Ministerul Educației din Republica Moldova

Științe Economice

Cibernetica și Informatica Economică

Lucrul Individual la Disciplina Universitară

TEORIA ECONOMICĂ I

TEMA: Întreprinderea,
funcțiile și tipurile ei

Executat: Anul I

Coordonator: Bradu Margareta

Chișinău, 2013

1
 Cuprins
Introducere………………………………………………………………………………..….3

Capitolul I Aspecte teoretice despre întreprindere……………………………………...……4

Capitolul II Analiza Întreprinderilor din Republica Moldova…………….……………..…..6

Capitolul III Probleme și soluții în domeniul întreprinderilor……………………….…….10

Concluzii și recomandări………………………………………………………………....…13

Bibliografia…………………………………………………………………………….……14

Anexa………………………………………………………………………………….……15

2
 Introducere
Întreprinderea este o unitate instituţională de bază a economiei naţionale care se caracterizează
printr-un gen specific de activitate, funcţionalitate, organizare tehnologică, princ apacitatea de a
produce bunuri, de a se conduce şi gestiona raţional, precum şi prin autonomia sa financiară.

Întreprinzătorul este o persoană sau un grup de persoane care are inițiativa organizării și
gestionării unei întreprinderi, asumării riscurilor ce decurg dintr-o asemenea activitate, în scopul
obținerii unui profit căt mai mare posibil.

Actualitatea temei: Întreprinderea, ca celulă de bază a economiei, este un rezultat al diviziunii

sociale a muncii şi al autonomizării proprietăţii. În prezent ea este factorul principal în
funcționarea economiei de piață, avînd mai multe funcții și trăsături.

Scopul lucrării: De a crea o viziune clară asupra conceptului de întreprindere, a identificării

rolului ei, funcțiilor și trăsăturilor de bază, dar și specificarea problemelor cu care se confruntă
întreprinderile în prezent. Totodată , vom exemplifica principalele tipuri de întreprinderi și
ponderea lor pe piața Republicii Moldova.

Metodele de cercetare: În cadrul elaborării referatului m-am axat pe utilizarea metodelor de

crecetare precum cele generale: istorico-logică, de descriere a modelului dezvoltării
întreprinderii pe parcursul timpului, metoda analizei, sintezei, inducției și deducției. Totodat am
inclus analiza datelor matematico-economice în referat.

Structura lucrării: Referatul este compus din trei capitole, astfel, Capitolul I descrie aspectele
teoretice despre Intreprinderi și evoluția lor, Capitolul II este axat pe analiza întreprinderilor din
Moldova, Capitolul III include descrierea problemei întreprinderilor din Republica Moldova și
analiza soluțiilor convenabile. Totodată în cadrul referatului este inclusa și Concluzia axata pe
generalizarea temei , dar și Bibliografia care include cărțil și monografiile de baza ale referatului.

Rolul practic al lucrării: Lucrarea este un exemplu eficient pentru exemplificarea pe scurt a
temei microeconomice- întreprinderile, funcțiile și tipurile lor. Referatul dat raspunde la
întrebarile ce este o întreprindere, cine este întreprinzătorul, care sunt funcțiile, trăsăturile
întreprinderilor, clasificarea lor, dar și ponderea lor, după formele de activități în economia
națională.

În mod general, o întreprindere este considerată orice activitate ce are ca scop să vândă un
produs sau un serviciu pe piaţă. Astfel, întreprindere poate fi considerată o uzină, o fabrică, o
societate comercială, un magazin, un butic, o consignaţie, un cabinet medical, o bancă sau un
birou notarial. Proprietarii întreprinderii sunt cei responsabili de comportamentul lor, sunt cei
care încasează beneficiile şi suportă costurile funcţionării întreprinderii. Întreprinderile îşi pot
desfăşura activitate în diferite domenii: industrie, construcţii, agricultură, transporturi,
telecomunicaţii, comerţ, sectorul social-cultural, artă şi altele. Totuşi, un rol hotărâtor pentru
avuţia unei naţiuni îl joacă firmele care produc bunuri şi servicii în sfera producţiei materiale.

