MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I SPORTULUI

LICEUL TEORETIC DR.M.CIUC SVENI

Strada Nicolae Iorga, nr. 1
Tel/fax: 0231541454
e-mail:drciuca@yahoo.com
Nr din ..

Proiect
Pentru obtinerea certificatului de calificare
profesionala, Nivelul IV, profil servicii,
calificarea: Tehnician in gastronomie

ndrumtor:
Prof. Pavel Laura Anca
Candidat :
Ciubotro Andreea Delia

Sesiunea Iunie 2015

TEMA PROIECTULUI

SELECTAREA SURSELOR
STRINE DE FINANARE
A NTREPRINDERII

CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL 1 SURSELE DE FINANARE ALE SOCIETII COMERCIALE
1.1 Importanta deciziilor de finantare pentru intreprindere
1.2 Mijloacele de finantare
1.2.1. Perioada pentru care sursele de finantare sunt necesare
1.2.2. Costul surselor de finantare
1.2.3. Flexibilitatea contractului de finantare
1.2.4. Impactul fiscalitatii asupra politicii de finantare a firmei
1.2.5.Costurile de mandat(agent)
CAPITOLUL 2 SURSELE EXTERNE DE FINANARE
2.1. Finanarea prin credite bancare
2.2 Finanarea prin leasing
2.3 mprumutul obligatar
2.4 Fondurile structural
CAPITOLUL 3 PROGRAME EXTERNE DE FINANARE A IMM URILOR
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT
Finantarea ntreprinderii nseamna obtinerea si punerea la dispozitie a unor sume de bani,
drepturi si bunuri productive. Aspectele finantarii produc o importanta cruciala pentru
supravietuirea si devoltarea ntreprinderii.
n primul rnd ntreprinderea trebuie sa raspunda de lichiditati pentru a face fata
angajamentelor asumate, adica de a onora datoriile cu scadenta n viitorul apropriat, asigurndusi astfel echilibrul financiar pe termen scurt. n al doilea rnd se pune din partea ntreprinderii ,
problema lansarii n investitii de orice natura ( tehnologice , comerciale , sociale) care sa
dezvolte posibilitatile sale. n acest caz este vorba de finantarea dezvoltarii pe termen mediu si
lung care conditioneaza cresterea rezultatelor n viitor si mentinerea echilibrului financiar.
Mijloacele financiare trebuie sa fie adaptate calitativ la nevoile ntreprinderii. Selectarea
mijloacelor, tehnicilor si instrumentelor de finantare este expresia concreta a punerii n opera a
unei politici financiare. n esenta, politica financiara consta n determinarea ponderii pe care o au
si trebuie sa o aiba fondurile proprii si ndatorirea n resursele ntreprinderii, tinnd cont de costul
lor real (remuneratia totala pretinsa de aportul de fonduri). n procesul de decizie presupus de
politica fmanciara a ntreprinderii intervin, de asemenea, capacitatea de ndatorare si cea de
rambursare. Finantarea externa se poate baza, fie pe un mod de finantare directa, fie pe o
intermediere financiara.Finantarea directa permite stabilirea unei relatii imediate ntre unitatile
care au nevoie de finantare si cele cu excedente de finantare.
Pentru a participa la fundamentarea i adoptarea unei noi decizii financiare trebuie
investigate realizrile obinute care, prin impactul exercitat asupra evoluiei viitoare a firmei, l
foreaz pe manager s procedeze la un nou efort de gndire capabil s i schimbe raionamentul.
nregistrarea unui decalaj nefavorabil ntre realizrile i obiectivele propuse anterior
printr-o strategie, poate fi un factor cu impact negativ asupra perspectivelor de evoluie a firmei
i pune sub semnul ntrebrii calitatea managementului financiar. La evaluarea impactului pe
care decalajul nregistrat l produce asupra evoluiei viitoare a ntreprinderii, accentul cade pe
analiza financiar care s-a integrat n mecanismul de conducere i a devenit un instrument extrem
de util pentru practica n domeniu.
Analiza financiar este axat cu precdere pe fluxurile financiare care se formeaz la
nivelul unei ntreprinderi, pe modul de gestionare i plasare a capitalurilor. ns acest demers nu

