COLEGIUL ECONOMIC A.D.

XENOPOL

Examen de certificare a calificarii profesionale Nivelul III

Specializare: Tehnician in activitati economice Tema: Publicitatea produselor la S.C. CRINU S.!. Prof. Coor o!a"or: "arius Ciurtin

TIP!RU !N#REI C !S! a $II%a #

#UCU$ESTI %&''

CUPRINS
Argument Capitolul I : Prezentarea generala S.C. CRINUL S.A. Capitolul II : Publicitatea produselor !. Ce este pubicitatea " !.! Istoria publicitatii !.# Scopul publicitatii !.$ %ipuri de publicitate !.$ &ormele si obiecti'ele publicitatii Capitolul III : Studiu de ca& SC NEST ' R("!NI! SR )ocumente Ane*ate ,ibliogra-ie pagina 5 pagina 6 pagina pagina pagina pagina 5 pagina 6 pagina ( pagina !! pagina !+ pagina ##

Ar()me!"
Nimeni nu se mai )ndoie*te ast+&i de necesitatea publicitatii produselor, fapt reflectat )n structura mixului de mar-etin., a c+rei importan+ variabil+ este promovarea. Cu c/t va fi mai flexibil+ *i novatoare activitatea de promovare, cu at/t impactul ei va fi mai mare pe o pia0+ saturat+ de mesa1e publicitare. !m ales aceasta tem+ deoarece )mi ofera posibilitatea de a transpune cunotinele dob/ndite )n ani de liceu i pentru c+ preocuparea asupra de&voltari pieei prin publicitatea produselor este un subiect cu at/t mai actual cu c/t lu+m )n considerare contextul social economic actual. #in punct de vedere profesional, susinerea atestatului pe tema publicitatii produselor, observ avanta1e care )mi facilitea&+ .+sirea unui loc de munc+ )n domeniul )n care am fost instruit+ )n timpul liceului, tehnician )n activit+i economice. 2n economia de pia0+ modern+, nu contea&+ c+ produsele sunt de calitate, dac+ poten0ialii consumatori nu le cunosc este pu0in probabil s+ se v/nd+. 2n mod tradi0ional publicitatea avea ca scop atra.erea de noi clien0i. 2n pre&ent este cel pu0in la fel de important, dac+ nu chiar mai important s+ reaminte*ti clien0ilor avanta1ele oferite de produsele proprii, fa0+ de cele ale concuren0ilor *i s+%i convin.i de acest lucru, )ndrum/ndu%i s+%*i satisfac+ ra0ional nevoile, cump+r/nd produsele tale. !stfel, publicitatea modern+ va stimula, de&volta *i orienta nevoile consumatorilor.

Preze!"area (e!erala * S.C. C$INUL S.A.

In anul (.. a -ost in-iin/at0 Societatea de %ricota1e ,ucure2ti3 4n strada Laboratorului nr.+3 4n imobilul construit 4n acest scop3 a'4nd un capital de .55 555 lei. La nominalizarea ac/iunilor din anul urm0toarea structur0: Romani: #67 8l'e/ieni: #57 Americani: $7 Ce9oslo'aci: !7 Al/i ac/ionari: (7 )e la in-iin/are p4n0 4n anul .$( :anul na/ionaliz0rii;3 -abrica a a'ut circa ##5 lucr0tori. Produc/ia era la 4nceput de 55665 tone anual3 a1ung4nd 4n anul .#( la circa 65 tone 2i se compunea din 'este /0r0ne2ti 2i broboade plu2ate3 la care s6au ad0ugat ulterior -lanele 2i pantaloni din bumbac3 tricota1e din l4n0 2i bumbac. La data de .56. .$( societatea a -ost na/ionalizat0 sub denumirea de <Intreprinderea nr.5#55= de'enit0 apoi <Intreprinderea nr.!##! ,ella ,roiner=3 iar din .6# &abrica de %ricota1e <Crinul ,ucuresti=3 pina in 5(. !. ..5 c4nd s6a trans-ormat in S.C. <CRINUL= S.A. ,ucuresti3 con-orm >? !+!@5(. !. ..53 prin preluarea intregului patrimoniu al -abricii de tricota1e. .$ s6a stabilit c0 acestea a'eau

)upa na/ionalizare3 4ntreprinderea s6a trans-ormat prin e*tindere 2i modernizare treptat0 dintr6un atelier me2te2ug0resc 4ntr6o important0 4ntreprindere industrial0 prin urm0toarele construc/ii noi: .5#6 .56 si .+!6 .+# : dez'oltarea capacit0/ilor de produc/ie la boiangerie 2i prelungirea cl0dirii e*istente .+!6 .+# : dez'oltarea capacit0/ii de produc/ie de la tricotat printr6un corp de cl0dire :4n locul -ostului cabinet medical 2i s0lii de 2edin/e ; 2i construirea cl0dirii imprimeriei Re4noirea 2i dez'oltarea capacit0/ilor de produc/ie prin 4nlocuirea celor uzate -izic 2i moral cu utila1e din tar0 2i din import. In a-ara de aceste cre2teri3 mai men/ion0m: 4n anul .6. s6a dat 4n -unc/iune noua capacitate de con-ec/ii de la Le9liu6 ?ar03 1ude/ul C0l0ra2i3 care 4n anul .+# a -unc/ionat 4n noile cl0diri construite 2i date 4n -olosin/0. din data de 5 .5$. ..5 A sec/ia de con-ec/ii de la Le9liu6?ar0 s6a separat de sediul din ,ucure2ti3 de'enind persoan0 1uridic0. In anul .(6 s6a dat 4n -olosin/0 sec/ia de con-ec/ii de la ,r0ila3 4ntr6o cl0dire 4nc9iriat0 pro'izoriu pentru cali-icarea -or/ei de munc03 nucleu care trebuia s0 stea la baza 'iitoarei sec/ii de tricotat. Intre timp3 s6a renun/at la aceast0 idee. In prezent3 SC CRINUL SA 42i des-02oar0 acti'itatea 4n amplasamentul din ,ucuresti3 str Logo-0t %0utu nr.663 sector #3 -iind organizat0 sub -orma 1uridic0 de societate pri'at0 pe actiuni cu un capital social de 5 (#+ (!5 mii lei. Bbiectul de acti'itate al SC CRINUL SA il constituie producerea 2i comercializarea tricota1elor din bumbac3 tip bumbac si poliester. In cadrul domeniului acti'it0/ii de baz0 enun/at3 societatea acti'eaz0 pe segmentul de pia/0 A 4mbracaminte si len1erie tricotat0 pentru adul/i 2i copii3 din -ire de bumbac 2i tip bumbac3 realiz4nd o structur0 sortimental0 'ariat0 : treninguri3 bluze3 tricouri3 pi1amale3c9ilo/i3maieuri3pantaloni si -lanea de corp.

