TEMA 6.

RISCUL DE
INSOLVABILITATE

6.1. Trăsăturile principale ale situației

de insolvabilitate

6.2. Indicatorii de estimare a situațiilor

de insolvabilitate la întreprindere și

direcții de soluționare a acestora

 6.1. Trăsăturile principale ale situației de insolvabilitate

 Abordări teoretice

„Krisis” – în traducere din limba greacă – semnifică

soluţie, punct de cotitură, punct de pornire, de trecere.

Criza este "o situaţie cu consecinţe potenţial negative, care

afectează o întreprindere, precum şi produsele, serviciile, sau
renumele acestora"
 presupune o întrerupere a ritmului de creştere
economică, fie în raport cu creşterea
anterioară, fie în raport cu creşterea estimată.

Criza
 perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări …
 reprezintă o fază în evoluția unei societăți care
este marcată de anumite dificultăți

- nerealizarea obiectivelor de rentabilitate

- nerespectarea nivelului de lichiditate
- lipsă acută de mărfuri, de timp, de forță de muncă etc
 Fazele ciclului de viață a întreprinderii

Apariție Formare Creștere

Declin (criza)

Reorganizare Lichidarea

Hotărârea fondatorilor Decizia

Legii cu privire la în baza documentelor instanței de
antreprenoriat şi de constituire judecată
întreprindere /
Codul civil
 Legii insolvabilității 
 CRIZA LA ÎNTREPRINDERE POATE FI
ÎMPĂRŢITĂ ÎN URMĂTOARELE FAZE:

Reducerea Reducerea
profitabilităţii. Apariţia capitalului
Drept consecinţă este pierderilor propriu. Insolvabilitatea.
reducerea capacităţii de Pentru a compensa Este faza în care
care duc la reducerea
autofinanţare, şi a pierderile întreprinderea întreprinderea nu dispune
rezervelor interne a
rezervelor de creştere îşi micşorează activele de resurse pentru a finanţa
întreprinderii.
economică. curente, fapt ce duce şi nici activitatea operaţională,
Soluţia la problema nici pentru a achita datoriile
Soluţiile de depăşire a mai mult la creşterea
privind profiturile curente. Persistă pericolul
crizei la această fază ţin riscului afacerii.
negative sunt legate în stopării procesului de
atât de modificarea Restructurarea nu poate fi
primul rând de producţie şi lichidării
strategiei, restructurarea o soluţie, deoarece
restructurarea întreprinderii.
întreprinderii cît şi de întreprinderea nu dispune
întreprinderii.
reducerea cheltuielilor şi de resurse pentru
creşterea productivităţii finanţarea ei.
 ASPECTELE CRIZEI

• se referă la capacitatea • se referă la capacitatea

întreprinderii de a întreprinderii de a finanţa
mobiliza un volum volumul necesar de active
necesar de active circulante pentru a
circulante pentru a face desfăşura activitatea
faţă cerinţelor creditorilor operaţională

Aspect Aspect
extern intern
 Economici Tehnici/umani/sociali/
organizationali

• starea de criză a economiei • instabilitate politică;

ţării; • crize internaţională;
• inflaţia (majorarea preţurilor la • întreruperea relațiilor economice
resurse) externe (pierderea piețelor de
Factori • instabilitatea sistemului desfacere);
externi financiar, • imperfecțiunea legislației
• incapacitatea de plată aferentă politicii antimonopol;
partenerilor de afaceri; • numărul populaţiei;
• clienţii rău-platnici ai • nivelul bunăstării şi modul de
întreprinderii; viaţă cultural al societăţii,
• politica fiscală a statului, • catastrofe naturale etc.
(nivelul înalt al impunerii) etc.
- starea de criză a economiei ţ
 Economici Tehnici/umani/sociali/
organizationali