se rezum doar la aplicarea mecanic a unor formule, ci la formarea unui veritabil instinct
financiar al managerului care, prin deciziile luate, valorific ntregul potenial al firmei i
asigur funcionarea eficient a acesteia.
Analiza financiar este o activitate complex, de diagnosticare a poziiei (situaiei)
financiare, precum i a strii de performan financiar a ntreprinderii, la sfritul exerciiului.
Ea urmrete s evidenieze modalitile de realizare a echilibrului financiar (pe termen scurt i
pe termen lung), precum i treptele de acumulare bneasc, de rentabilitate ale activitii
ntreprinderii.
n acelai timp, analiza financiar necesit culegerea i prelucrarea unui ansamblu de
informaii care mbrac forma indicatorilor. Acetia devin un instrument de lucru indispensabil
muncii de analiz financiar i, implicit, derulrii actului decizional la nivel microeconomic. De
aceea, n proiectarea i derularea activitii financiare a ntreprinderii, un accent aparte se pune
tocmai pe sistemul de indicatori, precum i pe modalitile concrete de utilizare i control al
acestora.Nivelurile indicatorilor, fie proiectate, fie realizate, devin din punctul de vedere al
practicii manageriale, parametrii n cadrul crora se deruleaz activitile i procesele financiare.
Managerul financiar trebuie s lucreze cu indicatori reprezentativi cu ajutorul crora
poate s controleze evoluia activitii financiare i s contribuie la dezvoltarea de ansamblu a
ntreprinderii. n consens cu aceasta, apare i necesitatea perfecionrii continue a tehnicilor de
prelucrare a indicatorilor economico-financiari utilizai n procesul de fundamentare a deciziilor
de corectare (reglare).

CAPITOLUL I SURSELE DE FINANARE ALE SOCIETII COMERCIALE

1.1 Importanta deciziilor de finantare pentru intreprindere
Aspectele finantarii prezinta importanta cruciala pentru supravietuirea si dezvoltarea
intrepinderii. In primul rand, intreprinderea trebuie sa dispuna de lichidati pentru a face fata
angajamentelor asumate, adica de a onora datoriile cu scandenta in viitorul apropiat , asigurandusi astfel echilibrul financiar pe termen scurt. In al doilea rand se pune, din partea intrepinderii,
problema lansarii in investitii de orice natura(tehnologice,sociale,comerciale) care sa faca sa se
dezvolte posibilitatile sale. In acest caz este vorba de finantarea dezvoltari pe termen mediu si
lung care conditioneaza cresterea rezultatelor in viitor si mentinerea echlibrului financiar . Desi
mijloacele de finantare trebuie sa fie adaptate calitativ la nevoile intrepinderii. Pe de o parte, ea
ar putea fi in situatia sa trebuiasca sa ramburseza resurse inainte chiar de a fi ajuns sa recupereza
avansurile efectuate, mai ales cand efectueaza investitii cu rentabilitate pe termen lung. Pe de alta
parte, intreprinderea poate fi in situatia de a folosi, pentru operatiunile pe termen scurt, fonduri
pe care le-ar putea folosi pe termen lung pentru investitii.
Problemele finantarii prezinta deci importata vitala, pentru ca solutionarea lor
conditioneaza supravietuirea intreprinderi, perspectivele sale de dezvoltare performantele sale
prezente si viitoare, autonomia propietarilor si a conducatotilor sai.
1.2 Mijloacele de finantare
Instrumentele de finantare puse la dispozitia economiei in general si a intreprinderilor in
particular comporta o gama complexa. Dupa originea resurselor, se disting patru tipuri de
mijloace de finatare:
-autofinatarea
-cresterea de capital propriu
-imprumuturile
-creditul intre intrepinderi, adica livrarile pe credit ale furnizorilor
Autofinantarea este constituita din excedentele pe care intreprinderea le produce si care
sunt folosite pentru finantarea activitatilor ulterioare.
Cresterea capitalului propriu inseamna aporturile de capital pe care intreprinderea le
primeste din exterior. Aceste aporturi pot fi furnizate de catre asociatii sau proprietarii deja
existenti si dispusi sa-si mareasca participarea lor .

