I Introducere

Vulcan, munte sau deal format din acumularea materialelor ce au erupt prin una sau mai multe deschizaturi
(numite ventre vulcanice) facute in suprafata pamantului. Termenul vulcan poate desemna, ventrele propriu-zise.
Vulcanele situate deasupra nivelului marii sun cele mai cunoscute, dar majoritatea vulcanilor lumii sunt situati sub
mare, formati de-a lungul sistemelor de creste ce se intersecteaza in adancul oceanului planetar. Conform The
Smithsonian Institution, 1511 vulcani situati deasupra nivelului marii au fost activi in ultimii 10. 000 ani, 539 dintre
ei au erupt cel putin odata de-a lungul istoriei scrise. In medie, intre 50-60 de vulcani situati deasupra nielului
marii, sunt activi in fiecare an; jumatate din acestea sunt defapt continuarile eruptiilorr din anii precedenti, iar
celelalte sunt noi.
Eruptiile vulcanice din regiunile populate reprezinta o adevarata amenintare la adresa oamenilor, a proprietatilor si
a agriculturii. Pericolul provine, in cele mai multe cazuri, din jeturi fierbinti si ce se misca cu o viteza foarte mare,
care contin materiale explozive, cenusa, si cele mai distructive, raurile de lava. Pe langa eruptiile explozive chiar
si vulcanele din regiuni nepopulate, pot arunca cenusa adanc in atmosfera, creand nori de cenusa, care
reprezinta o amenintare serioasa la adresa avioanelor.
II FORMATIUNILE VULCANICE
Toate formatiunile vulcanice sunt formate prin acumularea de magma(roca ce se formeaza sub suprafata
pamantului). Magma poate erupe prin unul sau mai multe ventre vulcanice, care pot fi o singura deschizatura, mai
multe deschizaturi, sau o crapatura lunga, numita vent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general,
in mantaua superioara. Pentru a se forma magma, este nevoie de temperaturi si presiuni foarte ridicate. Mantaua
solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de 80 pana la 100 km sub suprafata pamantului.
... lcanului, acesta crescand in marime.
III MATERII VULCANICE
Trei tipuri de materiale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente de roca si gaze. Tipul si cantitatea de material
care erupe dintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.
LAVA
Lava reprezinta magma care se rupe, si erupe dintr-un vulcan. Daca magma este foarte lichida, atunci va curge
de-a lungul vulcanului, catre bazele sale.
FRAGMENTELE DE ROCA
Aceste fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele include si cenusa care sunt fragmente cu diametrul mai mic
de 2 mm. Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica, si este formata din particule de au un diametrul mai
mic de 0, 06 mm
GAZELE
Gazele, in prima etapa sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea instantanee de gaz vulcanic aflat
sub presiune este forta ce duce la eruptii. Gazele provin din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma
incinsa si apa. Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, cu dioxid de carbon si dioxid de sulf.
IV Eruptiile
Vulcanii erup diferit, in functie de compozitia magmei ce se afla sub suprafata, cantitatea de gaz din magma, si
tipul de ventru vulcanic din care erupe. In general, cu cat lava este mai vascoasa, cu atat ruptia va fi mai
explosiva. Eruptiile explozive pot expulza o mare cantitate de material in aer. Eruptiile nonexplozive produc rauri
de lava, si expulzeaza foarte putin material in aer.
ERUPTIILE EXPLOZIVE
Eruptiile explozive pot expuza atat lava lichida sau semisolida cat si fragmente solide de roca vulcanica sau
nonvulcanica care au fost carate de-a lungul magmei ce se ridica inainte de eruptie. Eruptiile foarte explozive sunt
numite eruptii Plinian, dupa naturalistul roman Pliny cel Intelept. Acesre erupptii pot dura de la cateva ore pana la
cateva zile.
ERUPTIILE NONEXPLOZIVE
Eruptiile nonexplozive, sunt tipice pentru vulcanii din Hawaii, si produc rauri de lava. Lava iese afara prin rifturile
din suprafata vulcanului sau prin ventre. ele sunt caracterizate prin faptul ca lava produsa este de tip bazaltic, iar
vulcanii ce sunt formati prin aceste eruptii sunt numiti vulcani scut.

