Compartimentul I.

Fundamentele marketingului
Tema 1. Esenţa marketingului
1.1.Definiţiile marketingului.
1.2.Conceptele de bază ale marketingului.
1.3.Direcţiile de formare a conţinutului marketingului.
1.4.Evoluţia marketingului. Etape în dezvoltarea teoriei şi practicii
marketingului.
1.5.Condiţiile constituirii marketingului în Republica Moldova.

1.1. Definiţiile marketingului.

1. Marketingul reprezintă un fenomen economic multilateral, care include
un set de elemente interdependente (figura 1.1).

MARKETING
permanentee

Metodologie
comportării

a activităţii

Un mod de
Ansamblu
de măsuri
ştiinţifice
în afaceri

conduită
pe piaţă
Etica

Satisfacerea Cercetarea şi Bază meto- Formarea

nevoilor identificarea dologică în unor metode
consumatorilor cererii activitatea pe şi mijloace
Respectarea Cunoaşterea piaţă de activitate
intereselor cerinţelor pieţei Abordare pe piaţă a
consumatorilor Modernizarea metodică întreprinderii
şi a societăţii activităţii pentru acţiuni Formarea
întreprinderii practice unui sistem
Metodă de de promovare
integrare a a mărfurilor
eforturilor Folosirea
Un sistem de

businesului

pentru a unei largi

Filosofia

pătrunde pe varietăţi de
gândire

piaţă instrumente
în acţiunea
Concepţie Orientare spre întreprinderii
intelectuală necesităţile pe piaţă
Adoptarea optimă consumatorului
a scopurilor Întocmirea
unei strategii
eficace de activitate
Figura 1.1. Elementele interdependente ale marketingului.

10
 Astăzi, nu se poate vorbi de o definiţie universal acceptată a marketingului,
deoarece în literatura de specialitate pot fi întâlnite sute de definiţii, ele semănând
între le şi totodată diferă semnificativ unele de altele, precum urmează în figura
1.2. Astăzi, nu se poate vorbi de o definiţie universal acceptată a marketingului,
deoarece în literatura de specialitate pot fi întâlnite sute de definiţii, ele semănând
între ele şi totodată diferă semnificativ unele de altele, precum urmează în figura
1.2.

MARKETING

Ph. Kotler
Activitate umană orientată spre satisfacerea
cerinţelor omului pe calea schimbului de bunuri
şi servicii pe piaţă
Drucker P.
Întreaga afacere privită din punctul de vedere al
rezultatului final, adică prin prisma clientului
Asociaţia
Americană de
Marketing Realizarea activităţii economice care dirijează
fluxurile bunurilor şi serviciilor de la producător
la consumator
Stanton I.

Marketing = satisfacerea cererii + beneficiu

Definiţii
clasice
Arta de a crea şi satisface cererea într-un mod
profitabil
Procesul prin care o organizaţie se racordează la
piaţă într-un mod creativ, productiv şi profitabil

Proces social şi managerial prin care indivizi şi

grupe de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi
doresc: prin crearea, oferirea şi schimbul de
produse având o anumită valoare

Figura 1.2 Principalele definiţii ale marketingului

11
 Numărul mare de definiţii ale marketingului reflectă, în primul rând,
complexitatea şi orizontul larg al definirii marketingului; în al doilea rând –
numărul mare de şcoli de marketing, abordări metodice şi opinii. În acelaşi timp,
momentul - cheie al tuturor definiţiilor este orientarea către necesităţile unor
grupuri definite de consumatori şi abordarea complexă în soluţionarea problemelor
pieţei.
Scopul principal al marketingului constă în crearea şi menţinerea clientelei
prin utilizarea unor mijloace şi tehnici specifice de marketing. Realizarea acestui
obiectiv major este asigurat de „Management”, „Marketing” prin funcţiile sale de
analiză, planificare, implementare şi control (figura 1.3).

Managementul marketingului:

Presupune adoptarea unui proces decizional de marketing, (respectiv o

activitate conştientă şi deliberată) de orientare a schimburilor de
produse şi servicii către rezultatele aşteptate de firmă

Implică desfăşurarea unor activităţi concrete, fie de către vânzător,

cumpărător, organizaţiile nonprofit, organismele guvernamentale
interesate în stimularea şi reglementarea schimburilor.

Este un proces de transmitere a unor bunuri celor care au nevoie de

ele, proces în care profitul firmei este condiţionat de satisfacţia
clientului.