Imprumuturile constituie surse de finantare externa. Ele sunt contractate fata de persoane
fizice si juridice care raman creditori ai intreprinderii. In sfarsit, creditul intre intreprinderi
inseamna termene de plata pe care furnizorii le acorda. Daca aceasta practica vizeaza putin pe
particulari, ea este foarte obisnuita cand clientul este o intreprindere, chiar daca importante
diferente pot sa apara intre practicile din diferite tari. Daca reupatia nu-I este defavorabila, o
intreprindere cumpara materii prime, semifabricate, marfuri,servicii, etc.. Primind un credit
furnizor. Dar,la randul sau, intreprinderea acorda astfel de credite propriilor clienti cand vinde
bunuri sau servicii. Pe total, termenele de plata primite si acordate exercita influente care sunt
regasite in notiunea de nevoie de fond de rulment.
1.2.1. Perioada pentru care sursele de finantare sunt necesare:
Durata contractului de finantare trebuie decisa in functie de scandenta necesitatilor de
finantare. Astfel, finantarea cumpararii de stocuri sau plata unor servicii necesare derularii
activitatii curente a intreprinderii necesita obtinerea de resurse pe termen scurt. In general,
finantarea investitiilor de mentinere sau dezvoltare a capacitatilor de productie existente este
realizata prin atragerea de resurse pe termen lung .
1.2.2. Costul surselor de finantare:
Un aspect important al managementului firmei il reprezinta gestiunea costurilor directe
ale finantarii. Acestea sunt reprezentate de costul capitalurilor atrase, cum ar fi rata de dobanda
ce trebuie platita pentru creditele contractate sau rentabilitatea ce ar trebui oferita actionarilor
pentrul aportul acestora la capitalul firmei .
1.2.3. Flexibilitatea contractului de finantare:
Nivelul ridicat al incertitudini privind evolutia pe piata a intreprinderii impune o mai
mare flexibilitate a contractelor de finantare a activitatii acesteia .Astfel, pot aparea situarii in
care firma este nevoita sa ramburseze anticipat datoria , sa majoreze nivelul imprumuturilor
contractate sau sa prelungeasca durata imprumutului. In aceste conditii, contractele prin care sunt
atrase surse de finantare de la bancu sau alte institutii financiare se dovedesc mai flexibile decat
cele prin care sunt atrase resurse prin oferta publica de actiuni sau obligatiuni.
1.2.4. Impactul fiscalitatii asupra politicii de finantare a firmei:
Fiscalitatea firmei poate influenta tupul de surse de finantare atrase sau conditiile
contractuale alese. In general,dobanzile de plata la creditele contractate sunt deductibile din

veniturile impozabile ale intreprinderii,in timp ce dividentele de plata catre actionari sunt
repartizate din profitul net de impozit.
1.2.5.Costurile de mandat(agent)
Problema monitorizarii solvabilitatii intreprinderii poate induce dificultati in contractarea
de surse de finantare,mai ales prin atragerea de capitaluri prin oferta publica de actiuni. Daca
bancile sau alte institutii financiare au capacitatea de a monotoriza performanta,respectiv
solvabilitatea intreprinderii de-a lungul derularii contractului de finantare,pentru investitorii
invidual care achizitioneaza titluri financiare emise de catre intreprindere,aceasta operatiune se
poate dovedi prea costisitoare. Ca urmare,investitorii pot cere o rata de remunerare mai ridicata
pentru sursele de finantare pe care acestia le pun la dispozitia intreprinderii. Astfel,este in
interesul acesteia sa identifice combinatia de contracte de finantare care sa minimizeze costurile
de mandat sau de monitorizare alea activitatii sale.

CAPITOLUL II SURSELE EXTERNE DE FINANARE

Sursele straine au character rambursabil si sunt de regula purtatoare de dobanzi,asgurand
finantarea temporara a intreprinderii. Aceasta inbraca de regula forma datoriilor.
Datoriile reprezinta resurse straine atrase de unitatea patrimonial ape o perioada mai mare
sau mai mica.si se pot clasa dupa mai multe criterii.
Dupa perioada in care trebuie sa fie ramb ursate,datoriile pot fi pe termen scurt si pe
termen lung.
Datoriile pe termen scurt reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un
an (creditul commercial,creditul bancar pe termen scurt).
Datori pe termen lung reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un
an.
Majoritatea datoriilor sunt purtatoare de dobanzi.
In completarea surselor proprii si atrase intreprinderea apeleaza la sursele imprumutate.
In functie de perioada de timp si de natura utilizarilor pentru care s-a identificat nevoia de surse
straine, acestea pot fi imprumutate pe termen scurt sau lung.
Surse imprumutate pe termen scurt
Pentru acoperirea nevoilor temporare de surse de finantare intreprinderea apeleaza la
credite bancare de trezorerie sau de scont.
Determinarea creditelor de trezorerie se face comform planului de trezorerie intocmit la
inceputul fiecarui trimestru.
Deficitul de trezorerie reprezinta nivelul noilor credite pe care agentul economic le va
solicita in trimestrul respectiv .Excedentul de trezorerie reprezinta volumul creditelor ce urmeaza
a se rambursa in trimestru urmator.
Nivelul creditelor de trezorerie pentru un trimestu se determina potrivit formulei:
Credite
De trezorerie

= sold initial al trimestrului

( sold final al trimestrului precedent)

