Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs de
Management Instituţional
CURS 10
MANAGEMENTUL INSTITUŢIONAL
întreprinderi.
Unul dintre cele mai complexe paliere este cel al comerțului exterior,
internaționale a muncii.
Punând cele două definiții una lângă alta, vom concluziona faptul că managementul instituțional al comerțului
exterior a unei țări, a valorificării eficiente a resurselor umane, financiare și materiale pentru a ajunge la
rezultatul dorit și anume creșterea exporturilor de produse și servicii cu valoare adăugată mare pentru obținerea
În cursurile anterioare am abordat noțiunea de proces de management și am stabilit că reprezintă un mod de a:
construi strategii,
organiza activităţi,
Aplicarea acestor noțiuni asupra comerțului exterior, dar și definițiile enunțate anterior, ridică un număr de
întrebări.
Ce înseamnă instituții, organizații și firme în sferele
naționale și internaționale ale comerțului exterior?
Sfera națională
Autorități publice - guvern/ministere
GUVERNUL
Rolul - de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social, precum şi
Funcţiile
De reglementare – elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor
De administrare a proprietăţii statului – inclusiv gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil
De autoritate de stat – se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul apărării,
ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi în domeniile economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi
Guvernul țării este cel care definește politica de comerț exterior națională pornind de la resursele acesteia,
specializare (agricultura, industrie, servicii) și interese. Toate acestea sunt cunoscute de către ministerele
MINISTER - Organ central al administrației de stat care conduce o anumită ramură a activității și este
reprezentat de un ministru
statului şi Guvernului;
Ce înseamnă instituții, organizații și firme în sferele
naționale și internaționale ale comerțului exterior?
Sfera națională
Autorități publice - guvern/ministere
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - creşterea competitivităţii produselor agroalimentare şi pescăreşti
româneşti pe piaţa europeană şi globală în vederea echilibrării balanţei comerciale agricole, inclusiv prin acţiuni
specifice de informare;
Funcții aferente comerțului exterior - de reprezentare, prin care se asigură, în numele Guvernului, reprezentarea pe
plan intern şi extern în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite prin actele normative în vigoare;
Ministerul Justiției
Ministerul Comunicațiilor
Ministerul Sănătății
Ministerul Muncii
Ministerul Educației
Ministerul care se ocupă de relațiile internaționale ale unei țări este MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
M.A.E. realizează politica externă a statului român, inclusiv prin îndeplinirea sarcinilor din sfera sa de competenţă care
revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, şi
Însă poate cel mai important minister este cel al Comerțului exterior (Ministerul Economiei, Energiei
și Mediului de Afaceri)
Acesta aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniile întreprinderilor mici şi mijlocii, mediului
Atribuții:
elaborează şi îndeplineşte politica naţională în domeniul comerţului exterior prin strategii de dezvoltare
internaţionale ale politicilor de comerţ exterior, în vederea creşterii exporturilor de bunuri şi servicii;
iniţiază, negociază sau participă, din împuternicirea Guvernului, la încheierea de convenţii, acorduri şi
alte înţelegeri internaţionale de natură economică sau propune întocmirea procedurilor de aderare la cele
Organizația patronală este organizația patronilor, autonomă, fără caracter politic, înființată în baza
principiului liberei asocieri, ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial.
sindicate
juridice şi sociale comune ale membrilor lor, prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, pactele,
tratatele şi convențiile internaționale la care România este parte, precum şi de statutele proprii
Două sau mai multe organizații patronale pot constitui o federație patronală;
Două sau mai multe federații patronale pot constitui o confederație patronală.
Ce înseamnă instituții, organizații și firme în sferele
naționale și internaționale ale comerțului exterior?