Figura 1.3 Managementul Marketingului (aspect conceptual).

În viziunea lui Kotler Ph. Managementul Marketingului reprezintă procesul

de planificare şi punere în practică a conceptului stabilirii preţului, promovării şi
distribuirii unor bunuri, servicii şi idei destinate schimburilor cu anumite grupuri,
care să satisfacă clientela şi obiectivele organizaţiei.1 Principalele componente şi
activităţi ale managementului marketingului sunt evidenţiate în figura 1.4.

Sursa. [14, p.43]

1

12
 MARKETINGULUI
MANAGEMENTUL

Cercetarea
pieţei
Culegerea Interpretarea
Figura 1.4 Managementul marketingului informaţiei
(aspect operaţional)
informaţiei
Cercetarea
1.2.Noţiunile de consumatoruluii
bază ale marketingului.
Esenţa conceptului de marketing este prezentată în figura 1.5.

Stabilirea misiunii şi Stabilirea Elaborarea mixului

Conceptul de marketing – este filosofia businessului care are un
obiectivelor firmei companiei, şi programelor de
impact direct asupra strategiei
inclusiv a determinării:
marketing

domeniului de activitate

volumului şi structurii pieţei

grupurilor de consumatori

scopurilor strategice şi tactice

Figura 1.5 Orientările principale ale conceptului de marketing

Noţiunile expuse anterior necesită o incursiune rezumativă în nucleul

categoriilor primare cu care operează marketingul, nevoile umane, dorinţele,
cererea, oferta de produse şi servicii, valoare, cost şi satisfacţie, schimb, tranzacţii
şi relaţii, pieţe, marketing şi marketeri.

13
 Nevoi, dorinţe,
cerere
Marketing şi marketeri
Produse

Pieţe Valoare, cost şi

satisfacţie
Schimb, tranzacţii
şi relaţii
Figura 1.6 Noţiunile de bază ale marketingului
Noţiunile categoriilor de bază ale marketingului sunt redate în continuare
figura 1.7.
Nevoia – exprimă o stare de conştientizare a lipsei unei satisfacţii
elementare (hrană, apă, îmbrăcăminte, adăpost) a individului.
Dorinţa – este superioară nevoii şi exprimă manifestările concrete ale
nevoii umane în concordanţă cu personalitatea individului, statutul său
social, în raport cu mediul care-l înconjoară.
Cererea – exprimă dorinţa pentru un anumit bun dublată de
posibilitatea şi decizia de a-l cumpăra. Drept urmare numai o parte a
dorinţelor se transformă în cerere efectivă pe piaţă.

Produsul – tot ceea ce poate fi oferit pe piaţă încât să fie cerut şi

cumpărat pentru a fi utilizat sau consumat.

Valoare, cost şi satisfacţie – oricine va analiza valoarea şi preţul unui

bun sau serviciu pentru a-şi satisface o dorinţă.

Schimbul – este o modalitate de obţinere a unui produs dorit oferind

altceva în locul său

Tranzacţia – este un schimb de valori între două părţi.

Marketingul de relaţie este format din firma în cauză, toţi distibuitorii,

furnizorii, clienţii şi exprimă extinderea între ei a relaţiilor reciproc
avantajoase şi de parteneriat.

Marketerul reprezintă persoana care se află în căutarea unei resurse

deţinute de altă persoană şi care este dispusă să ofere ceva de valoare
în schimbul acesteia.

Figura 1.7 Definirea categoriilor de bază ale marketingului

14
 În condiţiile economiei de piaţă schimbul reprezintă modalitatea
principală de obţinere de către consumator a produselor şi serviciilor. Totuşi
există şi alte 3 posibilităţi concurente pentru acestea (fig.1.8.).

Producţia proprie

Constrângerea
Modalităţi
de obţinere
a
produselor Cerşitul

Schimbul

Schimbul concept definitoriu pentru

marketing, realizarea căruia
necesită cinci condiţii:

să exite cel puţin două părţi;

fiecare să deţină ceva care are valoare pentru

celălalt;

fiecare să fie capabil să comunice şi să pună la

dispoziţie produsul;

fiecare să aibă libertate de a accepta sau refuza

oferta;

fiecare parte să considere că este potrivită să

trateze cu cealaltă parte.