Dobanda = credit x
Simpla

procent x
dobanda

+ deficit de -

excedent de

trezorerie

trezorerie

perioada de creditare

Nr luni acordate credit

Perioada de creditare = ----------------------12
Surse imprumutate pe termen lung
Cele mai mari solicitari de fonduri din afara agentului economic sunt generate de
activitatiile de investitii. Pentru acoperirea nevoilor de resurse pe termen lung firmele se
adreseaza:
- Sistemului bancar, in vederea obtinerii creditelor pe termen mediu si lung;
- Pietei de capital, prin vanzarea de obligatiuni.
Din punctul de vedere al surselor de finanare externe, ntreprinderile se pot finana prin
credite bancare, prin leasing, prin mprumuturi obligatare i prin fonduri structurale(fonduri
nerambursabile).
2.1.Finaarea prin credite bancare
Diferitele forme ale finanrii prin credit ar putea fi explicate ntr-un cadru foarte vast,
toate avnd ins un lucru comun: Un creditor nu devine coproprietar al ntreprinderii. El pune la
dispoziie mijloace bneti care trec n proprietatea debitorului, el dobndind astfel drept asupra
dobnzii ferm stabilite i asupra rambursului stabilit cel trziu pn la sfritul contractului.
Creditele bancare se acord pe baz de garanii ferme prezentate de debitori. Toate
condiiile se negociaz ntre bnci i solicitator (debitor): rata dobzii, termenul de rambursare,
eventuala perioad de graie, penalizri pentru nerespectarea clauzelor contractuale etc. Nivelul
dobnzii la creditele bancare este sensibil mai ridicat dect cel utilizat de organismele financiare
specializate .
Creditele pot fi clasificate n credite pe termen scurt si credite pe termen lung. n timp ce
creditele de lung durat sunt asigurate de regul prin ipotecare de case (ipoteci, datorie funciar
cu autentificare notarial i nscriere n cartea funciar), creditele de scurt durat sunt asigurate
deseori prin amanetare de obiecte. Creditele de lung durat sunt de regul mai avantajoase n
ceea ce privete dobnzile, dar deseori greu de realizat pentru debitor.
Pentru rambursarea de credit pot fi stabilite mai multe convenii. Pe lang scadena
mprumutului se mai obinuiete i folosirea ratei de rambursare, amortizarea anuitilor. La rata

de rambursare se pltete de exemplu lunar o anumit cot a creditului, diminundu-se lunar

suma datorat. Deoarece aceasta st la baza calculului dobnzii, dobnzile scadente scad de la
lun la lun i va scdea lunar i valoarea total rambursabil.
2.2. Finanarea prin leasing
Leasingul este operaiunea prin care o parte, denumit locator, transmite celeilalte pri
denumit utilizator, contra unei pli periodice, denumit rat de leasing, dreptul de posesie i
folosin al unui bun al crui proprietar este, pentru o perioad determinat de timp.
Leasingul presupune existena a trei tere persoane: furnizorul, societatea finanatoare
(societatea de leasing) i utilizatorul (beneficiarul finanrii). Societatea de leasing cumpra de la
furnizor bunul solicitat de utilizator i l cedeaz acestuia din urm pe o anumit perioad de
timp contra unor redevene lunare. Aceasta reprezint n esen operaiunea de finanare prin
leasing. Pentru utilizator, aceast operaiune i va aduce i alte avantaje cum ar fi:
1.i permite realizarea de investiii atunci cnd nu dispune de lichiditile necesare. i
cum investiiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri, surplusul de venit
obinut poate acoperi redevenele lunare.
2.i permite s-i foloseasc fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor
circulante), cele care sunt aductoare de bani.
3.i permite s fie n pas cu noua tehnologie prin aceea c la sfritul contractului de
leasing poate returna bunul societii finanatoare i s nchirieze altul ale crui caracteristici
tehnice sporite i pot oferi o eficien mai mare n exploatare.
4.i permite s beneficieze de amnarea plii taxelor vamale pn la sfritul contractului
pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea
bunului.
5.i permite s beneficieze de facilitile fiscale. ntreaga valoare a ratei de leasing este
deductibil fiscal pentru IMM.
n cazul leasingului financiar, redevena lunar este compus din cota parte din valoarea
de intrare a mijlocului fix i din dobnda de leasing.
Dobnda de leasing este o cheltuial deductibil din punct de vedere fiscal pentru
utilizator. n cazul leasingului operaional, redevena este compus din cota de amortizare
calculat conform prevederilor legale plus un beneficiu. Pentru utilizator, ntreaga redeven