V PERICOLELE VULCANILOR
Eruptiile pun direct, si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor, atat in aer cat si pe pamant.
Asemenea pericole sunt: raurile de lava, cenusa. Unele rauri de lava, mai contin cenusa incinsa, fragmente de
roca si gaze. Acestea sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste 850 C si vitezei ridicate, de peste 250
km/h. De asemenea, acumularile masive de cenusa vulcanica, mai ales daca sunt udate de ploaie, duc la
ruinarea recoltelor de cereale.
... cauzata de cutremure uriase, sau de prabusirea unei insule vulcanice, in timpul eruptiei unui vulcan. De
asemenea, depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moarea animalelor, si, in
ultimul, la foamete. Intre secolele 17-19, tsunami si foametea ce preced eruptiile vulcanice au cauzat majoritatea
deceselor legate ...

Vezuviul, cel mai periculos vulcan din Europa

O eruptie de proportii a vulcanului Vezuviu,

situat pe teritoriul Italiei, ar putea produce
peste 8.000 de decese, 13.000 de raniti si
pierderi economice de peste 18 mld. EUR,
conform unui studiu realizat de WILLIS
Research Network, centrul de cercetare fondat
de brokerul international WILLIS Group.
Studiul, care clasifica vulcanii din Europa in functie de gradul de pericol pe
care il genereaza, este rezultatul cercetarilor profesorilor de la
universitatile din Cambridge, Napoli si din cadrul WILLIS Re. Potrivit
cercetatorilor, vulcanii au fost clasificati in functie de amplitudinea unei
eventuale eruptii, de numarul de persoane pe care ii poate afecta si de
valoarea imobiliara aflata in zona afectata de o eruptie.
Asadar, pericolul generat de Vezuviu provine din faptul ca 1,7 milioane de
oameni traiesc in zona expusa, valoarea proprietatilor imobiliare
ridicandu-se la aproape 50 mld. EUR. Impreuna, cei mai periculosi 10
vulcani din lume ar putea afecta o populatie de 2,1 milioane de oameni.
Vulcanul islandez Eyjafjallajokull, care a generat serioase probleme
traficului aerian din Europa cu o saptamana in urma, nu a fost inlus in lista
primilor 10, insa un alt vulcan aflat in vecinatatea sa a fost clasat pe locul
9.

Vulcanii noroiosi
Locatie

Vulcanii noroiosi sunt situati in Subcarpatii de curbura

, in apropierea localitatii Berca din judetul Buzau.
Exista doua locatii diferite unde pot fi observati acesti
vulcani , Paclele mari si Paclele mici .
Formare

Vulcanii noroiosi se formeaza prin eruptia la suprafata

pamantului a gazelor degajate dintr-un zacamant de
hidrocarburi care au antrenat namol.
Namolul rece iesit la suprafata pamantului formeaza
niste structuri conice numite impropriu vulcani .
Rezervatia Vulcanii noroiosi .

Rezervatia Vulcanii noroiosi este unica in Europa.

Solul din preajma Vulcanilor noroiosi este saraturos si
sulfuros , peisajul fiind asemanator celui selenar.
Vegetatia este foarte saraca , doar doua specii de plante
fiind adaptate acestui mediu .

Imagini uimitoare cu vulcanul Anak Krakatoa

August 1st, 2009 in A Spored world by Carmen

Un fotograf amator a surprins imagini incredibile cu eruptia vulcanului reactivat Anak

Krakatoa, care in 26 august 1883 a ucis peste 36.000 de persoane. Marco Fulle, a carui
pasiune este fotografierea cometelor, a surprins noi imagini cu vulcanul criminal Anak
Krakatoa.