Figura 1.8 Modalităţile de obţinere a produselor

15
 Marketingul operează întotdeauna cu o piaţă concretă. Piaţa include clienţii
potenţiali care au aceleaşi nevoi, dorinţe şi care sunt dispuşi şi au capacitatea de a
se angaja într-o relaţie de schimb pentru satisfacerea acestor nevoi sau dorinţe.
Principalele tipuri de pieţe sunt prezentate în figura 1.9.

Pieţe

Pieţele Pieţele
Pieţele Pieţele Pieţele
producătorilor
consumatorilor intermediarilor externe guvernamentale
(industriale)

Figura 1.9 Principalele tipuri de pieţe

1.3. Conţinutul marketingului ilucidat prin elemente componente de

bază.
Definiţia complexă a marketingului – varietatea şcolilor şi definiţiilor
marketingului impune necesitatea elaborării unui concept complex al acestuia.
Marketingul,(componentele constituitive) pare a fi cea mai adecvată. Este vorba de
cele 3 elemenete de bază ale marketingului şi anume: (I) filosofia (optica,
conceptul) de marketing, (II) activitatea practică de marketing şi (III) activitatea
ştiinţifică de marketing (figura 1.10.).
În contextul celor menţionate considerăm oportun de a prezenta şi o
definiţie pur practică a marketingului prin prisma întrebărilor la care acesta
(respectiv, marketerii) urmează să răspundă (figura 1.11.)

6.Cum
să promoveze?
5.La ce preţ să vindem?
4.Cum să comercializăm?
3.Ce să producem?
2. Pentru cine să producem?
1. Care sunt cerinţele pe piaţă ?

Figura 1.11 Marketingul ca mod de acţiune a firmei pe piaţă

16
 Optică principiile a) satisfacerea cerinţelor consumatorilor
economică marketingului
I. modernă
b) orientarea pe termen lung a activităţii
economice
bazate pe
conceptul general c) eficienţa economică a activităţii
de orientare spre
necesitatea d) abordarea complexă a activităţii de piaţă
clientului
e) integrarea marketingului pe orizonturi şi
verificarea în cadrul întreprinderii
analiză
aspect planificare
managerial implementare
Activitatea funcţiile control
II. practică de marketingului
piaţă
aspect cercetarea consumatorilor
operaţional cercetarea mediului de
marketing
inclusiv: inovare şi gama de produse
- funcţii manageriale (certificare)
(analiză, planificare
implementare şi control) preţuri, rabaturi, credit
- funcţii operaţionale
(studiul pieţei, elaborarea canale de distribuţie şi
ofertei, stabilirea preţului, logistică
distribuţia, promovarea
ofertei ş.a). negociere-vânzări
comunicare - promovare

mediul de marketing
sistem categorial segmentarea pieţei
instrumental comportamentul consumatorului
propriu cercetările de marketing
piaţa şi conjunctura
III. Disciplina mixul de marketing, etc.
ştiinţifică
caracterul economie
interdisciplinar management
(legătura cu alte sociologie
ştiinţe) matematică – statistică
psihologie

Figura 1.10. Elementele componente de marketing.

17
 Conceptul de bază al marketingului este susţinut de trei piloni: orientarea şi
apropierea de client, marketingul intgrat şi satisfacerea clientului (figura 1.12).
PILONII MARKETINGULUI

Identificarea şi definirea cerinţelor pieţei

Studierea comportamentului consumatorului

Orientarea Segmentarea pieţei şi alegerea segmentului
şi ţintă
apropierea
de client Diferenţierea produselor

Restructurarea şi reorientarea tuturor

componentelor firmei cu „faţa” către clientelă

Marketing „clientul” este cel mai important „element

integrat patrimonial” al unei firme

Scopul firmei este de a crea clienţi

Figura 1.12 Pilonii marketingului.

Calitatea produsului sau serviciului
Satisfacerea
clientelei Accesibilitatea preţului
1.4. Evoluţia marketingului. Etape în dezvoltarea teoriei şi practicii
marketingului.
Marketingul a apărut la începutul secolului XX în SUA şi relativ rapid a
fost acceptat de către alte ţări cu economia de piaţă. Fostele ţări socialiste au aderat
mult mai târziu la conceptul de marketing, iar mediul academic şi de afaceri a
Republicii Moldova a cunoscut marketingul abia după 1980 (tabelul 1.1).