lunar este considerat cheltuial deductibil din punct de vedere fiscal. n cazul leasingului
operaional, bunul rmne evideniat n contabilitatea societii finanatoare.
Avantajele leasingului sunt:
permite finanarea 100% a bunurilor pe care ntreprinderea dorete s le exploateze;
economie prin diminuarea impozitului la chiria;
diminuarea impozitului de profit la proprietar prin nregistrarea n trane a venitului
din vnzarea activelor imobilizate;
constituie o form de asigurare contra riscului tehnologic pentru chiria. Dac pe pia
apar mijloace de produciei mai performante, poate s fac imediat schimbarea comparativ cu
cazul cnd ar fi fost proprietar (dificulti n vnzarea unui mijloc fix depit moral);
permite ntreprinderilor mici i mijlocii, care au capaciti de ndatorare mici, dar care
sunt rentabile, s-i finaneze dezvoltarea ;
Dezavantajele leasingului:
facilitatea obinerii poate antrena ntreprinderea n operaiuni mai puin rentabile ;
Costul contractului la ncheiere va fi evaluat din punctul de vedere al locatarului,
determinarea sa fiind o problem relativ complex. Cea mai uzual metod este de a compara
costul leasingului cu cel al unui credit.
Pentru banc sau societatea financiara leasingul asigur:
-un plasament avantajos al capitalului;
-garaniabunurilor incredintate chiriasului;
-procurarea bunurilor de catre chiriasi fara a antrena bunurile proprii;
-posibilitatea recuperarii in cativa ani a sumei investite prin preluarea cu titlu de
cumparare a bunurilor de catre chiriasi;
Formele leasingului - Leasingul mobiliar priveste utilaje si alte bunuri materiale :
tractoare, utilaje de constructii, vapoare etc - Leasingul imobiliar se refera la : birouri, locuinte
etc. - Leasingul industrial, este cea mai importanta forma, are in vedere : instalatii complete
(fabrici)
Operatiunile de factoring implica aparitia, in raporturile de credit, in relatiile intre
vanzatorul creditor si cumparatorul debitor, al unui nou pesonaj numit factorul. Acest agent,
factorul, a fost determinat de interesul vanzatorului creditor de a obtine rapid sumele datorate de
clienti si de a-si declina sarcina evidentei si urmaririi debitorului in caz de neplata. Factorul preia

in sarcina sa, de la creditor, titlurile de creanta asupra debitorului devenind beneficiar, preluand
asupra sa riscul situatiei de neplata a debitorului. Acest sistem de factoring este favorabil
furnizorilor care fac frecvente livrari in loturi mari , care au activitate sezoniera sau clientela
dispersata. Acest fapt permite extinderea factoringului prin unitati specializate.
2.3 mprumutul obligatar
mprumutul prin emisiunea de obligaiuni, este un mprumut pe termen lung contractat
de ctre o ntreprindere, i care este divizat n pri egale, reprezentate prin hrtii de valoare care
poart numele de obligaiuni, i a cror rambursare va fi ealonat pe ntreaga durat a
mprumutului.
Obligaiunile sunt titluri de valoare, negociabile, reprezentnd un drept de crean asupra
capitalurilor mprumutate unei societi. Mai multe valori pot fi ataate unei obligaiuni, fiecare
avnd un nivel diferit, astfel :
preul de emisiune: vrsat de deintori n momentul emisiunii mprumutului;
preul de rambursare: vrsat de S.C. deintorilor la momentul scadent al mprumutului
prin emisiunea de obligaiuni;
valoarea nominal: cifra nscris pe titlul de valoare i care este utilizat ca baz de
calcul pentru dobnzi
Limita inferioar a valorii nominale de obicei este reglementat. n funcie de raporturile
existente ntre cele trei valori, obligaiunile se pot clasifica n:
1. obligaiuni paritare: preul de rambursare este egal cu valoarea nominal.
2. obligaiuni cu prim de rambursare: preul de rambursare este superior valorii
nominale sau preului de emisiune; diferena numindu-se prim de rambursare. Primele sunt
adesea progresive. Valoarea nominal putnd fi cuprins ntre preul de emisiune i preul de
rambursare.
3. obligaiuni participative: au dobnda fix, preul de rambursare fiind nominal.
Posesorii lor au dreptul la o dobnd suplimentar i la o prim de rambursare a cror mrime va
depinde de nivelul beneficiilor ntreprinderii.
4. obligaiuni convertibile n aciuni: deintorii lor pot opta dup o anumit perioad
stabilit prin contractul de emisiune al obligaiunilor la schimbarea obligaiunilor deinute n
aciuni la societatea emitent.