Imaginile uimitoare surprind activitatea recenta a vulcanului, a carei eruptie a dus la moartea
celui mai mare numar de persoane afectate vreodata de un vulcan.
Anak Krakatoa este situat n Indonezia pe Sunda Strait, intre insulele Java i Sumatra. Anak
Krakatoa este considerat vulcanul cu cea mai violenta activitate. Anak Krakatoa a mai erupt si
n luna noiembrie 2007.

VEZI IMAGINILE SURPRINSE DE MARCO FULLE

Formarea vulcanilor
Formare

Spre centrul Pamantului se afla elemente grele care

ajung la temperaturi ridicate .
Temperaturile ridicate determina topirea rocilor cu
formare de gaze
.
Presiunea creata in interior impinge materia di interiorul vulcanului
provocand eruptia vulcanului
Clasificarea vulcanilor

Dupa activitate , vulcanii sunt :

Vulcani activi
Vulcani stinsi

Dupa perioada de formare , vulcanii se pot clasifica in:

Vulcani tineri
Vulcani batrani

Materii Vulcanice

Materiile care erup :

Lava
Fragmente de roca
Gaze

Eruptia din Islanda si cutremurul din Chile, semnele sfarsitului dupa Cayce
Prima eruptie a vulcanului din apropierea ghetarului Eyjafallajokull din sudul
Islandei a reprezentat initial un spectacol extraordinar al naturii si un eveniment istoric: acest
crater nu a mai erupt, pana in urma cu o luna, de aproape 200 de ani. Vulcanul a intrat in
eruptie la miezul noptii, sambata spre duminica, si imediat guvernul islandez a declarat stare
de urgenta: circa 600 de persoane au fost evacuate, multe strazi au fost inchise si zboruri
anulate; imaginile din zona au facut inconjurul lumii: din gura vulcanului lava incandescenta
curgea brazdand gheata pe distanta de peste un kilometru. Iata insa ca a doua eruptie,
petrecuta pe 14 aprilie 2010 a fost de natura sa puna in pericol traficul aerian din intreaga
lume, din cauza uriasului nor de cenusa care s-a imprastiat deasupra Europei.
Gradul de alerta in zona ramane unul ridicat. Potrivit expertilor, nu este exclus ca activitatea
vulcanica sa persevereze, avand in vedere faptul ca in trecut eruptiile din apropierea
ghetarului Eyjafjallajokull au precedat cu putin o trezire a vulcanului vecin, Katla. Stim
ca o eruptie la Eyjafjallajokull poate declansa activitatea vulcanului Katla, a declarat pentru
televiziunea islandeza geofizicianul Pall Einarsson. Ultima eruptie a vulcanului Katla dateaza
din 1981, in timp ce, vulcanul Eyjafjallajokull era considerat adormit din 1821, potrivit
descopera.ro.
Dupa cum se tie, pe 28 februarie 2010 a avut loc un cutremur masiv n Chile (America de
Sud) avnd magnitudinea de 8,8 grade pe scara Richter, producnd imense pagube materiale
i omornd 214 persoane.
Urmeaza eruptii in Italia si Grecia, cutremure in California
Aceste doua fenomene par izolate, doar ca Edgar Cayce a profeit c 2010 va ncepe cu o
erupie vulcanic n Islanda i cutremure masive n America de Sud. Dup erupiile vulcanice
din Islanda, vor exista din ce n ce mai multe cutremure i erupii vulcanice, iar urmtoarele
locuri n care vor avea loc erupii vulcanice vor fi Italia i Grecia.
Tot de la clarvazatorul Edgar Cayce (care a trit atenie! ntre 1877 i 1945) mai aflm
urmtoarele:

Aa-zisul sfrit al lumii va ncepe cu un mare cutremur n America de Sud i cu o erupie

vulcanic n Islanda. Dac vor exista mari activiti ale vulcanilor n Islanda, Italia sau Grecia,
atunci coasta de sud a Californiei i toate zonele cuprinse ntre Salt Lake i sudul Nevadei vor
fi cuprinse n urmtoarele luni de inundaii i cutremure.
Edgar Cayce a fost un clarvazator de origine american ce susinea c putea s dea rspunsuri
n privina anumitor ntrebri precum cele legate de sntate sau Atlantida printr-o stare de
trans. n ciuda faptului c Edgar Cayce era un cretin devotat i a decedat nainte de formarea
micrii New Age, majoritatea adepilor acestei micri l consider pe Cayce fondatorul
micrii.
Cayce a devenit cunoscut n ultima perioad a vieii sale datorit profeiilor sale cu toate c
acesta scria materiale despre teologie sau medicina. Scepticii susin c abilitile de medium
ale lui Cayce pun sub semnul ntrebrii rspunsurile sale cu tem religioas.

Vulcanii care ameninta Europa

autor: Mihaela

Stanescu

din aceeasi categorie

Macrocosmosul vazut de foarte aproape (FOTO)

Cateodata, privind lumea de foarte aproape, descoperim o frumusete si o perfectiune a detaliului imposibil de imaginat.
Sau de descris. O demonstreaza fotografiile macro ...

Invata arta supravietuirii de la cei mai buni!

Este, cu siguranta, arta care a asigurat o continuitate speciei umane inca de la inceputurile ei, arta care a facut diferenta
intre viata si disparitie si arta care ne-a diferentiat...

Cele mai frumoase fotografii: Wildlife Photographer of the Year Award 2010
O uimitoare fotografie care infatiseaza o colonie de furnici taietoare de frunze din Costa Rica a castigat, de curand,
prestigiosul premiu Wildlife Photographer of the Year...

articole asemanatoare

Ce vad ochii care nu mai vad

ll vom insoti, cale de cateva episoade, pe scriitorul Radu Sergiu Ruba in calatoriile sale prin lume. Ce e cu totul special
in asta? Faptul ca autorul, presedinte al Asociatiei...

Thera vulcanul care a schimbat cursul istoriei

Harta lumii ar fi aratat altfel daca vulcanul grecesc Thera nu ar fi erupt in urma cu 3 500 de ani, in ceea ce geologii
numesc cea mai mare eruptie a tuturor timpurilor.

citeste pe apropo

Oglinda, oglinjoara, cine are cea mai scumpa masina din tara?

Cea mai scumpa masina din tara este un Bugatti Veyron, in valoare de 1.6
milioane de euro, si apartine lui Costelus Casuneanu....

citeste pe go4it

Adio amintiri traumatizante! Medicii ni le vor terge din creier (12:13)

Un grup de specialiti n neurologie de la Universitatea John Hopkins testeaz un

medicament care, spun ei, terge din memorie amintirile traumatizante...

citeste pe intrefete

Flori de primavara planteaza acum ce vrei sa rasara la anul

Florile de primavara sunt vinovatele pentru insuflarea

sentimentului de renastere, de bucurie si satisfactie. ...

citeste pe mediafax

Bsescu particip la edina Guvernului pentru Summit-ul NATO, acordul cu FMI i Spaiul
Schengen

Preedintele Traian Bsescu a fost invitat s participe la

edina de miercuri a Guvernului, n special pentru analiza
condiionalitilor privind aderarea la...

Foto (13)
Desi vulcanismul e un fenomen complex, imaginea care ne apare cel mai adesea in minte camd auzim cuvantul vulcan
este cea a unui munte conic care scuipa, prin craterul din varf, cenusa, lava si pietre incinse. Noi, europenii, privim
eruptiile vulcanice mai degraba ca pe un fenomen exotic: vulcani activi exista in Hawaii, in Filipine, in Indonezia locuri
dintr-astea departate, nu? Da, dar exista si in Europa, si unii sunt nelinistitor de vioi.
In acest articol
Varfurile de foc ale Italiei
Grecia: patru puncte fierbinti
Cat despre Islanda