3
Capitolul I Aspecte teoretice despre întreprindere
Economia de piaţă reprezintă un mod de organizare şi funcţionare a economiei în care raportul
dintre cerere şi ofertă determină priorităţile în producerea bunurilor, în alegerea metodelor de
organizare şi combinare a factorilor de producţie, iar preţurile reglează accesul la bunurile
economice. Economia de piaţă se bazează pe preponderenţa proprietăţii private, pe libera
iniţiativă, pe existenţa concurenţei, pe formarea liberă a preţurilor, pe un sistem financiar modern
etc. Aşa cum bunurile materiale furnizate în mod spontan de natură sunt, în marea lor majoritate,
inadecvate şi insuficiente consumului, oamenii au căutat să-şi satisfacă nevoile, dela cele mai
elementare până la cele mai complexe, muncind şi producând diferite bunuri. Dezvoltarea
producţiei de mărfuri în sistemul economiei de piaţă a făcut necesară crearea unor organizaţii
economice corespunzătoare, numite întreprinderi sau firme. Modul de organizare şi funcţionare
al firmelor a evoluat continuu odată cu necesităţile producţiei, circulaţiei şi a consumului de
bunuri. Termenul de întreprindere provine din cuvântul francez entreprise şi poate fi definit ca o
organizaţie autonomă care îşi asigură existenţa şi dezvoltarea prin folosirea şi comercializarea
unor produse cu scopul de a obţine profit. Termenul firmă vine de la englezul firm şi are o
utilizare mai îngustă. Dicţionarele explicative dau definiţia firmei ca fiind denumirea
convenţională sub care funcţionează o întreprindere. Dicţionarele economice consideră aceşti doi
termeni ca fiind sinonimi.

Întreprinderea cunoaşte mai multe definiţii în dependenţă de punctul de vedere adoptat:

- în optica economică – întreprinderea, indiferent de forma de proprietate şi dimensiune, este o

formă de organizare umană autonomă, care reuneşte resurse materiale, umane şi financiare,
combinându-le în modul cele mai eficient, în scopul producerii de bunuri şi servicii destinate a fi
vândute pe piaţă în vederea satisfacerii nevoilor clienţilor şi obţinerii de profit; întreprinderea
este veriga organizatorică unde se desăvârşeşte fuziunea între factorii de producţie cu scopul
obţinerii de bunuri economice în structura, cantitatea şi calitatea impuse de cererea de pe piaţă şi
obţinerea unui profit. Astfel întreprinderea are posibilitate să-şi exprime acţiunea sa în patru
domenii distincte: producţie, comercializare, finanţe şi prestări de servicii. Întreprinderea suportă
costuri corespunzând remunerării factorilor de producţie utilizaţi care trebuie recompensaţi prin
rezultatele producţiei sale. Cu alte cuvinte, întreprinderea trebuie să producă o valoare superioară
costurilor sale;
- în optica sociologică – întreprinderea este o organizaţie care reuneşte diferiţi actori (salariaţi,
conducători, acţionari) a căror obiective pot fi divergente, uneori chiar conflictuale; este un
ansamblu de elemente interdependente, distinct de mediul exterior cu care toate intra în diferite
relatii si orientat catre realizarea anumitor obiective;

- în optica juridică – întreprinderea este fie un obiect de drept, adică un ansamblu de bunuri,
drepturi şi obligaţii, fie un subiect de drept, adică o unitate dotată cu personalitate în numele
căreia se vor realiza acte şi fapte juridice.

Conceptul de întreprindere a cunoscut o lunga evolutie istorica în procesul deformare si

consolidare a economiei moderne. Întreprinderea de azi este esential diferitade cea care a aparut
la începutul dezvoltarii capitalismului.

4
Henri Fayol considera ca întreprinderea este un ansamblu tehnic si economico-social, care are
functii specifice si este condusa dupa principii de piata.

Dupa François Perroux “întreprinderea este o forma de productie prin care în cadrul aceluiasi
patrimoniu se combina preturile diversilor factori de productie adusi de agenti economici
distincti de proprietarul întreprinderii, în vederea vânzarii pe piata a unui bun sau serviciu si
pentru a obtine din diferenta între doua serii de preturi (pretul de vânzare si pretul de cost) cel
mai mare câstig banesc posibil”.