5. obligaiuni indexate: deintorii primesc o dobnd indexat datorit variaiilor de pre,

rambursarea putnd de asemenea s fie indexat.
n funcie de garaniile acordate deintorilor, se pot clasifica n:
- obligaiuni ordinare: sunt creane ipotecare;
- obligaiuni privilegiate: existena unei ipoteci asupra imobilelor societii sau a unui
amanet asupra fondului comercial pentru garantarea mprumutului.
2.4 Fondurile structurale
Fondurile structurale reprezint fonduri nerambursabile oferite de ctre Uniunea
European autoritilor publice locale, ONG - urilor, ntreprinderilor, productorilor, cu
urmtoarele destinaii:
-dezvoltarea infrastructurii sociale sau de transport;
-investiii n consolidarea i modernizarea structurilor productive ale ntreprinderilor;
-creterea competitivitii i valorificrii potenialului tehnologiei informaiilor i
comunicaiilor;
-protecia i creterea calitii mediului; -dezvoltarea durabil a sectorului energetic;
-dezvoltarea resurselor umane;
Obinerea unor astfel de finanri presupune:
- informarea permanent asupra programelor existente;
- studierea criteriilor de eligibilitate, a documentaiei necesare, a termenelor de depunere
a cererilor de finanare i a condiiilor de derulare a finanrii i de evaluare a proiectului;
- selectarea variantelor potrivite cu profilul de activitate al firmei;
- alctuirea documentaiei necesare i depunerea proiectului
Aceste fonduri structurale sunt acordate n virtutea criteriului de convergen, criteriu ce
prevede eliminarea decalajelor existente ntre regiunile rii, armonizarea cu standardele
europene din punct de vedere economic i social, mbuntirea calitii vieii i a naturii. Aceste
fonduri structurale pot fi accesate prin intermediul unor instrumente ce se numesc programe
operaionale, care la rndul lor conin o serie de subprograme ce prevd un numr mare de
activiti ce pot fi finanate cu fonduri nerambursabile.
De la caz la caz, finanrile nerambursabile pot fi ntre 50%-100% din investiia necesar
pentru activitatea respectiv, diferena fiind contribuia beneficiarului. Fondurile nerambursabile

se aloc doar n urma unei documentaii ce trebuie depus la autoritatea desemnat i trebuie s
respecte n totalitate, fr nici o excepie, documentaia standard elaborat.
Documentaia conine, de la caz la caz, studiu de fezabilitate, proiect tehnic (n cazul
construciilor), plan de afaceri, studiu de marketing, buget, planificarea n timp a activitilor,
astfel nct, consultana n fonduri structurale este indispensabil. O firm de consultan de
fonduri structurale trebuie s ndrume beneficiarul (agent economic privat, autoritate public sau
ONG ) cum poate accesa aceste fonduri nerambursabile i cum s implementeze proiectul de
finanare respectiv.
Avnd n vedere numrul foarte mare de Ghiduri ale Aplicantului (documentaia standard
ce trebuie depus pentru o cerere de finanare) este nevoie ca firma de consultan s dispun de
un numr mare de consultani, manageri de proiecte i colaboratori cu experien pentru a putea
rspunde la orice aplicaie.Este recomandabil evaluarea riguroas a anselor de reusit ale
cererii de finanare nainte de a o iniia; pot fi astfel evitate consumuri ineficiente de timp i
bani.Este posibil ca nsui programul s sugereze posibiliti de extindere/diversificare a
activitii societii comerciale.