• micşorarea eficienţei folosirii • defecte ale produsului

resurselor firmei; /serviciului
• Investiții nejustificate în • eșecul adaptării / schimbării;
mijloace fixe;
• greşeală organizaţională;
• nivelul stocurilor înalt față de
• comunicare defectuoasă;
stocul optim;
• alterarea produsului în fabrică;
Factori • restrângerea procesului de
desfacere; • accidente provocate de
interni instalaţii;
• atragerea resurselor
împrumutate; • pană informatică;
• extinderea spontană a • informaţie greşită;
activităţii de antreprenoriat • zvonuri, activităţi ilegale; boli
etc. cauzate de muncă etc.
• Structura
organizatorică/personalului
 6.2. INDICATORII DE ESTIMARE A SITUAȚIILOR DE
INSOLVABILITATE LA ÎNTREPRINDERE ȘI DIRECȚII DE
SOLUȚIONARE A ACESTORA
Etapele de gestiune a crizei practicate în managementul financiar contemporan
se efectuează după următoarea consecutivitate:
Analiza financiară periodică (diagnosticarea întreprinderii). În anest sens întreprinderea ar trebui să identifice, să calculeze şi să
monitorizeze evoluţia a unui set de indicatori financiari ce ar permite reacţionarea la timp în caz de criză. În acest sens pot fi
utilizaţi indicatorii de lichiditate, de gestiune a datoriilor, de gestiune a activelor, de rentabilitate.

Identificarea factorilor care au dus la apariţia crizei în urma analizei efectuate. În baza rezultatelor analizei se va încerca
identificarea factorilor ce au determinat criza şi posibilităţile de eliminare a lor

Previziunea consecinţelor crizei asupra întreprinderii şi determinarea probabilităţii insolvabilităţii

Elaborarea scopurilor gestiunii anti-criză prin metode eficiente

Alegerea metodelor de depăşire a crizei: metode interne, externe, lichidarea întreprinderii

Implementarea metodelor selectate

Verificarea implementării
 Metode specifice de diagnosticare a situaţilor de criză

Metodele calitative se bazează pe identificarea şi analiza unor trăsături caracteristice

falimentului.

Principalele trăsături pot fi directe:

Pierderi frecvente din activitatea operaţională;
Coeficient de îndatorare mare, inclusiv pe termen scurt;
Lichiditate redusă;
Lipsa activelor curente;
Mijloace fixe învechite moral şi fizic;
Înrăutăţirea relaţiilor cu creditorii.

Estimare
metode specifice de diagnosticare a situaţilor de criză

 Trăsături indirecte
Plecarea managerilor din companie;
Opriri ale procesului de producţie;
Lipsa diversificării proiectelor companiei;
Pierderea unor clienţi importanţi;
Participarea la diverse judecăţi.
Modelul Argenti (scorul A) etc.

Estimare
 Modelul Argenti (scorul A).

Etapa neajunsurilor – companiile care Fiecare întreprindere este

merg spre dificultate (insolvabilitate) la notată cu balul propus de
început prezintă nişte neajunsuri Argenti dacă prezintă
neajunsul, greşelile sau
simptoamele specificate şi
Etapa erorilor – neajunsurile acumulate cu 0 dacă aceste greşeli,
duc la apariţia greşelilor neajunsuri sau simptoame
nu sunt identificate.

Etapa simptoamelor – neajunsurile şi

greşelile duc la anumite situații de
criză la întreprindere.

Cu cît A-scorul este mai mare cu atât probabilitatea

apariției situații de criză este mai mare.
Estimare
 Scorul
Scorul conform
Trăsături întreprinderii Argenti
Neajunsuri
1. Director executiv autoritar 8
2. Director general = director executiv 4
3. Pasivitatea echipei manageriale 2
4. Contradicţii în cadrul echipei manageriale 2
5. Director financiar incompetent 2
6. Management de nivel mediu incompetent 1
7. Lipsa controlului pe bugete 3
8. Lipsa evidenţei cheltuielilor 3
9. Lipsa planificării 3
10. Flexibilitatea redusă la schimbări 15

Scor maxim 43
Limita de jos 15
 Scorul
Scorul conform
Trăsături întreprinderii Argenti
Erori
11. Ponderea mare a capitalului
împrumutat 15
12. Lipsa capitalului circulant 15
13. Existenţa unui proiect mare 15

Scor maxim 45
Limita de jos 15
 Scorul Scorul conform
Trăsături întreprinderii Argenti
Simptoame
14. Înrăutăţirea indicatorilor financiari 3
15. Prezenţa indicatorilor nefinanciari ai
eşecului (calitatea joasă, pierderea
clienţilor) 3
16. Utilizarea ajustărilor contabile 3
17. Simptoame finale ale crizei
(scandaluri, judecăţi, concedieri) 3