)eci3 gama acti'itatilor actuale ale SC CRINUL SA ,ucure2ti3 poate -i grupat0 4n urm0toarele categorii principale: Producerea 2i comercializarea tricota1elor din bumbac3tip bumbac 2i poliester Producerea 2i comercializarea tricoturilor din bumbac3 tip bumbac 2i poliester Prest0ri ser'icii c0tre ter/ti :tricotat3 'opsit3 imprimat; Acti'itatea principal0 o reprezint0 producerea 2i comercializarea produselor din bumbac 2i tip bumbac3 ce reprezint0 (!7 din acti'it0/ile des-02urate. Societatea de/ine 4n proprietate teren 4n supra-a/0 total0 de ( !#(.$+ mp. 3 pe care sunt amplasate construc/ii a'4nd o supra-at0 total0 construit0 de mp si des-02urat0 pe !! ( 5.5+ mp. SC CRINUL SA produce o gam0 larg0 de sortimente de tricota1e din bumbac 2i tip bumbac3 4n urmatoarea structur0: 6treninguri 6bluze 6tricouri 6compleuri 6len1erie corp 69alate Societatea dispune de urm0toarele sec/ii 2i ateliere de produc/ie: 6tricotat 6boiangerie 6imprimerie 6croit 6con-ec/ii 6atelier mecanic Sec/iile de produc/ie au -ost dotate cu ma2ini 2i utila1e speci-ice 4n perioada .+56 .(53 iar dup0 aceasta perioad0 au a'ut loc unele complet0ri de dotare te9nic0 4n anii ..#6 ..5.
8

#65.$+

Acti'itatea de produc/ie se des-02oar0 4ntr6o singur0 incint03 pe patru sec/ii 2i ateliere de produc/ie3 cu -lu*uri te9nologice dup0 cum urmeaz0 : sec/ia tricotat3 sec/ia -inisa1 c9imic3 sec/ia imprimerie 2i sec/ia croit6con-ec/ii. Sec/iile de produc/ie au -ost dotate cu ma2ini 2i utila1e speci-ice 4n perioada .+56 .(53 iar dup0 aceast0 perioad0 au a'ut loc unele complet0ri de dotare te9nic0 4n anii ..#6 ..5. Capacitatea de produc/ie a sec/iei croit6con-ec/ii este de anual. La -inele anului !55 3 s6a 4nregistrat o uzur0 medie a utila1elor de 55 7. S.C. CRINUL S.A. des-02oar0 o serie de rela/ii cu -urnizori de -ire 2i -ibre din bumbac de la ?ala/i3 C4mpulung Cu2cel3 &ilatura Romana din ,ucure2ti. )e asemenea3 -irma mai ac9izi/ioneaz0 -ire 2i -ibre din &ran/a3?ermania 2i C9ina. Pentru e'aluarea -urnizorilor e*ist0 4n cadrul S.C. CRINUL S.A. o procedur0 institu/ionalizat0. Ace2tia trebuie s0 -ie e'alua/i pe baza urm0toarelor criterii: A posibilitatea lor de a 4ndeplini cerin/ele de calitate pentru produs sau ser'iciuD A disponibilitatea ma2inilor3 utila1elor 2i mEinii de lucru cali-icate la ni'elele de te9nicitate ceruteD A 'iabilitatea lor comercial0 2i -inanciar0 D A capacitatea lor de produc/ie 2i aptitudinea de a respecta program0rile stabilite pentru li'r0riD A e-icacitatea sistemului lor de asigurarea calit0/ii. 8*ist0 un num0r de modali0/i pentru e'aluarea -urnizorilor poten/iali. Per-orman/ele anterioare 4n -urnizarea aceluai2i -el de produs sau a unui produs similar sunt un bun punct de apreciere a competen/ei. Pentru aceasta este esen/ial ca s0 se p0streze o 4nregistrare am0nun/it0 a m0r-urilor intrate 2i a st0rii calit0/ii lor. Aceste 4nregist0ri trebuie s0 con/in0 minimum de date despre cantit0/ile -urnizate3 cantit0/ile re-uzate3 respectarea termenelor de li'rare 2i a reparti/iei
9

555 mii buc.

-urnizorilor generale :a materialelor3 ser'iciilor; c0tre intreprinderi dup0 perioada de analiz0. Pentru o singur0 ac9izi/ionare sau 4n cazul 4n care cantitatea este -oarte mic0 ac9izitatorul trebuie s0 e-ectueze inspec/ii 2i 4ncercarea am0nun/it0 a produsului 4nainte de a aproba -olosirea sa. Cetodele descrise mai sus nu se pot aplica -urnizorilor noi. Pentru ace2tia trebuie e-ectuat0 o 'eri-icare am0nun/it0 a calit0/ii.

10

Publicitatea produselor
%.' Ce e+"e p),lici"a"ea Publicitatea se ocup0 cu promo'area bunurilor3 ser'iciilor3 companiilor i ideilor3 de cele mai multe ori prin mesa1e pl0tite. Scopul direct ale acestor mesa1e este stimularea dorinelor clienilor poteniali3 i -ormarea asociaiilor poziti'e 4n leg0tur0 cu produsul sau compania promo'at03 scop care este atins prin -olosina metodelor de manipulare psi9ologic0 mai mult sau mai puin subtile. FEnz0torii '0d reclama ca o parte constituent0 a strategiei generice de promo'are a acestora. Alte componente ale promo'0rii sunt reclamele3 relaiile publice3 'Enz0rile personale i promo'area de 'Enz0ri.