Cu toate ca cei mai multi dintre vulcanii Europei sunt astazi stinsi, epuizati de indelungata
fierbere si framantare in urma carora s-au format cateva dintre lanturile muntoase ale
Batranului Continent, pe ici, pe colo mai exista cate unul activ, a carui misiune eruptiva pe
acesta lume inca nu s-a incheiat si care dovedeste ca vulcanismul in Europa e inca un
fenomen natural contemporan. Unii dintre ei sunt destul de agitati pentru a da de lucru
vulcanologilor si motive de ingrijorare tuturor.
Trei tari europene mai au azi vulcani activi: Italia, Grecia si Islanda. In fiecare dintre ele,
au avut loc, in ultimele cateva decenii, eruptii importante si in fiecare exista vulcani capabili
sa produca necazuri in viitor.

Varfurile de foc ale Italiei

ETNA: inaltandu-se deasupra Cataniei

(al doilea oras ca marime din Sicilia), Etna e cel mai

inalt si mai voluminos vulcan al Italiei, caracteristica datorata curgerilor de lava care, de-a
lungul vremii, l-au tot imbracat succesiv. Eruptiile vulcanului Etna sunt mai ales de tip
efuziv adica manifestate prin revarsarea unei mari cantitati de lava, fara a implica neaparat
un scenariu zgomotos, cu bubuituri si ploi de pietre si cenusa, asa cum se intampla in cazul
eruptiilor numite explozive.
Intr-un top al celor mai activi vulcani ai lumii, in ceea ce priveste cantitatea de lava adusa la suprafata,
Etna ocupa locul al doilea dupa vulcanul Kilauea din Hawaii, tocmai datorita acestei masive productii.
De cel putin 2000 de ani, Etna erupe aproape continuu, lava iesind la suprafata nu numai prin cele 4 cratere
din varf, ci si prin sutele de fisuri de pe coastele muntelui. Ultimele eruptii au avut loc in 2005.

STROMBOLI: si el

e in activitate de cateva milenii, scuipand, prin crater, pietre si bombe de

lava, in eruptii explozive care, de obicei, sunt de mica amploare. Vulcanul e una dintre
atractiile fermecatoarei insule Stromboli si e faimos prin spectacolul sau de lumini,

impresionant mai cu seama in timpul noptii. Jerbe incandescente tasnesc din craterul lui, ca
niste focuri de artificii si, ca o incantare suplimentara, pot fi admirate de aproape: la mica
departare de Stromboli, exista craterul unui alt vulcan, astazi stins, iar de pe marginea acestuia
poti privi, in relativa siguranta, de la o departare de cca. 200 de metri, magnifica reprezentatie.
Ocazional, Stromboli mai face si niste demonstratii de forta mai brutale, cum s-a intamplat in 1919, 1930 si
2003; totusi, in general, e considerat mai mult spectaculos decat periculos, de la el provenind numele de eruptii
stromboliene dat acestor eruptii explozive slabe, care ii sunt caracteristice.