Uniunea Generală a Industriașilor din România 1903 (UGIR 1903) - are statut de
confederație patronală reprezentativă la nivel național, având ca membrii, prin
organizațiile patronale afiliate, firme din toate domeniile de activitate, din toate județele
României.
alfabetică):
1. AFB – Asociaţia Firmelor Bihorene
2. AIF – Asociaţia Industriei Feroviare
3. APMR – Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România
4. APREL – Asociaţia Patronatul Român din Industria Electrotehnică
5. APROMECA – Asociaţia Patronatul Român din Industria de Mecanică Fina şi Optică Mecatronică
6. ASFOR – Asociaţia Forestierilor din România
7. FEPA – CM – Federaţia Patronală din Industria Constructoare de Maşini
8. FEPIMEDIU – Federaţia Patronatelor de Mediu din România
9. FJPIMM Iaşi – Federaţia Judeţeană a Patronatelor Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Judeţul Iaşi
10. FPAR – Federaţia Patronatelor Agricole din România
11. FPSCAFDTRR – Federaţia Patronală a Şcolilor de Conducători Auto şi a Formatorilor din Domeniul Transporturilor Rutiere din România
12. FSS – Federaţia Serviciilor de Securitate
13. LIR – Liga Întreprinzătorilor din România
14. METACHIM – Federaţia Patronală a Producătorilor din Chimie
15. METALURGIA – Federaţia Patronală METALURGIA
16. PATROCONS – Asociaţia Patronală a Constructorilor
17. PATROMAT – Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii
18. PBR – Patronatul Bijutierilor din România
19. PIMM Oltenia – Patronatul Întreprinderilor de la Mici la Mijlocii Oltenia
20. PMI – Patronatul Medicinii Integrative
21. RECOMAT – Federaţia Patronală RECOMAT
22. ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză şi Hârtie
23. STICEF – Organizaţia Patronală din Industria Sticlei şi Ceramicii Fine
Ce înseamnă instituții, organizații și firme în sferele
naționale și internaționale ale comerțului exterior?
alte organisme din țară și din străinătate. CNIPMMR se axează de asemenea pe furnizarea
Camerele de comerț
Conform legislației românești în vigoare sistemul camerelor de comerţ cuprinde:
sprijină membrii lor în relația economica cu reprezentantele oficiale ale altor state, cu consulatele
interesele generale ale comunităţii de afaceri din România, urmărind promovarea şi dezvoltarea industriei, comerţului, serviciilor şi
printre atribuții se regăsesc și următoarele legate de comerțul exterior: reprezintă faţă de Guvern şi autorităţi centrale, precum şi pe
organizează târguri naţionale şi internaţionale ale României şi participarea României la târguri şi expoziţii în străinătate sub
pavilion naţional;
are şi poate constitui societăți comerciale pentru organizarea de târguri şi expoziţii, pentru publicitate şi reclamă comercială,
organizează activitatea de mediere şi de soluţionare prin arbitraj a litigiilor comerciale şi civile interne şi internaţionale, în
condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, de legile speciale în domeniu şi de convenţiile internaţionale la care România
este parte;
poate organiza reprezentanţe în străinătate şi poate desemna un reprezentant permanent la misiunea României pe lângă Uniunea
Europeană;
Ce înseamnă instituții, organizații și firme în sferele
naționale și internaționale ale comerțului exterior?
Pe teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale
ale acestora, în vederea ofertării unor afaceri şi obiective complexe, precum și prospectarea
economice diverse, acționând ca un intermediar între oferta internă și cererea externă, sau
între oferta externă și cererea internă, având ca țintă satisfacerea cererilor de ofertă.
Politica comercială reprezintă o parte a politicii economice a unui stat care se referă la relațiile economice internaționale
ale acestuia. Ca atare, politica comercială cuprinde totalitatea reglementărilor (juridice, administrative, fiscale, bugetare,
financiare, bancare, valutare, etc.) adoptate de un stat in scopul, fie al promovării, fie al restrângerii schimburilor
protejarea economiei naționale în fața concurenței străine, ceea ce presupune controlarea și reglementarea
importurilor,
realizarea unui echilibru al balanței comerciale si de plăți externe, precum si creșterea rezervelor valutare ale statului.