%.% I+"oria p),lici"a"ii

I!"re a!ii .&&& / 0&& 1.e.!. &irma interioar03 una dintre primele -orme de publicitate3 era de obicei un semn3 pictat -oarte atr0g0tor pe peretele unei cl0diri. Cele mai 'ec9i semne au -ost descoperite 4n ruinele ,abilonului3 Romei Antice i ale oraului Pompei. 555 de ani mai tErziu3 comercianii egipteni amplasau de6a lungul drumurilor publice buc0i de stEnc0 4n care erau sculptate di'erse mesa1e 4n scopul in-orm0rii c0l0torilor 4n leg0tur0 cu produsele sau ser'iciile o-erite. Gn perioada anilor 555 4.e.n.3 4n 'ec9ea Rom03 mesa1ele erau pictate pe perei 4n
11

scopul promo'0rii 1ocurilor publice3 a-acerilor locale sau pentru a c9ema aleg0torii la 'ot. Perioa a me ie2al3 se caracterizeaz0 prin apariia unor noi -orme de publicitate3 simpl03 dar e-icient0: -olosirea aa6numiilor Hstrig0toriH. Acetia erau cet0eni3 anga1ai de c0tre comerciani3 care l0udau prin strig0te calit0ile m0r-urilor acestora. Cai tErziu3 ei au de'enit -iguri -amiliare i pe str0zile aez0rilor coloniale americane. Aceti Hstrig0toriH sunt predecesorii crainicilor moderni care di-uzeaz0 reclame radio sau %F. '40. 6 o dat0 cu in'entarea presei tipogra-ice de c0tre Io9ann ?utenberg3 tipogra-ii3 i mai tErziu comercianii3 4ncep s0 utilizeze mici H-luturaiH pentru a6i promo'a produsele. Aceste mici buc0i de 9Ertie adesea conineau simboluri speci-ice breslei i de multe ori erau lipite pe zidurile oraului. Aceast0 -orm0 de publicitate a -ost -olosit0 -oarte mult timp3 pEn0 4n epoca modern0 i s6a caracterizat printr6o -le*ibilitate deosebit03 a-iele putEnd -i purtate cu uurin0 dintr6o zon0 4n alta. '45% / '5.& 6 prima reclam0 a ap0rut 4n anul $+!3 4n limba englez03 sub -orma unei mici buc0i de 9Ertie distribuit0 manual3 anunEnd 'Enzarea unei c0ri de rug0ciuni. !55 de ani mai tErziu a -ost publicat primul anun 4n ziar prin care se o-erea recompens0 pentru recuperarea a ! cai -urai. Gn coloniile americane3 4n primul ziar publicat cu regularitate3 ,oston NeJsletter3 au 4nceput s0 se publice anunuri din +5$. Apro*imati' !5 de ani mai tErziu3 ,en1amin &ranKlin a -0cut reclamele mai atracti'e tip0rind titlurile cu litere mai mari. '64' / '678 6 4n SUA primele -orme ale publicit0ii au ap0rut 4n P9iladelp9ia3 PennsLl'ania3 cEnd FolneL ,. Palmer a desc9is un magazin3 considerat predecesorul ageniilor de publicitate din zilele noastre. Agenii s0i contractau cu ziarele spaii de publicitate la preuri coninEnd discount6uri3 urmEnd apoi ca ele s0 -ie 'Endute c0tre di'eri clieni3 la un pre mai mare. Gn (6. &rancis ALer a -ondat N.M. ALer N Son3 agenie care e*ista i 4n zilele noastre. ALer a modi-icat

12

practica de pEn0 atunci a ageniilor de publicitate -acturEnd clienilor acelai pre pe care 4l contractase3 plus un comision agreat de ambele p0ri. '66& / )a'id Adania -ondeaz0 prima agenie de publicitate din RomEnia3 care purta numele s0u. PEn0 acum3 publicitatea din RomEnia a trecut prin mai multe -aze: strig0tul m0r-urilor 4n -aa pr0'0liilor i 4n zonele cele mai circulateD HanunciurileH :H4ntiin0rileH;3 sau HmezaturileH3 H'Enz0rileH sau H4ntiin0rile particulareH3 care erau in-ormaii despre mar-a sub -orma unor te*te scurte i ap0ruser0 4n ziarele 'remii 4ncepEnd cu anul (!.. Acestea din urm0 a'eau o -orm0 concis0 pe care azi o numim Hmica publicitate=. '68. 6 Cele mai promo'ate produse pe plan mondial 4n aceast0 perioad0 au -ost aa6numitele Hmedicamente patentateH;. Peste 55 de -irme produc0toare c9eltuiau pe publicitate mai mult de 55.555 de dolari anual. Gn ultimii !5 de ani3 aceste companii au de'enit produc0tori de alimente3 s0punuri sau cosmetice. 8le au 4nceput s0 4i promo'eze produsele3 -olosind nume speci-ice: m0rcile. Scriptul distincti' al numelui Coca Cola a -ost prima dat0 promo'at pe e'antaie su'enir3 t0'i3 calendare i multe alte obiecte promoionale3 de'enind cea mai cunoscut0 marc0 din lume. '8%& / 8ste anul 4n care 4ntreaga industrie de publicitate a trecut printr6o trans-ormare masi'03 atEt din punct de 'edere al abord0rii3 cEt i al practicii. Acum3 ageniile de publicitate 4ncep s0 dez'olte strategii de marKeting i copLJriting. Cai mult3 ageniile au 4nceput s0 e-ectueze cercet0ri de pia0 i studii demogra-ice pentru a putea inti mai bine consumatorii. Introducerea radioului a creat o nou0 oportunitate3 iar la s-Eritul anilor OP!5 publicitatea a luat -iin0 i 4n acest domeniu. '8%4 / Regina Caria a RomEniei3 cunoscut0 4n toat0 8uropa 4n urma 'oluntariatului depus pe -rontul Primului R0zboi Condial3 a acceptat s0 apar0 4ntr6 o reclam0 4n care s0 laude calit0ile cremei HPondPs ColdH. Acesta a -ost primul testimonial din istoria publicit0ii. Regina Caria era prima personalitate regal0