VEZUVIU: si-a castigat

de multa vreme faima de vulcan periculos, faima cladita mai ales de

eruptia din anul 79, cea mai distrugatoare din cate a consemnat istoria. In doua zile,
doua orase romane infloritoare - Pompeii si Herculaneum - si alte doua asezari mai mici
- Stabiae si Oplontis - au fost distruse, iar locuitorii care mai ramasesera in ele au pierit cu
totii. Ne-a ramas o descriere a intamplarii (in doua scrisori adresate istoricului Tacit) de catre
un martor ocular, Pliniu cel Tanar, la vremea aceea in varsta de 17 ani. Printre victime s-a
numarat si propriul sau unchi, binecunoscutul scriitor, filosof si naturalist antic Pliniu cel
Batran. Eruptia a fost precedata de semne de avertizare, dar nimeni nu a crezut ca
acestea ar putea prevesti o asemenea catastrofa. La inceputul lunii august a anului 79,
multe fantani si izvoare din tinut au secat brusc. La 20 august, a inceput un sir de mici
cutremure pe care, insa, romanii nu le-a luat in seama. In regiunea Campania asemenea
cutremure erau destul de obisnuite si nimeni n-a facut vreo legatuara intre ele si Vezuviu. Dar
o legatura exista cutremurele fusesera provocate de framantarile din maruntaiele muntelui.
In dupa amiaza zilei de 24 august 79, a inceput eruptia.
Catastrofa s-a petrecut in doua faze: mai intai, peste orase a cazut o ploaie de pietre. Unii dintre locuitori au
fugit, altii s-a adapostit in case, nestiind ca ceea ce era mai rau abia urma sa vina. In cea de-a doua zi a
eruptiei, un val piroclastic - un nor de gaze fierbinti si pietre, calatorind cu o viteza uriasa - s-a napustit peste
asezari si a inabusit, ars si ucis tot ce mai ramasese viu in ele.
S-a calculat ca peste 4 kilometri cubi (!) de pietre si cenusa au cazut peste nefericitele orase, ingropand
totul - constructii, oameni, animale - sub un strat de material eruptiv a carui grosime a ajuns pana la aproape
trei metri.
Cu doua milenii inaintea acestei eruptii, o alta, numita de specialisti eruptia Avellino, petrecuta in jurul anului
1660 i. Hr., distrusese mai multe asezari din Epoca Bronzului, aflate in apropierea muntelui. Dupa eruptia din
anul 79, n-a mai avut loc nici una la fel de violenta.
Totusi, de-a lungul vremii, Vezuviul a facut de multe ori dovada puterii sale primejdioase. Din secolul I si pana
in secolul al XVI-lea, a erupt de cel putin 15 ori. A erupt de 6 ori in secolul al XVIII, de opt ori in secolul al
XIX-lea si de trei ori in secolul XX: in 1906, 1929 si 1944.

De atunci, pare sa fi luat o pauza cat de lunga, nu stie nimeni. Un institut specializat,
Osservatorio Vesuvio, monitorizeaza permanent zona, pandind orice semn care ar putea
arata ca muntele se pregateste sa erupa. Ultimele cercetari nu au detectat prezenta magmei la
adancimi mai mici de 10 km. Totusi, Vezuviul e inca vazut ca o mare amenintare, pentru ca se
gaseste intr-o regiune dens populata, iar o eruptie de amploarea celei din anul 79 ar putea
ucide astazi milioane de oameni. In jurul Vezuviului, a fost infiintat un parc national; nu se
elibereaza autorizatii de constructie pe terenuri aflate in apropierea muntelui, autoritatile ofera
stimulente financiare celor care doresc sa se mute din zona si demoleaza constructiile ramase
goale. Totul face parte din planul de masuri menit sa asigure evacuarea rapida a populatiei in
caz de eruptie, obiectivul autoritatilor fiind acela de a ajunge sa poata evacua pe toata lumea
in 2-3 zile.

Grecia: patru puncte fierbinti

METHANA si golful Saronic.

Methana e o peninsula, in intregime de origine vulcanica, in care

se gasesc peste 30 de centre de eruptie. Scriitori antici precum Ovidiu, Pausanis si Strabon
au lasat marturii asupra puternicei eruptii petrecute aici in anul 230, iar in anul 1700, in acesta
regiune a erupt violent un vulcan submarin. Geologii spun ca ne putem astepta ca, in viitor,
aici sa mai aiba loc astfel de intamplari.

MILOS: pe

insula n-au mai avut loc de multa vreme eruptii (nici una in timpurile istorice), dar
dedesubtul ei exista un sistem hidrotermal in care temperaturile depasesc 300 de grade
C, ceea ce ar putea indica faptul ca acolo se gaseste o camera magmatica (o punga de lava)
activa. Sute de fumarole deschideri in scoarta terestra, prin care ies la suprafata aburi si
gaze fierbinti impanzesc insula, demonstrand ca in adancurile ei exista o intensa activitate
geotermala. In viitor, spun specialistii, aceasta activitate s-ar putea manifesta si in forme mai
violente.