Virgil Madgearu în cursul de economie politica precizeaza ca “… pe baza abordarii unitare a

diferitilor factori de productie: capital, munca si partea naturala pentru un scop anumit, într-o
organizatie închisa si independenta orice coordonator, fabricant etc., au dreptul sa dispuna cum
vor de fortele date”.

Teoria economica a întreprinderii, numita si neoclasica, a aparut în cadrul gândirii liberale de la

sfârsitul secolului XIX si începutul secolului XX. Este vorba de explicarea deciziilor de fixare a
preturilor si a volumului de productie ca raspuns la variatiile cererii si a costului factorilor de
productie. Obiectivul principal era maximizarea profitului.

 Formele organizatorico-juridice:
 întreprindere individuală;
 societate în nume colectiv;
 societate în comandită;
 societate pe acţiuni;
 societate cu răspundere limitată;
 cooperativă de producţie;
 cooperativă de întreprinzător;
 întreprindere de arendă;
 întreprindere de stat şi întreprindere municipală.

Întreprinderea este o unitate instituţională de bază a economiei naţionale care se caracterizează

printr-un gen specific de activitate, funcţionalitate, organizare tehnologică, prin capacitatea de a
produce bunuri, de a se conduce şi gestiona raţional, precum şi prin autonomia sa financiară.

Leegea Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, deasemenea ne

definește conceptul de întreprindere:

Articolul 3. Întreprinderea

1. Forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat este întreprinderea.

2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie înfiinţată de

antreprenor în modul stabilit de legislaţie.

3. Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu

prezenta Lege. Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi
drepturi şi obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor.

4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat.

5
Capitolul II Analiza Întreprinderilor din Republica Moldova
Întreprinderea este definită ca fiind cea mai mică unitate legal constituită, care dispune de
autonomie decizională şi este organizată ca să desfăşoare, în unul sau mai multe locuri, una sau
mai multe activităţi pentru producerea de bunuri şi servicii. În cele ce urmeaza vom analiza
activitatea, tipurile de întreprinderi care funcționeaza în Republica Moldova.

Așadar numarul de întreprinderi la noi în țara este de 50 681, numarul de salariati care lucreaza
acolo este de 519 882. Ponderea IMM-urilor în PIB este de 28,3%. În UE sectorul IMM
generează 58,4% din PIB, în SUA – 43,4%. Sectorul ÎMM reprezintă circa 97,6% din numărul
total de întreprinderi. Evoluţia numărului ÎMM în anii 2008 – 2012 se prezintă astfel.

Numărul persoanelor care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă a

constituit 300,2 mii persoane, deţinînd 57,7% din numărul total de angajaţi ai întreprinderilor.
Veniturile din vînzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în 2012 au însumat 73057,0 mil. lei sau
34,5% din venituri din vînzări în total pe economie.

Topul întreprinderilor în anul 2012 (după cifra de afaceri)

1. SA MOLDO-RUSA
DE TIP DESCHIS
"MOLDOVAGAZ"

2. INTREPRINDEREA
CU CAPITAL STRAIN
"RED UNION
FENOSA" S.A.

3. INTREPRINDEREA
CU CAPITAL STRAIN
"LUKOIL-MOLDOVA"
SRL

4. SRL"CHISINAU-GAZ"

5. INTREPRINDEREA
MIXTA "ORANGE
MOLDOVA" S.A

6
 Principalii indicatori economici pe clase de mărime a întreprinderilor
datele sunt în Tabelul 1 Anexa

Indicatorii principali realizaţi de întreprinderi pe tipuri de activităţi

datele sunt în Tabelul 2 Anexa

Valoarea producţiei
Tranzacţii Alte activităţi Agricultură
imobiliare 2% Industria
7%
8% extractivă
0%

Тrаnspоrturi
Industria
şi comunicaţii
prelucrătoare
18%
30%
Hoteluri şi
restaurante
2%
Comerţ
18%
Energie
electrica şi
termică, gaze
Construcţii şi apă
8% 7%

7
Indicatorii principali realizaţi de întreprinderi pe forme de proprietate
datele sunt în tabelul 3 Anexa

8
Structura Produsului Intern Brut pe resuse, principalele tipuri de actiități și indicii
de volum. Cifra de afaceri la întreprinderile de comrț cu ridicata și cu amănuntul.