Scor maxim 12
Limita de jos 3

Maxim A-scor 100

„Scorul de trecere” 25
Companiile cu succes 5-15
Companiile cu probleme 35-75
 Metodele cantitative se bazează pe informaţiile
financiare ale întreprinderilor în dificultate.
 Structura cheltuielilor – scoate în evidenţă ponderea
cheltuielilor fixe în total cheltuieli. Cu cât structura cheltuielilor
întreprinderii are o înclinaţie mai mare spre cheltuielile fixe cu
atât risc economic al întreprinderii este mai ridicat (levierul
operațional, pragul de rentabilitate)
 Structura capitalului – acest indicator scoate în evidenţă:
- ponderea surselor împrumutate în total surse de finanțare
(levierul financiar). Obținerea unui efect de îndatorare
negativ va indica utilizarea ineficientă a capitalului
împrumutat,
- nerespectarea autonomiei financiare, ceea ce va duce la
creșterea îndatorării
 Creșterea nevoii fondului de rulment – situație ce denotă:
- Reducerea nivelului indicatorilor de rentabilitate a activelor;
- Scăderea fondului de rulment net;
- Agravarea stării de solvabilitate a întreprinderii Estimare
 Neconcordanța fluxurilor de numerar. La etapa respectivă
este necesar de analizat:
- cauzele deficitului de trezorerie (flux net total negativ
rândul 240 formularul 4 din Raportul privind Fluxul de
numerar)
- Nerespectarea criteriului destinației fondurilor
- Posibilitățile de încetinirea a plăților;
- Posibilități de accelerare a încasărilor. În special dacă
întreprinderea utilizează creditul comercial este necesar de
revizuit politica de credit comercial, modul și termenele de
acordare a acestuia, Tehnica 5 C etc.
 Nivelul scăzut al lichidității activelor întreprinderii. Situația
în care întreprinderea înregistrează un nivel al lichidității
(curentă, absolută, imediată) sub limitele prevăzute duce la
apariția incapacității de plată.
 Creșterea constantă a creanțelor.
 Reducere vânzărilor. Estimare
 MODELE (Indicatorii de estimare a
situațiilor de criză la întreprindere)

Altman X = - 0,3877 -1,0736*Coeficientul lichidităţii curente (III) +

2 factori 0,0759 * ponderea capitalului împrumutat în total pasiv

Probabilitatea falimentului

X › 0,3 - ridicată;
-0,3 ‹ X ‹ 0,3 – medie
X ‹ -0,3 mică

Estimare
 Altman Z = 3,3 · K1 +1,0 · K2 + 0,6 · K3 +1,4 · K4 + 1,2 · K5
5 factori
K1 = Profitul până la plata dobânzilor şi impozitelor /
Pentru Total active
întreprinderile K2 = Vânzări / Total active
mari care sunt
cotate la bursa K3 = valoarea de piaţă a acţiunilor /capital împrumutat
de valori (valoarea de bilanţ)
K4 = Profit reinvestit total / Total active
K5 = Fondul de rulment net / Total active

Probabilitatea falimentului
Z<1,81 – faliment;
1,81‹ Z‹ 2,7 – ridicată;
2,71‹ Z‹ 2,99 – medie;
Z > 2,99 - mică

Estimare
 Altman Z = 3,107 · K1 +0,995 · K2 + 0,42 · K3 + 0,847 · K4 + 0,717 · K5
5 factori
K1 = Profitul până la plata dobânzilor şi impozitelor / Total active
K2 = Vânzări / Total active
Pentru
întreprinderile K3 = Capital propriu / Capital împrumutat (valoarea de bilanţ)
necotate K4 = Profit reinvestit total / Total active
K5 = Fondul de rulment net / Total active

Probabilitatea falimentului

Z<1,81 – faliment;
1,81‹ Z‹ 2,7 – ridicată;
2,71‹ Z‹ 2,99 – medie;
Z > 2,99 - mică

Estimare
Modelul Z = -0,16 · X1 - 0,22 · X2 + 0,87· X3 + +0,10 · X4 - 0,24 · X5
J.Conan şi
M.Holder X1 = ponderea creanţelor clienţi şi a mijloacelor băneşti în
total activ
Universitatea X2 = ponderea capitalului permanent în total pasiv
Paris – Dafin
X3 = raportul între costul vânzărilor şi venituri din vânzări
(rd.020/010, s.p.p.)
X4 = raportul între datorii faţa de salariaţi şi profitul brut (rd.
500 b./ rd.030 s.p.p.)
X5 = raportul între profitul brut şi datorii financiare totale
(030 s.p.p./ 440+450+460 b.)