NISYROS:

o insulita foarte nelinistitoare, cel putin pentru cercetatori. Studiile geologice au

aratat ca exista o camera magmatica la o adancime de numai 3-4 km si care continua sa
urce spre suprafata. Zona e tinuta sub supraveghere stricta de catre vulcanologi, in cadrul
unui program numit GEOWARN. Mai multe cutremure au zguduit insula in ultimii ani, iar

din 2000 si pana in 2004, temperatura fumarolelor a crescut de la 980 C la 1030 C.

Atentie, acolo se intampla ceva.

SANTORINI: azi

o insula cu mare faima turistica, Santorini mai are si o altfel de faima, una
infricosatoare, caci vulcanul cu acelasi nume este raspunzator de distrugerea unei
intregi civilizatii, cea minoica, una dintre cele mai infloritoare culturi ale preistoriei.

Eruptia devastatoare care i-a pus capat a avut loc in jurul anului 1640 i.Hr. Depozite de piatra ponce - o
roca vulcanica - cu grosimi de zeci de metri, amintesc de trecutul violent al acestei insule. Legendele
asociaza vulcanismul din Santorini si cu distrugerea Atlantidei, poate pentru ca eruptia din 1640 i. Hr. a
fost atat de cumplita, incat a schimbat forma insulei: portiuni din ea s-au rupt si s-au scufundat in mare.
Desi cercetarile arhelogice par sa arate ca multi dintre locuitorii insulei au reusit sa plece si sa se salveze,
civilizatia lor a apus, totusi, definitiv, odata cu distrugerea asezarilor de catre ploaia de pietre si cenusa.

Eruptia minoica - asa cum e cunoscuta in istorie a avut un impact urias asupra intregii regiuni estmediteraneene, influentand, probabil, mersul istoriei intr-o masura pe care inca nu o putem inca estima.
Ultima eruptie in Santorini a avut loc in 1950; in prezent, vulcanul se odihneste, activitatea geotermala
manifestandu-se doar prin fumarolele si izvoarele fierbinti care impanzesc insula.

Cat despre Islanda

Insula vulcanica, ea se afla asezata deasupra unei dorsale oceanice, in locul unde doua
placi tectonice cea americana si cea eurasiatica - se intanesc. Prin spatiul ingust dintre
ele, magma iese la suprafata (la suprafata e un fel de-a spune; iese, de fapt, pe fundul
oceanului unde, solidificandu-se, formeaza acea creasta - dorsala oceanica, practic un lant
muntos submarin).
Islanda e un paradis pentru vulcanologi. Aici exista peste 30 de vulcani, ca sa nu mai
vorbim de fumarole si gheizere izvoare din care tasneste, uneori la mari inaltimi apa
fierbinte, toate dovezi ale intensei activitati geotermale din maruntaiele insulei.

Zeci de eruptii mari au avut loc de la colonizarea Islandei de catre vikingi, in secolul al IXlea. Recent, in 2000, a erupt spectaculos vulcanul Hekla, aflat in partea de sud a insulei. Cel
mai activ vulcan din Islanda - ca frecventa a eruptiilor - este Grmsvtn. Este acoperit, in
cea mai mare parte, de ghetarul Vatnajkull (cel mai mare ghetar din Europa), iar adesea,
in perioadele de activitate geotermala intensa, gheata se topeste si apa rezultata se scurge la
vale, provocand mari inundatii. Cea mai recenta activare s-a petrecut in 2004, din fericire
fara a provoca temutele viituri.
In urma cu doar cinci decenii, Islanda s-a imbogatit cu o noua insula: Surtsey, una dintre
cele mai tinere insule ale lumii, rasarita din mare in urma unui sir de eruptii ale
sistemului vulcanic Vestmannaeyjar (care e, in cea mai mare parte, submarin) intre
noiembrie 1963 si 1967.

Asadar, desi Europa parea sa-si fi trait de mult traiul sau vulcanic si sa se fi potolit acum, iata
ca marginile ei se mai zguduie uneori, ca o nelinistitoare amintire a activitatii vulcanice care a
modelat continentul.