9
 Capitolul III Probleme și soluții în domeniul întreprinderilor
Întreprinzătorul este un coordonator, un gestionar de resurse, capabil să îmbine resursele și să le
organizeze pentru a dezvolta și a pune pe piață inovația. În Republica Moldova se dezvolta
preponderent întreprnderile mici și mijlocii.

Principalele slăbiciuni ale unei firme nou create pot fi racordate la cinci categorii de probleme:

A. probleme financiare – îndatorarea prea mare, subestimarea capitalului social, un plan de

finanţare rău fundamentat etc.,
B. probleme legate de piaţă – supraestimarea pieţei potenţiale, schimbarea bruscă a
conjuncturii, declinul neprevăzut al sectorului de activitate, concurenţa acerbă, calcularea
greşită a preţului de vânzare şi a costului, calitatea necorespunzătoare a produselor etc.,
C. probleme de organizare – organizarea tehnică necorespunzătoare, alegerea structurii
interne neadecvate activităţii, costuri de administrare prea mari etc.,
D. probleme legate de amplasare – lipsa sau insuficienţa în regiune a forţei de muncă
necesare, distanţa prea mare de instituţiile financiare şi de credit, depărtarea unităţilor de
producţie de birourile de administraţie, costuri de transport ridicate etc.,
E. probleme de relaţii – având în vedere relaţiile cu asociaţii, dar şi relaţiile cu familia.

IMM-urile din Republica Moldova participă destul de activ la fabricarea bunurilor şi serviciilor,
satisfăcînd cererea, în special pe piaţa internă. Caracteristic pentru Republica Moldova este lipsa
cooperării dintre întreprinderile mari şi IMM-uri, de aceea IMM-urile contribuie, în primul rînd,
la saturarea pieţei de consum. O economie dezvoltată nu înseamnă altceva decît întreprinderi
sănătoase, business orientat spre o dezvoltare continuă, implementarea noilor tehnologii, şi cel
mai important – un consumator cu putere mare de cumpărare.

Corupţia, legea imperfectă, instabilitatea politică, presiunea fiscală, accesul limitat la credite,
procedurile dificile de obţinere a licenţei de activitate. Acestea sunt câteva dintre problemele pe
care le întâmpină oamenii de afaceri din Republica Moldova.Structurile publice care presteaza
servicii catre sectorul privat sunt excesiv de birocratizate cu luarea de mita de catre oficiali
responsabili pentru emiterea permiselor, colectarea platilor, pastrarea ordinii. Comportamentul
persoanelor de drept atinge uneori limita anarhiei. Ei abuza de autoritate ca organ suprem de
control pentru a persecuta agentii economici. Institutiile de supraveghere financiara, ca, de
exemplu, cele de administrare fiscala si vamala dau dovada de lipsa de profesionalism.
Interpretarea unilaterala a legislatiei fiscale sau atitudinea preconceputa a inspectorilor fiscali
induc in eroare platitorii de taxe. Sunt cazuri cind agentul economic plateste mai multe taxe decit
ar trebui si chiar daca acest lucru se stie. Organele fiscale nu-l instiinteaza, cu toate ca normal ar
fi s-o faca. Trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii vamei, pentru ca coruptibilitatea
vamesilor nu favorizeaza numai contrabanda, dar si dezvoltarea economiei tenebre. Marile
cantitati de bunuri intrate ilegal in tara ii fac pe concurenti locali sa ascunda activitatea
economica pentru a ramine competitive si astfel, contribuie la amplificarea evaziunii fiscale.În
Republica Moldova fenomenul corupției influențiaza semnificativ activitatea întreprinderilor.
Aici putem sa vorbim și despre faptul obținerii unor avantaje a unei întrepinderi în detrimentul
alteia, care poate avea un pericol nu doar pentru economie, dar și pentru sanătatea societății.

