Coordonate ale organizrii turismului

Turismul ca un domeniu de activitate pentru a evolua unitar, coerent, eficient,

are nevoie de un cadru instituional corespunztor, cu atribuii bine definite, cu un
sistem de relaii funcionale ntre acestea, un sistem informaional adecvat etc.
Particularitile sale, exprimate de sfera larg de cuprindere, dinamismul nalt,
dependena de alte sectoare ale economiei, numrul mare de participani la realizarea
i comercializarea vacanelor, imprim trsturi specifice organizrii turismului.
Acest proces include n opinia a numeroi specialiti, probleme referitoare la:
structurile organizatorice
formele de integrare
rolul statului
lanul de distribuie a produselor turistice
n industria turismului diversitatea activitilor se reflect n varietatea celor
implicai n organizarea i derularea propriu-zis a cltoriilor. Acetia pot fi din
sectorul public sau privat, societi comerciale sau asociaii profesionale, organisme
cu activitate local, naional sau internaional. n organizarea activitii turistice pot
fi identificate:
- organizaii sectoriale, specializate pe verigi ale lanului de distribuie a
produsului turistic, de exemplu: ntreprinderi hoteliere, de alimentaie, de transport,
agenii de voiaj, touroperatori i centre de formare profesional, birouri de promovare.
- organizaii pe destinaii, staiuni turistice, pe zone geografice sau
administrativ-teritoriale, adic ncurajarea cooperrii ntre diferitele societi de
turism i coordonarea activitii ntr-un anumit spaiu.
- organizaii ale turismului privit ca un ntreg, pe plan naional sau mondial
avnd atribuii n studierea i previzionarea fenomenului turistic, n elaborarea
strategiilor i politicilor n domeniu.

Se desfoar ntre aceste organisme relaii de cooperare i de subordonare,

aria lor de activitate se intersecteaz, deci exist un sistem de organizare structurat pe
trei trepte:
- organismul central, coordonator
- organismul local (regional)
- organizaii sectoriale
Un astfel de model (vezi fig. 2.1.) cunoate adaptri la condiiile proprii
fiecrei ri. Ele se refer la prezena unuia sau mai multor sisteme, la existena celor
trei trepte sau a numai dou, la relaiile dintre ele. Trebuie menionat c adesea
organizarea la nivel naional este pus n coresponden cu organismele internaionale
i structura acestora. De exemplu, o companie aerian naional, care este o
organizaie sectorial, poate face parte dintr-o structur internaional, cum este
IATA, fiind dublu subordonat organismului internaional i cel intern, de transport
sau turism.

Fig.2.1. Schema general de organizare a turismului

2.2. Forme de integrare a activitii turistice
Integrarea activitii turistice, respective a prestatorilor de servicii, prezint o
serie de avantaje, eseniale pentru supravieuire n condiiile concurenei, acestea pot
fi: acordarea unor faciliti de plat a turitilor, asigurarea perfecionrii permanente a

forei de munc, organizarea de compartimente de marketing i vnzri cu angajarea

unor specialiti n domeniu, realizarea unor studii de pia etc.
Forme de integrare:

- grupurile cu obiect limitat de activitate i anume:

lanul voluntar
sistemul franchising (franiza)
asociaiile profesionale sau sindicale
- concentrarea propriu-zis i anume:
concentrarea orizontal
concentrarea vertical
conglomeratul
Grupurile cu obiect limitat de activitate sunt asocieri voluntare de societi
comerciale sau organizaii principalul obiectiv fiind promovarea propriilor interese pe
o pia, n relaiile cu guvernul sau cu ali parteneri. Specific acestor forme este
independena juridic i financiar i paticipanii n anumite condiii pot prsi
nelegerea respectiv, acest gen de asociere se utilizeaz, n domeniul industriei
hoteliere.
Concentrrile sunt, adesea, asocieri fortuite, rezultate fie din preluarea de ctre
societile comerciale puternice a celor mai mici sau aflate n dificultate, avnd n
vedere modul de constituire a concentrrilor, membrii acestora nu dispun de
independe juridic i financiar.
Structuri organizatorice in turism
Diversitatea activitatilor componente ale industriei turismului se reflecta in
varietatea celor implicati in organizarea si derularea calatoriilor. Acestia pot fi: din
sectorul public, societati comerciale, asociatii profesionale, organisme cu arie locala,
regionala, nationala si internationala. Se identifica:

organizatii sectoriale sunt specializate pe verigile lantului de distributie a

produsului turistic: intreprinderi hoteliere, de alimentatie, de transport, agentii de
voiaj, tour-operatori, centre de formare profesionala, birouri de promovare

organizatii pe destinatii statiuni turistice; organizatii pe zone geografice/

administrativ teritoriale

organizatii ale turismului privit ca intreg pe plan national sau pe scara

mondiala.Organismul central/ coordonator este administratia nationala, care poate
fi:

minister

comisie/ comisariat: Belgia, Liban

oficiu guvernamental: Grecia, Maroc

organizatii guvernamentale: Austria, Elvetia, Danemarca.