18
 Tabelul 1.1
Istoria dezvoltării marketingului
Perioada Fenomenele petrecute în domeniul marketingului
1901 În SUA a început studierea cursului de marketing în Universităţile
din Michigan şi Illinois.
1908 Prima organizaţie pentru cercetări în domeniul marketingului.
1926 În SUA a fost fondată asociaţia naţională a profesorilor de
marketing şi reclamă.
1937 A fost fondată Asociaţia Americană de Marketing (AMA).
1940-1960 Sunt create asociaţii de marketing în ţările Europei de apus (Franţa,
Anglia, Germania), Japonia.
1960-1970 Asociaţia de marketing în Cehoslovacia, Polonia, Ungaria,
România.
1990-1995 Se introduce cursul de marketing la USM, ASEM, UCCM, UASM,
UTM (Republica Moldova).
1996-2000 Sporeşte editarea manualelor şi altor materiale în domeniul
marketingului (Republica Moldova).

În evoluţia sa marketingul a cunoscut 3 etape de bază, inclusiv cea de

producţie, vânzări şi de marketing (figura 1.13)

Orientarea spre
producţie
1900-1930 Orientarea spre
vânzări
1930-1950 Orientarea spre
marketing
Orientarea spre
1950-2005
creştere
volumului de Întreprinderile încep să se
producţie fără a confrunte cu
cunoaşte suficient supracapacitatea de Apare şi se dezvoltă
de bine ce vor producţie, iar cumpărătorii conceptul marketingului
clienţii ocupă o poziţie dominantă modern, care are scopul
în cadrul pieţei satisfacerii nevoilor
consumatorilor într-un
mod mai eficient şi mai
operativ decât concurenţii

Figura 1.13 Etape în evoluţia marketingului ca şi concept.

19
 Concomitent cu evoluţia conceptului de marketing menţionată mai sus, a
evoluat şi atitudinea (acceptabilitatea) faţă de marketing a sectorului de afaceri şi
academic, în acest sens, marketingul a cunoscut iniţial o dezvoltare extensivă şi
apoi una intensivă (figura 1.14).
A crescut numărul întreprinderilor
Creşte experienţa întreprinderilor
Influenţa învăţământului şi a literatutii
Dezvoltarea
extensivă Încep aplicaţii în practică pe baza acestora
Se acumulează experienţă

Trecerea de la metode simple la cele

complexe bazate pe suport ştiinţific
Utilizarea unor programe complexe
Dezvoltarea
Implementarea experienţei utilizate de
intensivă
întreprinderile ce au avut succes
Utilizarea strategiei de marketing
Figura 1.14. Evoluţia marketingului ca şi grad de acceptare.
Fiind o ştiinţă tânără, spre deosebire de alte discipline economice,
marketingul a evoluat şi ca direcţii de specializare (figura 1.15).

Extinderea Extinderea
Dezvoltarea
funcţiilor de marketingulu
metodelor şi
marketing în i în noi
tehnicilor de
interiorul sectoare de
marketing
firmei activitate

Adaptarea marketingului la Dezvoltarea

crizele economice şi la marketingului
noile transformări politice internaţional
şi social-culturale

Figura 1.15. Evoluţia marketingului ca şi direcţii de specializare.

20
 La începutul evoluţiei sale marketingul deseori era confundat cu vânzarea.
Deosebirile între orientarea spre vânzări şi orientarea de marketing sunt mai
degrabă de natura esenţei decât a formei. Vânzarea priveşte interesul celui care
vinde de a-şi transforma oferta de produse şi servicii în bani lichizi, obiectivul final
fiind profitul din vânzări.
Orientarea de marketing urmăreşte satisfacţia consumatorului şi începe cu
studiul pieţei şi al comportamentului consumatorului, iar după vânzarea propriu-
zisă se urmăreşte produsul în consum şi exploatare. Orientarea de marketing
reprezintă o filozofie de afaceri care poate fi reflectată în expresia “Bine faci, bine
găseşti”. În continuare prezentăm schematic esenţa deosebirilor între orientarea
spre vânzări şi orientarea de marketing. (figura 1.16).

Punctul de Mijloacele Natura Obiectiv

plecare utilizate creşterii final

І.Orientarea Promovarea
Produse
spre vânzări Cantitativă Profit din
Producţie
vânzărilor vânzări

ІІ. Orientarea
Nevoile,
de marketing Profit din
Dorinţele, Marketing
Calitativă satisfacţie
consumatoril integrat
or

Figura 1.16.Deosebirile între orientarea spre vânzări şi orientarea de marketing

Trecerea la orientarea de marketing a condus la o serie de activităţi

suplimentare, legate în primul rând de studiul doleanţelor consumatorilor până a
produce ceva şi de service-ul post-vânzare. totuşi, beneficiile au fost mult mai
importante ţinând cont de faptul, că eforturile suplimentare pentru a vinde
produsele practic nu mai erau necesare. O altă destinaţie contraversată ţine de
21
diferenţierea între activităţile de marketing strategic şi cel operaţional sau tactice
(figura 1.17).