13

care accepta un ast-el de gest. Acest tip de publicitate s6a do'edit a -i 4n timp unul dintre cele mai credibile i mai e-iciente 4n toat0 lumea. '80& / %ele'iziunea apare 4nc0 din anii P$53 4ns0 din cauza preurilor ridicate ale tele'izoarelor i a num0rului redus de canale %F3 ea nu s6a impus imediat. 5 ani mai tErziu 4ns03 tele'iziunea surclasase de1a radioul. %onul publicit0ii de asemenea s6a sc9imbat. Nu se mai prezentau doar a'anta1ele produsului promo'at3 ci se 4ncerca i crearea imaginii sale. Ast-el3 anunatorii a'eau ocazia s0 demonstreze cum se pot utiliza produsele lor i au 4nceput s0 -oloseasc0 pe scar0 larg0 personalit0i care s0 laude produsele 4n cauz0. '86& 6 Creterea produciei de mas0 i rapida 4mbun0t0ire te9nologic03 apariia produselor electronice mici :tele-oanele3 caseto-oanele3 calculatoarele; care au de'enit disponibile publicului larg la preuri accesibile3 au de'enit inte i pentru publicitate. S-Eritul anilor P(5 a marcat apariia culorilor HneonH pe aproape orice obiect care putea -i imprimat. B dat0 cu apariia calculatorului3 s6a dez'oltat i o 4ntreag0 industrie de obiecte promoionale legate de acesta: mousepad6uri3 Jrist rests3 mouse 9olders3 screensa'ers etc. '88& 6 %e9nologia digital0 a trans-ormat industria outdoor. Panourile publicitare care pEn0 acum erau pictate manual3 4ncep s0 -ie tip0rite cu a1utorul calculatorului. Companiile outdoor o-er0 o selecie di'ersi-icat0 de -ormate outdoor: reclame 4n staiile de autobuz3 pe c9iocuri3 publicitate 4n aeroporturi3 displaL6ere 4n marile centre comerciale i pe ta*i6uri. n perioada 1990 - 2002, 4n RomEnia s6au editat .( titluri de publicaii specializate 4n publicitate3 dintre care 6# cu di-uzare naional0. Gn ...3 publicitatea deinea poziia III3 cu o pondere de .7 din totalul timpului de emisie radio la ni'el naional i aceeasi poziie cu o pondere de timpului de emisie %F. '88& / preze!" 6 Morld Mide Meb :JJJ; este in'entat de %im ,erners 6 Lee 4n ..5. Industria publicitar0 pe internet este 4nc0 4n -aza de 4nceput. Publicitatea on line 4i -ace apariia 4ntr6un mod semni-icati' 4n ..5 i cele mai multe dintre
14

3 7 din totalul

standardele 3 normele i politicile acestei industrii au -ost stabilite 4n ultimii ! ani. Internetul a de'enit principalul mod de a comunica i de a 4nc9eia contracte. %.. Scop)l p),lici"a"ii &irmele nu trebuie s0 se limiteze la o-erirea bunurilor sau ser'icilor de calitate. 8le trebuie s06i in-ormeze pe consumatori 4n leg0tur0 cu a'anta1ele acestora. Pentru aceasta3 este necesar ca -irmele s0 utilizeze 4n mod corespunz0tor instrumentele de promo'are 4n mas0 ale publicit0ii3 promo'0rii 'Enz0rilor i relaiilor publice. Publicitatea o putem de-ini ca -iind orice -orm0 pl0tit0 de prezentare i promo'are impersonal0 a ideilor3 bunurilor sau ser'iciilor prin mi1loace de in-ormare 4n mas0 :ziare3 re'iste3 programe de radio3 de tele'iziune i Internet; de c0tre un sponsor bine precizat. Culte organizaii -olosesc publicitatea pentru a transmite unui anumit public mesa1e re-eritoare la ele 4nsele3 la produsele i ser'iciile lor sau la modul lor de comportament3 cu scopul de a determina un r0spuns din partea acestuia. R0spunsul poate -i de natur0 perceptual0: de e*emplu3 consumatorul 4i -ormeaz0 anumite p0reri 4n leg0tur0 cu un produs sau o marc03 ori acestea pot -i sc9imbate de c0tre reclam0. 8l poate -i de natura comportamental0: de e*emplu3 consumatorul cump0r0 produsul sau sporete cantitatea cumparat0. La publicitate nu apeleaz0 numai -irme3 ci i organizaii cu scop nelucrati' si instituii sociale3 cum ar -i instituiile -ilantropice3 muzeele si organizaiile religioase care 4i promo'eaz0 cauza 4n rEndul unui public di'ers. Publicitatea este o bun0 metod0 de a in-orma i a con'inge3 cu scopul de a crea pre-erine pentru un anumit produs sau de a6i moti'a pe consumatori s0 consume un anumit produs. 0rile Uniunii 8uropene c9eltuiesc anual cu publicitatea apro*imati' $5.$ miliarde 8CU. Pe m0sur0 ce recesiunea se apropie de s-Erit i economiile naionale ale 0rilor membre se 4n'ioreaz03 se prognozez0 o cretere a c9eltuielilor cu publicitatea 4n ma1oritatea 0rilor Uniunii 8uropene.

15

Sponsorii3 cei care susin -inanciar aciunile de publicitate3 r0mEn precaui 4n pri'ina utiliz0rii optime a bugetului de publicitate3 ast-el 4ncEt s0 -ie atinse obiecti'ele de comunicare propuse. Brganizaiile se ocup0 de publicitate 4n di'erse moduri. Gn cadrul -irmelor mici i mi1locii de acestea se poate ocupa cine'a din compartimentul comercial sau de marKeting. Gn marile companii pot e*ista compartimente specializate3 care s0 aib0 drept atribuii stabilirea bugetului publicitar3 colaborarea cu agenii de pro-il i derularea de aciuni de publicitate prin pot03 e*poziii cu 'Enzare i alte -orme de care nu se ocup0 ageniile respecti'e.