10
Legea imperfectă- este și ea o problema pentru întreprinzatorii din Moldova. Din mai multe
puncte de vedere legislația este cea care îl pune pe întreprinzator la risc, atunci cind vine vorba
de începerea unei afaceri. Cu toate acestea de curînd se observă schimbări esențiale în domeniul
ce ține de pornirea unei afaceri sau de modul de înregistrare a acesteia, timpul pentru asta fiind
destul de scurt. Instabilitatea politică deasemenea este un factor care influențiază asupra
dezvoltării întreprinderilor, aici vorbim și despre investitori străini, despre atragerea capitalului
strain, care este destul de greu de făcut în condițiile instabilității politice.

Puncte slabe:
1. Eficienţă redusă a implementării bazei legislative.
2. Dezechilibrul dezvoltării sectorului IMM-urilor în profil teritorial.
3. Dialog şi conlucrare ineficientă între întreprinzători şi autorităţile publice.
4. Capacitate financiară limitată a statului pentru susţinerea IMM-urilor.
5. Nivel scăzut de elaborare şi absorbţie a inovaţiilor.
6. Monopolizarea sectoarelor economiei naţionale şi concurenţa neloială.
7. Infrastructură de suport în afaceri şi a pieţei de capital sub dezvoltate.
8. Nivel scăzut al culturii antreprenoriale şi al formării profesionale.
9. Slaba cunoaştere a tehnicilor de export/acces pe pieţe externe şi cota redusă a
IMM-urilor la export.
10. Nivelul scăzut de competitivitate a IMM-urilor.

Obiecte ale susţinerii de stat a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii sunt
întreprinderile micro, mici şi mijlocii. În Republica Moldova a fost creată Organizaţia pentru
Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), care are statut de organizaţie
necomercială pe lângă Ministerul Economiei. Proiecte naţionale implementate de ODIMM:
PROGRAMUL DE ATRAGERE A REMITENŢELOR ÎN ECONOMIE "PARE 1+1"
PROGRAMUL NATIONAL DE ABILITARE ECONOMICA A TINERILOR
PROGRAMUL „GESTIUNEA EFICIENTĂ A AFACERII”
FGC: FONDUL SPECIAL DE GARANTARE A CREDITELOR
Alte proiecte: Proiectul de Finanțare Rurală și Dezvoltare a Întreprinderilor Mici IFAD

Pentru a fi inovatoare, IMM-urile necesită a efectua investiţii pe termen. Deoarece cerinţele

bancare presupun oferirea de garanţii, în special gajare de bunuri imobile la o valoare de 60% din
preţul de piaţă, IMM-urile ar putea accesa capital nonbancar. Aici în special se poate referi la
fonduri cu capital de risc (venture) şi reţelele de capital angels. Capitalul propriu ocupă locul
central în finanţarea activităţii IMM-urilor, reprezentînd, totuşi, o sursă insuficientă de finanţare
a necesităţii de mijloace băneşti mereu în creştere. Posibilităţile de activitate din contul
mijloacelor proprii ale IMM-urilor se diminuează cu fiece an, astfel conturîndu-se o creştere a
rolului capitalului împrumutat. Creditele bancare reprezintă sursa principală de împrumuturi
pentru IMM. Printre problemele identificate în accesul la finanţare se enumeră: dobînzile înalte
ale creditelor şi volatilitatea acestora, lipsa resurselor financiare pe termen lung, lipsa şi
lichiditatea scăzută a gajului, procedurile lungi de exercitare a dreptului de gaj, lipsa
tehnologiilor bancare adecvate pentru creditarea IMM-urilor, calitatea proiectelor propuse spre
finanţare, infrastructura de afaceri slab dezvoltată, lipsa de pe piaţa financiară a companiilor cu
capital de risc. La momentul actual, la etapa deficitului de finanţare a businessului, Republica
Moldova obţine sprijin financiar de la diferite instituţii financiare internaţionale, parteneri de
dezvoltare şi, prin intermediul unor proiecte sau programe de creditare/finanţare asigură IMM-
urilor acces la resurse financiare, utilizînd 3 scheme de finanţare: finanţarea directă a instituţiilor
financiare locale, care la rîndul lor acordă credite sectorului IMM-urilor în condiţiile generale ale