In general, primele două măsuri se adresează cu prioritate importurilor, in timp ce ultima măsură vizează exporturile.
Ce înseamnă instituții, organizații și firme în sferele naționale și
internaționale ale comerțului exterior?
Cea mai mare şi mai cuprinzătoare entitate din cadrul OMC este Uniunea Europeană cu cele
28 de state membre.
Ce înseamnă instituții, organizații și firme în sferele naționale și
internaționale ale comerțului exterior?
Uniunea Europeană
uniune economică şi politică unică în lume, care
reuneşte 28 de ţări europene şi acoperă aproape tot
continentul.
Ce înseamnă instituții, organizații și firme în sferele
naționale și internaționale ale comerțului exterior?
Sfera internațională
Mediul privat
Ce înseamnă instituții, organizații și firme în sferele
naționale și internaționale ale comerțului exterior?
Care este baza legală a desfășurării comerțului exterior?
OMC/WTO
inima sistemului OMC (sistemul de comerţ multilateral), o reprezintă acordurile OMC care
Mai există o serie de acorduri la nivelul OMC, așa numitele acorduri plurilaterale, semnate doar
de o parte a Membrilor, dar pentru care se dorește, ca în viitor, să devină multilaterale, adică
Cel mai bun exemplu este Acordul de parteneriat Trans-Pacific Cuprinzător și Progresiv (Comprehensive and
Progressive Agreement for Trans-Pacific Partnership) semnat de Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia,
Malaiezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore și Vietnam. Este, de fapt, defunctul Acord de Parteneriat
Trans-Pacific (Trans-Pacific Partnership - TPP) semnat inclusiv de SUA la data de 4 Februarie 2016, care nu
a fost niciodată ratificat de jumătate din state plus unul și nu a fost aplicat. Odată cu retragerea SUA din acest
acord, celelalte state enunțate mai sus, au renegociat acordul incluzând majoritatea prevederilor din TPP.
Acordurile bilaterale de comerț liber se încheie între două țări sau între doi parteneri (ex: între UE și o țară
terță).
Ambele modele ies din sfera OMC, însă respectă regulile impuse de aceasta, conferind preferinţe mai
Nu există un model standard al acordurilor de comerţ liber bilaterale sau plurilaterale. Arhitectura acordului (temele,
capitolele) este stabilită de comun acord între cei doi parteneri, după câteva runde de discuţii. Baza discuţiilor este tot cea
Comerţul cu bunuri – produse agricole şi industriale pentru care se negociază reducerea şi consolidarea taxelor vamale,
interzicerea restricţiilor cantitative la import şi la export, barierele tehnice în calea comerţului şi mai precis standardele şi măsuri
sanitare şi fito-sanitare
Comerţul cu servicii şi dreptul de stabilire, prin cele patru moduri de furnizare a unui serviciu
Achiziţii publice – capitol care are în vedere reglementarea accesului pe piaţa achiziţiilor publice pentru cei doi parteneri de
acord şi modul în care sunt atribuite contractele, respectându-se principii de nediscriminare, transparenţă etc.
Drepturile de proprietate intelectuală – capitol care oferă reguli de protejare a patentelor, mărcilor comerciale, desenelor,
Instrumente de apărare comercială – prin introducerea unei clauze de salvgardare care prevedere suspendarea aplicării
Orice țară poate intra în negocieri pentru un acord bilateral sau plurilateral de comerț liber sau chiar mai multe. Însă, statutul de
Membru al OMC îți conferă o altă poziție, mai favorabilă, în cadrul negocierilor. Necesitatea încheierii unui acord este dată de
statelor sale membre, inclusiv cele comerciale, aplică o politică comercială comună,
Consiliul îl poate încheia numai după ratificarea sa de către toate statele membre.
În cazul României, până la data de 1 ianuarie 2007, a avut dreptul să încheie acorduri
bilaterale de comerț liber cu state terțe. Odată cu aderarea la UE, România a preluat