Rolul organului central

coordonarea activitatii pe plan national
elaborarea strategiei in domeniul turismului
indrumare si control pentru agentii economici specializati
promovarea turismului pe plan national si international
formare profesionala
reprezentare in organizatii internationale.
Organismele/ colectivitati locale (regionale) pot fi reprezentanti ai
administratiei nationale si au o structura in trepte:

au autonomie functional - departamente

au bugete proprii - centrale

coordoneaza si promoveaza turismul in zona respectivea - oficii

Organismele sectoriale sunt cele mai numeroase, sub forma societatilor

comerciale (firmele de turism), asociatii profesionale sau organisme cu vocatie
sociala.
Exemplu: Italia exista un ministru delegat, pozitionat la Ministerul
Turismului, Sportului si Spectacolelor. Administratia Centrala este reprezentata de
Secretariatul de Stat al Turismului; promovarea turismului la nivel national prin

Oficiul National de Turism care are si in strainatate 26 birouri. La nivel teritorial are
20 regiuni, pe fiecare exista o delegatie regionala de turism si oficii provinciale de
turism, iar la nivel local au oficii de turism locale.
Structura institutionala actuala in turismul romanesc
1)

Organisme specializate cu activitati de baza turismul: organizeaza calatorii,

presteaza servicii specifice (cazare, restauratie, agrement, tratament), realizeaza
cercetare in domeniul turismului, formare profesionala

2)

Organisme generale cu rol auxiliar in turism, dar conditioneaza derularea

activitatii turistice (comert, transport, sanatate, etc.). Ca organism special central
avem Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si, Autoritatea
Nationala pentru Turism.

ANT este o entitate de sine statatoarein subordinea MTCT, are un presedinte cu rang
de secretar de stat. Componente ale ANT:
Directia Generala de Autorizare
Directia de Relatii Publice si Promovare Turistica

Directia de Control cu Servicii aferente: competente, elaborarea strategiilor de

dezvoltare si promovare turistica a Romaniei pe plan intern si international

3)

Autorizarea agentilor economici si personalul de specialitate din turism, dar si

efectuarea controlului calitatii serviciilor.
Alte organisme la nivel national sunt:

Centrul national de invatamant turistic scop pregatirea profesionala de

specialitate

Institutul national de cercetare si dezvoltare in turism presteaza activitatea

stiintifica de elaborare a unor studii de specialitate la nivel national si de societati
comerciale

Societatile comerciale din turism (publice, private, de tip SC, SRL):

dupa forma de exploatatie: societati independente, lanturi hoteliere

voluntare, lanturi hoteliere integrate, franciza sau unitati cu contract de
management hotelier

dupa tipul de activitate: intreprinderi (hoteluri), restaurante, agrement,

transport, agentii tour- operatoare si agentii detail-iste.

Regia autonoma a administratiei si protocolului de stat are in cadru unitati de

cazare, alimentatie, agrement, mijloace de transport; acestea sunt exploatate de un
segment de turisti bine definit (presedentie, guvern, parlament)

BTT

Centro- coop uniunea nationala a cooperativelor de consum si credit

(desfasurarea activitatii de comert, artizanat, prestari servicii), iar turismul are
pondere de 5%.

SA sin- drom srl 15 000 locuri de cazare in tara

ACR touring ACR

Agentia nationala pentru tineret Costinesti, Paraul Rece, Busteni, Izvorul

Muresului, Lacul Rosu

Agentia nationala a taberelor si turismului scolar

Ministerul sanatatii

Ministerul culturii si cultelor

Ministerul agriculturii, padurilor, apelor si mediului

2. Forme de integrare a activitatii turistice

In turism competitia este foarte stransa. Pe piata producatorilor de vacante
activeaza o multitudine de intreprinderi mici si mijlocii, piata turistica fiind
fragmentata de acesti prestatori de servicii. Tendinta pe piata turistica este de integrare
a organizatiilor de vacanta, de concentrare pe diferite domenii si componente de
activitate.
Avantaje:

Costuri mai mici de productie

Facilitati pentru turisti

Perfectionarea permanenta a fortei de munca

Campanii promotionale de anvergura

Studii de piata

Organizarea sistemelor de rezervare

Forme de integrare:

A. Grupuri cu obiect de activitate limitat

1. lant voluntar

2. franciza
3. asociatii profesionale si sindicate
B. Concentrarea sau integrarea propriu-zisa
1. orizontala (lant integrat)
2. verticala
3. conglomerat
A.

Grupuri cu obiect limitat de activitate asocieri voluntare de societati

comerciale sau organizatii cu scop nelucrativ, avnd ca obiectiv promovarea
propriilor interese pe o piata, in relatiile cu clientii, cu partenerii, cu guvernul; se
pastreaza independenta juridica si financiara si pot parasi oricand intelegerea
respectiva (ex. industria hoteliera).
1. Lantul voluntar este o uniune, asociere intre hotelieri independenti pentru
oferirea unui produs sau serviciu turistic cvasiomogen, pentru informarea
clientelei si comercializarea in comun a produselor. Se unesc sub aceeasi
marca (umbrela) avand obligativitatea respectarii standardelor de calitate
pentru produse si servicii, au o politica unitara comerciala, deruleaza in
comun campanii publicitare, utilizeaza centre de rezervare, participa la
targuri, expozitii, etc. Exemplu: Franta 25%, Elvetia 25%, Germania 11%,
Belgia 8%, Spania si Italia 6%.