%.4 Tip)ri e p),lici"a"e

Bbiecti'ele publicit0ii se pot clasi-ica dup0 scop: acela de a in-orma3 de a con'inge sau de a reaminti. Con-runtate cu un mediu 4n continua dez'oltare i cu o concuren0 tot mai puternic0 intreprinderile i6au di'ersi-icat i multiplicat -ormele de realizare a publicit0ii. Acestea pot -i grupate3 4n -uncie de o serie de criterii 'alidate de practic03 ast-el: a;Gn -uncie de obiecti'ul 'izat de mesa1ul publicitar3 se disting publicitatea de produs:ser'iciu;3 care scoate 4n e'iden0 caracteristicile acestuia3 utilitatea lui 4n consumD publicitatea de marc0D publicitatea instituional03 a*at0 pe intreprindereD b;Gn -uncie de aria geogra-ic0 de raspEndire a mesa1ului3 publicitatea poate -i local03 regional03 naional0 i internaional0D c;)up0 destinatarul mesa1elor publicitare se pot delimita: publicitatea destinat0 consumatorilor :utilizatorilor; -inali3 publicitatea destinat0 intermediarilorD d;)up0 tipul mesa1ului di-uzat3 publicitatea poate -i de natur0 -actual0 i de natur0 emoional0D

16

e;Gn -uncie de e-ectul intenionat3 publicit0ii i se poate atribui -ie o aciune direct03 cu e-ect imediat3 -ie una 4ntErziat03 cu e-ecte ce urmeaz0 a se produce 4n timp. -;)up0 sponsor3 publicitatea se di-ereniaz0 4n -uncie de agentul -inanator3 care poate -i producatorul3 intermediarul sau ali ageni economici. g;Gn -uncie de in-luena e*ercitat0 asupra cererii3 publicitatea poate -i destinat0 -ie in-luen0rii cererii primare3 -ie in-luen0rii unei cereri selecti'e3 contribuind la deplasarea cererii pentru o anumit0 marc0. Publicitatea de informare eate -olosita in special atunci cand se lanseaza pe piata o noua categorie de produse. In acest caz3 obiecti'ul il constituie crearea unei cereri primare . Ast-el3 producatorii de aparate pentru compact6discuri i6au in-ormat initial pe consumatori despre a'anta1ele o-erite de C)6uri in pri'inta sunetului si comoditatii. Publicitatea de convingere de'ine tot mai importanta pe masura ce concurenta se intensi-ica. In aceasta situatie3 obiecti'ul -irmei este acela de a crea o cerere selecti'a. )e pilda3 cand aparatele cu C) au -ost acceptate de marea masa a consumatorilor3 SonL a inceput sa incerce sa6I con'inga pe acestia ca marca sa o-erea cel mai bun raport calitate6pret. Publicitatea de con'ingere s6a trans-ormat partial in publicitate comparativa, prin care o -irma isi comapara direct sau indirect produsul cu unul sau mai multe produse ale altor -irme: Unul dintre cei mai -rec'enti utilizatori ai publicitatii comparati'e se gasesc in industria automobilelor. In Carea ,ritanie3 producatorul coreean >Lundai a incercat sa sporeasca gradul de cunoastere al masinilor sale printr6o serie de e-orturi sub sloganul : HC9iar si un ceainic are o garantie mai mare decat un Ro'er H.Un alt e*emplu il constituie razboiul declaratiilor dintre doi producatori de margarina. &irma Fan den ,erg9s3 parte a concernului Unile'er3 a declansat razboiul prin derularea unei campanii pentru margarina sa3 denumita )elig9t3 a'and un continut scazut de grasime. In cadrul campaniei respecti'e3 s6au -acut comparatii de gust cu margarina St I'el ?old3 produsa de Unigate3 si s6au parodiat unele reclame ale acestei -irme. St I'el a replicat cu o reclama la marca ?old indreptata impotri'a marcii &lora3 apartinand tot -irmei Fan der ,erg9as. In aceasta reclama3 sloganul HPentru generatia dumnea'oastra in-loritoareH 3 utilizat pentru marca &lora3 a -ost trans-ormat in HPentru generatia dumnea'oastra care se baloneazaH 3 argumentul -iind acela ca &lora continea de doua ori mai multa
17

grasime decat ?old. Aceasta a dus la inter'entia Autoritatii Standardelor de Publicitate :ASP; din Carea ,ritanie pe moti'ul ca3 datorita -aptului ca &lora era un tip de margarina di-erit : cu 557 grasime;3 St I'el nu compara doua margarine de acelasi -el. In cele din urma3 ASP a recomandat ambelor -irme sa se abtina de a mai -olosi ast-el de metode. Utilizarea publicitatii comparati'e este uneori riscanta3 mai ales atunci cand comparatiile nu sunt corecte si se trans-orma in denigrari la adresa marcii ri'ale. Cetoda respecti'a este admisa in SUA si Carea ,ritanie3 dar in unele tari europene ea este interzisa. In ,elgia si ?ermania3 publicitatea comparati'a este considerata o -orma de concurenta neloiala. Nici c9iar relati' ino-ensi'a reclama la berea Carlsberg3 purtand sloganul HCea mai buna bere din lumeH3 n6a putut -i lansata in aceste tari. In mod similar3 reclama cu sloganul HNe straduim din rasputeriH apartinand -irmei A'is specializata in inc9irierea automobilelor 3 nu a -ost admisa in ?ermania pentru ca3 desi nu s6a dat nici un nume3 se presupunea ca -irma >ertz 6 numarul unu in domeniul respecti'6 era singurul concurent serios al acesteia. 8-orturile de a elabora o directi'a europeana care sa armonizeze regulile e*istente la ni'elul U8 in pri'inta publicitatii comparati'e au esuat pana in prezent. )ar pana cand 'a -i adoptata o ast-el de directi'a3 -irmele regionale care apeleaza la publicitate trebuie sa respecte in continuare legislatia si codurile nationale. Acest stil de comunicare 'a e*ista probabil intotdeauna3 sub o -orma sau alta3 deoarece publicitatea are3 in esenta3 un caracter comparati'D in de-initi' scopul celui care6si -ace publicitate este de a con'inge consumatorul sa raspunda la o-erta sa si nu la o-erata altuia. Publicitatea de reamintire este importanta pentru produsele a1unse in etapa de maturitate3 pentru ca ea mentine interesul consumatorilor -ata de produs. Recalmele costisitoare di-uzate de Coca6Cola la tele'iziune au scopul de a reaminti oamenilor despre e*istenta sa3 nu doar de a6l in-orma sau con'inge.

