

Vulcanii sunt orificii ale scoartei terestre de structura conica prin care magma, gazele si
cenusa pătrund pe suprafaţa scoarţei terestre .

Vulcanii sunt mai frecvent regăsiţi în apropierea

marginilor plăcilor tectonice, în special în Cercul de
Foc al Pacificului,de-alungul riftului din Oceanul
Atlantic,şi în părţile de Est ale Africii.
Formarea Vulcanilor

Procesul de formare al vulcanilor este legată de

mişcarea plăcilor tectonice. Vulcanii se formează
adesea lângă marginile plăcilor, unde scoarţa
terestră este mai subţire . Cum plăcile tectonice
sunt în permanentă mişcare datorită presiunilor
uriaşe din adâncimi, sub acţiunea fenomenelor
mecanice scoarţa terestră se fragmentează şi se
produc orificii conice, numiţi vulcani.
Structura vulcanului

1.vatra vulcanului :este locul

unde se găseşte lava ce alimentează
erupţiile.
2.coşul vulcanilor ( hornul):
este canalul prin care lava pătrunde
3 la suprafaţă
3.craterul: se găseşte în
4 continuarea coşului şi are formă
de pâlnie.

2
4.conul : este forma de relief
rezultată din acumularea
materialelor provenite din erupţie.

1
Tipuri de vulcani
• Vulcani activi: sunt vulcanii aflaţi în funcţiune şi reprezintă o ameninţare pentru regiunile
populate din împrejurimile vulcanului. Regiuni ameninţate de erupţiile vulcanice sunt: Cercul
de Foc al Pacificului,aşezările umane din jurul vulcanului Chardin din Chile, Estul Siciliei, în
apropierea vulcanului Etna şi aşezările din jurul vulcanului Mamam din Papua Noua
Guinee.

• Vulcani stinşi: aceştia şi-au încheiat activitatea seismică cu sute de mii de ani în urmă.

• Vulcani noroioşi: sunt formaţiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de
metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică .
Vulcanii noroioşi sunt forme destul de rare ale vulcanilor şi se găsesc mai frecvent în
Europa: în Rusia,Azerbaidjan,Italia, România şi Republica Moldova, iar în Asia în Indonezia
şi Pakistan.Aceşti vulcani reprezintă tot odată şi o atracţie turistică din cauza rarităţii lor.

• Vulcani subacvatici: sunt formaţi de-a lungul sistemelor de creste ce se intersectează in

adâncul Oceanului Planetar .
Vulcan noroios din pen.
Taman-Rusia

Vulcan noroios din Buzău

Beldug Kuwu-Indonezia
ErupTiile Vulcanice

Erupţiile vulcanice sunt hazarde endogene care au stârnit

interesul omului încă din Antichitate.Sunt cauzate de
acumularea de energie în rezervoarele subterane de lavă şi
presiunile exercitate de plăcile tectonice. În momentul
erupţiei se eliberează în atmosferă gaze toxice, minereuri,
lavă, fum şi cenuşă.
Erupţia e determinată de compoziţia lavei şi de cantităţile de
gaz pe care le conţine.Cu cât densitatea lavei este mai
mare, cu atât erupţia este mai violentă şi daunele pe care le
crează sunt pe măsură.
Tipurri de eruptii
• Erupţie Peleană: în acest caz lava este densă,groasă, cu conţinut ridicat de gaz ,
iar erupţia este violentă,explozivă şi poate cauza hazarde . Aceste tipuri de erupţii
sunt caracteristice vulcanilor din zona Cercului de Foc.
• Erupţie Hawaiiană: lava este fluidă, nu conţine cantităţi mari de gaze toxice,se
formează râuri de lavă,care după răcire formează scuturi, iar erupţia este
liniştită.Sunt caracteristice vulcanilor de pe insulele Hawaii.
• Erupţie Stromboliană:lava este fluidă cu conținut ridicat de gaze. Exploziile sunt
mici, dar frecvente. Un vulcan care produce erupţii de acest tip este Stromboli,
din Italia.
• Erupţie Pliniană: este un tip de erupţie violentă,explozivă,lava este lichidă, cu
conţinut ridicat de gaze şi deseori se manifestă prin aruncarea rocilor vulcanice în
aer. Acest tip de erupţie a distrus oraşele Pompei şi Herculaneum, produse de
vulcanul Vezuviu.
• Erupţie Vulcaniană: erupţiile de acest tip sunt rare, dar foarte dăunătoare.Lava
este semilichidă, se emană cantităţi uriaşe de gaz şi cenusă în atmosferă şi
provoacă apariţia ploilor acide. Explozia este violentă şi nimicitoare.
Hazarde produse de eruptiile vulcanice

Erupţiile pun direct, şi indirect în pericol omenirea şi nu numai, prezintă un risc

şi pentru proprietăţi, aer ,apă şi sol.Râurile de lavă conţin cantităţi mari de
substanţe toxice, rocă topită şi cenuşă. Acestea sunt mortale datorită
temperaturilor înalte de 850° C şi vitezei ridicate de scurgere , de peste 250 km/h.
Cenuşa vulcanică , care intră în contact cu aerul ,formează ploi acide
devastatoare pentru recolte.
Pericolele indirecte sunt adesea efecte nonvulcanice produse în urma erupţiei .
Astfel sunt: cutremurele , tsunamiurile, ploile acide , bolile dermatologice şi
respiratorii cauzate de cantitatea de substanţele toxice din aer, şi nu în ultimul
rând, foametea.
Cutremurele pot apărea în lanţ în urma unei erupţii vulcanice, care afectează în
mod negativ mediul înconjurător.Cutremurele sunt monitorizate şi intensitatea lor
e evaluată pe scara Richter.Cel mai mare cutremur care a fost înregistrat
vreodată a fost de 9.5 ° în 1960,în Chile.
Tsunamiurile sunt valuri uriaşe produse de mişcarea plăcilor tectonice sau de
activitatea vulcanilor subacvatici. Aceste valuri imense ameninţă coastele
oceanelor,fiind foarte distructive.Cel mai mare tsunami,de 524 m a nimicit
regiunea lituya Bay din Alaska în 1958.
 Tsunami din Japonia

Cutremurul din 1977

din România

Pădure distrusă de ploile

acide
Beneficiile aduse de vulcani

Vulcanii nu înseamnă doar haos şi distrugere , ci sunt

forme deosebit de interesante ale manifestării
forţelor naturii. Erupţiile vulcanice au contribuit la
formarea unor munţi, diverse roci vulcanice, aduc la
suprafaţă minereuri grele şi nu în ultimul rând sunt o
atracţie turistică.
Bibliografie

• www.wikipedia.ro
• www.ziare.com
• www.agentia.org
• Manualul de Geografie, clasa a XI-a, editura Corint