11
băncii; finanţarea “apex”, după principiul “primul venit – primul servit”, în cadrul căreia
fondurile sînt puse la dispoziţia instituţiilor financiare pentru anumite scopuri strict delimitate;
finanţarea de leasing, care utilizează scheme de finanţare quasi-leasing.
Principalele programe de suport ale sectorului, finanţate de stat şi/sau de partenerii de
dezvoltare internaţionali includ: Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor,
Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie (PARE 1+1), Programul JNPGA de
Susţinere şi Dezvoltare a Sectorului IMM finanţat de Guvernul Japoniei, Proiectul ameliorarea
competitivităţii, Fondul de garantare a Creditelor, gestionat de Organizaţia pentru Dezvoltarea
Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Proiectul SMERDA pentru dezvoltarea IMM în
localităţile rurale, precum şi liniile de creditare ale instituţiilor financiare internaţionale/ sau
acordate în cadrul unor programe internaţionale: BERD, MCC, BM (IDA) etc.
Reieşind din problemele elucidate, în vederea îmbunătăţirii accesului IMM-urilor la finanţare, se
propune realizarea următoarelor obiective specifice:
1. dezvoltarea schemelor inovative de finanţare a IMM-urilor;
2. asigurarea eficientizării transferului de remitenţe;
3. atragerea liniilor de credit pe termen lung de la instituţiile financiare internaţionale;
4. dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor pentru IMM-uri;
5. facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la achiziţiile publice.

Datorită proceselor de emigrare a forţei calificate de muncă, Republica Moldova se confruntă cu

o micşorare a forţei de muncă calificată. Aproape 15% din numărul total al întreprinderilor,
conform rapoartelor BERD şi a Băncii Mondiale, au indicat lipsa cadrelor calificate drept una
dintre cele mai mari constrîngeri. 36% din totalul populaţiei din categoria de vîrstă 25-34 ani
angajaţi în cîmpul muncii nu au studii profesionale. Calificările devin tot mai importante pentru
Moldova odată cu îmbătrînirea rapidă a populaţiei.
În prezent, educaţia antreprenorială este parte componentă a cursurilor opţionale de profil
economic care se conţin în Curriculumul Naţional ca ore opţionale recomandate de Ministerul
Educaţiei. Implementarea cursului de educaţie antreprenorială în învăţămîntul preuniversitar se
realizează prin intermediul Asociaţiei obşteşti Junior Achievement Moldova, programele căreia
şi toate procesele educaţionale se desfăşoară în coordonare cu Ministerul Educaţiei. Instituţiile de
formare profesională de toate nivelele, în funcţie de specializare, includ cursuri de formare şi
dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale, inclusiv în învăţămîntul secundar profesional, unde sînt
rezervate cursului respectiv 72 de ore anual.
 Obiectivele, care au drept scop promovarea competenţelor manageriale şi antreprenoriale,
crearea sistemului deservirii informaţionale şi consultative pentru IMM-uri, sunt:
dezvoltarea şi promovarea educaţiei şi culturii antreprenoriale; formarea infrastructurii de
suport educaţional; crearea sistemului informaţional şi consultativ pentru IMM-uri.

 Sporirea competitivităţii IMM-urilor poate fi atinsă prin realizarea următoarelor

componente de dezvoltare: încurajarea spiritului inovator; utilizarea tehnologiilor
energetice eficiente; aplicarea tehnologiilor informaţionale; sporirea competitivităţii
producţiei la export, inclusiv prin ridicarea calităţii producţiei.

Sub aspect comparativ cu statele din Europa, Republicii Moldova îi este caracteristică o
polarizare din punct de vedere economic extrem de pronunţată, jumătate din PIB fiind realizat în
capitală, care, la rîndul ei, deţine doar 25% din populaţia ţării, Moldova are o populaţie rurală de
circa 60%, ceea ce constituie cea mai mare pondere rurală din Europa. Ponderea rurală excesivă
şi polarizarea societăţii îşi are impactul său negativ sub aspect economic, astfel propunem unele
soluții: stimularea dezvoltării echilibrate şi durabile a IMM-urilor pe întreg teritoriul Republicii
Moldova; asigurarea dezvoltării infrastructurii de suport a IMM-urilor în regiuni; promovarea
participării IMM-urilor în cooperarea transfrontalieră şi regională.
12
 Concluzii și recomandări
Analizănd situația întreprinderilor din Republica Moldova am ajuns la concluzia ca aceasta este
o verigă importantă care se conturează în cadrul economiei naționale, reieșind din funcțiile ei de
bază. - funcţia de cercetare-dezvoltare; funcţia de producţie; funcţia comercială; funcţia
financiar-contabilă; funcţia de personal; funcţia de prelucrare a datelor şi activitate juridică;
funcţia strategică de previziune a pieţei; funcţia strategică a activităţii de marketing;

În Republica Moldova întreprinderea are mai multe piedici în dezvoltarea optimă, precum
corupţia, legea imperfectă, instabilitatea politică, presiunea fiscală, accesul limitat la credite,
procedurile dificile de obţinere a licenţei de activitate, cu toate acestea se observă o ameliorare a
situației pe parcursul ultimilor ani, în special prin activitatea Organizațiilor Interguvernamentale,
sau a implimentării noilor reguli în domeniul afacerilor. Are loc dezvoltarea pieței de desfacere,
dar și a calității muncitorilor, și a producției.

Puncte forte
- Bază legislativă pentru dezvoltarea IMM-urilor creată şi îmbunătăţită continuu.
- Proceduri facile pentru înregistrarea IMM.
- Poziţia geografică favorabilă a ţării, situată între UE şi ţările CSI.
- Atitudinea pozitivă a populaţiei faţă de IMM-uri şi dorinţa de a avea propria afacere.
- Forţa de muncă cu abilităţi în cunoaşterea limbilor străine.
- Noi competenţe dobîndite şi transferabile prin revenirea emigranţilor.
- Sistem de telecomunicaţii bine dezvoltat inclusiv acces la Internet.
- Personal înalt calificat în sectorul TIC.
- Regimuri de comerţ favorabile (CSI, CEFTA, UE, Turcia).

Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil, promovarea culturii antreprenoriale în vederea
susţinerii IMM-urilor şi asigurării coeziunii sociale va fi necesară aplicarea unor noi reguli și
strategii precum:coordonarea proceselor cu politicile existente pentru IMM-uri elaborate de către
Uniunea Europeană; îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a afacerii; îmbunătăţirea calităţii
produselor IMM-urilor; sporirea accesului IMM-urilor la achiziţii publice şi sporirea capacităţii
de a opera în calitate de subcontractanţi; sporirea implementării programelor de instruire
antreprenorială; consolidarea rolului IMM, ca entităţi în crearea de noi locuri de muncă, care vor
contribui la apariţia diferenţelor în dezvoltarea economică a regiunilor.

Așadar, analizînd gama conceptelor legate de întreprindere, am eleborat un referat accesibil

tuturor, ușor de înțeles, care cuprinde esențialul desfășurat cu referire la cea ce este și ce
reprezintă întreprinderile. De altfel recomand acest referat oricarui potenţial economist sau
iubitor de economie, dornic să înţeleagă pe scurt modul de organizare funcțiile, datele statistice
principale și trăsăturile întreprinderilor din Republica Moldova.

13
 Bibliografia
I

Legea Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

Legea Nr. 206 din 07.07.2006 privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

Strategie de dezvoltare a sectorului IMM-urilor pentru 2012-2020, nr. 685 din 13.09.2012
Monitorul Oficial nr.198-204/740 din 21.09.2012

II

Galupa A. Teoria microeconomică a agenților economici// www.ase.ro

Hamuraru M. , Țaruș V. , Capsîzu V. , Teorie Economică , Microeconomie, Concepte și

aplicații, Chișinău , CEP USM, 2012

Moldovanu D. , Teorie economică, Chișinău, Editura ARC, 2006

Popescu C. , Gavrilă I. , Ciucur D. Teoria conomică generală, Volumul I, Microeconomie,

Editura ASE, București, 2005

Rîndașu A. Mitocariu R. Mici idei de afaceri, Agenția Națională pentru întreprinderi Mici și
Mijlocii și Cooperație//www.businessportal.md

Tomșa A. Teoria economica, V.I Microeconomie, Chișinău, ASEM, 2012

Ulian G. Micul business-cale de utilizare efectivă a resurselor de muncă, Chișinău , 1999

Zbârciog V. , Zbârciog N. , Microeconomie aplicată, Editura Evrica, Chișinău, 2001

III

Republica Moldova în cifre. Culegere succintă de informaţii statistice, 2013 / Departamentul

Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova, Chişinău, Statistica, 2013

Biroul Național de Statistică, Raport Situația Social-Economică a Republicii Moldova, în

ianuarie septembrie 2013, Chișinău, Statistica, 2013

14
 Anexa
Principalii indicatori economici pe clase de mărime a întreprinderilor
Tabelul 1 0-9 salariaţi 10-19 salariaţi 20-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 şi peste
Cifra de afaceri 34741,30 22425,50 30388,00 55208,20 59386,80
Valoarea productiei 14041,1 10729,4 15355,6 29817,1 35158,5
Numărul mediu de salariaţi 93777 48591 66653 117638 118577

Indicatorii principali realizaţi de întreprinderi pe tipuri de activităţi

Tabelul2 Agricultură Industria Industria Energie Construcţii Comerţ Hoteluri şi Тrаnspоrturi Tranzacţii Alte
extractivă prelucrătoare electrica şi restaurante şi comunicaţii imobiliare activităţi
termică, gaze şi
Numărul mediu de salariaţi, persoane
47606 2674 97799 18803 28728 114003 13245 55386 47566 19426
Numărul de unităţi 2383 112 4925 227 2731 19667 1560 3296 7431 2218
Valoarea producţiei 6886,1 546,4 31371,1 7412,1 8887,2 18675,4 1625,5 19394 7977,4 2326,5
Indicatorii principali realizaţi de întreprinderi pe forme de proprietate
Proprietatea Proprietate
Proprietat Proprietat Proprietatea
Tabelu3 mixtă a
ea publică ea privată străină
(publică+priva întreprinder
Numărul întreprinderilor 678 39744 tă) 139 2038 ilor mixte
1951
Numărul mediu de salariaţi 66417 299986 9683 34248 34902
Cifra de afaceri 12920 123990,7 4280,8 28681,7 32276,6

01.10.2013 Registrul de stat Informatii despre persoane juridice şi întreprinzători individuali

societăţi cu răspundere Întreprinzăt SA Coop. ÎS și ÎM Org. altele
limitată ori Necom
83 526 65 330 4 669 3 994 1 506 1 682 3 120
PRODUSUL INTERN BRUT PE
RESURSE BUNURI
PRODUSUL INTERN BRUT PE RESURSE
indici de SERVICII
VENITURI DIN VÎNZĂRI ALE AGENŢILOR
volum indici de
Agricultura, ECONOMICI, PE PRINCIPALELE TIPURI
economia volum DE ACTIVITĂŢI în milioane lei
vînatului, Construcţii 100,8 Agricultură, economia vînatului şi silvicultură 7257,6
silvicultura; Industrie prelucrătoare 33265,7
pescuitul şi
Comerţ cu ridicata şi cu Energie electrică şi termică, gaze şi apă 22355,2
piscicultura 103,8 amănuntul; 107,9 Construcţii 8439,8
Industria Hoteluri şi restaurante 107,6 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 98590,9
extractivă 113,0 Alte activităţi 41850,1
Industria Transporturi şi comunicaţii 105,8
prelucrătoare 113,4 Activităţi financiare 100,8
Energie electrică
Tranzacţii imobiliare,
şi termică, gaze şi
apă 104,7 închirieri 105,8
Cifra de afaceri la intreprinderile cu activitate principala de comert cu amanuntul
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
2 204,50 2 019,60 2 452,20 2 574,70 2 701,80 2 678,00 2 866,00 3 079,70 3 063,50 3 057,80 2 798,80 3 018,60

Cifra de afaceri la intreprinderile cu activitate principala de comert cu ridicata

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
3 311,30 3 104,50 4 380,40 4 526,30 4 886,50 4 692,40 4 315,80 4 952,40 5 011,70 5 179,40 4 847,90 4 908,10

15