%.0 9ormele :i o,iec"i2ele p),lici"3;ii

&iecare instrument promo/ional are propriile lui caracteristici 2i costuri. Speciali2tii 4n marKeting trebuie s0 cunoasc0 bine aceste caracteristici atunci cEnd 'or s062i aleag0 instrumentele promo/ionale. )eoarece e*ist0 mai multe -orme 2i multe utiliz0ri ale publicit0/ii este di-icil s0 se -ac0 generaliz0ri re-eritoare la calit0/ile ei distincte ca 2i competent0 a mi*ului promo/ional. %otu2i pot -i remarcate urm0toarele caracteristici ale acesteia:
18

Preze!"are p),lic3: Publicitatea este un mi1loc de comunicare destinat publicului larg. Caracterul s0u public con-er0 produsului c0ruia i se -ace reclama un -el de <legitima/ie= 2i totodat03 sugereaz0 c0 o-erta re-eritoare la produsul respecti' este standardizat0. )eoarece e*ist0 mai multe persoane care recep/ioneaz0 acela2i mesa13 cump0r0torii 2tiu c0 moti'ele pentru care ei ac9izi/ioneaz0 produsul 'or -i 4n/ele2i de c0tre marele public. P)"erea e i!fl)e!;are: Reclama e un mi1loc de comunicare in-luent3 care permite 'Enz0torului s0 repete un mesa1 de -oarte multe ori. )e asemenea3 ea permite cump0r0torului s0 recep/ioneze 2i s0 compare mesa1ele 'enite din partea di-eri/ilor concuren/i. Publicitatea pe scar0 larg0 -0cut0 de un anumit 'Enz0tor spune ce'a poziti' despre m0rimea3 puterea 2i succesul acestuia. E<pre+i2i"a"e +pori"3: Publicitatea o-er0 ocazia de a se realiza o prezentare a -irmei 2i produselor ei3 prin intermediul utiliz0rii artistice te*tului tip0rit3 a sunetului 2i a culorii.%otu2i uneori3 e*presi'itatea acestui instrument publicitar poate slabi mesa1ul sau poate distinge aten/ia publicului de la el. Carac"er)l imper+o!al: Publicitatea nu poate -i tot atEt de insistent0 ca un agent de 'Enz0ri al unei -irme. Auditoriul nu se simte obligat s0 -ie atent sau s06i r0spund0 4n 'reun -el. Publicitatea este capabil0 doar de monolog3 nu de dialog cu auditoriul. Publicitatea poate -i utilizat0 atEt pentru a crea o imagine pentru un produs : reclamele pentru Coca6Cola ;3 cEt 2i pentru a impulsiona 'Enz0rile : de e*emplu : o reclam0 pri'itoare la 'Enz0rile cu reduceri de pre/uri la s-Er2itul s0pt0mEnii ;. Publicitatea este o modalitate e-icient0 de a realiza contactul cu cump0r0tori numero2i 2i dispersa/i geogra-ic3 la un pre/ -oarte mic pentru -iecare e*punere. Anumite -orme de publicitate3 cum ar -i reclama la %F3 pot necesita un buget -oarte mare3 4n timp ce alte -orme3 cum ar -i reclama realizat0 4n ziare3 pot -i realizate cu un buget mic. Publicitatea poate a'ea un e-ect asupra 'EnzEtorilor prin simpla ei prezen/0. Consumatorii pot crede c0 o marc0 pentru care se poate -ace

19

mult0 reclam0 trebuie s0 o-ere < o bun0 'aloare < alt-el3 de ce s6ar mai c9eltui atE/ea bani cu reclama zgomotoas0 -0cut0 produsului "

O,iec"i2ele p),lici"3;ii Primul pas 4n elaborarea unui program de publicitate 4l constituie stabilirea obiecti'elor. Aceste obiecti'e trebuie s0 rezulte din deciziile anterioare legate de pia/a /int03 pozi/ionare pe pia/0 2i mi*ul de marKeting. Strategiile re-eritoare la pozi/ionarea pe pia/0 2i la mi*ul de marKeting de-inesc sarcinile ce6i re'in publicit0/ii 4n cadrul programului comple* de marKeting. Culte obiecti'e3 bine precizate3 de comunicare 2i 'Enzare3 pot -i puse 4n sarcina publicit0/ii. Gn lucrarea bine cunoscut0 < )e-ining ad'ertising goals -or measured ad'ertising results < : < )e-inirea obiecti'elor publicit0/ii pentru ob/inerea unor rezultate m0surabile < ;3 ColleL prezint0 5! : cinzeci2i dou0 ; de obiecti'e posibile ale publicit0/ii. 8l sc9i/eaz0 o metod0 numit0 )A?CAR destinat0 s0 tras-orme obiecti'ele de publicitate 4n scopuri bine precizate 2i m0surabile. Un scop al publicit0/ii este o sarcin0 de comunicare bine precizat03 dublat0 de un anumit ni'el de impact asupra unui auditoriu bine precizat3 ni'el ce trebuie atins 4ntr6un anumit inter'al de timp. Bbiecti'ele publicit0/ii pot -i 4mp0r/ite 4n -unc/ie de inten/ia ei3 care poate -i: de a in-orma D de a con'inge D de a reaminti. Publicitatea in-ormati'0 este -olosit0 intens 4n perioada de pionierat pe pia/a unei categorii de produse3 atunci cEnd obiecti'ul este de a genera o cerere primar0.