Studierea pieţei

Alegerea pieţelor - ţintă

Conceperea produselor noi

Marketing Fixarea preţurilor

strategic

Alegerea canalelor de distribuţie

Elaborarea unei strategii de

comunicaţii

Punerea în acţiune a companiilor de

publicitate şi promovare

Acţiunea vânzătorilor şi marketingul

direct

Marketing
operaţional
Distribuirea produselor

Servicii post - vânzare

Figura 1.17 Funcţii strategice şi operaţionale ale marketingului.

22
 Pe parcursul evoluţiei sale în toate ţările şi în toate domeniile de activitate se
manifestă un interes sporit faţă de marketing. Interesul pentru marketing este în
creştere, deoarece tot mai multe organizaţii, întreprinderi din sfera activităţilor
lucrative, nelucrative şi din domeniul relaţiilor internaţionale înţeleg modul în care
marketingul contribuie la îmbunătăţirea performanţelor lor (figura 1.18)
Firmele specializate în producţia de bunuri de consum
zilnic

Firmele producătoare de bunuri de folosinţă

îndelungată

Firmele de producţie a echipamentelor industriale

Sfera
activităţilor Firmele din domeniul serviciilor destinate populaţiei
lucrative (companiile aeriene, băncile)

Societăţile din domeniul asigurărilor şi cel bursier

Prestatorii de servicii profesionale (avocaţii, experţii,

contabilii, medicii, arhitecţii)

Universităţile, colegiile, spitalele, asociaţii artistice.

Interesul este determinat de :

Sfera
activităţilor
nelucrative Grupele artistice
Confruntarea Creşterea
resimt nevoia
cu scăderea cheltuielilor de
atragerii unui
numărului de spitalizare,
public mai
abiturienţi, utilizarea slabă
numeros, nevoia de
creşterea a capacităţilor
a atrage noi
costurilor de care dispun
sponsori

Companiile multinaţionale investesc masiv în

Domeniul
perfecţionarea aptitudinilor lor de marketing la nivel
relaţiilor
global, explorează posibilitatea existenţei unor pieţe cu
internaţionale
potenţial ridicat

Figura 1.18 Evoluţia şi adaptarea marketingului în domenii de activitate

23
 1.5 Condiţiile constituirii marketingului în Republica Moldova.