Z Probabilitatea, % Z Probabilitatea, %
+0,21 100 -0,068 50
+0,048 90 -0,087 40
+0,002 80 -0,107 30
-0,026 70 -0,131 20
-0,05 60 -0,164 10
Estimare
Modelul    
Lis, Z = 0,063 · X1 +0,092 · X2 + 0,057· X3 + +0,001 · Limita maxima
X4 a modelului
X1 = ponderea activelor circulante în total activ 0,037
Pentru X2 = Profit din vânzări / Total active
întreprinderile X3 = Profitul până la plata dobânzilor şi
Angliei impozitelor / Total active
Elaborat 1972 X4 = Capital propriu / Capital împrumutat
(valoarea de bilanţ)
Modelul    
Taffler Z = 0,53 · X1 + 0,13 · X2 + 0,18· X3 + +0,16 · X4 probabilitatea
  falimentului
X1 = Profit din vînzări (rd.030 din s.p.p.) / datorii
Elaborat 1997  
curente
X2 = ponderea activelor circulante în total datorii Z< 0,2 –
ridicată;
X3 = Datorii curente/ Total activ
X4 = numărul de rotaţii a activelor Z > 0,3 - mică
(rd.010 s.p.p./ rd. 310 b.
 
 Reorganizarea întreprinderilor (actelor normative)
(modalitate ce poate fi utilizată nu doar numai dacă
întreprinderea este în dificultate)

la decizia fondatorilor şi

•hotărârea administraţiei publice - acordul autorităţilor

autorizate; administraţiei publice autorizate
•hotărârea instanţei de judecată

Asocierea Transformarea
Divizarea Separarea

Fuziunea

Depășire - proces
 Lichidarea întreprinderilor (actelor normative)

Hotărârea fondatorilor în baza Decizia instanței de judecată

documentelor de constituire

a) când documentele de constituire sunt nule;

b) încălcării legislaţiei privind desfăşurarea anumitor genuri de activitate
c) expirarea termenului de activitate conform legii Nr. 417 – XV din 26.07.01
d) neprezentarea informaţiilor cerute de legislaţie pe o perioadă mai mare
de 1 an în conformitate cu legile Nr. 287 – XIV din 18.02.99 şi Nr. 768 XV
din 27.12.01
e) insolvabilităţii întreprinderii conform legii Nr. 149 din 29.06.2012

Depășire - proces
 Întreprinderea insolvabilă
 
incapacitatea debitorului de a achita, în termene stabilite, creanţele
scadente ale creditorilor, indiferent de cauza timpul şi locul
provenienţei acestor creanţe,

Procesul de restructurare Procesul de insolvabilitate

(proces extrajudiciar) a (proces judiciar) are în
întreprinderilor insolvabile vederea satisfacerii
are în vederea remedierii colective a creanţelor
lor financiare şi economice; creditorilor din contul
patrimoniului debitorului

(fie prin procedura planului,

fie lichidarea patrimoniului lui
şi distribuirea patrimoniului)

Depășire - proces
Întreprinderile în dificultate

Principalele dificultăți financiare:

 Scăderea rentabilității,

 Scăderea lichidității.

Depășire - financiar
 întreprinderi întreprinderi
rentabile şi lichide; rentabile şi nelichide;

întreprinderi întreprinderi
nerentabile şi lichide; nerentabile şi nelichide

Constantin Bărbulescu
Depăşirea crizei (dificultății) constă în stabilizarea financiară
prin realizarea concomitentă a următoarelor acţiuni:

I. Înlăturarea incapacităţii de plată (insolvabilitate);

II. Restabilirea stabilităţii financiare;

III. Asigurarea echilibrului financiar pe o perioadă îndelungată

(utilizarea eficientă a capitalurilor)

Depășire - financiar
 I. ÎNLĂTURAREA INCAPACITĂŢII DE PLATĂ
Majorarea fluxului de mijloace băneşti este bazată pe:

-Transformarea activelor întreprinderii în lichidităţi. În acest caz

întreprinderea va suporta pierderi, dar riscul la care se merge poate fi
recuperat în viitor.
-Comercializarea depunerilor de capital(financiare) pe termen scurt