20

Ast-el3 industria iaurtului a trebuit3 la 4nceput3 s0 in-ormeze consumatorii cu pri'ire la a'anta1ele nutri/ionale ale iaurtului 2i multiplele sale utiliz0ri. Publicitatea persuasi'0 de'ine important0 4n etapa concuren/ei3 atunci cEnd obiecti'ul unei -irme este de a atrage o cerere selecti'0 pentru o anumit0 marc0. Ca1oritatea reclamelor apar/in acestei categorii. )e e*emplu3 -irma C9i'as Regal 4ncearc0 s0 con'ing0 clien/ii c0 pre-erarea acestei m0rci de J9isKL le 'a con-eri un statut social mai ridicat decEt consumul oric0rei alte m0rci de J9isKL sco/ian. Unele reclame persuasi'e s6au deplasat c0tre categoria de publicitate comparati'03 care 4ncearc0 s0 stabileasc0 superioritatea unei anumite m0rci de produs prin comparare cu una sau mai multe m0rci apar/inEnd aceleia2i clase de produse. Publicitatea comparati'0 a -ost utilizat0 4n cazul unor categorii de produse cum ar -i deodorantele3 9amburgerii3 pastele de din/i3 pneurile 2i automobilele. Corpora/ia ,urger Qing a realizat pentru unit0/ile sale o publicitate comparati'03 cu a1utorul c0reia a 4n'ins -irma Cc)onaldPs 4n Hr0zboiulH dintre metodele -rigerii la -lac0r0 a 9amburgerilor 2i metoda pr01irii acestora 4n tigaie. Gn cazul -olosirii unei metode comparati'e3 o -irm0 trebuie s0 se asigure c0 poate do'edi 1uste/ea preten/iilor sale de superioritate 2i c0 nu poate -i contraatacat0 4ntr6un domeniu 4n care cealalt0 marc0 :cu care se compar0; este mai puternic0. Publicitatea de reamintire este -oarte important0 4n cazul produselor a-late 4n etapa maturit0/ii. Costisitoarele reclame 4n $ culori pentru produsele Coca6Cola3 a-late 4n magazine nu au scopul de in-orma sau de a con'inge oamenii s0 cumpere Coca6Cola3 ci de a le reaminti s0 o -ac0. B -orma 4nrudit0 cu publicitatea de reamintire este publicitatea de asigurare3 care caut0 s06i con'ing0 pe cei ce ac9izi/ioneaz0 4n mod curent un anumit produs c0 au -acut o alegere potri'it0. Reclamele la automobile 'or prezenta adesea clien/i satis-0cu/i ce se bucur0 de caracteristicile speciale ale noului automobil pe care l6au cump0rat. Alegerea obiecti'ului publicit0/ii trebuie s0 se bazeze pe o analiz0 pro-und0 a situa/iei e*istente 4n acel moment pe pia/0. )e e*emplu3 dac0 produsul apar/ine unei clase de produse maturizate3 iar -irma respecti'0 de/ine pozi/ia de lider pe
21

pia/03 2i dac0 utilizarea m0rcii respecti'e este sc0zut03 obiecti'ul cel mai potri'it 'a -i stimularea respecti'ei m0rci. Pe de alt0 parte3 dac0 produsul apar/ine unei noi categorii de produse 2i -irma care 4l comercializeaz0 nu este lider pe pia/03 dar marca respecti'0 este superioar0 celei comercializate de c0tre lider3 atunci obiecti'ul adec'at 'a -i con'ingerea pie/ei de superioritate a acelei m0rci.

Studiu de ca& S.C. C$INUL S.A.

Pentru promo'area companiei si produselor sale S.C. Crinul S.A. incepe o campanie promotionala pe o durata de 5 luni de zile3 prin incearca printr6o publicitate de in-ormare sa6si atinga anumite obiecti'e.

(biectivele campaniei promotionale:

Carirea numarului de clienti Carirea numarului de 'anzari pe luna Ca*imizare pro-itului

"etode de publicitate alese3 Pliante la locul de vanzare al produsului

)istribuirea de pliante cu in-ormatii utile despre produse si deasemenea despre companie3 sediul3 numar de contact.

22

Pliantele 'or -i distribuite pe o durata de 5 luni de zile in di-erite zone aglomerate ale ,ucurestiului3 in -iecare zi :de luni pana 'ineri; de catre un anga1at con-orm programului : uni3 4355 %67355 "arti3 68355 75355 "iercuri3 65355 69355 :oi3 67355 68355 ;ineri3 69355 64355 Pliantele sunt tiparite de tipogra-ia SC AR%print SRL con-orm contractului inc9eiat cu aceasta la pretul de 5.!5 ron@buc in numar de 55.555 de e*emplare. 8c9i'alentul a 555 pliante@zi. Pret total pliante : !5.555 ron :!55 555 555 rol;

Reduceri de pret
Reducerile de pret 'or -i 'alabile pe toata perioada promo'arii companiei. Aceste reduceri constau in: CUCPARAR8A UNUI PRB)US R Reduceri de pret pana la 65 7 gratis

$ez)l"a"ele campa!iei promo"io!ale Ia!)arie %&''

Au -ost c9eltuiti 5555 ron pe pliante Fanzarile au crescut cu !5 7 -ata de luna precedenta si anume decembrie !5 5.

23

30 25 20 15 10 5 0 Luni Marti Miercuri Joi Vineri

Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4

9e,r)arie %&''
Au -ost c9eltuiti 5555 ron pe pliante promotionale Fanzarile au crescut cu 5 7 -ata de luna precedenta.

35 30 25 20 15 10 5 0 Luni Marti Miercuri Joi Vineri

Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4

Mar"ie %&''
S6au c9eltuit 5555 ron pe pliante promotionale. Fanzarile au scazut cu !7 -ata de luna precedenta.

24

30 25 20 15 10 5 0 Luni Marti Miercuri Joi Vineri

Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4

Aprilie %&''
S6au c9eltuit 5555 ron pe pliante. Fanzarile au ramas contante -ata de luna precedenta.

30 25 20 15 10 5 0 Luni Marti Miercuri Joi Vineri

Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4

Mai %&''
S6au c9eltuit 5555 ron pe pliante. Fanzarile au crescut cu 5.6 7 -ata de luna precedenta.
25

30 25 20 15 10 5 0 Luni Marti Miercuri Joi Vineri

Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4

Rezultatele -inale arata ca in luna Ianuarie au -ost inregistrate cele mai mari 'anzari3 urmata de lunile &ebruarie3 Aprilie3 Cai3 Cartie.