CAPITOLUL III PROGRAME EXTERNE DE FINANARE A IMM-URILOR

Sprijinul financiar acordat de Uniunea European sectorului de ntireprinderi mici i
mijlocii include urmtoarele programe:
Programul de Coeziune Economica i Social 2001 - component pentru ntreprinderile
mici i mijlocii, care sprijin Guvernul Romniei n inplementarea unei politici coerente de
dezvoltare regional prin proiecte de investiii n sectoare prioritare. Bugetul total este 111,2
milioane de euro, din care 85 milioane euro reprezint contribuia din partea Uniunii Europene,
restul fiind acoperit de Guvernul Romniei.
Programul de Coeziune Economic i Social 2000 component ,, Asistena pentru
IMM - uri''. Bugetul acestui program este de 100 milioane euro, din care 75% reprezint fonduri
din partea Uniunii, restul de 25% fiind acoperit de Guvernul Romniei. Componenta ,, Asistena
pentru IMM - uri'' are ca obiective: sporirea investiiilor pentru nfiinarea de ntreprinderi mici i
mijlocii sau dezvoltarea celor deja existente , sau a celor recent nfinate ; nbuntairea
posibilitilor de acces la creditare pe termen mediu i lung pentru ntreprinderile mici i mijlocii;
ntreprinderea modern i desfoar activitatea ntr-un spaiu financiar care i ofer
instrumente i posibiliti de aciune specifice , dar care o supune unor constrngeri deosebite .
Coninutul i condiiile problemelor financiare la care trebuie sa fac fa ntreprinderea,
precum i soluiile care pot fi gsite , sunt legate n mod evident de caracteristicile mediului sau
financiar precum i de propriile sale caracteristici. Sublinierea unei orientri care va reieii din
aceast lucrare , pune n eviden influena pe care o exercit asupra propriei
activitpifinanciare, contextul intern iextern fiecarei ntreprinderi.
O prima mare dificultate cu care se confruntsectorul ntreprinderilor mici si mijlocii se
refera la faptul ca , n conditiile de azi , creditul este foarte scump, se obtine foarte greu din cauza
birocratiei , garantiilor mari si datorita insuficientei culturii economice a populatiei. O alta
dificultate majora a constituie faptul ca , n momentul de fata, piata romneasca are o crestere
foarte lenta . Ori , a dezvolta ntreprinderi mici si mijlocii cnd piata nu creste , este deosebit de
dificil. Acesta nseamna ca ntreprinderile nou nfintate sa elimine ntreprinderile care au ocupat
deja un segment de piata din domeniul respectiv , actiune greu de realizat. De asemenea 11 n
aplicarea si sustinerea programelor de finantare, dificultatile sunt generate si de faptul ca n
Romnia mai exista nca inflatie , n ciuda progreselor substantiale obtinute n ultimii ani.

ntreprinderile mici si mijlocii, ce si desfasoara activitatea n sfera productiei de bunuri si

a prestarilor de servicii beneficiaza de mai multe facilitati menite sa contribuie la extinderea si
dezvoltarea acestora . Dintre aceste facilitati fac parte si: - simplificarea procedurii de
nregistrare a ntreprinderilor mici si mijllocii - potrivit OUG nr. 76/2001 privind nregistrarea si
functionarea comerciantilor la Biroul Unic din cadrul Oficiilor Registrului Comertului. - acces la
activele dispombile ale societatilor comerciale si companiilor nationale cu capital majoritar de
stat , precum si ale regiilor autonome(Legea nr.415/2001 privind aprobarea OUG nr. 297/2000
pentru completarea Legii 133/1999 privind stimularea ntreprinzatorilor privati pentru nfintarea
si dezvoltarea ntreprinderilor mici si mijlocii) ; Fara a nega o serie de pasi importanti realizati n
ultimii n legatura cu retragerea statului din pozitia de principal factor de decizie n viata
econoinica, totusi acesta a continuat sa fie, prin politicile economico - financiare practicate,
principalul generator de obstacole n calea dezvoltarii sectorului privat n general, si a
ntreprinderilor mici si mijlocii n special.
Una din marile bariere care obstructioneaza dezvoltarea sectorului ntreprinderilor mici si
mijlocii o constituie lipsa resurselor financiare pentru pornirea unei afaceri sau pentru
dezvoltarea celei deja existente. Bancile sunt reticiente n a lucra cu ntreprinderile mici si
mijlocii, datorita riscurilor mari si costurilor semnificative de mprumut.
Principalele cauze care ngreuneaza accesul la surse de finantare sunt : lipsa garantiilor
necesare sau un colateral solicitat, prea mare ; dobnzi reale prea mari; retinerea bancilor n a
acorda mprumuturi pe termen lung; slaba instruire a personalului de specialitate ntocmirea
planurilor de afaceri si nu n ultimul rnd , eficienta scazuta a proiectelor prezentate de catre
ntreprinderile mici si mijlocii.
nbunatatirea climatului de afaceri , n care si desfasoara activitatea sectorul
ntreprinderilor mici si mijlocii este o cerinta fundamentala n realizarea unor economii eficiente
pe piata , dar si n construirea unui sistem democratic. Apreciem faptul ca , n ultima perioada ,
oprtunitatile de finantare a ntregii activitati economico-sociale, deci si a ntreprinderilor mici si
mijlocii, au constituit o preocupare de baza a politicii economice. n perioada 2003 - 2006 , va
avea loc o crestere semnificativa a nivelului finantarii ntreprinderilor mici si mijlocii din partea
Uniunii Europene pentru Romnia, prin programele : PHARE ( Poland Hungary Aid for
Reconstruction of Economy)

ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), RICOP (Restructurarea

ntreprinderilor si ProgramuI de Conversie a Fortei de Munca), SAPARD (Program Special de
Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala).
AngajamentuI Guvernului de a sprijini acest sector a fost demonstrat prin decizia de a
nfinta Ministerul pentru lntreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatiei (actualmente Agentie
subordonata Guvernului), care este responsabil cu elaborarea politicii pentru sprijinirea
ntreprinderilor mici si mijlocii si monitorizarea integrarii intereselor acestora n alte politici din
alte domenii. Cu toate 12 acestea, mediul de afaceri din Romnia este nca foarte dificil, fiind
necesare eforturi suplimentare pentru a-l face mai favorabil dezvoltarii acestui sector.