-Comercializarea datoriilor debitoare (creanţelor). Specificul

acestei măsuri constă în aceia că reducerile (discount) pot fi cu mult mai
mari decât poate aştepta conducerea întreprinderii aflată în criză. Din
cauza urgentării procesului de vânzare, valoarea mijloacelor băneşti ce
vor fi încasate în urma vinderii creanţelor nu va constitui 100% (ca şi la
vânzare investiţiilor pe termen scurt). Depășire - financiar
-Comercializarea stocurilor de producţie finită este mai dificilă, din
cauză că,
- în primul rând, presupune vânzarea producţiei cu pierderi,
- în al doilea rând complică relaţia cu organele fiscale. Dar cum s-a mai
menţionat, aici e mult mai important obţinerea mijloacelor băneşti, dar
problemele cu achitarea impozitelor se vor acoperi odată cu micşorarea
viitoarelor aprovizionări posibile.*
-Comercializarea stocurilor de materiale în surplus. Existenţa
materialelor A este considerată surplus de stoc, dacă materialele B ajung doar
pe o săptămână, dar bani pentru procurarea lor nu sunt. De aceia pentru
asigurarea producţiei este necesar de realizat o parte din rezervele materialelor
A, chiar şi la un preţ mai mic decât cel de procurare, indiferent de faptul că mai
târziu va apărea iarăşi nevoia de a-l procura, probabil la un preţ mai mare.
Depășire - financiar
-Vânzarea investiţiilor (retragerea) poate fi privită ca:
- oprirea finanţării proiectelor de investiţii cu vinderea
obiectelor, construcţiilor nefinisate şi aparatajului neinstalat,
- lichidarea participării la alte întreprinderi (vânzarea cotei
părţi).
-Vânzarea (activităţilor de producţie) industriilor nerentabile şi
unităţilor ce nu fac parte din sfera de producţie
Partea unităţilor de producţie nerentabile de regulă, intră în
sistemul tehnologic de bază al întreprinderii. Aceasta poate fi
efectuată în urma unei analize detaliate, pentru a observa care din
activităţi necesită să fie oprită, şi se realizează doar în limitele
procesului de restructurare. Depășire - financiar
II. RESTABILIREA STABILITĂŢII FINANCIARE

 Efectuării vânzărilor activelor de prisos

 Oprirea activităţilor (stoparea producţiilor) nerentabile

 Perfecţionarea organizării muncii şi optimizarea numărului

angajaţilor la întreprindere.

 Micşorarea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare:

- în practică este posibilă doar prin restructurarea datoriilor de
plată, ce depind de bunul simţ al creditorilor întreprinderii. *

Depășire - financiar
 Convertirea datoriilor în capitalul social. Poate fi efectuată atât
pe calea desfacerii fondului statutar, cât şi prin cedarea
proprietarilor întreprinderii cotei părţi a lor (pachetului de
acţiuni).
- Luarea acestor decizii se hotărăsc la tratativele cu creditorii.
- Contractele forward la livrarea producţiei întreprinderii la un
preţ fixat pot deveni încă o metodă de restructurare a datoriilor.
Dacă creditorul este cointeresat în producţia dată, îi putem
propune să deconteze datoria întreprinderii faţă de el sub formă
de avans la livrarea pe termen lung a acesteia. Pe lângă aceasta
preţul de contractare nu trebuie să fie mai mică decât costul de
producţie prognozat.
Depășire - financiar
 Răscumpărarea obligaţiunilor datorate cu reduceri – una din cele
mai favorabile măsuri. Situaţia de criză a întreprinderii-debitoare
subapreciază datoriile ei, de aceia şi apare posibilitatea de a le
răscumpăra cu o reducere ne însemnată. Aceste hotărâri pot fi luate
în urma anumitor condiţii:

- Se răscumpără numai acele datorii, care determină nemijlocit

necesarul de finanţare a ciclului de exploatare.

- Suma, care poate fi utilizată pentru răscumpărarea datoriilor

depinde de nivelul necesarului de finanţare a ciclului de
producţie.

- Preţul admis pentru răscumpărarea datoriilor este condiţionat de

reducerile proprii ale întreprinderii

- Răscumpărarea datoriilor trebuie privită ca un proiect de

investiţii.
Depășire - financiar