Marketingul a apărut în urma unor cercetări economice în domeniul pieţei şi

sistematizării activităţii practice, având la bază teoria disciplinelor economice şi
metodologia ştiinţelor sociale (filozofia, sociologia, psihologia etc.)
În Moldova constituirea marketingului a avut loc iniţial prin extinderea
opticii marketingului şi activităţilor specifice la un număr mare de întreprinderi şi
în tot mai multe domenii de activitate. Această dezvoltare extensivă a
marketingului a reprezentat rezultatul acţiunii factorilor de decizie şi reacţia lor la
experienţele pozitive a celor ce apelează la marketing. Pe de altă parte a urmat o
consolidare a marketingului la întreprinderile care l-au implementat, trecându-se
treptat la dezvoltarea intensivă a marketingului. Astfel s-a efectuat transferul la
metode şi tehnici simple de cercetare la alte metode mai complexe, cu un suport
ştiinţific solid, precum şi de la acţiuni de marketing izolate la acţiuni integratoare,
coordonate în cadrul unor programe complexe într-un orizont larg.
Aceste două etape de constituire a marketingului semnifică căile majore de
dezvoltare a sa, ceea ce atestă faptul că dezvoltarea şi promovarea marketingului
este un proces de lungă durată, consolidându-se treptat în timp.
Noua paradigmă a gândirii de marketing în ziua de astăzi este marketingul
relaţional ce reflectă o etapă modernă în orientarea întreprinzătorilor în relaţiile de
piaţă. Marketingul relaţional constă în stabilirea, menţinerea şi întărirea rapoartelor
între parteneri. Adevăratul marketing relaţional trebuie să se bazeze pe o strategie,
în care ambele părţi vor rămâne loiale una faţă de alta.
În Republica Moldova e dificil să evidenţiem anumite etape în constituirea şi
dezvoltarea marketingului, deoarece ne găsim la faza începătoare a acestuia. Pentru
prima dată un curs de marketing a fost predat în anul 1990 la facultatea de Comerţ
în cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Odată cu înfiinţarea Academiei de
Studii Economice din Moldova, în octombrie 1991 a fost deschisă facultatea
„Marketing”. Actualmente disciplina „Marketing ” este inclusă în planurile de
studii ale tuturor instituţiilor superioare de învăţământ de profil economic şi în
unele colegii. Printre primele întreprinderi din republică care au creat secţia de
24
marketing se numără: S.A Ionel, S.A Bucuria, S.A Zorile, Televiziunea Naţională,
etc.
Cauzele constituirii şi promovării marketingului în republică au fost diverse
(figura 1.19)
Condiţiile constituirii marketingului în
Dinamismul social –
economic
Schimbările rapide în sfera
de producţie;
Modificări în sortimentul şi
calitatea produselor;
Aplicarea progresului
tehnico-ştiinţific;
Diferenţieri majore între
consumatori;
Aprofundarea specializării
ca rezultat al divizării
muncii;
Integrarea pieţelor naţionale
în complexul pieţelor
internaţionale;
Liberalizarea preţurilor şi
lichidarea monopolurilor
comerciale ale statului;
Schimbarea titlurilor de
proprietate ale
întreprinderilor, apariţia
întreprinderilor private;
Creşterea considerabilă a
numărului agenţilor
economici şi poziţiei lor pe
piaţă
Figura1.19. Condiţiile constituirii şi promovării marketingului în
Republica Moldova
Republica Moldova
Propagarea experienţei
pozitive în domeniu de către
Apariţia şi intensificarea
instituţii şi asociaţii
concurenţei libere
profesionale specializate în
domeniul marketingului
Asociaţii naţionale de
marketing (îşi concentrează
Concurenţa determină
activitatea asupra
societăţile neeficiente, să
manifestărilor ştiinţifice,
părăsească piaţa;
editării periodice şi difuzării
Concurenţa serveşte ca şi
conceptelor în domeniu)
mecanism de distribuire a
Apariţia Asociaţiilor
veniturilor într-o economie
Naţionale de Marketing în
de piaţă;
SUA, Franţa, Marea
Concurenţa reprezintă un
Britanie şi alte ţări
mediu foarte favorabil
dezvoltate;
pentru realizarea principiilor
Publicităţile periodice sunt
marketingului;
axate pe anumite
Concurenţa este un reglator
specializări ale
al forţelor pieţei;
marketingului (marketingul
Influenţa concurenţei asupra
serviciilor, marketingul
activităţii de marketing este
industrial) şi zone de mare
globală;
activitate din problematica
Impactul concurenţei asupra
marketingului
pieţei şi agenţilor care
(managementul
acţionează pe piaţă
marketingului, politicile de
marketing)
25
 Activităţile de marketing se desfăşoară într-un cadru global foarte dinamic.
Operatorii de marketing din Moldova sunt nevoiţi să-şi revizuească permanent
obiectivele şi practicile de marketing. Întreprinderile de azi se luptă cu o
concurenţă tot mai piternică la scară globală, cu degradarea mediului înconjurăror,
cu stagnarea economică, cu problemele sociale, politice. Factorii esenţiali care
determină modificarea peisajului activităţilor şi a strategiilor de marketing, inclusiv
şi în Republica Moldova sunt: procesul de globalizare rapidă, modificarea
conjuncturii economice mondiale, necesitatea unor acţiuni cu o mare implicare
socială.

Televiziunii prin satelit

Fax-urilor
Economia Distanţele geografice
Legăturilor electronice
mondială suferă o şi culturale sau redus
şi telefonice
schimbare radicală odată cu apariţia:
internaţionale

Posturilor de televiziune
prin cablu

Comercializare
Aprovizionare
Firmele îşi extind masiv operaţiunile
Producţia pe piaţa
mondială

Permite să transmită rapid

Companiile încearcă să-şi creeze o
ideile dintr-o parte în alta a
structură globală care
lumii

Firmele, întreprinderile sunt afectate tot mai mult de concurenţa globală

Figura 1.20. Implicaţii ale globalizării asupra marketingului.

26