CONCLUZII
Primul pas pe care un ntreprinztor trebuie s-l fac este estimarea ct mai precis a
sumei de bani necesare afacerii, indiferent de etapa ciclului de via al afacerii (capital pentru
demararea afacerii, pentru funcionarea firmei pe termen scurt sau pentru dezvoltare strategic pe
termen lung).
Ideea despre finanare pe care o au majoritatea ntreprinztorilor este de a acumula banii
necesari afacerii din orice surs, pe orice ci, n orice cantitate i ct mai uor posibil. Dar
firmele au nevoie de mai mult dect o simpl sum de bani, ele au nevoie de bani inteligeni,
ceea ce presupune c aceti bani aduc mpreuna cu ei i sprijin i consultan pentru afacere.
Astfel de finanare poate fi o finanare garantat de o organizaie guvernamental, situaie
care permite meninerea proprietii intacte pn n momentul in care vei dori s vindei o parte
din aciunile firmei. Indiferent daca se urmareste obinerea unui mprumut bancar sau gsirea
unui investitor care s aduc afacerii capitalul de care are nevoie, procesului de cutare trebuie s
i se acorde aceeai atenie ca i, spre exemplu, introducerii unui produs nou sau cumprrii unei
afaceri.
Procesul alegerii unei modaliti corespunztoare de finanare a afacerii este mai mult
art dect stiin. Trebuie s se ia n considerare o multitudine de factori i s se evalueze n
contextul propriei afaceri i a nevoilor acesteia. n funcie de etapa din ciclul de via al firmei
necesarul de finanare este diferit i posibilitile de gsire a surselor corespunztoare difer. n
etapa de lansare, firmele au probleme n ceea ce privete asigurarea capitalului necesar pentru
funcionare deoarece prezint un risc ridicat pentru creditori sau investitori. Rezultatul acestei
situaii este faptul c mai mult de 75% dintre afacerile nou nfiinate sunt finanate din resursele
personale ale ntreprinztorului, cum ar fi economiile, dobnzile sau credite personale. Tot aici
un rol important l joac familia i prietenii, care asigur o parte din banii necesari demarrii
afacerii. n acest stadiu este de nepreuit dorina i perseverena n cutarea de surse de finanare,
att personale ct i guvernamentale.
Firmele n etapa de dezvoltare i cretere sunt de obicei suficient de stabile n funcionare
pentru a nu avea n mod constant probleme cu fluxul de numerar. Dac firma are succes,
fondurile generate de firm vor acoperi n cea mai mare parte necesitile firmei. Tipic, firmele
au la dispoziie mult mai multe surse de finanare datorit faptului c au deja o istorie a

activitii, o valoare stabilit, un istoric al creditului etc. n plus, faptul c firma are clieni i
furnizori constani, proceduri interne de funcionare eficiente, planuri de afaceri mai realiste i
mai bine puse la punct, 6 campanii de marketing i promoionale mai bine realizate i
fundamentate ajut la crearea unei ncrederi att din partea potenialilor creditori ct i a
potenialilor investitori.
Dac firma a fost profitabil, modalitatea preferat de finanare este creditul. n etapa de
declin apar probleme cu fluxul de numerar, iar posibilitile de finanare ale firmei se vor reduce
mai ales n cazul n care i piaa pe care firma actioneaz este n restrngere. Astfel, chiar dac
istoric firma are credibilitate, situaia curent va impiedica obinerea facil de fonduri pentru
continuarea derulrii operaiunilor sau pentru realizarea altor obiective. Nu trebuie uitat c att
instituiile de credit ct i investitorii poteniali, nainte de a acorda credit sau de a investi i vor
face propriile aprecieri asupra viabilitii afacerii i asupra planului de afacere propus.

BIBLIOGRAFIE
1. Ilie Vasile Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Meteora Press, Bucuresti 2002
2. M. Visean, A. Saseanu Economia intreprinderii, Editura Bren, Bucuresti 2004
3. I. Kerbalek Economia intreprinderii, Editura Forum Consulting Partners, Bucuresti 2000
4. Ana Gheorghe Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica Economica,
Bucuresti 2001
5. www.roct.ro

Anexe: