Comerţul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaţiei mărfurilor, în cadrul căruia au loc

operaţiuni de vânzare-cumpărare a mărfurilor în scopul revânzării ulterioare.

Activitatea ce se desfăşoară în cadrul comerţului cu ridicataprezintă câteva trăsături
specifice: actele de vânzare-cumpărare au loc între întreprinderi economice; în cadrul
activităţii de comerţ cu ridicata, atât cumpărările, cât şi vânzările de mărfuri se realizează în
partizi mari; activitatea de comerţ cu ridicata nu încheie circuitul
economic al mărfurilor, ci mijloceşte doar legătura dintre producţie şi veriga comercială cu
amănuntul.
Întreprinderile ce acţionează în cadrul verigii comerţului cu ridicata se caracterizează
şi ele printr-o serie de trăsături distincte: firmele respective trebuie să fie firme cu o mare
acoperire financiară; activitatea firmelor de comerţ cu ridicata este specializată pe familii de
produse; întreprinderile de comerţ cu ridicata intervin atât în cadrul fluxului produselor
realizate de producătorii indigeni, cât şi în cadrul fluxului produselor realizate de cei externi;
existenţa unor servicii comerciale bine puse la punct şi încadrate cu personal de înaltă
calificare.
Rolul economic al comerţului cu ridicata trebuie analizat pe ansamblul economiei,
văzut atât în raport cu producătorii, cât şi cu comerţul cu amănuntul. În raport cu
producătorii, comerţul cu ridicata oferă o serie de avantaje, asigurând continuitatea activităţii
comerciale, o mobilitate corespunzătoare în ceea ce priveşte
orientarea mărfurilor în raport cu cererea, precum şi asigurarea unei forţe de echilibru, fără
oscilaţii puternice de la un sezon la altul sau de la o zonă la alta. Faţă de comerţul cu
amănuntul, rolul economic al comerţul cu ridicata se referă la informarea detailiştilor;
asigurarea sortimentelor necesare, fragmentarea loturilor mari, finanţarea unor tranzacţii,
servicii şi consultanţă de management.
Funcţiile comerţului cu ridicata se referă la: cumpărarea şi concentrarea unor
fonduri de mărfuri în vederea aprovizionării comerţului cu amănuntul; stocarea unor cantităţi
mari de mărfuri; transformarea sortimentului industrial în sortiment comercial; revânzarea
mărfurilor în cantităţi mici către comercianţii cu amănuntul; cercetarea permanentă a pieţei.
În cadrul activităţilor de comerţ cu ridicata se delimitează trei categorii de intermediari:
comercianţii cu ridicata clasici, agenţii mijlocitori ai tranzacţiilor cu ridicata şi auxiliari ai
producătorilor.
Principalele tendinţe conturate în evoluţia comerţului cu ridicata pe plan mondial pot
fi împărţite în trei mari categorii: o primă grupă cuprinde aspecte prin care se încearcă
consolidarea actualelor poziţii de intermediar ale comerţul cu ridicata; o a doua categorie are
în vedere preocupările pentru căutarea unor noi soluţii cu privire la perfecţionarea circulaţiei
mărfurilor cu ridicata şi asigurarea unei fluidităţi raţionale a fluxului de produse de la
producător către consumator; o a treia tendinţă se referă la crearea unor mari întreprinderi de
comerţ cu ridicata, capabile a prelua fluxul de mărfuri generat de amplele modificări ce vor
interveni în economia mondială
1. Prezentarea generala a SC …. SRL din Timisoara

Prezenta lucrare a fost eliberata la SC ….. SRL, societate infiintata in anul 2001, in
luna mai. Societatea s-a infiintat in baza Legii 31/1990 din initiativa dlui. Strelet Radu, care
este asociat, impreuna cu sotia sa in societate.
SC …..SRL are sediul social in Timisoara, pe str. Aries, nr. 20, Sc. A, Ap. 3 iar
punctul de lucru unde isi desfasoara activitatea este pe str. Fagaras, nr. 16, Timisoara fiind
inregistrata la Registrul Comertului din judetul Timis sub numarul J35/ 526/ 02.05.2001, cod
unic de inregistrare RO 13867188, inregistrare facuta in baza actului constitutiv si a sentintei
judecatoresti.
 Capitalul social al societatii la infiintare era de 200 RON, capital integral privat si
autohton,iar procentele detinute de asociati sunt urmatoarele: 70% Minodora Strelet si 30%
Radu Strelet. Societatea este cordoonata de dl. Strelet Radu, managerul si administratorul
firmei.
SC….. SRL este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu
raspundere limitata, forma ce se va inscrie prin aceste cuvinte sau prin prescurtarea “S.R.L”
in toate documentele emise de societate, indifferent de caracteru si continutu lor alaturi de
denumire, sediul social, cod unic de inregistrare la “Registrul Comertului”. Decretul lege nr.
64/1990 privind organizarea şi desfăsurarea activităţii societăţii cu răspundere limitată este
una dintre cele mai simple forme de manifestare a initiativei particulare.
Profilul de baza al societatii consta in comercializarea aparaturii de masura si control
si consultanta in domeniu, cod CAEN: 4614 ( intermedieri in comertul cu masini,
echipamente industriale, nave si avioane)
Managerul firmei, dl. Strelet Radu este cetatean roman, domiciliat in Timisoara, str.
Aries, nr. 20.
Resursele umane sunt un alt segment important al societaţii prin previzionarea
necesarului de personal cantitativ şi calitativ în structura socio-profesională.
Personalul angajat pe domenii de activitate este structurat astfel:
- Management + administrativ: .
- secretariat : .
- tehnic: prin contract de colaborare cu .dl……
- financiar-contabil: .
Durata de functionare a societatii este nelimitata incepand cu data de 02/05/2001
cand a fost inregistrata la “Registrul Comertului”.
Obiectul de activitate al societatii SC ….. SRL este comert cu ridicata al
altor produse.Firma cumpara aparatura de masura si control de la furnizori straini, pe care le
vinde ulterior clientilor din Romania. In conceptul de distributie a marfurilor , comertul cu
ridicata include toate activitatile implicate in vanzarea de bunuri sau servicii catre cei care le
cumpara pentru a le revinde sau pentru a le folosi in scopuri comerciale.
Comertul cu ridicata are menirea de a oferi servicii si siguranta partenerilor de afaceri,
antrenati in circulatia marfurilor si de a asigura sistemul de facilitati pentru realizarea unui
inalt grad de profitabilitate pentru toti agentii presupusi de un circuit comercial care sa
cuprinda producatorul, comerciantul cu ridicata, comerciantul cu amanuntul si utilizatorul sau
consumatorul final.

1
2. Obiectul de activitate al societatii

Sc …. Srl are ca principala activitate furnizarea unei game largi de solutii si

echipamente electrice, electronice, medical, impachetare-ambalare, cosmetice, farmaceutic,
plastic, textile, sanatate, siguranta si cercetare.
Serviciile societatii Strebau includ de asemenea consultanta de specialitate , instalare
si punere in functiune, intretinere periodica si reparatii, acestea fiind realizate de catre dl. … ,
cu care firma ….are contract de colaborare.
Activitatea principala trecuta in certificatul de inregistrare la Registrul Comertului
este: intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane- cod CAEN
4614.
 Firma ….. este reprezentant exclusiv in Romania a mai multor firme, una din Anglia,
una din SUA,si dealer autorizat a unei firme din Japonia si 3 din Germania.
Sc…… Srl functioneaza dupa un sistem foarte simplu, preturile pe care le practica
fiind preturi de lista a furnizorilor din strainatate iar firma Strebau are dicounturi diferite la
preturile de lista, diferite in functie de fiecare furnizor.

3. Piata firmei

Piata reprezinta terenul valorificarii activitatii unui cerc larg si eterogen de

intreprinderi; fiecare in parte urmareste ocuparea unei anumite pozitii in ansamblul pietei,
care sa-i asigure realizarea eficienta a produselor (serviciilor) oferite spre vanzare.
O definitie mai completa a pietei o reprezinta drept, sfera economica in care productia
(de bunuri materiale si servicii) apare sub forma de cerere de marfuri; piata reprezinta sfera
manifestarii si confruntarii ofertei si cererii, a realizarii lor prin intermediul actelor de
vanzare-cumparare.
Acest lucru se intampla si la Strebau, clientii interesati solicita cerere de pret pentru
produsele comercializate de aceasta firma, iar firma …………. trimite o oferta de pret inapoi.
Deseori se intampla sa fie si invers, firma ………… trimite oferte iar clientii sa raspunda
direct cu o comanda conform cu oferta.

3.1 Principalii clienti

Clienţii alcătuiesc cercul firmelor, instituţiilor şi al persoanelor individuale cărora le
sunt adresate bunurile (serviciile) întreprinderii. Reprezentând cea mai importantă
componentă a micromediului întreprinderii, clienţii ocupă un loc central în tematica studiilor
de marketing, acestea fiind axate pe cunoaşterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de
cumpărare şi de consum. În funcţie de statutul lor, natura solicitărilor faţă de produsele
(serviciile) întreprinderii, clienţii se pot grupa astfel: consumatori, utilizatori industriali,
întreprinderi distribuitoare (comerciale), agentii guvernamentale etc.
Principalii clienti pe care firma Strebau ii vizeaza sunt in general marile fabrici fie din
domeniul automotive, fie de produse plastice, electrice, electronice si chiar fabricile de ape,
bere, sucuri, gen Coca Cola etc.
Printre cei mai important clienti a firmei ……….. se numara firma Delphi din Iasi, SC
Alcoa Fujikura SRL, SC Leoni Wiring Systems SRL din Arad, SC Kromberg & Schubert
SRL (Timisoara, Medias), SC Continental SRL, SC Coca-Cola SRL etc.

3.2 Furnizorii firmei ………..

Furnizorii de marfuri (mijloace materiale) reprezentaţi de diverse firme sau persoane
particulare, care, în baza unor relaţii de vânzare – cumpărare, asigură întreprinderii resursele
necesare de materii prime, materiale, echipamente, maşini şi utilaje.
Furnizorii firmei ……….. sunt toti straini, reprezentand firme mari si cu renume pe
piata din intreaga lume.
SC ……… SRL este reprezentant exclusiv in Romania a firmelor: MECMESIN din
Anglia si a firmei X-RITE din SUA, de asemenea firma Strebau mai este si dealer autorizat a
firmelor MITUTOYO din Japonia, SARTORIUS, KERN si DOSTMANN din Germania.
 4. Sortimentele produselor firmei si modul de distributie

Firma ………. furnizeaza o gama larga de produse , echipamente de control al

calitatii in domeniile mecanic, automotive, electric, electronic, medical, impachetare-
ambalare, farmaceutic, plastic, textile, sanatate, siguranta, cercetare.
Firma MECMESIN furnizeaza aparate digitale de masurare a fortei (tractiune,
compresiune, torsiune), indicatoare avansate de masurare a fortei si torsiunii, timbre (doze)
tensiometrice, traductori de tensiune statici, chei, surubelnite de torsiune, dinamometre.
Firma X-RITE furnizeaza light cabinete, spectrafotometre, analizoare de culoare.
Firma MITUTOYO furnizeaza instrumente de masura si control, sublere de interior si
exterior, de adancime, micrometre, comparatoare, trasatoare, rigle, nivele, calibre etc.
Firma SARTORIUS furnizeaza burghie, tarozi, filiere, freze, cutite strung, placute
vidia, menghine, platouri magnetice etc
Firma KERN furnizeaza balante de laborator, cu numarare de piese, analitice,
industriale, termobalante, cantare de macara, greutati etc.
Firma DOSTMANN furnizeaza termometre digitale, cu infrarosu, termohigrometre,
calibratoare, anemometre.
Toate produsele comercializate de firma …….. sunt calibrate si detin certificate de
calibrare si conformitate.De asemenea firma ………. detine certificari de acreditare si
autorizari ale furnizorilor externi (vezi copii anexate).
Marfa comandata de la furnizori este trimisa in general cu firma de curierat UPS, cu
plata la destinatar. Odata sosita marfa in Timisoara la SC ……….. SRL, trebuie sortata si
pregatita din nou pentru expediere, de data aceasta la clientii firmei Strebau din Romania.
Daca clientii sunt din Timisoara, liuvrarea o va face managerul firmei, dl. Strelet Radu
personal.La restu clientilor, care nu sunt din oras, marfa se trimite cu firme de curierat
colaboratoare cu firmele respective, cu plata la destinatar.
Firma…. ofera discount transportul de la firmele furnizoare straine pana in Romania.
Firma ……… nu detine stocuri.

5. Situatia comerciala a firmei

In continuare vom analiza situatia economica si indicatorii comerciali ai firmei Sc

……….Srl din Timisoara pe ultimii 3 ani.
Soldurile intermediare de gestiune :
Structura contului de rezultate pe cele trei domenii de activitate: exploatare, financiară
şi excepţională - permite degajarea unor solduri de acumulări băneşti potenţiale destinate să
finanţeze investiţiile din exerciţiile următoare şi să remunereze acţionarii prin plata
dividendelor.
Toate soldurile pornesc de la acumularea ce se realizează din vânzarea produselor
proprii la care se adaugă sau se scad succesiv diferitele categorii de venituri sau cheltuieli
până la determinarea profitului net ca ultim sold intermediar de gestiune. Această determinare
succesivă a marcat denumirea de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune .
Realizarea acestor cascade a soldurilor intermediare de gestiune presupune o tratare în
prealabil a contului de rezultate astfel încât să reflecte modul de funcţionare al întreprinderii
şi rentabilitatea acesteia .
 Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta
respectivă de acumulare .
Principalele solduri intermediare de gestiune sunt :
- marja comercială;
- producţia exerciţiului;
- valoare adăugată;
- excedent, respectiv deficit brut din exploatare;
- rezultat al exploatării;
- rezultatul curent;
- rezultat net al exerciţiului.

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt paliere succesive în formarea

rezultatului final. Construcţia acestor indicatori se realizează în cascadă pornind de la cel mai
cuprinzător şi încheindu-se cu cel mai sintetic.

Fig.2. Tabloul soldurilor intermediare se prezintă astfel:

CASCADA SOLDURILOR INTERMEDIARE

DE GESTIUNE
Vânzări de mărfuri
- Costul mărfurilor vândute
= Marja comercială
Producţia vândută (cifra de afaceri)
+ / - Producţia stocată
+ / - Producţia imobilizată
- Producţia exerciţiului
Marja comercială + Producţia exerciţiului
- Consumurile provenind de la terţi
= Valoare adăugată
+ Subvenţii de exploatare
- Impozite, taxe, vărsăminte asimilate
- Cheltuieli cu personalul
= Excedent (Deficit) brut din exploatare
+ Reluări asupra provizioanelor privind exploatarea
+ Alte venituri din exploatare
- Amortizări şi provizioane calculate privind exploatarea
 - Alte cheltuieli de exploatare
= Rezultatul Exploatării (Profit sau Pierdere)
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= Rezultatul Curent (inainte de impozitare)
+/ - Rezultatul excepţional
- Impozit pe profit
= Rezultatul Net al Exerciţiului (Profit Net)

I. RATELE DE RENTABILITATE COMERCIALA

Marja comercială este un indicator esenţial şi indispensabil pentru întreprinderile

care vizează în exclusivitate activitatea comercială sau pentru întreprinderile cu activitate
mixtă: industrială şi comercială.
Activitatea comercială constă în cumpărarea mărfurilor şi revânzarea lor, mărfurile
fiind considerate bunuri cumpărate pentru a fi vândute în aceeaşi stare.

Marja comercială (Adaos comercial) = preţ vânzare - cost de cumpărare

Diferenţa dintre preţul de vânzare al mărfurilor şi costul de cumpărare al mărfurilor,

vândute reprezintă marja comercială, cunoscută şi sub denumirea de adaos comercial.
Costul de cumpărare al mărfurilor este format din preţul de achiziţie al mărfurilor fără
T.V.A., majorat cu cheltuielile accesorii de cumpărare şi corelat cu variaţia stocurilor de
mărfuri.

Cost de cumpărare = Preţ de achiziţie ( fără T.V.A. )

+ Cheltuieli accesorii de cumpărare
+ Variaţia stocurilor de mărfuri.

În practică, două întreprinderi cu activitate comercială şi cu cifre de afaceri apropiate

pot avea marje comerciale diferite. De aceea, rata marjei comerciale determinată ca raport
între marja comercială şi cifra de afaceri este un indicator esenţial pentru evaluarea
performanţelor unor întreprinderi cu activitate comercială .

Rata marjei comerciale = Marja comercială

Cifra de afaceri
 Mărimea marjei comerciale este influenţată de tipul politicii de vânzare practicată
de întreprindere. Astfel întreprinderile care se bazează pe comerţ de lux sau comerţ tradiţional
ce asigură service şi după vânzare au o marjă comercială superioară întreprinderilor care se
bazează pe comerţ en - gros sau care promovează vânzarea realizată prin autoservire .
Pentru o apreciere mai exactă a viabilităţii politicii comerciale promovată de
întreprindere, marja comercială poate fi descompusă pe produse sau ramuri de activitate,
ţinând cont de faptul că marja comercială este influenţată şi de viteza de rotaţie a stocurilor.
În mod normal reducerea marjei comerciale ar trebui să ducă la majorarea nivelului
vânzărilor.
Marja comercială este deci un indicator fundamental pentru aprecierea nivelului
pragului de rentabilitate sau punctului critic ale unei activităţi comerciale, reflectat de
raportul dintre cheltuielile fixe şi marja comercială unitară.
Pragul de rentabilitate = Cheltuieli fixe .
Marja comercială unitară

Ratele de rentabilitate comercială sau ratele marjelor beneficiare apreciază

randamentul diferitelor stadii ale întreprinderii la formarea rezultatului.
Există următoarele tipuri de rate :

1) rata marjei brute de exploatare sau rata excedentului brut al exploatării

apreciază nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiară, politica de
investiţii sau de incidenţa fiscalităţii şi a elementelor excepţionale. Aceasta se determină ca
raport între excedentul brut de exploatare şi cifra de afaceri;

Rata E.B.E. = Excedent brut de exploatare

Cifra de afaceri

2) rata marjei nete evidenţiază capacitatea întreprinderii de a realiza profit şi de a

rezista concurenţei şi se utilizează în analize financiare care vizează perioade scurte de timp.
Se determină ca raport între rezultatul net al exerciţiului şi cifra de afaceri.

Rata marjei nete = Rezultatul net al exerciţiului

Cifra de afaceri
 Rezultatul net nu exprimă doar un rezultat al activităţii de exploatare, putând fi
generat şi de rezultatul financiar sau/şi cel excepţional. De aceea nu este recomandat în
analizele financiare care vizează perioade mai lungi sau întreprinderi mari;

3) rata marjei nete de exploatare sau rata privind rentabilitatea exploatării

evidenţiază eficienţa activităţii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ şi
comercial. Rezultatul exploatării fiind influenţat de amortismente şi provizioane, devine
rezultat net al exploatării;

Rata marjei nete de exploatare = Rezultatul exploatării

Cifra de afaceri

4) rata marjei brute de autofinanţare reflectă resursele excedentare pe care

întreprinderea le deţine pentru a asigura remunerarea acţionarilor şi/sau dezvoltarea ei;
Rata marjei brute de autofinanţare = Capacitatea de autofinanţare
Cifra de afaceri

5) rata marjei asupra valorii adăugate apreciază rezultatul brut al întreprinderii

după deducerea cheltuielilor de exploatare, pentru 100 lei bogaţie create ;
Rata marjei asupra valorii adăugate = Excedent brut

1) Rata marjei brute de exploatare se determină ca raport între excedentul brut de

exploatare şi cifra de afaceri.
La SC ….. SRL rata marjei brute de exploatare se poate evidenţia astfel:

TABEL.1
Indicator 2008 2009 2010
Excedent brut de exploatare 10.580.700 18.538.600 48.335.800
Cifra de afaceri 24.345.400 41.974.800 120.590.200
Rata marjei brute de exploatare % 43,46 % 44,16 % 40,08 %

În anul 2008, firma a avut o rată a marjei brute de exploatare de 43,46 %, ceea ce
indică posibilitatea acesteia de a-şi reînnoi rapid mijloacele fixe. În anul 2009, aceasta a avut
o valoare de 44,16 % , astfel, înregistrând o creştere faţă de 2008, datorită majorării
excedentului brut de exploatare.
 În anul 2010, societatea a înregistrat o rată a marjei brute de exploatare de 40,08 %.
Faţă de anul 2009, aceasta a fost în scădere, datorită majorării cheltuielilor pentru exploatare.
În concluzie, deoarece excedentul brut de exploatare este independent de politica
financiară, de investiţii, de incidenţa impozitului pe profit sau de elementele excepţionale,
rata marjei brute de exploatare evidenţiază aptitudinea proprie a firmei de a degaja profit din
activitatea de exploatare.

2) Rata marjei nete se determină ca raport între rezultatul net al exerciţiului şi cifra
de afaceri. Aceasta se poate evidenţia astfel :

TABEL.2
Indicator 2008 2009 2010
Rezultatul net 1.134.700 2.587.000 6.235.500
Cifra de afaceri 24.345.400 41.974.800 120.590.200
Rata marjei nete % 4,66 6,16 5,17

“Rata rentabilitatii comerciale se calculeaza ca raport intre marjele de acumulare

(indicator de rezultate) si cifra de afaceri. Ea reliefeaza eficienta politicii comerciale, mai
ales, de pret a firmei”.*
Rata marjei nete evidenţiază ponderea rezultatului net, la încheierea exerciţiului
financiar, în totalul cifrei de afaceri.
Din datele de mai sus, se observă că, în anul 2008, rata marjei nete a fost de 4,66 %.
Deoarece cheltuielile pentru desfăşurarea activităţii au fost foarte mari, ponderea rezultatului
net în totalul cifrei de afaceri, este relativ scăzută. În anul 2009, aceasta a crescut faţă de
2008, având o valoare de 6,16 %, deşi cheltuielile financiare şi excepţionale s-au majorat.
Aceasta creştere se datorează faptului că cifra de afaceri s-a majorat într-un ritm mult mai
rapid faţă de costurile firmei.
În anul 2010, rata marjei nete a fost de 5,17 %, astfel cunoscând o diminuare faţă de
2009, dar o creştere faţă de 2008. Deşi firma şi-a schimbat strategia de piaţă, iar rezultatul net
al exerciţiului a crescut cu mult faţă de 2009, cifra de afaceri realizată în anul 2010 s-a
majorat foarte mult faţă de rezultatul net al exerciţiului, ducând astfel, la obţinerea unei rate a
marjei nete mai mici.
Deoarece rezultatul net al exerciţiului este afectat de politica financiară, de cea de
investire şi de operaţiile excepţionale, este mai indicat ca în analizele financiare să se
utilizeze rata marjei nete de exploatare.
 3) Rata marjei nete de exploatare se determină prin raportul dintre rezultatul
exploatării şi cifra de afaceri.Aceasta se poate evidenţia conform tabelului 6. :
TABEL.3
Indicator 2008 2009 2010
Rezult. Exploatării 1. 841. 000 3.407.200 8.468.200
Cifra de afaceri 24.345.400 41.974.800 120.590.200
Rata marjei nete de exploatare% 7,56 % 8,11 % 7,02 %

Ponderea rezultatului exploatării în totalul cifrei de afaceri reflectă eficienţa activităţii

de exploatare.
În anu1 2008, rata marjei nete de exploatare a fost de 7,56 %, valoare care dovedeşte
faptul că activitatea de exploatare este rentabilă şi degajă profit. Faţă de anul 2009, rata
marjei nete de exploatare a cunoscut o majorare, atingând valoarea de 8,11 %. Acest lucru s-a
datorat faptului că
rezultatul exploatării a crescut într-un ritm mai rapid decât cifra de afaceri, în raport
cu anul 2008.
În anul 2010, deoarece cheltuielile de exploatare şi amortizările au crescut, rata marjei
nete de exploatare s-a diminuat uşor, în raport cu intervalul 2004-2005, înregistrand valoarea
de 7,02 %.
Deşi firma şi-a shimbat strategia de piaţă, iar cifra de afaceri a crescut foarte mult,
rezultatul exploatării s-a majorat, dar nu în acelaşi ritm cu cifra de afaceri.

4) Rata marjei asupra valorii adăugate, se calculează ca raport între excedentul

brut de exploatare şi valoarea adăugată.

TABEL. 4
Indicator 2008 2009 2010
Excedent brut de exploatare 10.580.700 18.538.600 48.335.800
Valoarea adaugată 11.194.000 19.300.000 49.393.200
Rata marjei asupra val. adăugate % 94,52% 96,05% 97,85%

Pe parcursul intervalului 2008-2010, rata marjei asupra valorii adăugate a înregistrat

valori foarte mari şi a fost într-o continuă creştere. Acest lucru se datorează valorii foarte mici
a cheltuielilor cu salariile şi a celor cu impozitele şi taxele, comparativ cu celelalte cheltuieli
de exploatare.
 Firma, în anu1 2008, a avut rata marjei asupra valorii adăugate de 94,52 % , iar în
anul 2009, a înregistrat valoarea de 96,05 %. Aceasta variaţie a ratei s-a produs datorită
faptului că excedentul brut al exploatării a crescut într-un ritm mai avansat decât valoarea
adăugată.
În anul 2010, rata marjei asupra valorii adăugate a înregistrat cea mai mare valoare a
perioadei analizate (97,85 %).
Pe ansamblu, se observă că ratele de rentabilitate comercială au valori moderate.
Chiar dacă cifra de afaceri a înregistrat valori foarte mari, cheltuielile de exploatare au şi ele
un nivel ridicat, determinând rentabilităţi comerciale cu valori nu foarte mari.

5) Rata marjei brute de autofinanţare se calculează ca raport între capacitatea de

autofinanţare şi cifra de afaceri.

TABEL 5.
Indicator 2008 2009 2010
Capacitatea de autofinanţare 1.264.200 2.810.300 7.540.700
Cifra de afaceri 24.345.400 41.974.800 120.590.200
Rata marjei brute de autofin. % 5,19 % 6,69% 6,25 %

Din datele de mai sus, se observă că rata marjei brute de autofinanţare a crescut în
anul 2009, faţă de 2008; în anu1 2008, aceasta a avut valoarea de 5,19 %, iar în anu1 2009,
valoarea de 6,69 %. Această creştere poate fi datorată variaţiei pozitive a potenţialului
financiar, degajat de activitatea rentabilă la sfârşitul exerciţiului financiar. Variaţia capacităţii
de autofinanţare poate fi destinată remunerării capitalurilor proprii prin dividendele datorate
sau finanţării unor investiţii de expansiune. În anul 2010, rata marjei brute de autofinanţare se
diminuează faţă de anul 2009 într-o proporţie nesemnificativă şi înregistrează valoarea de
6,25%.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Structura contului de profit şi pierdere oferă posiblitatea determinării unor indicatori

cu o anumită funcţie. Prin intermediul acestor indicatori, se poate aprecia performanţele
firmei şi rentabilitatea acesteia.
Pentru o analiză mai detaliată, indicatorii se pot evidenţia astfel :
 Indicator 2008 2009 2010
Producţia exerciţiului 24.345.400 41.974.800 120.590.200
Valoarea adăugată 11.194.000 19.300.000 49.393.200
Excedent brut de exploatare 10.580.700 18.538.600 48.335.800
Rezultatul exploatării 1.841. 000 3.470.200 8.468.200
Rezultatul curent 1.843.500 3.472.300 8.484.700
Profitul net 1.134.200 2.580.700 6.235.500
Capacitatea de autofinanţare 1.124.600 2.810.300 7.540.700
Cifra de afaceri-prag 17.681.159 29.310.924 92.145.931

Indicator 2008 2009 2010

Rata exced. brut de exploatare % 43,46 44,16 40,08
Rata marjei nete % 4,66 6,16 5,17
Rata marjei nete de exploatare % 7,56 8,11 7,02
Rata marjei brute de autofinanţare % 5,19 6,69 6,25
Rata marjei as. val. adăugate % 94,52 96,05 97,85
Rata rentab. fin. nete % 180,13 215,36 325,69
Rata rentab. fin. înainte de impozit % 292,66 289,06 443,18
Randam. capitalurilor proprii % 163,40 190,15 251,43

Pe baza datelor de mai sus, se observă că, pe întreaga perioadă analizată, firma a
înregistrat majorări semnificative asupra tuturor indicatorilor.
Producţia exerciţiului a fost într-o continuă creştere, cea mai importanta fiind în anu1
2010, datorită schimbării strategiei de piaţă
Valoarea adăugată a înregistrat şi ea, o variaţie pozitivă. Firma utilizează în proporţie
semnificativă lucrări şi servicii executate de terţi, care constau în cheltuieli cu :
-publicitatea în reviste, ziare şi alte apariţii publicistice;
-reclamele luminoase, bannere, inscripţionări, etc.
Excedentul brut de exploatare s-a majorat pe parcursul intervalului 2008-2010,
datorită variaţiei pozitive a valorii adăugate. Deşi numărul personalului a fost în creştere, iar
cheltuielile cu salariile, asigurările şi protecţia socială s-au majorat, acestea au o pondere
relativ scăzută în totalul cheltuielilor, excedentul brut de exploatare fiind diminuat într-o
proporţie semnificativă de cheltuielile de exploatare.
Creşterea rentabilităţii ar putea fi determinată de unele modificări cum ar fi:
- reducerea cheltuielilor fixe. Pe întreaga perioadă analizată s-a înregistrat creşterea
acestora, care diminuează flexibilitatea firmei.
- Reducerea lor ar conduce la scăderea riscului de exploatare structural, deoarece,
nivelul cheltuielilor fixe este independent de mărimea rezultatului net.
 - promovarea unei politici de piaţă echilibrate, care armonizează relaţia contradictorie
dintre rentabilitate şi risc;
- creşterea capacităţii de autofinanţare. Suma din profitul net care urmează să se
repartizeze asociatului unic influenţează direct proporţional mărimea profitului repartizat
pentru investiţii. Majorarea capacităţii de autofinanţare conduce la creşterea autonomiei
financiare şi îmbunătăţirea structurii capitalurilor proprii. Acestea determină un potenţial
financiar superior de susţinere a propriei dezvoltări şi de majorare a valorii firmei;
- promovarea unei politici de independenţă financiară care să-i permită creşterea
rentabilităţii firmei, fără să fie afectată de riscul financiar.
- creşterea gradului de autonomie faţă de terţi, care ar asigura independenţa
desfăşurării activităţii de exploatare şi rentabilitatea firmei, prin tipărirea unei reviste proprii.
În acest fel, firma pe de-o parte şi-ar reduce cheltuielile cu reclamele, anunţurile şi alte
apariţii publicistice, iar pe de altă parte, şi-ar putea majora veniturile generate din colaborarea
cu alte societăţi din diverse domenii care ar dori să facă reclamă la revista respectivă;
Concluziile analizei economico-financiare constituie elemente calitative importante
pentru evaluarea firmei. Analiza financiara si evaluarea patrimoniala vizeaza determinarea
gradului de profitabilitate a firmei. Evaluarea intreprinderii presupune aprecierea acesteia cu
ajutorul unui indicator sintetic, valoarea sau pretul”.*

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Încheiat la 31.12.2010 ( se completează cumulat de la începutul anului )

Denumirea indicatorilor Nr. 2008 2009 2010

rd.
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 01 24.345.400 41.974.800 120.590.200
Producţia vândută 02 24.345.400 41.974.800 120.590.200
(ct.701+702+703+704+705+706+707+708)
Cifra de afaceri (rd.01+02) 03
Venituri din producţia stocată (ct.711) 04
Solduri creditoare
Venituri din producţia stocată (ct.711) 05
Stocuri debitoare
Venituri din producţia de imobilizări 06
(ct.721+722)
Producţia exerciţiului (rd.02+04-05+06) 07 24.345.400 41.974.800 120.590.200
Venituri din subvenţii de exploatare (ct.741) 08
Alte venituri din exploatare (ct.754+758) 09
Venituri din provizioane privind activitatea de 10
exploatare (ct.781)
I.VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 11 24.345.400 41.974.800 120.590.200
(rd.03+04-05+06+08 la 10)
Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 12
Cheltuieli cu materiile prime(ct.600) 13
Cheltuieli cu materiale consumabile 14
(ct.601)
Cheltuieli cu energia şi apa (ct.605) 15
Alte cheltuieli materiale 16 4.364.900 7.525.700 25.725.800
(ct.602+603+604+606+608)
Cheltuieli materiale-total 17 4.364.900 7.525.700 25.725.800
(rd.13 la rd.16)
Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 18 13.151.400 22.674.800 71.197.000
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+
626+628)
Cheltuieli cu impozite,taxe şi vărsăminte 19 65.700 81.600 113.300
asimilate (ct.635)
Cheltuieli cu remuneraţiile personalului 20 613.300 761.400 1.057.400
(ct.621+624)
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 21
(ct.645)
Cheltuieli cu personalul-total (rd.20+21) 22 613.300 761.400 1.057.400
Alte cheltuieli de exploatare 23 4.245.300 7.319.400 12.836.600
(ct.645+658)
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele 24 129.500 223.300 1.305.200
(ct.681)
II.CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE – 25 22.504.400 38.504.600 112.122.000
TOTAL
(12+17 la 19+22 la 24)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE (Profit 26 1.841.000 3.470.200 8.468.200
rd.11-25)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE (Pierdere 27
rd.25-11)
Venituri din participaţii,alte imobilizări financiare 28
şi creante imobilizate (ct.761+762+763)
Venituri din titluri de plasament (ct.764) 29 13.400 22.400 32.200
Venituri din diferenţe de curs valutar (ct.765) 30
Venituri din dobânzi (ct.766) 31
Alte venituri financiare (ct.767+768) 32
Venituri din provizioane (ct.786) 33
III.VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.28 34 13.400 22.400 32.200
la 33)
Pierderi din creanţe legate de participaţii (ct.663) 35
Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate 36
(ct.664)
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar (ct.665) 37
Cheltuieli privind dobânzile (ct.666) 38 10.900 20.300 15.700
Alte cheltuieli financiare (ct.667 + 668) 39
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele 40
(ct.686)
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd.28 41 10.900 20.300 15.700
la 33)
REZULTATUL FINANCIAR 42 2.500 2.100 16.500
Profit (rd.34 - 41)
REZULTATUL FINANCIAR 43
Pierdere(rd.41 - 34)
REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 44 1.843.500 3.472.300 8.484.700
Profit(rd.11+34-24-41)
REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 45
Pierdere(rd.25 + 41 – 11 - 34)
VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL 46
(ct.771 + 772 + 787)
CHELTUIELI EXCEPTIONALE – TOTAL 47 13.400 23.000 170.700
(ct.671 + 672 + 687)
REZULTATUL EXCEPŢIONAL 48
Profit(rd.46 – 47)
REZULTATUL EXCEPŢIONAL 49 13.400 23.000 170.700
Pierdere (rd.47-46)
VENITURI TOTALE 50 24.358.800 41.997.200 120.622.400
(rd.11+34+46)
CHELTUIELI TOTALE 51 22.528.700 38.549.900 112.308.400
(rd.25+41+47)
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 52 1.830.100 3.449.300 8.314.000
Profit (rd.50-51)
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 53
Pierdere (rd.51-50)
IMPOZIT PE PROFIT / VENIT 54 695.400 862.300 2.078.500
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 55 1.134.700 2.580.700 6.235.500
Profit (rd.52-54)
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 56
Pierdere(rd.53+54)
(rd.54-52)

“ Evaluarea capacitatii financiare a intreprinderii se face in functie de capacitatea de

indatorare a firmei, gradul de imobilizare a activelor, gradul de lichiditate, valoaerea
managerilor”.*

BILANŢ. Încheiat la 31.12.2010

ACTIV Nr. 2008 2009 2010

rd.
IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01
Cheltuieli de constituire şi de cercetare-dezvoltare
(ct.201+203-2801-2803-290*)
Alte imobilizări 02
(ct.205+207+208-2805-2807-2808-290*)
Imobilizări necorporale în curs 03
(ct.230-293*)
TOTAL (rd.01 la 03) 04
IMOBILIZĂRI CORPORALE 05
Terenuri (ct.211-2810-291*)
Construcţii (ct.2122-2811-291*) 06
Echipamente tehnologice (ct.2122-2812-291*) 07
Mijloace de transport (ct.2124-2814-291*) 08 1.020.600 2.028.300 2.831.400
Alte mijloace fixe (ct.2123+2125+2126-2813-2815- 09 7.800 206.400 2.801.900
2816-291*)
Imobilizări corporale în curs (ct.231-293*) 10
TOTAL (rd.05 la 10) 11 1.028.400 2.234.700 5.633.300
IMOBILIZĂRI FINANCIARE-TOTAL 12
(ct.261+262+263+267-269*-296*)
ACTIVE IMOBILIZARI – TOTAL 13 1.028.400 2.234.700 5.633.300
(rd.04+11+12)
STOCURI 14
Stocuri de materii prime,materiale consumabile,obiecte
de inventar,baracamente (ct.300+301+\-308+321+323-
322+\-328-390-391-392)
Stocuri aflate la terţi 15
(ct.351+352+354+356+357+358-395)
Producţie în curs de execuţie (ct.331+332-393) 16
Semifabricate, produse finite, produse reziduale 17
(ct.341+345+346+\-348-394)
Animale (ct.361+\-368-4428***-397) 18
Mărfuri (ct.371+\-378-4428***-397) 19
Ambalaje (ct.381+\-388-398) 20
TOTAL (RD.14 LA 20) 21
ALTE ACTIVE CIRCULANTE 22 113.300 800.000
Furnizori – debitori (ct.409)
Clienţi şi conturi asimilate 23 3.008.000
(ct.411+413+416+418 - 491)
Alte creanţe 24 1.411.900 165.600 561.300
(ct.4111***+425+431**+437**+4282+4382+
441**+4424+4428**+444*+445+446**+447**+4482+
4484+451**+4581+461+463-495-496)
Deconturi privind capitalul (ct.456) 25
Titluri de plasament (ct.502+503+505+506+508-590*) 26 123.300 173.600 172.800
Conturi la bănci în lei(ct.5121) 27
Conturi la bănci în devize, în ţară (ct.5124) 28 401.100
Conturi la bănci în devize, în străinătate (ct.5124) 29
Casa în lei (ct.5311) 30 3.500 17.700 279.400
Casa în devize (ct.5314) 31
Acreditive în lei (ct.5411) 32
Acreditive în devize (ct.5412) 33
Valori de încasat (ct.511) 34
Alte valori (ct.5125+5126+5187+532+542) 35
TOTAL (rd.22 la 35) 36 2.053.100 1.836.900 4.821.500
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd.21+36) 37 2.053.100 1.836.900 4.821.500
CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILARE 38
Cheltuieli înregistrate în avans (ct.471)
Deconturi din operaţii în curs de clarificare (ct.473**) 39
Diferenţe de conversie-activ (ct.476) 40
CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILARE – 41
TOTAL (rd.38 la 40)
PRIME PRIVIND RAMBURSAREA 42
OBLIGAŢIUNILOR (ct.169)
TOTAL ACTIV (rd.13+37+41+42) 43 3.081.500 4.893.500 10.454.800
PASIV Nr. 2003 2004 2005
rd.
Capital social din care: 52 200.000 200.000 200.000
- capital subscris vărsat (ct.1012) 53 200.000 200.000 200.000
Patrimoniul regiei (ct.10501) 54
Contul întreprinzătorului individual (ct.108) 55
Prime legate de capital (ct.104) 56
Diferenţe de reevaluare (ct.105) Sold creditor 57
Diferenţe de reevaluare (ct.105) Sold debitor 58
Rezerve (ct.106) 59 80.000 140.000 140.000
REZULTATUL REPORTAT 60
Profitul nerepartizat (ct.107)
Pierderea neacoperită (ct.107) 61
REZULTATUL EXERCIŢIULUI Profit (ct.121) 62 1.134.700 2.580.700 6.235.500
Pierdere (ct.118) 63
Repartizarea profitului (ct.129) 64 1.134.700 2.580.700 6.235.500
Alte fonduri (ct.118) 65 349.900 861.200 1.574.500
Subvenţii pentru investiţii (ct.131) 66
Provizioane reglementate (ct.141) 67
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 68 629.900 1.201.200 1.914.500
(rd.1+3 la 5-6+7+8-9+10-11-12+13 la 15)
Patrimoniul public (ct.1015.02) 69
CAPITALURI – TOTAL (rd.16+17) 70 629.900 1.201.200 1.914.500
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 71
(ct.151)
Împrumuturi şi datorii asimilate 72 129.200 340.000 107.800
(ct.161162+166+167+168+
+152***+5129****+5186+519)
Furnizori şi conturi asimilate 73 1.000 1.800
(ct.401+403+404+405+408)
Clienţi – creditori (ct.419) 74 200.000
Alte datorii 75 2.321.400 2.328.600 8.432.500
(ct.112+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381
+441***+4423+4428***+444***+446***+447***+44
81+4483+4485+451***+455+456***+457+4581+462+
509)
DATORII – TOTAL (rd.20 la 23) 76 2.451.600 2.870.400 8.540.300
CONTURI REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 77
Venituri înregistrate în avans
(ct.472)
Deconturi din operaţii în curs de clarificare (ct.473***) 78
Diferenţe de conversie - pasiv 79
CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE – 80
TOTAL (rd.25 la 27)
TOTAL PASIV (rd.18+19+24+28) 81 3.081.500 4.071.600 10.454.800

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective

**) Solduri debitoare ale conturilor respective
 ***) Solduri creditoare ale conturilor respective
****) Conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit

REPARTIZAREA PROFITULUI

Denumirea indicatorilor Nr. Realizat la Realizat la Realizat la

rd. 2008 2009 2010
REPARTIZĂRI DIN 01 1.134.700 2.580.700 6.235.500
PROFIT (rd.02 la 08)
- rezerve legale 02
- acoperirea pierderilor 03
contabile din anii precedenţi
- alte rezerve constituite ca surse 04 105.400 302.800 1.421.700
proprii de finanţare
- alte repartizări prevăzute de lege 05
Participarea salariaţilor la profit 06
Vărsăminte la buget din profitul 07
regiilor autonome
- dividente de plătit-total 08 1.029.300 2.284.200 4.813.800
(rd.09 la 12+14) din care:
- dividende cuvenite altor 09
societăţi
- dividende cuvenite APAPS 10
- dividende cuvenite SIF 11
- dividende cuvenite 12 1.029.300 2.284.200 4.813.800
acţionarilor
din care: 13
-dividende utilizate pentru
rambursarea creditelor în cazul
societăţilor private prin metoda
MEBO
-dividende cuvenite societăţilor 14
cooperatiste
PROFIT NEREPARTIZAT 15