23.40%

22.70% 16.20% 16.20%

21.50%

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

26

Doc)me!"e A!e<e

27

A!e<a '
CURRICULUC FI%A8
IN !R"#$II P%R&!N#'%( N)mele +i pre!)mele: ,uzatel Cristina Domicili): Str.Spatiului3 nr !!A3 sect 53 ,ucuresti Telefo!:6 mob: 5+!(.$#+.!!$ D 5+6#. $+.+5+ E/mail: sabrLnaSsJeetS. TLa9oo.com Na"io!ali"a"e: romana Da"a !a+"erii: 6.5$. .( Se<: -eminin '!)*' +% "*N)# ,I-#$ . +!"%NI*' !)*P#$I!N#'( Canager Comercial @ Canager %/P%RI%N$# PR! %&I!N#'#( %&&6 * i! preze!": Canager Comercial in cadrul -irmei de e*ercitiu: S.C. CRINUL S.A. %&&5/ %&&6: 8conomist6contabil in cadrul companiei SC FULCAN SRL Responsabilitati: Contabilitate completa, pentru IMM-uri. %&&0 / %&&5 : Contabil se- in cadrul companiei SC AC%AFIS SRL Responsabilitati: 6prelucrarea de acte contabile si 'eri-icari contabile
-intocmirea situatiilor contabile inclusiv bilant contabil %&&./%&&0 : Contabil in cadrul companiei AL&A SA Responsabilitati: - Intocmirea notelor contabile lunare, - Efectuarea deconturilor interne si externe - Realizarea operaiunilor specifice contabilitaii de gestiune

%+*)#$I% &I !R"#R%( %&&%/%&&4 0 Caster in cadrul Academiei de Studii 8conomice din ,ucuresti in Canagement '886 / %&&% A Absol'ent la Academia de Studii 8conomice din ,ucuresti A sectia Comert I)l. '886 A Admis la e*amenu de bacalaureat cu media (..5 '880* '888A Absol'ent al Colegiului 8conomic A.). U8NBPBL I)!. '880 A Admis la e*amenu de capacitate cu media (.5# '866 * '880 A Absol'ent al Scolii ?enerale cu clasele I A FIII Nr. !6 din ,ucuresti #P$I$*+INI &I )!"P%$%N$% P%R&!N#'%( Lim,a ma"er!a: romana Lim,i +"rai!e: 6 engleza A bine :intelegere3'orbire3scriere; 6 -ranceza A satis-acator :scriere;D bine :intelegere si 'orbire; C)!o+"ii!"e e PC: Cicroso-t Mord3 Cicroso-t 8*cel Sunt comunicati'a3 recepti'a la nou3 punctuala3 constinciosa. IN !R"#$II &*P'I"%N$#R%( Premii: '887A Premiul al I6lea la Blimpiada Curriculara : S.C.P.S. D Contabilitate si 8conomia Intreprinderii; -aza pe Cunicipiu. 28

'884 6 Participare in cadrul Campaniei VBptiunea:acces la succes= campanie initiata de Agentia Nationala Antidrog si Asociatia %ranscena

29

A!e<a %
&ISA PBS%ULUI
%itulatura postului: Speciali+" Mar=e"i!( %itularul postului: Co"ma! A! rei Brganizatia: S.NESTELE $OMANIA S.$.L. )ata intocmirii: &6.&..%&&8 Intocmita de: Cotman Andrei * Speciali+" Mar=e"i!(

+escrierea postului(
6dez'oltarea porto-oliului de clienti3 -ormarea3 atragerea de noi clienti in special grupa1 6atragerea de noi clienti cu ne'oi de logistica completa:manipulare3 depozitare3 transport3 etic9etare3ambalare3 gestiune 3 stoc;

#triburiri si responsabilitati(
6elaborarea planului de marKeting 6elaborarea de cataloage3pliante3a-ise3panouri publicitare si a actiunilor promotionale 6promo'area acti'e a 'anzarilor 6organizarea acti'itati de relati publice 6organizarea participarii la targuri si e*pozitii 6atragerea si -idelizarea clientilor 6elaborarea strategiei si politicii de marKeting 6elaborarea de studii pe piata 6realizarearea promo'ari produselor 6determinarea sistemului optim de distributie 6stabilirea cerintelor -ormulate de client pri'ind calitatea 6realizarea analizei concurentilor

Program de lucru:
W ( ore@zi3 5 zile@saptamana W posibilitate de prelungire peste program in situatii e*ceptional

Conditii de munca:
W mediu relati' stresantD W munca de birou W atat munca indi'iduala3 cat si munca in ec9ipaD 30

W deplasari pe distante scurte3 medii sau lungi :semnari de contracte3 inspectii;.

Unelte3 instrumente3 ec9ipament de lucru:

W instrumente speci-ice muncii de birou :computer3 imprimanta3 scaner3 *ero*3 -a*3 etc.;.

)ata: 31

Semnatura

A!e<a .
)omnule Cristea Ste-an

Subsemnata3 Iordac9e Crina3 am luat la cunostiinta cu interes de posibilitatile pe care le o-era compania dumnea'oastra. Animata de dorinta de a reusi3 de ambitie3 tenacitate si optimism3 supun atentiei d's. candidatura mea in 'ederea obtinerii postului de economist. Am bene-iciat de o pregatire la -irma propusa de scoala pentru realizarea practicii si de o e*perienta in realizarea unor documente contabile acumulata in cadrul SC CaL )aL SRL si sunt pregatita pentru un parteneriat -ructuos prin care 'eti a'ea la dispozitie a'anta1ele -ormarii mele teoretice si pe cele ale unei semni-icati'e e*periente de care dispun in domeniul contabilitatii. )ocumentandu6ma asupra acti'itatilor derulate de -irma d's.3 am constatat cu satis-actie ca pro-ilul si realizarile acesteia corespund pe deplin aspiratiilor si ne'oilor mele. Acesta este moti'ul pentru care imi permit sa apreciez ca dorinta mea de a-irmare3 entuziasmul3 tenacitatea3 -idelitatea si pasiunea mea pentru reusita totala :atingerea obiecti'elor; sunt numai cate'a din trasaturile pe care 'oi -i onorata sa le pun la dispozitia unei ec9ipe tinere si dinamice. Bportunitatea unei discutii despre cum ar putea -i -olosite cunostiintele si priceperea mea in a'anta1ul companiei d's. ar -i bine'enita.

Cu deosebita consideratie3 Iordac9e Crina

32

,I,LIB?RA&I8
Cediu Concurential al a-acerii3 editura Bscar Print3 ,ucuresti !55+3 autori 6 coordonator Camelia Suzana IlieD co6autori Catalina Ileana Posto'ei3 Cristina %anisla'3 Cagdalena Ardeleanu.

CarKetingul A-acerii3 editura AKademos Art3 ,ucuresti !5563 autori Cristina ?9inescu3 &lorica Popa3 Falentina Capota.

CarKetingul a-acerilor3 editura Bscar Print !5563 autori coordonator Suzana Camelia Ilie3 co6autori Cristina %anisla'3 Catalina Posto'ei

JJJ.nestle .ro

JJJ.JiKipedia.ro

33