Curs 1 - Introducere in dreptul afacerilor Continutul dreptului afacerilor: Este important de remarcat nca de la nceput ca nu exista pna n prezent

o definitie unanim recunoscuta n doctrina si n literatura de specialitate. Acest fapt genereaza abordari diferite si complexe pornind de la originile dreptului afacerilor care de multe ori este indentificat n perceptia nespecialistilor cu dreptul comercial. Exista astfel opinii conform carora. les affaires sont les affaires. n opinia directorului Institutului de drept economic, fiscal si social si profesor la Uni ersitatea !aup"ine# $aris, Alfadari Elie, dreptul afacerilor desi este o disciplina multidisciplinara, n olumul sau nu abordeaza dect aspecte generale despre concurenta, preturi, moneda si credit% apoi despre ntreprinderinotiuni, organizare concentrare si tratamentul dificultatilor, si alte acti itati# productia, distributia si consumul, protectia consumatorului. &"iar daca afacerile sunt afaceri, dreptul afacerilor poate fi considerat un drept economic. Retineti: n aceasta opinie, dreptul economic cuprinde' (. cadrul )uridic al economiei, n care se studiaza reglementarile legate de moneda, credit, dar si aspecte esentiale legate de concurenta si preturi% *. agentii economici analiznd n special ntreprinderile, respecti societatile comerciale sub toate formele cunoscute si reglementate de &odul comercial si alte legi speciale% +. obiectele economice ,bunuri si ser icii-# bunurile n forma lor corporale si necorporale si ser iciile% .. acti itatile economice' productie, distributie si consum. Economia este cea care stabileste circuitele ntre diferitii agenti economici, institutii financiare si administratie, pentru a face ca bunurile si ser iciile sa circule pe piata. n acest circuit economic este de remarcat att componenta interna a relatiilor comerciale, de afaceri ntre firmele de aceeasi nationalitate, dar si componenta externa pentru relatiile de afaceri ntre firme unde inter ine elementul de extraneitate, altfel spus, unul dinpartenerii relatiei contractuale comerciale este o firma straina. /oate aceste elemente ncep sa capete conotatii speciale tinnd cont ca 0omnia este iitoare membra a Uniunii Europene, iar afacerile n 0omnia de)a implica relatii comerciale cu firme straine, ale caror tari de origine sunt att n spatiul comunitar, dar si din lumea ntreaga. n contextul actual, n care elementele globalizarii sunt prezente din ce n ce mai mult n iata fiecarui romn, iitor cetatean european, studierea dreptului afacerilor reprezinta o necesitate si ofera o imagine de ansamblu a mediului de afaceri, a normelor )uridice si economice care reglementeaza domeniul si n perspecti a unei economii competiti e si performante. !in aceste considerente sunt de)a redactate, pentru facultatile economice o serie de cursuri de dreptul afacerilor, desi multe din acestea au un pronuntat caracter economic si mai putin )uridic. Este important de

analizat locul dreptului afacerilor ntre celelalte discipline de drept dar si raportul dreptului afacerilor cu alte discipline )uridice si economice. II. Raporturile dreptului afacerilor cu alte discipline 0aporturile si interdependenta dintre dreptul afacerilor si alte ramuri de drept formeaza sistemul unitar de norme )uridice care actioneaza n cadrul dreptului afacerilor si care dau un caracter interdisciplinar dreptului afacerilor. II.(. 0aportul dreptului afacerilor cu stiintele economice II.*. 0aportul dreptului afacerilor cu stiintele )uridice 0aporturile si interdependenta dintre dreptul afacerilor si alte ramuri de drept formeaza sistemul unitar de norme )uridice care actioneaza n cadrul dreptului afacerilor si care dau un c"aracter interdisciplinar dreptului afacerilor. II.1. Raportul dreptului afacerilor cu stiintele economice' Retineti: a- dreptul afacerilor este un drept si nu economie # presupune un ansamblu de norme )uridice% b- dreptul afacerilor se raporteaza la economie # raportul dreptului afacerilor cu stiintele economice poate fi analizat din doua perspecti e' $(- perspecti a macroeconomica # 1dreptul afacerilor este n principal un drept de inter entie a statului n domeniul economic, 1 dreptul afacerilor reflecta politica statului, 1 la ni el national ,ex'lupta contra inflatiei, si soma)ului-, 1 la ni el sectorial ,a)utoarele n siderurgie ntre limitele admise de normele europene pentru a nu fi a)utor de stat#, amena)area teritoriului, planurile de dez oltare regionale$*- perspecti a microeconomica 1 dreptul afacerilor este n principal un drept al ntreprinderilor ,societatilor- care include' 1raporturile interne n ntreprinderi ,structura, gestiune, raporturile cu asociatii, cu personalul, etc1raporturile cu alte ntreprinderi ,raporturile cu clientela, raporturile cu concurenta, sau rapoturile de intergrare' fuziune, absorbtie, control, acorduri comerciale, ntelegeri ntre parti, etc.II.2. Raportul dreptului afacerilor cu stiintele juridice Retineti: a- raporturile dreptului afacerilor cu dreptul public b- raporturile dreptului afacerilor cu dreptul pri at c- raporturile dreptului afacerilor cu dreptul international european2comunitar d- raporturile dreptului afacerilor cu dreptul procesual ci il si penal e- raporturile dreptului afacerilor cu dreptul comertului international

si

a) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul public' 1raporturi cu dreptul administrati n pri inta regulilor care izeaza relatiile societatilor comerciale si a firmelor cu autoritatile administrati e, libertatile comerciale, regulile pri ind egalitatea n fata ser iciilor publice, ordinea publica economica, raporturi )uridice de drept administrati concretizate n acte administrati e indi iduale aplicabile afacerilor, etc 1raporturi cu dreptul fiscal n pri inta importantei reglementarilor fiscale n constituirea si functionarea societatilor comerciale si a firmelor si companiilor, stabilirea si ncasarea impozitului pe profit, si a altor imppozite si taxe pre azute n legialatia fiscala, platibile de catre contribuabilii persoane )uridice, predictibilitatea reglementarilor fiscale pentru a asigura stabilitatea mediului de afaceri si posibilitatea orientarii afacerii pe termen lung prin ntocmirea unui plan de afaceri realist si profitabil, att pentru firma2compania respecti a, ct si pentru statul care ncaseaza impozite si taxe de la contribuabilul fie el persoana fizica sau )uridica. !e altfel, n legislatia fiscala nationala, respecti &odul fiscal, ,3egea nr. 45(2*66+ pri ind &odul fiscal- pre ede n cap.*# Interpretarea si modificarea &odului fiscal, art.+, principiile fiscalitatii' a- neutralitatea masurilor fiscale n raport cu diferitele categorii de in estitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurnd conditii egale in estitorilor, capitalului romn si strain% b- certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme )uridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respecti e acestia sa poata urmari si ntelege sarcina fiscala ce le re ine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale% c- ec"itatea fiscala la ni elul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a eniturilor, n functie de marimea acestora% d- eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a pre ederilor &odului fiscal, astfel nct aceste pre ederi sa nu conduca la efecte retroacti e defa orabile pentru persoane fizice si )uridice, n raport cu impozitarea n igoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii in estitionale ma)ore. 1 raporturi cu dreptul penal legate de regulile de ordine publica economica, incriminarea si sanctionarea faptelor legate de existenta, derularea si realizarea afacerilor si care sunt sanctionate penal. b) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul privat: 1 raporturi cu dreptul ci il care furnizeaza regulile generale n pri inta bunurilor, contractelor si asigurarilor# respecti regimul )uridic al bunurilor, capacitatea )uridica ,de folosinta si de exercitiu-, a subiectilor de drept participanti la raporturile de drept ci il sau comercial. 1 raporturi cu dreptul comercial legate de te"nicile particlare n lumea comerciantilor, de la micii ntreprinzatori si asociatiile familiale la mariiproducatori industriali, banc"eri ,finantisti- si transportatori% societati

comerciale si proceduri colecti e de executare asupra bunurilor sec"estrate, etc. Exista autori care considera ca dreptul afacerilor are caracter pluridisciplinar mai accentuat dect dreptul comercial. Astfel, dreptul afacerilor contine' 1 elementele de drept pri at, 1 elemente de drept public respecti de drept fiscal, drept al muncii, protectia consumatorului ,care se caracterizeaza prin norme imperati e1 elemente de economie politica 1elemente de management ,pri ind organizarea si gestiunea ntreprinderii-, etc. 1 raporturi cu dreptul muncii ,social- legate de organizarea interna a societatii, repartizarea muncii, retribuirea muncii, nc"eierea, modificarea, ncetarea contractului de munca, raspunderea disciplinara si materiala a anga)atului, sau a altui participant n relatiile de afaceri, ,persoana fizica2)uridica- si alte relatii ntre anga)ator si salariat, care sunt reglementate de normele de drept al muncii. Aceste reguli or fi aplicabile si n relatiile de munca implicate n dreptul afacerilor, pentru acti itatile de comert. 1 raporturi cu dreptul international pri at n materia dispozitiilor pri ind normele conflictuale, frauda la lege, exceptia de ordine publica, trimiterea, retrimiterea, daca raportul )uridic al afacerilor prezinta cel putin un element de extraneitate, element care ridica problema legii aplicarii acelui raport )uridic. c) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul international si european/comunitar 1 dreptul afacerilor desi este un drept national nu trebuie abordat doar din perspecti a ngusta a relatiilor comerciale si de afaceri nationale, ci si prin prisma relatiilor internationale si a relatiilor comunitare, ntr#o Europa n care $iata Unica reprezinta pilonul c"eie al integrarii europene, cu rol principal n pregatirea Uniunii Economice si 7onetare, si care stimuleaza cresterea economica si gradul de ocupare a fortei de munca, ntarind totodata competiti itatea n spatiul Uniunii Europene. d) raporturile dreptului afacerilor cu dreptulprocesual civil si penal 1dreptul afacerilor presupune si rezol area e entualelor litigii care apar ntre partenerii de afaceri, partenerii contractuali. Astfel sunt utilizate normele )uridice de drept procesual ci il si penal pentru solutionarea litigiilor ci ile si penale n legatura cu afacerile, dar elementele legate de competenta materiala si teritoriala a organelor de )urisdictie. e) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul comertului international &orelatia dreptului afacerilor cu comertului international este tratata diferit de autori. Astfel, n unele opinii, dreptul afacerilor nu ar exista distinct fata de dreptul comercial, care stabilesc c"iar unele asemanari si deosebiri. III. Caracteristicile dreptului afacerilor: 1 dreptul afacerilor nu este un drept autonom # nu se refera la un domeniu concret, particular, ci la toata acti itatea si iata economica,

# nu izeaza categorii particulare de personal, spre deosebire de dreptul comercial, ci doar anumiti cetateni, care au calitatea de comercianti2oameni de afaceri. 1 dreptul afacerilor este un drept original, multidisciplinar 8permite ncorporarea unor reguli carora le gasesti cu greu loc n alta disciplina traditionala, pentru ca reglementeaza elemente aparent fara legatura cu alte ramuri de drept, dar fara de care nu se poate desfasura o acti itate de afaceri, pentru termenul de afaceri are o sfera mai larga de cuprindere dect termenul de comercial, # sintetizeaza reguli aplicabile altor ramuri de drept. &u toate acestea nu se poate orbi despre un mozaic, o )uxtapunere de reguli, ci mai degraba o constructie coerenta, care permite ntelegerea raporturilor comune ntre institutii asupra regulilor care pna acum pareau separate. # constituie un liant ntre drept si economie, constientiznd problemele concrete cu care se confrunta aceasta ramura de drept, care nca nu are o metodologie de abordare comuna, reglementata si unanim recunoscuta, desi domeniul afacerilor este cel care uneste practice lumea economica de cea )uridica, o lume economica reglementata )uridic si care este esentiala n functionarea unei societati dez oltate. ,ntr#o abordare simplista, fara afaceri nu s#ar produce nimic iar societatea nu ar putea e olua-

Cursul 2 Fapte de comert (. Definitie [1]' 9rice acti itate care da nastere la raporturi )uridice gu ernate de legea comerciala si care se ntemeiaza pe ideea de sc"imb de marfuri si alori, fiind calificata ca o acti itate de intermediere n operatiunile de sc"imb.
1

2. eorii2[2]' 1. eoria speculatiei: Esenta teoriei' actul de comert este un act de speculatie. /ermenul de speculatie n dreptul comercial : orice acti itate prin care se urmareste obtinerea de beneficii ,profit- si nu n sens peiorati : nselaciune n afaceri. &aracterul esential al actului de comert consta n scopul sau' realizarea unui profit ,animus lucri2. eoria circulatiei: Esenta teoriei' actul de comert este un act de circulatie. &aracterul esential al actului de comert consta n obiectul sau' actul de interpunere n circulatia marfurilor ntre producator si consumator.

( *

!. eoria "ntreprinderii' actul de comert este actul ndeplinit printr#o ntreprindere+;+<. Esenta teoriei' actul de comert se realizeaza n cadrul unei ntreprinderi, presupune repetarea profesionala a actelor urmare unei organizari prestabilite si bazate pe mi)loace materiale date. &aracterul esential al actului de comert consta ntr#o acti itate organizata sistematic si nu ntr#un act )uridic sau operatiune cu caracter izolat. #. eoria mi$ta' actul2faptul de comert este actul )uridic2faptul )uridic si operatiunile de comert prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari ori prestarea de ser icii sau o interpunere n circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit.;.<. n doctrina, criteriile utilizate pentru definirea faptului de comert sunt profitul si circulatia. !. %ediul materiei: &odul comercial, &artea I, !espre &omert n genere, /itlul II, !espre faptele de comert, art. !: 3egea considera ca fapte de comert' (. &umparaturile de producte sau marfuri spre a se re inde, fie n natura, fie dupa ce se or fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nc"iria% asemenea si cumpararea spre a se re inde, de obligatiuni ale =tatului sau alte titluri de credit circulnd n comert% *. >nzarile de produse, nzarile si nc"irierile de marfuri, n natura sau lucrate, si nzarile de obligatiuni ale =tatului sau de alte titluri de credit circulnd n comert, cnd or fi fost cumparate cu scop de re nzare sau nc"iriere% +. &ontractele de report asupra obligatiunilor de =tat sau a altor titluri de credit circulnd n comert% .. &umpararile si nzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale% 4. 9rice ntreprinderi de furnituri% ?. ntreprinderile de spectacole publice% 5. ntreprinderile de comisioane, agentii si oficii de afaceri% @. ntreprinderile de constructii% A. ntreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie% (6. ntreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta, cnd altul dect autorul sau artistul inde% ((. 9peratiunile de banca si sc"imb% (*. 9peratiunile de mi)locire ,samsarie- n afaceri comerciale% (+. ntreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat% (.. &ambiile si ordinele n producte sau marfuri%

+ .

(4. &onstruirea, cumpararea, nzarea si re inzarea de tot felul de ase pentru na igarea interioara si exterioara si tot ce pri este la ec"iparea, armarea si apro izionarea unui as. (?. Expeditiunile maritime, nc"irierile de ase, mprumuturile maritime si toate contractele pri itoare la comertul de mare si la na igatiune% (5. Asigurarile terestre, c"iar mutuale, n contra daunelor si asupra ietii% (@. Asigurarile, c"iar mutuale, contra riscurilor na igatiunei% (A. !epozitele pentru cauza de comert% *6. !epozitele n docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de deposit ,Barante- si asupra scrisurilor de ga), liberate de ele. Alte fapte de comert n sensul art # din &odul&omercial sunt'c elelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura ci ila sau daca contrariul nu rezulta din nsusi actul.C 2fontD &u sunt fapte de comert' 1 cumpararea de producte sau de marfuri ce s#ar face pentru uzul sau consumatia familiei sale, de asemenea re inzarea acestor lucruri si nici nzarea productelor pe care proprietarul sau culti atorul le are dupa pamntul sau cel culti at de dnsul. 'art. () )$ceptii: 1 Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu suntobiectul comertului si asigurarile asupra ietii sunt fapte de comert numai n ce pri este pe asigurator. 'art. *+ alin.1) 1 &ontul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert, n ce pri este pe necomercianti, afara numai daca ele n#au o cauza comerciala. 'art. *+ alin.2) #. Cate,orii de fapte de comert n doctrina nu exista pna n prezent un punct de edere uniatr n pri inta clasificarii faptelor de comert pre azute de &odul comercial. Acest fapt se datoreaza caracterului eterogen al faptelor de comert, care fac astfel imposibila o utilizarea unor criterii unitare de clasificare 4;4<. ..(. 9pinii n doctrina clasica ..*. 9pinii n doctrina moderna ..(. 9pinii n doctrina clasica Clasificare' 1 fapte de comert obiective cuprindactele )uridice si operatiunile determinate de lege si producatoare de efecte )uridice, n temeiul legii, independent de calitatea autorului ,comerciant sau necomerciant1 fapte de comert subiective cuprind actele )uridice si operatiunile sa rsite de un comerciant. ..*. 9pinii n doctrina moderna Clasificare' la categorii cunoscute n doctrina clasica au adaugat subcategorii, facnd distinctie ntre' 1 faptele de comert obiecti e?;?<'

4 ?

1 dupa natura lor# fapte declarate comerciale daca ndeplinesc anumite conditii. 1 dupa forma lor# fapte declarate comerciale fara a fi necesar ndeplinirea unor conditii ,fapte de comert fara conditiiAlte clasificari doctrinare5;5<' 1 fapte de comert unilaterale, 1 fapte de comert mixte. &lasificarea conform reglementarii din &odul &omercial' (. -apte de comert obiective, art +# operatiuni economice, acte )uridice# ,enumerarea faptelor de comert, conform art. +, a se edea sectiunea sediul materiei, p @#A1faptele de comert obiecti e' 1operatiuni de interpunere2intermediere n sc"imb sau circulatie, intermediere asupra marfurilor si titlurilor de credit care pot fi denumite fapte ,acte- obiecti e de comert ,operatiuni care corespund notiunii de comert# nzare 8cumparare, circulatia bunurilor de la producator la consumator1acte de intermediere n operatiunile de sc"imb iznd munca organizata n ntreprinderi ,operatiuni care corespund notiunii de productie # industrie, ca acti itate n cadrul careia obiectele din natura sunt transformate n bunuri comerciale1 fapte de comert ,acte )uridice si operatiuni- conexe ,accesorii-# operatiuni care sunt fapte de comert doar datorita legaturii acestora cu actele )uridice sau operatiunile calificate ca fiind fapte de comert de catre &odul comercial. *. -apte de comert subiective, ,art..- 8 care sunt comercializate indiferent de calitatea persoanei care le sa rseste, respecti contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura ci ila sau daca contrariul nu rezulta din nsusi actul. 8 ex' contract de comision nc"eiat ntre doi comercianti. !. -apte de comert unilaterale sau mi$te+ art. (*# !aca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, nct pri este acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile pri itoare la persoana c"iar a comerciantilor si de cazurile n care legea ar dispune altfel.-

Cursul 3- Fondul de comert 1. Consideratii ,enerale: # expresia fond de comert este rar utilizata n dreptul romn si dreptul francez@;(<.

# fondul de comert are rol important n desfasurarea acti itatii comerciale, n functie de obiectul comertului poate fi reprezentat de bunuri# mobilier, local, marfuri, instalatii, bre ete de in entii etc. # desi este important, codul comercial nu cuprinde dispozitii care sa reglementeze regimul sau )uridic.,codul comercial contine o referire la fondul de comert, n art. @?( &od &omercial-A;*<. # Eondul de comert n alte acte normati e(6;+<' #art. *( lit. a- din 3egea nr. *?2(AA6 pri ind registrul comertului, republicata, # art. (6 alin ,+- din 3egea nr. AA2(AAA pri ind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, /I/3U3 >I, 0egimul )uridic al garantiilor reale mobiliare, # art. (.(, lit. c- din legea *A@2*66( pentru modificarea si completarea 3egii nr. ((2(AA( pri ind combaterea concurentei neloiale. #importanta cunoasterii caracterului fondului de comert' # pentru comerciant# pentru a#si asigura protectia bunurilor pe care le utilizeaza n acti itatea comerciala, de afaceri. # pentru prote)area intereselor creditorilor comerciantului. 0ecunoasterea fondului de comert este importanta prin prisma bunurilor, ca elemente acti e ale patrimoniului comerciantului, bunuri destinate acti itatii comerciale. 2. Definitia fondului de comert: Ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, afectate de catre comerciant desfasurarii unei acti itati comerciale, cu scopul atragerii clientelei si obtinerii unui profit din acti itatea desfasurata((;.<. !. &atura juridica a fondului de comert. eorii. # Teoria personificarii fondului de comert # fondul de comert este un subiect de drept autonom. # Teoria universalitatii de drept# fondul de comert constituie o uni ersalitate )uridica. ,uni ersitas iuris# Teoria universalitatii de fapt# fondul de comert constituie o uni ersalitate de fapt. ,uni ersitas facti# Teoria patrimoniului de afectatiune 8 fondul de comert este considerat patrimoniu de afectatiuneafectat realizarii unui scop precis, respecti e desfasurarii comertului.

A (6 ((

# Teoria proprietatii incorporale 8 fondul de comert constituie un drept de proprietate incorporala, ca si drepturile de creatie intelectuala si este asimilat' 1de catre unii autori unui drept de clientela, care confera titularului acestui drept un monopol de exploatare 1 de catre alti autori unei creatii intelectuale, asemanatoare unei creatii stiintifice, literare si artistice ori te"nice, organiznd fondul de comert cu scopul unic de atragerea a clientelei. #. Caracteristicile fondului de comert' # bun unitar distinct de elementele care l compun 8 poate face obiectul unei nzari, locatiuni, garantii reale imobiliare # bun mobil supus regimului )uridic al bunurilor mobile ,executarea silita a fondului de comert urmeaza procedura aplicabila bunurilor mobile conform &odului de procedura ci ila# bun mobil incorporal# poate face obiectul unui drept de uzufruct, i se aplica teoria accesiunii, nu i se aplica prescriptia instantanee reglementata de art. (A6A &od ci il. (. )lementele fondului de comert (.1. )lemente incorporale ale fondului de comert # pri esc drepturi pri ati e, care confera comerciantului dreptul exclusi de a le exploata n folosul sau, n conditiile stabilite de lege' firma, emblema, clientela, adul comercial, bre etele de in entii, marcile si indicatiilor geografice, dreptul de autor. (.2. )lemente incorporale ale fondului de comert # bunurile imobile si mobile corporale(*;4< 1 bunuri imobile prin natura lor# ex' cladirile, imobile prin destinatia lor # ex' instalatii, utila)e, masini% 1 bunuri mobile corporale # ex' #materii prime, materiale destinate a fi prelucrate #produsele ,marfurile- rezultate din acti itatea comerciala *. .arantia reala asupra fondului de comert # # ca orice bun, fondul de comert poate face obiectul unui contract de garantie reala imobiliara. # sediul materiei' # &odul ci il art. (?@4#(?A. # 3egea nr. AA2(AAA(+;?< pri ind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, titlul >I# 0egimul )uridic al garantiilor reale mobiliare, care reglementeaza regimul )uridic al garantiilor reale mobiliare, destinate sa asigure ndeplinirea unei obligatii ci ile sau comerciale nascute din orice contract nc"eiat ntre persoane fizice sau )uridice ,art. ( alin (-. # &onstituirea de garantii reale mobiliare, conform pre ederilor 3egii nr. AA2(AAA pri ind unele masuri pentru accelerarea reformei economice'

(* (+

1 Farantia reala mobiliara se constituie numai pe baza unui contract de garantie, n forma autentica sau sub nscris sub semnatura pri ata si trebuie semnat de catre debitor% 1 Farantia reala asupra alorilor mobiliare se a constitui, de asemenea, prin indisponibilizarea acestor alori conform regulilor pietei pe care sunt tranzactionate sau n baza con entiei partilor n ceea ce pri este alorile mobiliare necotate, pe o piata autorizata. 1 Farantia reala asupra alorilor mobiliare poate fi constituita, dupa caz, si prin andosarea alorilor respecti e potri it regulilor care le reglementeaza. # !efinitia contractului de garantie reala# &ontractul de garantie reala este contractul n baza caruia se constituie o garantie reala n bunuri sau drepturi n beneficiul unui anumit creditor. &ontractul de garantie se nc"eie n forma autentica sau prin nscris sub semnatura pri ata si trebuie semnat de catre debitor. $rin nscris sub semnatura pri ata se ntelege orice mod de comunicare care pastreaza nregistrata informatia pe care o contine si care poate fi reprodusa ntr#o forma tangibila si care nu poate fi sc"imbata n mod unilateral. ,art (., 3egea nr. AA2(AAA pri ind unele masuri pentru accelerarea reformei economice# &ontinutul contractului de garantie reala' ,conform art. (4#(5, (A din 3egea nr. AA2(AAA pri ind unele masuri pentru accelerarea reformei economice1contractul de garantie reala a putea sa indice sau nu suma maxima a obligatiei garantate. 1 orice persoana fizica sau )uridica, romna sau straina, poate fi parte n contractul de garantie a unei obligatii pentru orice fel de tranzactie. 1contractul de garantie reala trebuie sa contina o descriere a bunului afectat garantiei. &u toate acestea, bunul afectat garantiei poate fi descris prin gen, obiect cu obiect sau prin formula generica Gtoate bunurile mobile prezente si iitoareG. /oate bunurile mobile reprezinta o descriere suficienta. !aca nsa bunul afectat garantiei consta ntr#o suma de bani depusa ntr#un cont bancar, respecti ul cont trebuie indi idualizat n mod distinct. 1contractul de garantie poate sa pre ada dreptul creditorului de a culege, n contul creantei, fructele si2sau produsele bunului afectat garantiei, fiind, n acest caz, obligatorie stipularea conditiilor si a proportiei n care urmeaza a se reduce obligatia garantata. 1contractul de garantie reala poate sa pre ada garantarea efectuarii de plati n a ans. A ans nseamna acordarea unor sume, credite sau alte alori, care include si obligatia debitorului de a plati dobnzi, costurile ocazionate de obtinerea creditului, precum si alte taxe platibile de catre debitor n legatura cu a ansul sau cu executarea silita a garantiei reale cu care s#a garantat a ansul. A ans iitor nseamna o plata care decurge sau nu dintr#o obligatie si include a ansurile si c"eltuielile rezonabile ocazionate de acestea, precum si c"eltuielile facute pentru protectia, ntretinerea, pastrarea sau repararea bunului afectat garantiei. 1 &ontractul de garantie reala este titlu executoriu. &onform art *( din 3egea nr. AA2(AAA pri ind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, pe durata contractului de garantie debitorul poate administra sau dispune n orice mod de bunul afectat

garantiei si de produsele acestuia, inclusi prin nc"iriere, constituirea altei garantii sau nzare. Hunul afectat garantiei poate fi pus sub sec"estru n fa oarea unui creditor, n temeiul procedurii de executare )udecatoreasca. Actele de dispozitie asupra bunului afectat garantiei sunt alabile c"iar daca cel care a dobndit bunul are cunostinta de pre ederea contractuala din contractul de garantie care interzice transferul sau care declara transferul ca fiind ec"i alent cu nendeplinirea obligatiei.

Cursul 4 - Subiectele raporturilor de afaceri %/0I)C )1) R234R /RI14R D) 2-2C)RI1#[1] 1. 2specte introductive' # n sensul reglementarilor &odului comercial, subiectele raporturilor comerciale , de afaceri- pot fi comerciantii si necomerciantii, # reglementarea &odului comercial se aplica oricarei persoane care sa rseste anumite fapte de comert obiecti e pre azute de art. + &. &om., indiferent daca persoana care le sa rseste are su nu calitatea de comerciant. # daca sa rsirea faptelor de comert are c"aracter profesional, persoana n cauza de ine comerciant ,art. 5 &. &om # =unt comercianti aceia care fac fapte de comert, a nd comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale., art. @. &. &om # =tatul, )udetul si comuna nu pot a ea calitatea de comercianti.# daca sa rsirea faptelor de comert obiecti e de catre o persoana are caracter accidental, raportul )uridic care se naste este supus reglementarilor comerciale, dar persoana care le#a sa rsit pastreaza calitatea de necomerciant. ,art. A &.&om# 9rice persoana care ntr#un c"ip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant, ea este nsa supusa legilor si )urisdictiunii comerciale pentru toate contestatiunile ce se pot ridica din aceasta operatiune.# subiectele n relatiile de afaceri ,comerciale- sunt participantii la raporturile de afaceri2comerciale, comercianti persoane fizice si )uridice, respecti e societatile comerciale si grupurile de interes economic. 2. %ediul materiei: (. &9!U3 &97E0&IA3 ,(6 mai (@@5-(4;*< *. &9!U3 &I>I3 ,pus n aplicare la ( decembrie (@?4-# conform referirilor din /itlul I, art. ( &. &om ,I n comert se aplica legea de fata. Unde ea nu dispune, se aplica &odul ci il.+. 3EFI =$E&IA3E' 1 3egea nr. *?2(AA6, pri ind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, 7 . 9f. nr. .A din . februarie (AA@, 1 3egea nr. 4642*66+ pri ind aprobarea 9rdonantei de urgenta a Fu ernului nr.(*A2*66* pentru modificarea 3egii nr.*?2(AA6 pri ind registrul comertului si a 9rdonantei de urgenta a Fu ernului nr. 5?2*66( pri ind simplificarea unor formalitati administrati e pentru nregistrarea si
(. (4

autorizarea functionarii comerciantilor, 7. 9f. nr. @45 din + decembrie *66+, 1 3egea nr.46A2*66* pri ind agentii comerciali permanenti, 7. 9f. nr. 4@( din ? august *66*, 1 3egea nr.(42(AA6 pri ind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, 7. 9f. nr. A@ din @ august (AA6, cu modificarile si completarile ulterioare, 1 3egea nr.+4A2*66. pri ind simplificarea formalitatilor la nregistrarea n registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor )uridice, nregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor )uridice, 7. 9f. nr. @+A din (+ septembrie *66., cu modificarile si completarile ulterioare, 1 3egea nr. +662*66. pri ind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara acti itati economice n mod independent 7. 9f. 5? din *A iunie *66., 1 3egea nr. *5A2*664 pri ind ucenicia la locul de munca, 7. 9f. nr. A65 din (( octombrie *664. 1 3egea nr. +(2(AA6 pri ind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, 7. 9f. nr. (6?? din (5 noiembrie *66.. !. Cate,orii de comercianti: # comerciantul persoana fizica# persoana fizica autorizata, comerciantul agent permanent, asociatia familiala. Ju sunt comercianti auxiliarii de comert ,prepusul, procuristul, nzatorul, comis# oia)oruldeoarece actele de comert nc"eiate de acestia nu sunt nc"eiate n nume propriu, ci n numele si pe seama comerciantului la care sunt anga)ati sau la care lucreaza# comerciantul persoana )uridica# societatile comerciale, # regiile autonome, # organizatiile cooperatiste, # grupurile de interes economic. #. Dob5ndirea calitatii de comerciant: #.1. Dob5ndirea calitatii de comerciant de catre persoana fi6ica: # n doctrina nu exista o parere unitara cu pri ire la conditile cerute pentru dobndirea calitatii de comerciant de catre persoana fizica' Conditii: K sa sa rseasca fapte de comert ,conform art. 5 &. &om-% K sa sa rseasca faptele de comert ca o profesie obisnuita, ,conform art. 5 &. &om.-, n mod repetat# caracterul continuu rezulta din pre ederile art. 5 si A &. &om.(?;+< Aceasta conditie incumba exercitarea profesiei cu scopul de a obtine cstig.(5;.< K faptele de comert sa fie sa rsite n nume propriuconditie adaugata de ma)oritatea autorilor doctrinari(@;4<' a. Conditii referitoare la persoana:
(? (5 (@

1pentru prote)area persoanei intersate de realizarea faptelor de comert si implicit de dobndirea calitatii de comerciant' capacitatea )uridica a persoanei respecti e 1pentru prote)area intereselor generale, intereselor tertilor caruia i pot fi opozabile faptele de comert ale persoanei n cauza' conditii care se refera la cauze de incapacitate sau incompatibilitatea comerciantului persoana fizica. b. conditii referitoare la activitatea desfasurata' ndeplinirea faptelor2actelor de comert cu titlu de profesie. Astfel, n conformitate cu pre ederile art. 4 din 3egea nr. +662*66. pri ind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara acti itati economice n mod independent' $ot desfasura acti itati economice n mod independent sau n cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care ndeplinesc, n mod cumulati , urmatoarele conditii: a- au mplinit rsta de (@ ani, n cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea pentru desfasurarea de acti itati economice n mod independent si a persoanelor fizice care au initiati a constituirii asociatiei familiale, respecti rsta de (? ani, n cazul membrilor asociatiei familiale% b- starea sanatatii le permite desfasurarea acti itatii pentru care se solicita autorizatia% c- au calificarea # pregatire profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala #, necesara pentru a desfasura acti itatea economica pentru care se solicita autorizatia% d- nu au fost condamnate penal prin "otarre )udecatoreasca ramasa definiti a pentru sa rsirea de fapte sanctionate de legile financiare, amale si cele care pri esc disciplina financiar#fiscala de natura celor care se nscriu n cazierul fiscal% e- ndeplinesc conditiile de functionare pre azute de legislatia specifica n domeniul sanitar, sanitar eterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii mpotri a incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru acti itatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si ser iciilor puse pe piata. 7 elemente de drept comparat: n dreptul italian si german, calitatea de comerciant se dobndeste prin nscrierea n registrul comertului, iar do ada calitatii poate fi facuta prin mi)loacele legale de proba, inclusi martori si prezumtii. #.2. Dob5ndirea calitatii de comerciant de catre persoana juridica' =ocietatile comerciale' # 3egea nr. +(2(AA6, n art. * reglementeaza societatile comerciale se or constitui n una dintre urmatoarele forme' a- societate n nume colecti % bsocietate n comandita simpla% c- societate pe actiuni% d- societate n comandita pe actiuni si e- societate cu raspundere limitata. # dispozitiile legale mentionate se aplica si societatilor comerciale ,societati pe actiuni si societati cu raspundere limitata- constituite prin reorganizarea ntreprinderilor de stat, n temeiul 3egii nr.(42(AA6. # distinctia dintre persoana fizica si persoana )uridical din perspecti a dobndirii calitatii de comerciant'

persoana fi6ica are ocatia oricarei profesiuni,dobndire prin exercitarea comertului cu c"aracter profesional-. $entru dobndirea calitatii de comerciant sunt necesare ndeplinirea conditiilor de)a prezentate. 3ersoana juridica 8b societatea comerciala se constituie cu scopul desfasurarii unei acti itati comerciale, de afaceri, iar societatea este comerciala numai daca obiectul ei, pre azut n obligatoriu, n actul constituti , consta n sa rsirea uneia sau mai multor fapte de comert obiecti e ,art ( din 3egea nr. +(2(AA6-. !e aici deri a esenta dobndirii calitatii de comerciant' constituirea n conditiile legale a unei societati comerciale. ,dobndire ab origine(A;?<, prin simpla ei constituire, independent de sa rsirea unei fapte de comert-. &otiunea societatii comerciale 3egea nr. +(2(AA6 nu cuprinde o definitie a societatii comerciale. Intr#o asemenea situatie trebuie sa apelam la dispozitiile &odului ci il, care reglementeaza contractul de societate, adica societatea ci ila. Art. (.A( &.&i . dispune' I=ocietatea este un contract prin care dpua sau mai multe personae se in oiesc sa puna ce a in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deri a, iar art. (.A* &. ci ., pre ede mai clar ' L 9rice societate trebuie sa aiba ca obiect un ce licit si sa fie contractanta spre folosul comun al partilor. Eiecare membrual societatii trebuie sa puna ce a in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa M. !in dispozitiile citate, rezulta ca ' L societatea este un contract in temeiul caruia doua sau mai multe persoane ,asociati- se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru a desfasura impreuna o anumita acti itate, in ederea realizarii si impartirii beneficiilor care or rezulta M. &ontractul de societate are urmatoarele elemente esentiale, care il deosebesc de alte contracte ' a. fiecare asociat se obliga sa puna in comun o al oare patrimoniala ,aport- % b. asociatii se obliga sa desfasoare impreuna o acti itate care constituie obiectul societatii % c. toti asociatii participa la realiazarea si impartirii beneficiilor. Caracterele juridice !in definitia data rezulta caracterele )uridice ale contractului de societate ' a. &ontractul este plurilateral, in sensul ca la inc"eierea sa participa doua sau mai multe persoane, fiecare asumandu#si anumite obligatii % b. &ontractul este cu titlu oneros, fiecare asociat urmareste realizarea unui folos patrimonial, adica obtinerea de beneficii% c. &ontractul este comutativ, intinderea obligatiei fiecarui asociat este cunoscuta din momentul inc"eierii contractului % d. &ontractul este consensual, ceea ce inseamna ca se inc"eie prin simplu acord de ointa al partilor % forma scrisa este ceruta L ad probationem M. Re,iile autonome' sunt nfiintate conform pre ederilor 3egii (42(AA6 pri ind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii
(A

autonome si societati comerciale si nu au calitatea de comerciant, deoarece regiile autonome se organizeaza si functioneaza n ramurile strategice ale economiei nationale # industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturi fero iare #, precum si unele domenii apartinnd altor ramuri stabilite de gu ern. ,art.* -% si trebuie sa obtina profit conform art ? ,0egia autonoma trebuie sa acopere cu eniturile pro enite din acti itatea sa toate c"eltuielile, inclusi e dobnzile, amortizarea in estitiilor si rambursarea creditelor si sa obtina profit.4r,ani6atiile cooperatiste desfasoara o acti itate de producere si desfacere de marfuri, de prestari de ser icii, care are caracter commercial ntruct urmareste obtinerea de profit. n consecinta, organizatiile cooperatiste au calitatea de comerciant, dobndita de la data nfiintarii lor, calitate confirmata si de art. ( alin ,*- din 3egea nr. *?2(AA6 pri ind registrul comertului, republicata, care mentioneaza si organizatiile cooperatiste n categoria comerciantilor, care au obligatia de a se nmatricula n 0egistrul &omertului. =ediul materiei' 3egea nr.(6A2(AA? pri ind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit, 7. 9f. *4* din (@ octombrie (AA?, 3egea nr. (2*664 pri ind organizarea si functionarea cooperatiei 7. 9f. nr. (5* din *@ februarie *664, 9UF nr. A5 din *A iunie *666, pri ind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata prin 3egea nr. *66 din (? aprilie *66*, pentru aprobarea 9rdonantei de urgenta a Fu ernului nr. A52*666 pri ind organizatiile cooperatiste de credit, cu modificarile si completarile ulterioare. .rupurile de interes economic' # se constituie prin contract, nc"eiat n forma autentica, numit act constituti , # dobndesc personalitate )uridica odata cu nmatricularea n 0egistrul &omertului, # dobndesc si calitatea de comerciant daca obiectul de acti itate are caracter comercial. =ediul materiei' 3ege nr.(?(2*66+ pri ind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, pre enirea si sanctionarea coruptiei, 7. 9f. nr. *5A din *( aprilie *66+# titlul ># Frupurile de interes economic, ncepnd cu art. ((@. (. Dovada calitatii de comerciant: (.1. Dovada calitatii de comerciant a unei persoane fi6ice # prin prezentarea de do ezi, mi)loace de proba, din care sa rezulte faptele de comert cu caracter profesional sa rsite de respecti a persoana fizica, # existenta autorizatiei administrati e de exercitare a comertului, nmatricularea la 0egistrul &omertului, titulatura de comerciant folosita n anumite nscrisuri, dobndirea unui fond de comert, plata impozitului pe profit, etc, constituie doar prezumtii, care pot fi utilizate mpreuna cu alte mi)loace de proba. A nd n edere ca proba calitatii de comerciant este o c"estiune de fapt, o "otarre )udecatoreasca prin care se constata aceasta calitate are efect relati , neputnd fi in ocata n alt litigiu *6;5<.
*6

(.2. Dovada calitatii de comerciant a unei persoane juridice 1 do ada constituirii societatii comerciale# ex' copia certificata de pe nregistrarea n 0egistrul &omertului a societatilor comerciale ,art. . din legea *?2(AA6 pri ind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare1 n cazul regiei autonome si organizatiei cooperatiste do ada consta tot n copia certificata de pe nregistrarea n 0egistrul &omertului. *. 8ncetarea calitatii de comerciant: 1 ca si n cazul dobndirii calitatii de comerciant, ncetarea acestei calitati se realizeaza tot n conditii pre azute de lege analiznd dinstinct persoana fizica si pentru persoana )uridica. 1 ncetarea calitatii de comerciant pentru persoana fizica presupune ncetarea sa rsirii faptelor de comert si trebuie sa fie efecti a ,sa rezulte intentia de a renunta la calitatea de comerciant- si definiti a. $ierderea calitatii de comerciant trebuie nsotita de ncetarea sa rsirii faptelor de comert' ex' radirerea nmatricularii din 0egistrul &omertului% retragerea autorizatiei administrati e urmata de ncetarea efectuarii unor fapte de comert cu caracter profesional. 1 ncetarea calitatii de comerciant pentru persoana )uridica presupune ncetarea existentei societatii comerciale, ca persoana )uridica. =impla ncetare a acti itatii societatii comerciale nu duce la pierderea calitatii de comerciant. ncetarea existentei societatii comerciale se realizeaza prin dizol are si lic"idare. =ocietatea se dizol a*(;@< prin' a- trecerea timpului stabilit pentru durata societatii% b- imposibilitatea realizarii obiectului de acti itate al societatii sau realizarea acestuia% c- declararea nulitatii societatii% d- "otarrea adunarii generale% e- "otarrea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru moti e temeinice, precum nentelegerile gra e dintre asociati, care mpiedica functionarea societatii% f- falimentul societatii% g- alte cauze pre azute de lege sau de actul constituti al societatii. 3ic"idarea societatii comerciale se realizeaza conform reglementarilor 3egii nr. +(2(AA6 pri ind societatile comerciale, republicata, ,art.*?6' I3ic"idarea societatii trebuie terminata n cel mult + ani de la data dizol arii. $entru moti e temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult * ani. n termen de (4 zile de la terminarea lic"idarii, lic"idatorii or cere radierea societatii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi )udiciare de *.666.666 lei pentru fiecare zi de ntrziere, care a fi aplicata de )udecatorul delegat, n urma sesizarii oricarei parti interesate, prin nc"eiere. nc"eierea )udecatorului delegat este executorie si supusa recursului. 0adierea se poate face si din oficiu. 3ic"idarea nu libereaza pe asociati si nu mpiedica desc"iderea procedurii de faliment a societatii.*(

9. Rolul Camerelor de Comert si Industrie n desfasurarea acti itatii comerciale si de afaceri 5.(. =ediul materiei' !3 (+A2(AA6 pri ind pri ind camerele de comert si industrie din 0omnia, 7. 9f. nr. ?4 din (* mai (AA6. 1 sunt organizate la ni el teritorial si national, create cu scopul promo arii intereselor membrilor sai, de a spri)ini interesele membrilor pentru dez oltarea afacerilor, a comertului si a industriei corespunzator cerintelor economiei de piata. 1 art. ( si * al !3 (+A2(AA6' &omerciantii, persoane )uridice si persoane fizice, pot constitui, n resedintele de )udet si n municipiul Hucuresti, camere de comert si industrie teritoriale, organizatii autonome, destinate promo arii intereselor membrilor lor pentru dez oltarea comertului si industriei, corespunzator cerintelor economiei de piata. ,...&amerele de comert si industrie teritoriale se nfiinteaza din initiati a comerciantilor si dobndesc personalitate )uridica pe data recunoasterii nfiintarii de catre gu ern. &amerele de comert si industrie teritoriale desfasoara, n principal, urmatoarele acti itati ,art. 4-' a- spri)ina dez oltarea acti itatilor comerciale si industriale ale membrilor lor si colaboreaza cu reprezentantele din 0omnia ale camerelor de comert straine% b- tin registrul de comert si asigura e identa firmelor comerciale din unitatea administrati teritoriala respecti a% c- desfasoara acti itati de informare si documentare comerciala% d- elibereaza certificate de origine a marfurilor% e- tin e identa marcilor de fabrica, de comert si de ser icii, legal nregistrate, a denumirilor de origine, indicatiilor de pro enienta si semnelor comerciale, precum si a altor semne distincti e folosite de membrii lor% f- colaboreaza cu &omisia Jationala de =tatistica la elaborarea rapoartelor si publicatiilor pri ind e olutia comertului si industriei si pentru problemele care constituie sfera lor de acti itate% g- spri)ina realizarea proiectelor de dez oltare a comertului si industriei, inclusi a celor bazate pe libera initiati a% "- spri)ina acti itatea de specializare profesionala a membrilor% i- certifica existenta si obiectul de acti itate a comerciantilor romni, precum si semnaturile persoanelor care i anga)eaza n mod alabil% )- organizeaza, la cerere, arbitra)ul ad#"oc. /otodata, n conditiile pre azute n statut, camerele de comert si industrie teritoriale pot' a- sa initieze si sa participe la nfiintarea de societati a nd ca scop prestarea de ser icii n interesul membrilor lor% b- sa organizeze si sa administreze trguri, precum si expozitii specializate, si sa efectueze acti itati de reclama comerciala% c- sa publice un buletin oficial al camerei si sa editeze publicatii de informare si reclama comerciala. 5.*. !irectii de perfectionare a mediului de afaceri n perioada *664#*66@ propuneri ale &amerei de &omert si Industrie a 0omniei**;A<
**

=ustinerea ntreprinzatorilor pri ati si stimularea liberei initiati e prin' # consolidarea proprietatii pri ate # dez oltarea clasei de mi)loc # nlaturarea obstacolelor administrati e din calea initiati ei pri ate # consolidarea economiei de piata functionale I. 0eferitor politica fiscala =tructurarea politicii fiscale, coloana ertebrala a sistemului de politici economice prin' # relaxarea fiscala N simplificarea sistemului de impozitare, ntarirea disciplinei fiscale si includerea n sistem a parafiscalitatii si a altor taxe care izeaza agentul economic N reducerea economiei subterane prin' 1- micsorarea intensitatii fiscalitatii 1- nlaturarea practicilor de scutire si reesalonare a datoriilor N largirea bazei de impozitare prin stimularea initiati ei particulare II. 0eferitor dez oltarea pietelor financiare # &resterea pac"etelor de ser icii oferite de sistemul financiar bancar, ncura)area accesului la credite, prin' NC 2spanD reducerea costurilor legate de creditare N debirocratizarea sistemului de accesare a creditelor N simplificarea mecanismelor de garantare a creditelor N reducerea costului capitalului pentru I77#uri III. 0eferitor combaterea coruptiei # Accesul transparent la resurse si utilitati pentru operatorul economic # 3iberul acces la informatiile publice, cu recunoasterea alorii adaugate prin ser iciile de prelucrare a acestora # 0espectarea AcOuis &ommunautaire pri ind politica concurentei si sub entiile # /ransparenta si reguli unanim recunoscute pri ind sistemul de licitatii si ac"izitii publice # !ez oltarea pietelor financiare si de capital n contextul dez oltarii burselor de marfuri si alori # Eliminarea procedurilor preferentiale prin promo area principiilor care combat pozitiile de monopol public si2sau pri at NC 2spanD reglementari aplicabile erga omnes NC 2spanD egalitatea de sanse NC 2spanD concurenta loiala N liberul acces la utilitatile publice ,renuntarea la pozitiile dominanteN clarificarea sistemului de sub entii si a)utoare de stat I>. 0eferitor eliminarea barierelor administrati e n dez oltarea afacerilor # =implificarea la maximum a formalitatilor prin' NC 2spanD intrarea pe piata a firmelor prin' K reintegrarea 0egistrului &omertului n =istemul Jational al &amerelor de &omert K responsabilizarea operatorului economic prin extinderea sistemului !eclaratiei pe propria raspundere

N functionarea societatilor comerciale, cu simplificarea2 standardizarea sistemului administrati de a ize, autorizari si aprobari, prin' K instituirea unor structuri de monitorizare acti a, pe baza parteneriatului publicpri at NC 2spanD iesirea de pe piata a firmelor prin' K simplificarea procedurilor administrati e si a formalitatilor de ncetare a acti itatii societatii K operationalizarea structurilor institutionale si aplicarea ferma a legii falimentului >. 0eferitor consolidarea mediului de afaceri # =timularea initiati ei pri ate si a in estitiilor prin' N transparenta politicilor economice, monetare si de stimulare a exportului NC 2spanD pri atizarea utilitatilor publice # =tabilitate institutionala si de reglementare n structurarea pietelor specifice economiei de piata ,piata muncii% piata de capital% piata produselor agricole% piata financiar#bancara etc.N sistemul cameral interfata pentru comunicare rapida si integrata a posibilitatilor de finantare si realizare de proiecte, prin programe care pri esc mediul de afaceri N colaborare interinstitutionala cu factorii interni si externi pentru structurarea mediului de afaceri, n fa oarea economiei de piata functionale ,gu ernanta corporati a% politicile de lobbP si ad ocacP% parteneriatul public#pri at>I. 0eferitor politica de concurenta # =pri)inirea acti itatilor &onsiliului &oncurentei, n mediul de afaceri prin' N promo area reglementarilor antitrust si combaterea pozitiilor de monopol N detalierea a)utorului de stat si a altor inter entii publice care deformeaza libera concurenta N cunoasterea si aplicarea pre ederilor AcOuis &ommunautaire n domeniu >II. 0eferitor politica n domeniul I77#urilor si cooperatiei # $erfectionarea cadrului institutioal, legislati si financiar fa orabil initiati ei pri ate si I77 prin' N reducerea costurilor creditelor pentru I77 N spri)inirea I77 n atragerea si folosirea fondurilor comunitare N modificarea atitudinii fata de in estitori si contribuabili prin' K simplificarea procedurilor K reducerea po erii sistemului de control K ser icii publice orientate catre client, prin prg"ii comerciale uzuale K stimulente pentru I77#uri generatoare de ser icii si subcontractori pentru marile ntreprinderi # 0etele de ser icii si structuri profesionalizate pentru administrarea transparenta a utilizarii fondurilor comunitare destinate I77 si cooperatiei, prin' N dez oltarea retelei de &entre )udetene de consultanta si informare pentru I77#uri N crearea de &entre de promo are a produselor si ser iciilor industriale, la ni elul celor @ regiuni de dez oltare economica, n colaborare cu 7inisterul Economiei si &omertului >III. 0eferitor piata muncii

# Asigurarea libertatii contractuale n domeniul relatiilor de munca prin' N amendarea codului muncii, n baza propunerilor a ansate de catre comunitatea de afaceri ,A!E0, &onsiliul In estitorilor =traini etc.N ncura)area liberei circulatii a fortei de munca n interiorul si exteriorul tarii N limitarea exceselor birocratice n sistemul de aprobare si impozitare a fortei de munca N accelerarea implementarii AcOuis &ommunautaire n domeniul calificarii si recunoasterea diplomelor profesionale IQ. 0eferitor fundamentarea deciziilor gu ernamentale pentru mbunatatirea reglementarilor n domeniul mediului de afaceri # $romo area parteneriatului acti , interinstitutionale pentru fundamentarea, elaborarea si aplicarea reglementarilor n domeniu # !iseminarea n teritoriu a mecanismelor si instrumentelor de masurare a gradului de satisfactie al comunitatii de afaceri, cu pri ire la eficienta deciziilor gu ernamentale cu impact asupra mediului de afaceri 5.+. 9portunitati si pro ocari pentru comertul si dez oltarea firmelor n Europa extinsa*+;(6< 1 &are or fi cele mai importante + efecte ale largirii UE, asupra Fu ernelor nationaleR (. &ontinuarea si consolidarea reformei administratiei publice ,centrale si locale- prin strategii specifice si coerente% institutii de implementare corespunzatoare la ni elul macro#regiunilor de dez oltare economica% personal calificat n administratie, la standarde UE si infrastructuri adec ate ,&ompatibilizarea structurilor institutionale pentru dez oltarea locala*. !iminuarea semnificati a a rolului statului n economie, ca efect al pri atizarii si restructurarii economice ,n special n industrie si utilitati publice-, concomitent cu aplicarea unor politici coordonate cu UE 8 ,!ez oltarea regionala+. 0educerea c"eltuielilor bugetare si a creditului gu ernamental 8 ,restructurarea resurselor financiare-. 1 &are or fi cele mai importante + efecte ale largirii UE, asupra comunitatii de afaceriR (. &onsolidarea comunitatii de afaceri, bine structurate si reprezentati e, pe domenii specifice, n functie de interesele economice 8 ,profesionalizarea grupurilor de interese economice si internationalizarea afacerilor*. Introducerea Fu ernantei &orporati e n organizarea ntreprinderilor, a relatiilor contractuale si de proprietate 8 ,$rotectia drepturilor actionarilor si implementarea principiilor 9E&!+. &resterea rolului acti si al participarii comunitatii de afaceri la procesul decizional si de elaborare a politicilor economice 1 &are ar trebui sa fie cele mai importante + domenii de actiune pentru Fu ernele nationale, pentru mbunatatirea capacitatii comunitatii de afaceri de a participa la comertul regional si internationalR
*+

(. ntarirea rolului $arteneriatului $ublic#$ri at si perfectionarea mecanismelor institutionalizate pentru dialogul economico#social. *. Armonizarea legislatiei si a politicii comerciale ca interfata ntre economia reala si piata +. Asigurarea securizarii frontierelor si a unui sistem clar si transparent de garantare a in estitiilor si a sc"imburilor comerciale externe .. Alinierea politicilor si a structurilor amale cu regulile si uzantele UE 1 &are considerati ca sunt cele mai importante * obstacole n derularea procesului de aliniere la I acOuis communautaireR .. 0eforma lenta a sistemului )udiciar specializat pentru dreptul comercial 8 nfiintarea Itribunalelor comerciale si pregatirea de magistrati cu specializare n dreptul comercial si de creanta 4. !erularea nceata a negocierilor de aderare pentru capitole importante si complexe cum sunt' agricultura% mediul si concurenta @ .rupuri de interes economic @.(. Jotiune, sediul materiei 1 Frupurile de interes economic ,FIE- # notiune' # creatie a dreptului francez, aparute din ne oia de a face fata concurentei internationale*.;((< # se constituie prin contract, nc"eiat n forma autentica, numit act constituti , # dobndesc personalitate )uridica odata cu nmatricularea n 0egistrul &omertului, # dobndesc si calitatea de comerciant daca obiectul de acti itate are caracter comercial. 1 =ediul materiei n dreptul intern' 3ege nr.(?(2*66+ pri ind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, pre enirea si sanctionarea coruptiei, 7. 9f. nr. *5A din *( aprilie *66+# titlul ># Frupurile de interes economic, ncepnd cu art. ((@. 1 =ediul materiei n dreptul francez' 9rdonanta ?5# @*(2*+ septembrie (A?5, completata prin !ecretul din * februarie (A?@ pri ind masurile de publicitate. 1 !efinitie' Frupul de interes economic # F.I.E. reprezinta o asociere ntre doua sau mai multe persoane fizice sau )uridice, constituita pe o perioada determinata, n scopul nlesnirii sau dez oltarii acti itatii economice a membrilor sai, precum si al mbunatatirii rezultatelor acti itatii respecti e. @.*. &onstituirea grupurilor de interes economic &aracteristici' 1 Frupul de interes economic este persoana )uridical cu scop patrimonial, care poate a ea calitatea de comerciant sau necomerciant. 1 Jumarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de *6. 1 Frupul nu poate a ea drept scop obtinerea de profituri pentru sine. 1 Acti itatea grupului trebuie sa se raporteze la acti itatea economica a membrilor sai si sa aiba doar un caracter accesoriu fata de aceasta. 1 Frupul de interes economic se poate constitui cu sau fara capital.
*.

1 Frupul de interes economic dobndeste personalitate )uridica de la data nmatricularii sale n registrul comertului. 1 nmatricularea se efectueaza n termen de *. de ore de la data pronuntarii nc"eierii )udecatorului#delegat prin care se autorizeaza nmatricularea grupului. 1 nmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului. 1 Frupul de interes economic a nd calitatea de comerciant poate ndeplini, n nume propriu, cu titlu principal si ntr#o maniera obisnuita, toate faptele de comert necesare realizarii scopului sau. 1 n termen de (4 zile de la data autentificarii actului constituti , fondatorii sau administratorii grupului ori un mputernicit al acestora or cere nmatricularea grupului n registrul comertului n a carui raza teritoriala si a a ea sediul grupul. 1 !reptul de a reprezenta grupul apartine fiecarui administrator, n afara de cazul n care exista stipulatie contrara n actul constituti . 1 Frupului de interes economic i sunt aplicabile, n mod corespunzator, pre ederile 3egii contabilitatii nr. @*2(AA(, republicata. @.+. Eunctionarea grupurilor de interes economic Eunctionarea grupurilor de interes economic este reglementata de art.l.@#(5+ astfel' !repturi si obligatii administratori' 1 Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu l pot transmite dect daca aceasta facultate li s#a acordat n mod expres. 1 n cazul ncalcarii pre ederilor legale, grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune. 1 Administratorul care fara drept si substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru e entualele pagube produse grupului. 1Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la ndeplinire a obiectului de acti itate al grupului, n afara de restrictiile aratate n actul constituti . 1Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile grupului, la consiliile administratorilor si la organele de conducere similare acestora. 19 persoana )uridica poate fi numita sau aleasa administrator al unui grup de interes economic. 1!repturile si obligatiile partilor se stabilesc printr#un contract de administrare. n contract se a stipula, printre altele, ca persoana )uridica este obligata sa si desemneze unul sau mai multi reprezentanti permanenti, persoane fizice. 0eprezentantul este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate ci ila si penala ca si un administrator, persoana fizica, ce actioneaza n nume propriu, fara ca prin aceasta persoana )uridical pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara. &nd persoana )uridica si re oca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca n acelasi timp un nlocuitor. 1Eiecare administrator a trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa, pre azuta n actul constituti ori, n lipsa unei clauze n acesta, aprobata de adunarea generala. Farantia nu poate fi mai mica dect dublul remuneratiei lunare. Farantia se a depune nainte de preluarea functiei de catre administrator% ea poate fi depusa si de un tert. !aca garantia nu a fi depusa nainte de data preluarii functiei, administratorul

este considerat demisionat. Farantia ramne la dispozitia grupului si nu a putea fi restituita administratorului dect dupa ce adunarea generala a aprobat situatia financiara a ultimului exercitiu financiar n care administratorul a ndeplinit aceasta functie si i#a dat descarcare. 1=emnaturile administratorilor or fi depuse la oficiul registrului comertului, n conditiile pre azute la art. (+* alin. ,(-, o data cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care ndeplinesc atributia de cenzor din care rezulta depunerea garantiei. 19bligatiile si raspunderea administratorilor sunt cele pre azute expres n 3egea (?(2*66+ si de dispozitiile referitoare la mandat. 0aspunderea administratorilor' 1 Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru' a- existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere% b- exacta ndeplinire a "otarrilor adunarilor generale% c- stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea si actul constituti le impun. Actiunea n raspundere mpotri a administratorilor apartine si creditorilor grupului, nsa acestia o or putea exercita numai atunci cnd, prin operatiunile efectuate pentru realizarea obiectului de acti itate al grupului, nu sunt ac"itate la scadenta, n mod repetat, obligatiile grupului sau n caz de desc"idere a procedurii reglementate de 3egea nr. ?.2(AA4 pri ind procedura reorganizarii )udiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. =ituatia financiara a grupurilor de interese economice' 1 Frupul nu poate a ea drept scop obtinerea de profituri pentru sine. 1 !aca din acti itatea grupului rezulta profit potri it situatiei financiare anuale, acesta a fi distribuit n totalitate, n mod obligatoriu, ntre membrii grupului, cu titlu de di idende, n cotele pre azute n actul constituti sau, n lipsa unei asemenea clauze, n parti egale. 1 !in profitul grupului nu se or putea aloca, sub nici o forma, sume de bani pentru constituirea de fonduri de rezer a. 1 n cazul n care c"eltuielile depasesc eniturile grupului, diferenta a fi acoperita de membrii acestuia n cotele pre azute n actul constituti sau, n lipsa unei asemenea clauze, n parti egale. 1 =umele distribuite membrilor din profitul grupului, potri it alin. ,*-, constituie di idende, care sunt supuse impozitarii, n conditiile legii. 1 !aca aportul la capitalul grupului apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de grup si trebuie sa desemneze un reprezentant comun,pentru exercitarea drepturilor decurgnd din acest aport. 1 7embrii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile ndeplinite n numele grupului de persoanele care l reprezinta. 1 Sotarrea )udecatoreasca obtinuta mpotri a grupului este opozabila fiecarui membru. 1 $entru aprobarea situatiei financiare si pentru deciziile referitoare la raspunderea administratorilor este necesar otul ma)oritatii membrilor. 1 =ituatia financiara anuala a grupului de interes economic a fi ntocmita dupa normele pre azute pentru societatea n nume colecti . !upa aprobarea de catre adunarea generala a membrilor, situatia financiara a fi depusa de administratori, n termen de (4 zile, la administratia

finantelor publice. Un exemplar al situatiei financiare anuale a fi depus la oficiul registrului comertului. 1 Aprobarea situatiei financiare anuale de catre adunarea generala nu mpiedica exercitarea actiunii n raspundere mpotri a administratorilor. @... ncetarea calitatii de membru. Excluderea si retragerea membrilor grupului de interes economic ,art. (55 din legea nr. (?(2*66+ pri ind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, pre enirea si sanctionarea coruptiei,&alitatea de membru nceteaza, dupa caz, prin' a- excludere% b- retragere% c- cesiune a partilor de interes, n conditiile legii si ale actului constituti % d- deces, respecti ncetarea personalitatii )uridice, n conditiile legii. $oate fi exclus din grupul de interes economic' a- membrul care, pus n ntrziere, nu efectueaza aportul la care s#a obligat% b- membrul n stare de faliment sau care a de enit legalmente incapabil% c- membrul care se amesteca fara drept n administratie, contra ine dispozitiilor art. (?+*4;(*< ori tulbura sau ameninta cu tulburarea gra a a functionarii grupului% d- membrul administrator care comite frauda n dauna grupului sau se ser este de semnatura grupului ori de capitalul acestuia n folosul sau sau al altora% e- membrul mpotri a caruia exista un titlu executoriu detinut de un tert care se opune la "otarrea de prelungire a duratei grupului, n conditiile pre azute la art. (54.(. @.4. !izol area si lic"idarea grupurilor de interes economic 1 !izol area, fuziunea si di izarea grupului de interes economic# reglementata ncepnd cu art. (@.# 3egea (?(2*66+ pri ind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a .( Art. (54 din legea (?(2*66+ pri ind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, pre enirea si sanctionarea coruptiei,# ,(- &reditorii personali ai membrilor grupului pot face opozitie, n conditiile art. ?* din 3egea nr. +(2(AA6, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, mpotri a "otarrii adunarii membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr#un titlu executoriu anterior "otarrii. ,*- &nd opozitia a fost admisa, membrii trebuie sa decida, n termen de o luna de la data la care "otarrea a de enit ire ocabila, daca nteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din grup membrul debitor al oponentului. ,+- n acest din urma caz drepturile cu enite membrului debitor or fi calculate pe baza ultimei situatii financiare aprobate. ,.- n caz de contestatie asupra alorii drepturilor membrului grupului supuse rascumpararii, aceasta urmeaza sa fie determinata de catre un
*4

expert desemnat de parti sau n lipsa acordului acestora, de catre tribunal, prin nc"eiere ire ocabila. !izol area' Frupul de interes economic se dizol a prin' a- expirarea timpului stabilit pentru durata grupului% b- imposibilitatea realizarii obiectului de acti itate al grupului sau realizarea acestuia% c- declararea nulitatii grupului% d- "otarrea adunarii membrilor, adoptata cu otul unanim al acestora, cu exceptia cazului n care actul constituti dispune altfel% e- "otarrea tribunalului, la cererea oricarui membru, pentru moti e temeinice, precum nentelegerile gra e dintre membri, care mpiedica functionarea grupului, precum si la cererea oricarei autoritati publice competente% f- declararea falimentului grupului% g- alte cauze pre azute de lege sau de actul constituti al grupului. Frupul se dizol a prin intrarea n faliment, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respecti ncetarea personalitatii )uridice, n conditiile legii, a unuia dintre membri, cnd, datorita acestor cauze, numarul membrilor s#a redus la unul singur. =e excepteaza cazul cnd n actul constituti exista clauza de continuare cu mostenitorii. !izol area grupului are ca efect desc"iderea procedurii lic"idarii. !izol area are loc fara lic"idare, n cazul fuziunii ori di izarii totale a grupului sau n alte cazuri pre azute de lege. !in momentul dizol arii, administratorii nu mai pot ntreprinde noi operatiuni% n caz contrar, ei sunt personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le#au ntreprins. ,conform art. (@.#(A6Euziunea se face prin absorbirea unui grup de catre un alt grup sau prin contopirea a doua ori mai multe grupuri pentru a alcatui un grup nou. ,art (A+#*64!i izarea se face prin mpartirea ntregului patrimoniu al unui grup care si nceteaza existenta ntre doua sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinta. Frupul nu si nceteaza existenta n cazul n care o parte din patrimoniul sau se desprinde si se transmite catre unul sau mai multe persoane )uridice existente sau care iau astfel fiinta. Frupurile n lic"idare pot fuziona sau se pot di iza numai daca nu a nceput repartitia ntre membri a partilor ce li s#ar cu eni din lic"idare. Euziunea sau di izarea se "otaraste de fiecare grup, n conditiile stabilite pentru modificarea actului constituti al grupului. !aca prin fuziune sau di izare se nfiinteaza un nou grup, acesta se constituie n conditiile pre azute de prezentul titlu. Euziunea sau di izarea are ca efect dizol area, fara lic"idare, a grupului care si nceteaza existenta si transmiterea uni ersala sau cu titlu uni ersal a patrimoniului sau catre grupul ori grupurile rezultate din fuziune2di izare, n starea n care se gaseste la data fuziunii sau a di izarii, n sc"imbul atribuirii de parti de interes ale acestora catre membrii grupului care nceteaza si, e entual, a unei sume n bani care nu poate depasi (6T din aloarea nominala a partilor de interes atribuite. 1 3ic"idarea grupului de interes economic.Insol enta grupului de interes economic ,art. *6?#

*(@- 3ic"idatorii pot fi persoane fizice sau persoane )uridice. 3ic"idatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti, persoane fizice ale societatii lic"idatoare trebuie sa fie lic"idatori autorizati, n conditiile legii. 3ic"idatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. 3ic"idatorii sunt datori, ndata dupa preluarea functiei, ca mpreuna cu administratorii grupului sa faca un in entar si sa nc"eie o situatie financiara care sa constate situatia exacta a acti ului si pasi ului grupului si sa le semneze. 3ic"idatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul grupului, registrele ce li s#au ncredintat de catre administratori si actele grupului. !e asemenea, ei or tine un registru cu toate operatiunile lic"idarii, n ordinea datei lor. 3ic"idatorii si ndeplinesc mandatul lor sub controlul persoanelor care ndeplinesc atributia de cenzor. 1 3ic"idarea grupului trebuie terminata n cel mult + ani de la data dizol arii. $entru moti e temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult * ani. 1 !upa terminarea lic"idarii grupului, lic"idatorii trebuie sa ntocmeasca situatia financiara de lic"idare si sa propuna repartizarea acti ului ntre membri. 1 Frupul de interes economic, aflat n stare de insol enta, a fi supus procedurii reorganizarii )udiciare si falimentului, n conditiile stabilite de 3egea nr. ?.2(AA4 pri ind procedura reorganizarii )udiciare si falimentului, republicata, cu modificarile ulterioare. Aceste reglementari se aplica indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes economic. :.*. .rupurile europene de interes economic# reglementate de 3egea nr. (?(2*66+ pri ind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, pre enirea si sanctionarea coruptiei, 7. 9f. nr. *5A din *( aprilie *66+# titlul ># Frupurile de interes economic, ncepnd cu art. *+*#*+5, cap. *. 1Frupurile europene de interes economic # F.E.I.E.,constituite cu respectarea pre ederilor legale, sunt recunoscute si pot functiona, n conditiile legii, n 0omnia. 1 Frupul european de interes economic este acea asociere dintre doua sau mai multe persoane fizice ori )uridice, constituita pentru o perioada determinata sau nedeterminata, n scopul nlesnirii ori dez oltarii acti itatii economice a membrilor sai, precum si al mbunatatirii rezultatelor acti itatii respecti e. 1 $ot fi membrii unui grup european de interes economic doar' a- companii sau firme, ,n sensul art. (?4 alin. *- din ersiunea consolidata a /ratatului instituind &omunitatea Europeana, precum si alte persoane )uridice de drept public sau pri at, care au fost nfiintate n conformitate cu legislatia unui stat membru al Uniunii Europene si care si au sediul social, precum si centrul principal de conducere si de gestiune a acti itatii statutare pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana% daca, conform legislatiei unui stat membru, o companie, firma sau alta persoana )uridica nu este obligata sa aiba un sediu social, este suficient ca centrul principal de conducere si de gestiune a acti itatii statutare a acestei companii, firme sau a altei persoane )uridice sa fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana%

b- persoanele fizice care desfasoara acti itati industriale, comerciale, mestesugaresti sau agricole ori care furnizeaza ser icii profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana. 1 Frupurile europene de interes economic pot nfiinta n 0omnia filiale, precum si sucursale, reprezentante si alte unitati fara personalitate )uridica. 1 nfiintarea de sucursale sau filiale n 0omnia a fi supusa tuturor dispozitiilor referitoare la nmatricularea, mentionarea si publicarea actelor si faptelor cerute pentru grupurile de interes economic romne. 1 Frupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizarii pre azute de !ecretul#lege nr. (**2(AA6 pri ind autorizarea si functionarea n 0omnia a reprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice straine, cu modificarile si completarile ulterioare. 1 >or fi supuse nregistrarii si mentiunile referitoare la' a- desc"iderea unei proceduri )udiciare sau extra)udiciare de insol enta asupra grupului European de interes economic% b- dizol area grupului european de interes economic, numele2denumirea si puterile lic"idatorilor acestuia% c- nc"iderea sucursalei2filialei. /oate aceste formalitati se or face la oficiul registrului comertului de la sediul sucursalei sau filialei. !aca un grup european de interes economic nfiinteaza mai multe sucursale n 0omnia, documentele de constituire si alte acte ale aceluiasi grup european, necesare pentru nmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale. 0eprezentantul sau reprezentantii sucursalei unui grup european de interes economic raspund indi idual sau solidar, dupa caz, fata de grup sau fata de terti, pentru ncalcarea dispozitiilor legale reglementnd grupurile de interes economic, pentru nerespectarea pre ederilor actului constituti , fie pentru culpe n acti itatea desfasurata, care au produs pre)udicii grupului. n cazul n care mai multi reprezentanti pot fi tinuti responsabili pentru aceleasi fapte, tribunalul a stabili contributia fiecaruia la repararea pre)udiciului. >eniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impoziteaza n conformitate cu pre ederile 3egii nr. 45(2*66+ pri ind &odul fiscal, 7. 9f. nr. A*5 din *+ decembrie *66+, cu modificarile si completarile ulterioare. ;. 3aradisurile fiscale7 1 n sens strict, fiecare tara poate fi considerate paradis fiscal, deoarece, ntr#o forma sau alta, companiilor sau persoanelor fizice si se ofera stimulente pentru a ncura)a in estitiile lor si ale promo a cresterea economica. Inclusi =tatele Unite ale Americii poate fi considerat paradis fiscal pentru persoanele care in estesc n economia americana. 1 pot aparea confuzii n utilizarea termenului, prin asocierea secretului operatiunilor financiar#bancare si comerciale, desfasurate pe teritoriului statului, care poate fi astfel asociat unui paradis fiscal, desi toate statele impun un anumit ni el de protectie pentru

informatiile bancare si comerciale. 1 paradisurile fiscale cunoscute' Antigua Andora Insulele Ha"amas ,/"e &ommonBealt" of t"e Ha"amasHermude Insulele &analului ,/"e &"annel IslandsInsula 9mului , /"e Isle of 7anInsulele &aPman ,/"e &aPman Isle&ipru 3iec"tenstein Fibraltar 7onaco 7ontserrat Antilele 9landeze ,/"e Jet"erlands Antilles$anama Alte nise europene' El etia 3ondra# 7area Hritanie 7arele !ucat al 3uxemburgului 1 principalele caracteristicile ale paradisului fiscal' # impozite reduse, # secretul operatiunilor desfasurate pe teritoriul si sub )urisdictia statului respecti , # acti itatea bancara cu regim )uridic distinct ntre cetatenii nationali si cetatenii straini, ncura)eaza acti itatile bancare externe, # sisteme excelente de comunicare# cablu telefonic, telex, internet, ser icii aeriene cu linii directe, non stop, ntre di erse state si unele din aceste paradise fiscale# ex' cursa directa 7iami# Insulele &aPman. # publicitate promotionala, printr#o publicitate agresi a, n care sunt prezentate a anta)ele oferite de statul respecti , considerat paradis fiscal, # utilizarea limbii engleze ca limba principala n )urisdictiile caraibiene, apropierea geografica de continentul american fac ca aceste paradise fiscale sa fie foarte atracti e pentru locuitorii =tatelor Unite ale Americii si &anada. 1<. Criminalitatea =,ulerelor albe>? /font@ Jotiunea de criminalitate a gulerelor albeu a fost prima data utilizata de EdBin S =ut"erland*?;(+< pentru a descrie ansamblul comportamentelor ilicite si ilegale ale unor persoane care au de obicei, o situatie si o pozitie sociala si economica ridicata sau se bucura de un prestigiu social n cadrul institutiilor sau organizatiilor n care lucreaza*5;(.<. !e regula retele crimei organizate functioneaza cu a)utorului persoanelor cu functii oficiale, care astfel de in partasi la actiunile de criminalitate economica, financiara, bancara care sunt din ce n ce mai
*? *5

prezente n lume si care, din pacate se di ersifica odata cu explozia de te"nologie care ne marc"eaza existenta cotidianaU =pecialistii n drept penal, criminologie si sociologia criminalitatii au clasificat fenomenul de coruptie n trei forme' (. coruptie profesionala# include delicte de ser iciu sau comise n timpul ser iciului de catre functionari publici sau alte persoane din sectorul public ,administratie, sanatate, n atamnt, politie, cultura, )ustitie-, # acestia ncalca normele deontologiei profesionale, prin ndeplinirea conditionata si preferentiala a atributiilor de ser iciu legale ,luare2dare de mita, abuz n functie, trafic de influenta, abuz de ncredere profesionala, etc.*. coruptia economica # numita si criminalitatea economico#financiara sau criminalitate de afaceri # include acte si fapte ilicite, ilegale, comise de persoane fizice, )uridice, asociatii, societati comerciale, organizatii nongu ernamentale, n legatura cu derularea unor afaceri, tranzactii comerciale, financiare, bancare, amale, prin utilizarea nselaciunii, fraudei, abuzului de ncredere, etc, # actele si faptele ilicite, ilegale aduc pre)udicii intereselor economice colecti e si indi iduale, publice si pri ate' ex' delicate de frauda bancara, escroc"erie, falsificarea cifrei de afaceri, e aziune fiscala, obtinerea ilegala de sub entii, bancruta frauduloasa, polite de asigurare nerambursabile, concurenta si reclama neloiala, etc.# sunt greu de identificat de e aluat si de do edit, +. coruptia politica# ansamblul de acte, fapte si comportamente care de iaza moral si legal de la ndatoririle oficiale ale exercitarii unui rol public de catre anumite persoane, sau care ncalca normele pri ind interdictia exercitarii anumitor forma de influenta politica cu scopul obtinerii unor a anta)e personale. Eenomenul coruptiei include multiple definitii, forma dimensiuni de manifestare, iar cele mai periculoase pentru societate sunt cele referitoare la coruptie si delictele din sfera economico#financiara si bancara, asociate de multe ori cu criminalitatea cartelelor si a gulerelor albe, precum si din sfera politiclului, administratiei si )ustitiei. =ociologii au extins aria subiectilor criminalitatii gulerelor albe si n arii de competente, care nu mai apartineau numai puterii oficiale, ci si altor categorii de functionari ai unor companii industriale, comerciale, bancare, alaturi de functionarimai gu ernului, politicieni, lideri sindicali, medici, )uristi, etc, n legatura directa cu ocupatiile lor profesionale*@;(4< =ediul materiei n legislatia interna' (. 3egea nr. 5@2 *666 pentru pre enirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, 7 . 9f. nr. *(A din (@ mai *666, cu modificarile si completarile ulterioare, *. SF. nr. (6?42*66( pri ind aprobarea $rogramului national de pre enire a coruptiei si a $lanului national de actiune mpotri a coruptiei, 7. 9f. nr. 5*@ din (4 noiembrie *66(, +. 3egea nr. (?(2*66+ pri ind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n
*@

mediul de afaceri, pre enirea si sanctionarea coruptiei, 7. 9f. nr. *5A din *( aprilie *66+, .. SF nr. 46.2*66+ pentru aprobarea $rogramului de aplicare a 3egii nr. (?(2*66+ pri ind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, pre enirea si sanctionarea coruptiei, 7. 9f. nr. +6( din ? mai *66+, 4. 9UF nr. *.2*66. pri ind cresterea transparentei n exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de pre enire si combatere a coruptiei, 7. 9f. nr. +?4 din *5 aprilie *66., aprobata prin 3egea nr..?6(2*66. pentru aprobarea 9rdonantei de urgenta a Fu ernului nr. *.2*66. pri ind cresterea transparentei n exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de pre enire si combatere a coruptiei, 7. 9f. nr. (**5 din *6 decembrie *66., ?. SF nr. (A..2*66. pentru aprobarea =trategiei nationale anticoruptie pe perioada *664 8 *665, 7. 9f. nr. (4 decembrie *66., 5. 3egea nr. (?(2*664 pri ind stabilirea unor masuri pentru pre enirea si combaterea coruptiei n cadrul 7inisterului Administratiei si Internelor, 7. 9f. nr. .5? din ? iunie *664, @. SF nr.*+(2*664 pri ind aprobarea =trategiei nationale anticoruptie pe perioada *664 # *665 si a $lanului de actiune pentru implementarea =trategiei Jationale Anticoruptie pe perioada *664 8 *665, 7. 9f. nr. *5* din ( aprilie *664. 11. %ocietatea Comerciala: 11.1. &otiuni ,enerale: 1 notiunea de societate pro ine din latina# Isocietas care nseamna nto arasire, asociatie, comunitate, to arasie, unire 1 a aparut ca institutie urmare unor cauze sociale si economice, si implica asocierea a doua sau mai multor persoane, cu punerea n comun a unor resurse, n ederea desfasurarii unei acti itati economice si mpartirii beneficiilor rezultate. 1 conceputa ca organism autonom, caruia legea i#a conferit personalitate )uridica, pentru a ndeplini rolul sau economic*A;(?< 1 gruparile de persoane si capitaluri, functionnd )uridic sub forma societatilor comerciale, au contribuit la ndeplinirea si finalizarea unor mari realizari ale secolului al QIQ#lea. !e exemplu realizarea &analului de =uez, &analului $anama, dar si exploatarea minelor si zacamintelor, retelelor de cai ferate, etc. 1 au permis dez oltarea te"nicii, comunicatiilor, care au permis extinderea pietelor contribuind la desa rsirea societatii moderne n ansamblul ei. 11.2.%ediul materiei+ definitie' 1 sediul materiei n legislatia nationala l constituie &odul &omercial, &artea (, /itlul >III, !espre =ocietati si despre asociatiuni comerciale, capitolul (, !espre societati, 1 ulterior, art. 55 8 **6, din sectiunea I#>I au fost abrogate prin 3egea nr. +(2(AA6 pri ind societatile comerciale.
*A

1 definitia din &odul ci il, /itlul >III, !espre contractul de societate, art (.A( defineste societatea astfel' I=ocietatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se n oiesc sa puna ce a n comun, cu scop de a mparti foloasele ce ar putea deri a. 1 nu exista o definitie n 3egea +(2(AA6 pri ind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza regimul )uridic al societatilor comerciale% 1 definitia contractului de societate+6;(5<' Isocietatea este un contract n temeiul caruia doua sau mai multe persoane ,asociati# notiune generica, utilizata alaturi de termenul de actionari la di ersele forme de societati comerciale- se nteleg sa puna n comun anumite bunuri, pentru a desfasura mpreuna o anumita acti itate, n ederea realizarii si mpartirii beneficiilor care rezultaC 2fontD 1 elementele esentiale ale contractului de societate, care deosebesc aceste contract de alte contracte' # aportul la capitalul societatii ,fiecare asociat se obliga Isa puna n comun o aloare patrimoniala# desfasurarea unei acti itati comune care definesc obiectul de acti itate al respecti ei societati # participarea asociatilor la realizarea si mpartirea beneficiilor ,si n mod corelati si a pierderilor1 caracterele )uridice ale contractului de societate' # plurilateral# n nc"eierea lui participa doua sau mai multe persoane, cu asumarea de catre fiecare parte a obligatiilor ce#i re in # cu titlu oneros# fiecare asociat urmareste realizarea unui folos patrimonial# obtinerea de beneficii # comutati # ntinderea obligatiei fiecarui asociat este cunoscuta din momentul nc"eierii contractului # consensual# se nc"eie prin acordul de ointa al partilor, n forma scrisa ceruta Iad probationemC 2fontD 11.!. -ormele societatii comerciale# # constituirea unei societati are la baza o relatie Iintuitu personae, generata de ncrederea ntre asociati. # art. * din 3egea nr. +(2(AA6 pri ind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza imperati si limitati formele societatilor comerciale, dupa cum urmeaza' I =ocietatile comerciale se or constitui n una dintre urmatoarele forme' a- societate n nume colecti % b- societate n comandita simpla% c- societate pe actiuni% d- societate n comandita pe actiuni si e- societate cu raspundere limitata.C 2fontD # aceste forme asociati e pentru acti itatea comerciala si de afaceri sunt aceleasi att n 0omnia ct si n alte state europene, ca o do ada a faptului ca aceste forme nu sunt o in entie a specialistilor ci rezultatul

+6

practicii ndelungate n domeniul comercial si al afacerilor din statele cu economie de piata.+(;(@< # caracteristici esentiale ale fiecarei forme de societate' #criteriul de deosebire a formelor asociati e l constituie ntinderea raspunderii asociatilor fata de terti pentru obligatiile societatii+*;(A<. a- societatea n nume colecti # obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor. b- societatea n comandita simpla# obligatile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati% iar asociatii comanditari raspund numai pna la concurenta aportului lor. c- societatea pe actiuni# obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social ,capitalul social fiind mpartit n actiuni-% actionarii raspund numai n limita aportului lor. d- societatea n comandita pe actiuni# obligatiie sociale sunt garantate cu patrimoniul social ,capitalul social fiind mpartit n actiuni- si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, iar asociatii comanditari raspund numai pna la concurenta aportului lor. e- societatea cu raspundere limitata# obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social% asociatii raspund numai n limita aportului lor. 1 alte criterii de clasificare a societatilor comerciale n doctrina' A' o prima clasificare conform autorilor =maranda Ang"eni, 7agda >olonciu, &amelia =toica++;*6< # (. n functie de raspunderea asociatilor' 1societati comerciale cu raspundere limitata 1societati comerciale cu raspundere nelimitata # *. n functie de structura capitalului' 1 societati comerciale cu capital social mpartit n actiuni 1 societati comerciale cu capital social mpartit n parti de interese # +. n functie de titlurile de aloare' 1 societati comerciale care emit titluri de aloare 1 societati comerciale care nu pot emite astfel de titluri # .. n functie de modul de reglementare' 1societati comerciale reglementate de legea generala ,3g. +(2(AA6 pri ind societatile comerciale republicata1societati comerciale reglementate de legi speciale' 1societati bancare# 3egea nr. 4@2(AA@, pri ind acti itatea bancara, republicata 1 societati de microfinantare reglementate de 3egea nr. *.62*664 pri ind societatile de microfinantare+.;*(<, 1societati agricole# 3egea nr. +?2(AA( pri ind societatile agricole si alte forme de asociere n
+( +* ++ +.

agricultura 1societati de asigurari# 3egea nr. +*2*666 pri ind societatile de asigurare si supra eg"erea asigurarilor 1societati de intermediere, in estitii# 3egea nr.*A52*66. pri ind piata de capital H. o a doua clasificare conform Ion /urcu+4;**<' # (. n functie de numarul persoanelor asociate' 1societati comerciale unipersonale ,societati comerciale cu raspundere limitata# persoana fizica sau persoana )uridica1 societati comerciale pluripersonale ,societati comerciale constituite din mai multe persoane fizice sau persoane )uridice# *. n functie de factorul predominant ,subiecti 2obiecti -# factorul subiecti pre aleaza asupra factorului obiecti si genereaza distinctia dintre' 1 societati de persoane, ,societatea comerciala n nume colecti 1 societati de capitaluri, ,societatea comerciala pe actiuni1 societati intermediare, ,societatea comerciala n comandita simpla, societatea comerciala n comandita pe actiuni, societatea comerciala cu raspundere limitata=ocietatile de persoane au numar redus de asociati, societati de capital pot a ea numar de actionari nelimitat de lege. Aportul de capital social al unei societati de persoane consta n prestatii n munca, n creante. =ocietatii de capital nu#i poate fi adus unei societati de capital. =ocietatile de persoane se dizol a si pentru moti e legate de situatia personala a asociatiilor ,retragere, excludere, incapacitate, faliment, decese- n reme ce pentru societatile de capital aceste situatii nu influenteaza existenta lor. # +. n functie de ntinderea raspunderii persoanelor asociate 1 datoriile sociale deosebesc societatile comerciale cu raspundere limitata, ,societatile comerciale pe actiuni si societatile comerciale cu raspundere limitata- de societatile comerciale cu raspundere nelimitata. ,societatea comerciala n nume colecti 1 societatea comerciala n comandita simpla si societatea comerciala pe actiuni. &omanditatii raspund nemarginit ,si solidar, daca sunt mai multi- pentru datoriile sociale, la fel ca asociatii ntr#o societate n nume colecti . # .. n functie de structura capitalului social 1 societati pe actiuni ,societatea pe actiuni si societatea n comandita pe actiuni1 societati cu parti de interes ,celelalte trei forme de societati comerciale-. Asemanarile ntre actiuni si parti de interes ,parti sociale n cazul societatilor cu raspundere limitata- sunt' 1 confera aceleasi drepturi corporati e 1 ambele aduc di idende 1 actiunile si partile de interes pot fi nstrainate
+4

1 n cazul retragerii ori excluderii, ca si n cazul dizol arii si lic"idarii societatii asociatii primesc ec"i alentul pecuniar al partii de interes sau pretul actiunii. !eosebiri ntre actiuni si parti de interes consta n regimul )uricic al nstrainarii lor. $artile de interes se transmit prin mi)loace de drept ci il, n conditii mai restricti e dect actiunile care, daca sunt nominati e, au un regim de transfer specific dreptului comercial+?;*+<. # 4. n functie de emiterea titlurilor de aloare 1 societatile pe actiuni si societatile n comandita pe actiuni emit actiuni 1 societatile cu raspundere limitata emit certificate de parti sociale, dar numai actiunile sunt titluri de aloare negociabile. 1 celelalte societati ,n nume colecti si n comandita simpla- nu emit nici un fel de titluri # ?. n functie de sursa aportului la constituirea capitalului social 1 societati cu capital integral romnesc 1 societati cu participare de capital strain ,mixt1 societati cu capital integral strain ((... $ersonalitatea )uridica a societatilor comerciale # societatea comerciala se contituie din intiati a asociatilor, prin ndeplinirea conditiilor pre azute de lege, # din momentul constituirii n conditiile pre azute de lege, societatea comerciala dobndeste personalitate )uridica, # sediu materiei' art. ( din 3egea nr. +(2(AA6(AA6 pri ind societatile comerciale republicata, cu modificarile si completarile ulterioare' In ederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele )uridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi. =ocietatile comerciale cu sediul n 0omnia sunt persoane )uridice romne. # elementele constituti e ale societatii comerciale persoana )uridica# sunt reglementate de !3 nr. +(2(A4., pri itor la persoanele fizice si persoanele )uridice, cu modificarile si completarile ulteriorare, care la art *? defineste aceste elemente constituti e astfel' 1persoana )uridica are' Io organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu afectat realizarii unui anume scop n acord cu interesul obstesc. 1alte elemente definitorii pentru societatea comerciala ca persoana )uridica sunt' existenta unui statul care cuprinde anumite elemente de identificare a subiectului de drept, respecti firma, sediul si nationalitatea, ointa proprie care exprima ointele indi iduale ale asociatilor, capacitate )uridica de folosinta ,aptitudinea de a a ea drepturi si obligatii-, de exercitiu ,aptitudinea de a#si exercita drepturile si de a#si asuma obligatiile, sa rsind acte )uridice-, patrimoniu autonom. ((.4. Eunctionarea societatii comerciale # sediul materiei' /I/3U3 III# Eunctionarea societatilor comerciale, capitolul I# !ispozitii generale din 3egea nr. +(2(AA6 pri ind societatile comerciale republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ncepnd cu art. ?4., si capitolele II#>I# !ispozitii specifice pentru formele de societate comerciala reglementate.
+?

# !ispozitiile generale se refera la' regimul )uridic al bunurilor aduse ca aport n societatea comerciala, dreptul asociatilor la di idende% administratorii societatii, obligatii referitoare la actele societatii comerciale, desi 3egea +(2(AA6 retine n sfera dispozitiilor comune functionarii tuturor societatilor comerciale doar pe cele referitoare la administratorii societatii comerciale. Aceasta reglementare se explica prin faptul ca statutul administratorilor este comun tuturor formelor )uridice ale societatilor comerciale. # &u toate acestea, pe lnga administratori, societatea comerciala are ca organe de functionare si adunarea generala a actionarilor2asociatilor ca organ colecti format din totalitatea actionarilor2asociatilor si organe de control al gestiunii societatii ,cenzorii-. # 3egea reglementeaza, pentru fiecare forma )uridica a societatii comerciale, organele societatii, conditiile de organizare si functionare, atributiile acestora. ((.?. !izol area si lic"idarea societatilor comerciale# # 9rice societate comerciala urmeaza destinul implacabil, ca orice persoana fizica' se naste, traieste si moare+5;*.< # societatea comerciala se constituie pentru desfasurarea acti itatii pre azute n actul constituti , pe durata pre azuta n actul constituti . # sediul materiei' 3egea nr. +(2(AA6 pri ind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, /itlul >I, !izol area, fuziunea si di izarea societatilor comerciale, art. **5' I=ocietatea se dizol a prin' a- trecerea timpului stabilit pentru durata societatii% b- imposibilitatea realizarii obiectului de acti itate al societatii sau realizarea acestuia% c- declararea nulitatii societatii% d- "otarrea adunarii generale% e- "otarrea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru moti e temeinice, precum nentelegerile gra e dintre asociati, care mpiedica functionarea societatii% f- falimentul societatii% g- alte cauze pre azute de lege sau de actul constituti al societatii # dizol area fiecarei forme de societate comerciala este reglementata distinct astfel' art. **@ I ,(- =ocietatea pe actiuni se dizol a' a- n cazul si n conditiile pre azute de art. (4@+@;*4<% b- cnd capitalul social se reduce sub minimul legal% c- cnd numarul actionarilor scade sub minimul legal. I,*- =ocietatea n comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se dizol a n cazul si n conditiile pre azute de art. **@ alin. ,(- lit. a- si b-. I!ispozitiile art. **@ alin. ,(- si ,*- nu se aplica n cazul n care, n termen de A luni de la data constatarii pierderii sau reducerii capitalului social, acesta este rentregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul

+5 +@

legal sau cnd societatea se transforma ntr#o alta forma la care capitalul social existent corespunde. !ispozitiile art. **@ alin. ,(- lit. c- nu se aplica n cazul n care, n termen de A luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar este completat. #Art. **A' I=ocietatile n nume colecti sau cu raspundere limitata se dizol a prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cnd, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s#a redus la unul singur. =e excepteaza cazul cnd n actul constituti e exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cnd asociatul ramas "otaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. !ispozitiile art. **A ,alineatele precedente- se aplica si societatilor n comandita simpla sau n comandita pe actiuni, daca acele cauze pri esc pe singurul asociat comanditat sau comanditar. &aile dizol arii societatii comerciale' 1 !izol area de drept ,ope legis-# nu necesita ndeplinirea reunei formalitati, nu este necesara nici o manifestare de ointa a asociatilor, nici o manifestare de publicitate. 1 3egea nr. +(.2*66( pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, consacra un alt caz de dizol are de drept a societatii comerciale. Astfel, societatile comerciale care n termen de ?6 de zile de la data intrarii n igoare a prezentei legi nu si or fi ma)orat capitalul social la ni elul minim stabilit de 3egea nr. +(2(AA6 pri ind societatile comerciale, republicata n 7onitorul 9ficial al 0omniei, $artea I, nr. ++ din *A ianuarie (AA@, sunt dizol ate de drept si intra n lic"idare pe aceasta data. ,art. (6 si ((+A;*?<1 !izol area prin ointa asociatilor# manifestata n cadrul adunarii generale, 1 !izol area pe cale )urdecatoreasca# prin "otarrea tribunalului care trebuie nscrisa n registrul comertului si publicata n 7onitorul 9ficial, formalitati care trebuie ndeplinite n termen de (4 zile de la data la care "otarrea )udecatoreasca a de enit ire ocabila. 1 n cazul falimentului, "otarrea se pronunta de catre tribunalul in estit cu procedura falimentului.6;*5<. Art. *++# I!izol area societatii are ca effect desc"iderea procedurii lic"idarii. !izol area are loc fara lic"idare, n cazul fuziunii ori di izarii totale a societatii sau n alte cazuri pre azute de lege. !in momentul dizol arii, administratorii nu mai pot ntreprinde noi operatiuni% n caz contrar, ei sunt personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le#au ntreprins. 1 3ic"idarea societatilor comerciale 1 definitia conform doctrinei )uridice' toate operatiunile care au drept scop terminarea afacerilor n curs n momentul declararii dizol arii, astfel nct sa se poata obtine realizarea acti ului, plata pasi ului si repartizarea acti ului patrimonial net ntre asociati. ,n sens restrns' operatiile
+A .6

efectuate ntre momentul declararii dizol arii si momentul repartizarii acti ului patrimonial net ntre asociati-.(;*@< 1 este reglementata distinct n /itlul >II, art. *4*#*56, care stabileste anumite reguli, astfel' Art. *4*' I$entru lic"idarea si repartizarea patrimoniului social, c"iar daca n actul constituti se pre ad norme n acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli' a- pna la preluarea functiei de catre lic"idatori, administratorii continua mandatul lor, cu exceptia celor pre azute la art. *++% ,art *++. alin *-# Iadministratorii nu mai pot ntreprinde noi operatiuni% n caz contrar, ei sunt personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le#au ntreprins.b- actul de numire a lic"idatorilor sau sentinta care i tine locul si orice act ulterior, care ar aduce sc"imbari n persoana acestora, trebuie depuse, prin gri)a lic"idatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi nscrise de ndata si publicate n 7onitorul 9ficial al 0omniei, $artea a I>#a. ,*- Jumai dupa ndeplinirea formalitatilor de la alin. ,(- lic"idatorii or depune semnatura lor n registrul comertului si or exercita aceasta functie. ,+- n urma efectuarii publicarii pre azute la alin. ,*-, nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia dect n numele lic"idatorilor sau mpotri a lor. ,.- n afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor n lic"idare regulile stabilite prin actul constituti si prin lege, n masura n care nu sunt incompatibile cu lic"idarea. ,4- /oate actele emannd de la societate trebuie sa arate ca aceasta este n lic"idare. 1 $rincipii care gu erneaza procedura lic"idarii' (. lic"idarea este pre azuta n fa oarea asociatilor ,nu poate inter eni la solicitarea creditorilor*. lic"idarea este obligatorie, ,este o consecinta logica si necesara declararii dizol arii# o societate comerciala nu poate ramne n faza de dizol are+. efectul lic"idarii este ancetarea calitatii de subiect de drept a societatii comerciale ,data radierii societatii din registrul comertului face ca personalitatea )uridica a societatii respecti e sa nceteze.. lic"idatorii trebuie sa ntocmeasca bilantul contabil de lic"idare si sa propuna repartizarea acti ului net ntre asociati. ,asociatul nemultumit poate face Iopozitie n termen de (4 zile de la notificarea bilantului contabil de lic"idare si a proiectului de repartizarea acti ului net ntre asociati. !upa expirarea acestui termen, sau dupa sentinta ire ocabila asupra opozitiei, bilantul contabil de lic"idare se considera aprobat si elibereaza pe lic"idatori.((.5. Elemente de drept comparat pri ind falimentul ,lic"idarea )udiciara1 reglementari di ersificate n dreptul fancez, german, englez, italian, etc. 1 distinctii n pri inta' (. domeniului de aplicare a procedurilor colecti e *. finalitatea procedurilor colecti e
.(

+. organismul care se ocupa cu ntreprinderea n dificultate , organ al administratiei sau tribunal- si momentul inter entiei acestui organism ..importanta acordata pri ilegiilor si garantilor 1 reglementari pri ind redresarea si lic"idarea )udiciara n dreptul francez# definitii si aspecte terminologice. ((.@. =ocietati transnationale ,multinationale-# 1 nu exista o definitie unanim acceptata a societatilor transnationale ,multinationale-, datorita multitudinii de situatii practice, oferite de iata concreta si relatiile de afaceri, care de multe ori exced cadrului de reglementare stabilit de catre legiuitor ,national sau international- si c"iar de catre doctrinari. 1 n doctrina romna de specialitate' societati care se fondeaza, c"iar de la constituirea lor pe elemente fara caracter national ,capital pro enind de la asociati din state diferite, stabilirea de sedii principale pe teritoriul mai multor state-, lipsite de o legatura )uridica cu un anumit stat, iar litigiile iz orte din interpretarea si aplicare actelor lor constituti e nu se afla ,total sau partial- sub competenta instantelor nationale, fiind date spre solutionare unor instante speciale. 1 societatile transnationale desfasoara acti itati multiple, di ersificate, dispersate din punct de edere geografic, pot fi cu greutate localizate prin fuziunile si ac"izitiile constante, prin sc"imbarile repetate de denumire, etc. 1 societatile transnationale au o concreta si puternica influenta asupra ietii sociale, economice, de afaceri si politice a statelor pe teritoriul carora si desfasoara acti itatea. 1 delegarea de competente, delegarea acti itatii de productie efecti a catre terti, VnoB#"oB ul, marca si metodele de marVeting sunt frec ent utilizate n societatile transnationale, 1 indiferent de forma de organizare, deciziile importante se iau centralizat n societatile transnationale pe baza unei strategii globale. 1 exemplificari' # societati cu capitaluri mari, foarte mari, care pro in de la asociati din mai multe state, # societati cu sedii n mai multe state, # societati cu structuri organizatorice internationale ,cu existenta )uridica concomitenta n mai multe state- dar cu un centru unic de control si comanda si o gestiune globala, # societati care desfasoara acti itati de productie, comercializare si prestari de ser icii concomitent pe mai multe piete, dar pe baza unei strategii economice si financiare comune. /endinta lor economica este expansionista, urmarind permanent patrunderea pe noi piete si consolidarea celor existente. #litigii dintre asociati sau entitati )uridice diferite, care sunt solutionate de instante arbitrale sau tribunale internationale, fiind astfel scoase de sub )urisdictia unui anumit state. 1 terminologie.*;*A<' Itransnational si Imultinational sunt sinonime, utilizate alternati n literatura de specialitate si documente internationale ,0apoarte 9JU pri ind starea economiei mondiale.*

1 exista si opinii care considera ca termenul de multinational contine si conotatia Isupranationala, n reme ce termenul transnational include doar faptul ca sediile societatilor se afla n mai multe state, deci societatile desfasoara o acti itate n afara sediului principal. 1 pentru a fi n concordanta cu opiniile ma)oritare din doctrina este preferat termenul de transnational. ((.@.(. =ocietati transnationale ,multinationale-# elemente definitorii sub aspect economic 1 sub aspect economic rolul acestor societati s#a dez oltat treptat' Wdupa anii (A@6, cnd a nceput procesul globalizarii ,mondializarii- si liberalizarii pietelor de produse, ser icii si pietelor de capital, si ulterior, Wcnd s#au lansat programele de pri atizare si atragere de in estitii directe straine n statele n curs de dez oltare ,n tranzitie- si n statele care au sc"imbat regimul politic totalitar cu unul democratic, n care economiile In ata sa de ina treptat, economii de piata functionale, Winfluenteaza politica statelor n curs de dez oltare unde si desfasoara acti itatea, dar si politica stateor puternice si a organizatiilor internationale cu roluri determinante n acti itatea comerciala si de afaceri internationala. ,E7I.+;+6<, Hanca 7ondiala, 97&Wconform statisticilor UJ&/A! exista peste ?4.666.societati transnationale, cu mai mult de @56.666 filiale, care controleaza practic economia mondiala..;+(<. W primele *66 societati transnationale se gasesc n =UA, Xaponia, Fermania, 7area Hritanie, Eranta, El etia, &oreea de =ud, Italia, si 9landa, n sectoare c"eie precum' industria comunicatiilor si aerospatiala, ec"ipamente si componente electronice, comertul de cereale si cafea, dar si ramurile petroliere, de automobile, c"imica si farmaceutica, alimentara, estimentatie, etc. W societati transnationale cunoscute' >odafone, Feneral Electrics, Hritis" $etroleum, !eutsc"e /elecom, &oca &ola, 7c !onaldYs, HaPer, JiVe, 0oPal !utc" =c"ell, A ensis, Eiat, Jo artis, 3e i =trauss, Adidas, &ZA, [alt !isneP, ="ell, IH7, $armalat, Unile el, !u $ont, Jestle, etc. ((.@.*. =ocietati transnationale ,multinationale-# elemente definitorii sub aspect )uridic 1 societate mamaW filiale ,fiecare, cu nationalitate proprie-W sucursale sau participanti n alte societati, pot constitui un grup ntr#un domeniu de acti itate, sau conglomerate, coalitii, cu acti itati ariate, care se pot unifica prin fuziuni sau absorbtii, pot constitui grupari financiare ,"olding# uri financiare1 societatilor transnationale li se aplica dreptul national al statului n care si desfasoara acti itatea. Acestea nu au o nationalitate proprie, n ade aratul sens al cu ntului, dar au un sediu legal n statul n care se afla sediul societatii# mama, fie n statul n care si desfasoara acti itatea n principal, fie n statul n carea fost nregistrata. Jationalitatea Ide fapt se poate determina n functie de nationalitatea statului care spri)ina
.+ ..

interesele acesteia. ,n cadrul organizatiilor E7I, Hanca 7ondiala, 97&, etc((.@.+. Xurisdictia aplicata societatilor transnationale. 1 n actele constituti e ale societatilor transnationale se pre ad clauze de )urisdictie si compromisorii n fa oarea unor instante arbitrale internationale ,institutionale, &I0!I, ori constituite ad#"oc- sau a tribunalelor internationale ;&urtea Internationala de Xustitie de la Saga<, mai ales n litigiile cu statele pe teritoriul carora si desfasoara acti itatea.-

# # # # # # # # # # # # #

Curs 5- Clasificarea societilor comerciale 9 prima clasificare conform autorilor =maranda Ang"eni, 7agda >olonciu, &amelia =toica' (. in functie de raspunderea asociatilor % societati comerciale cu raspundere limitata% societati comerciale cu raspundere nelimitata. 2. in functie de titlurile de valoare societati comerciale cu capital social impartit in actiuni % societati comerciale cu capital social impartit in parti de interese. !. in functie de titlurile de valoare societati comerciale care emit titluri de aloare % societati comerciale care nu pot emite astfel de titluri. #. in functie de modul de re,lementare : societati comerciale reglementate de legea generala ,3egea +(2(AA6 pri ind societatile comerciale republicata- % societati comerciale reglementate de legi speciale% societati bancare 3egea nr. 2*665 pri ind acti itatea bancare, republicata% societati de microfinantare reglementate de 3egea nr. *.62*664 pri ind societatile de microfinantare% societati agricole # 3egea nr. +?2(AA( pri ind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura% societati de asigurari 8 3egea nr. +*2*666 pri ind societatile de asigurare si supra eg"erea asigurarilor% societati de intermediere, in estitii 8 3egea nr. *A52*66. pri ind piata de capital.

9 a doua clasificare conform Ion /urcu' (. In functie de numarul persoanelor asociate: # societati comerciale unipersonale ,societati comerciale cu raspundere limitata 8 persoana fizica sau persoana )uridica-% # societati comerciale pluripersonale ,societati comerciale constituite din mai multe persoane fizice sau persoane )uridice-% *. In functie de factorul predominant 'subiectiv/obiectiv) A factorul subiecti pre aleaza asupra factorului obiecti si genereaza distinctia dintre' # societati de persoane ,=ocietatea comerciala in nume colecti -%

# #

societati de capitaluri ,societatea comerciala pe actiuni-% societati intermediare ,societatea comerciala in comendita simpla, societatea comerciala in comendita pe actiuni, societatea comerciala cu raspundere limitata-. =ocietatile de persoane au un numar redus de asociati, societati de capital pot a ea un numar de actionari nelimitat de lege. Aportul de capital social al unei societati de persoane consta in prestatii in munca, in creante. =ocietatii de capital nu#i poate fi adus unei societati de capital. =ocietatile de persoane se dizol a si pentru moti e legate de situatia personala a asociatiilor ,retragere, excludere, incapacitate, faliment, decese- in reme ce pentru societatile de capital aceste situatii nu influenteaza existenta lor. !. in functie de intinderea raspunderii persoanelor asociate # datoriile sociale deosebesc societatile comerciale cu raspundere limitata ,societatile comerciale pe actiuni si societatile comerciale cu raspundere limitata- de societatile comerciale cu raspundere nelimitata ,societatea comerciala in nume colecti -% # societatea comerciala in comandita simpla si societatea comerciala pe actiuni. &omanditatii raspund nemarginat ,si solidar, daca sunt mai multi- pentru datoriile sociale, la fel ca asociatii intr#o societate in nume colecti . .. in functie de structura capitalului social # societati pe actiuni ,societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni-% # sociatati cu parti de interes ,celelalte trei forme de societati comerciale-. 2semanarile intre actiuni si parti de interes 'parti sociale in cazul societatilor cu raspundere limitata- sunt' # confera aceleasi drepturi corporati e% # ambele aduc di idende% # actiunile si partile de interes pot fi instrainate% # in cazul retragerii ori excluderii, ca si in cazul dizol arii si lic"idarii societatii asociatii primesc ec"i alentul pecuniar al partii de interes sau pretul actiunii. Deosebiri intre actiuni si parti de interes consta in regimul )uridic al instrainarii lor. $artile de interes se transmit prin mi)loace de drept ci il, in conditii mai restricti e decat actiunile care, daca sunt nominati e, au un regim de transfer specific dreptului comercial. (. in functie de emiterea titlurilor de valoare: # societatile pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni emit actiuni% # societatile cu raspundere limitata emit certificate de parti sociale, dar numai actiunile sunt titluri de aloare negociabile% # celelalte societati , in nume colecti si in comandita simpla- nu emit nici un fel de titluri% *. in functie de sursa aportului de constituire a capitalului social # societati cu capital integral romanesc% # societati cu participare de capital straina ,mixt-% societati cu capital integral strain.

Curs 6 - Formele societilor comerciale =ocietatea in nume colecti otiune este o societate constituita pe baza deplinei increderi a doua sau mai multe persoane care pun in comun doua sau mai multe bunuri pentru a desfasura o activitate comerciala in scopul beneficiilor rezultate si in care asociatii raspund nelimitat si solidar. Caractere: (. se bazeaza pe deplina incredere a asociatilor% *. capitalul social este impartit in parti de interes reprezentate prin titlu% +. obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspunderea nelimitata a asociatilor. 3roblema calitatii de asociat al %.&.C. =J& este o asociatie intre comercianti care fac comert in nume colecti . Aceasta conceptie nu are suport legal deoarece asociatii exercita comert pentru societate si nu in nume propriu. &omerciant e societatea si nu asociatul. &onstituirea societatii in nume colecti . =e constituie cu indeplinirea formalitatilor pre azute de lege. &ontractul de societate trebuie' .. sa se inc"eie in forma autentica% 4. sa cuprinda elemente din 3egea nr. +(2(AA6. In pri inta elementelor specifice se precizeaza ca asociatii pot fi persoane fizice 2)uridice. &u pri ire la firma, trebuie sa cuprinda cel putin numele unuia dintre asociati cu mentiunea =J&, scrisa in intregime. &apitalul social' ?. subscris si arsat% 5. se stabileste liber de asociati, legea neprecizand un minim de obligatie% @. data la care se a arsa integral capitalul% A. aportul poate fi orice bun cu aloare economica. Eormalitatile necesare =J& sunt cele pre azute in reglementarile generale' (6. intocmirea actului constituti % ((. autorizarea% (*. publicarea in 7onitorul 9ficial% (+. inregistrarea fiscala. -unctionarea (. deliberarea si deciziile asociatilor *. administrarea si controlul societatii. (. 3egea nu institutionalizeaza o Adunare Fenerala a asociatilor care sa decida si sa delibereze, sistem fata de care deciziile sunt luate de asociati impreuna. 3egea nr. +(2(AA6 stipuleaza ca deciziile se iau prin

otul asociatilor care reprezinta ma)oritatea absoluta a capitalului social in urmatoarele situatii' (.. alegerea administratilor% (4. re ocarea administratilor% (?. limitele puterilor lor% (5. rezol area di ergentelor administrati e% (@. aprobarea bilantului societatii% (A. raspunderea administratorilor. *. Administratorii =J& este administrata de unul sau mai multi administratori' *6. sunt numiti prin contract de societate sau sunt alesi% *(. pot lucra impreuna sau indi idual% **. raspund potri it, regulilor si dispozitiilor referitoare la mandat si potri it 3egii nr. +(2(AA6. &ontrolul =J= 8 nu are desemnat anumite persoane care sa exercite controlul. Acesta se exercita de asociati in problemele esentiale ale acti itatii prin erificare 0egistrului &ontabil. Drepturile asociatilor: *+. dreptul de a participa la deliberarea si luarea deciziilor% *.. dreptul de a participa la beneficii% *4. dreptul de a folosi fondul societatii pentru c"eltuieli in interesul acesteia% *?. dreptul la restituirea alorilor aduse ca aport la lic"idarea si dizol area societatii. Obligatiile asociatilor *5. obligatia de aducere a aportului promis ,excluderea asociatului-% *@. obligatia de a nu aduce atingerea patrimoniului social% *A. obligatia de a nu face concurenta societatii. 0aspunderea pentru obligatiile sociale apartin societatii si asociatilor' +6. este anga)ata cu patrimoniul propriu daca acestia nu isi respecta obligatiile pe care si le asuma% +(. este nelimitata si solidara pentru operatiile indeplinite in numele societatii pentru persoanele care le reprezinta% +*. are caracter subsidiar fata de raspunderea societatii. &esiunea partilor sociale ale societatii' # implica si transmiterea calitatii de asociat% # are caracter restricti fiind permisa daca a fost pre azuta in actul constituti . &onditiile cesiunii' ++. nu sunt pre azuta de 3egea nr. +(2(AA6, situatie in care se apeleaza la regulile generale' cesiunea de creanta% +.. notificarea cesiunii catre societate% +4. inscrierea la 0egistrul &omertului. Efectele cesiunii

$rin cesionare, cesionarul de ine titularul partii de interes si dobandeste calitatea de asociat. &esiunea nu elibereaza pe cedent de ceea ce mai datora societaii, el raspunzand si pentru operatiunile anterioare cesionarii. 0etragerea asociatilor din societate inseamna iesirea oluntara a unui asociat din societate cu consecinta incetarii acestei calitati. &onditiile retragerii' +?. pre ederea acestora in contractul societatii% +5. decizia ulterioara a asociatului, situatie in care este necesara% +@. cererea retragerii% +A. aprobarea cererii% .6. autentificarea aprobarii. 0etragerea se publica in 7onitorul 9ficial si 0egistrul &omertului. =ocietatea are doi asociati, retragerea unuia duce la dizol area societatii. In caz de refuz al unuia din asociati, retragerea se face pe cale )udecatoreasca. Efectele retragerii' .(. pierderea calitatii de asociat de catre cel retras% .*. primirea beneficiilor si suportarea pierderii% .+. dizol area societatii daca prin retragere a ramas un singur asociat. Excluderea asociatilor' ... cand asociatul nu#si indeplineste obligatiile pentru prote)area existentei acesteia, asociatul poate fi exclus din societate% .4. este o sanctiune si un remediu pentru sal area societatii. &azuri de excludere' .?. neefectuarea aportului promis% .5. falimentul% .@. incapacitatea asociatului% .A. imixtiunea in administrarea societatii% 46. folosirea bunurilor si sa arsirea unor acte de concurenta% 4(. exercitarea de creditorii personali ai asociatilor a "otararii de prelungire a societatii. &onditiile excluderii 4*. se pronunta prin "otarare )udecatoreasca% 4+. se face la cererea societatii sau a oricarui asociat% 4.. se depune in (4 zile la registrul &omertului pentru a fi publicat in 7onitorul 9ficial. Efectele excluderii 44. pierderea calitatii de asociat% 4?. incasarea beneficiilor si suportarea c"eltuielilor 8 pana la excludere% 45. restituirea partilor sociale. !izol area si lic"idarea =J&, cauze de dizol are' 4@. cauze generale, pentru oricare societate% 4A. cauze specifice, cand numarul asociatilor se reduce la unul singur. !izol area se inscrie in 0egistrul &omertului si se publica in 7onitorul 9ficial. 3ic"idarea se face dupa regulile comune oricarei societati. %ocietatea in comandita simpla 7 %.C.%.

&otiune ?6. are drept caracteristici prezenta a doua categorii de asociati% ?(. comanditati 8 raspund solidar si nelimitat% ?*. comanditori 8 raspund in limita aportului adus. =.&.=. este o societate constituita prin asocierea a doua sau mai multe persoane pe baza increderii care pun in comun bunuri pentru a desfasura o acti itate comerciala si raspund pentru obligatiile comerciale in mod solidar si limitat sau in limita aportului lor pentru asociatii comanditari. &aractere' ?+. se bazeaza pe deplina incredere a asociatilor% ?.. capitalul social e impartit in parti sociale care nu sunt reprezentate prin titluri% ?4. raspunderea asociatilor e diferita. &onstituirea =&= se face cu indeplinirea conditiilor pre azute de lege' (. cu pri ire la asociati' ??. pot fi persoane fizice sau )uridice% ?5. numarul asociatilor nu e limitat, trebuie sa existe cel putin un asociat ,comanditar sau comenditat-% *. cu pri ire la firma' ?@. trebuie sa cuprinda cel putin numele unui asociat comanditat% ?A. numele comanditarului nu poate fi mentionat in actele care emana de la societate. +. cu pri ire la administratori, pot fi asociati comanditati. -ormalitati: 56. constituirea contractului de societate% 5(. autorizarea% 5*. inscrierea fiscala% 5+. inmatricularea in 0egistrul &omertului% 5.. publicarea in 7onitorul 9ficial. Functionarea SCS 54. deliberarea si deciziile asociatilor% 5?. administrare si control. =&= nu are institutionalizata Adunarea Fenerala a asociatilor. 55. deliberarea deciziilor se face de asociatii comanditari si comanditati. 5@. 0ezol area di ergentelor intre asociati% 5A. Alegerea administratorilor% @6. Aprobarea bilantului% @(. 0aspunderea administratorilor% @*. Executarea otului se face proportional cu participarea la capitalul social cu exceptia cand se pre ede altfel. Administratorii # sunt dintre comanditati, lucreaza impreuna luand decizii in unanimitate, daca asa s#a pre azut in acutl constituti % #reprezinta sociatatea in relatiile cu tertii. !repturile asociatilor' @+. dreptul de a participa la deliberare% @.. dreptul la restituirea aportului de dizol are si lic"idarea societatii.

!repturile comanditatilor' # dreptul de a folosi fondul pentru c"eltuielile societatii% !repturile comanditarilor' # dreptul de a indeplini anumite functii interne% @4. dreptul de supra eg"ere si control% @?. conditia de a nu intra in raporturile cu tertii. 9bligatiile asociatilor' # de a efectua aport% 9bligatiile comanditatilor' @5. de a nu aduce atingere patrimoniului% @@. de a nu face concurenta societatii. 0aspunderea pentru obligatiile societatii apartin societatii, care raspunde cu patrimoniul social' @A. asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar% A6. asociatii comanditari raspund in limita aporturilor. &esiunea partilor sociale si retragerea asociatilor se face ca la =.J.&. Excluderea asociatilor are ca particularitate urmatoarele' A(. pentru asociatii comnaditati 8 ca la =J&% A*. pentru asociatii comanditori 8 opereaza daca nu se efectueaza aportul promis% A+. daca se amesteca in administrarea societatii. !izol area si lic"idarea societatii are drept cauze' A.. generale 8 cele date de 3egea nr. +(2(AA6% A4. specifice' a.cand societatea are un singur comanditar% b. moartea unuia duce la dizol are% c. cand mostenitorul nu duce mai departe comertul% d. excluderea% e. retragerea% f. falimentul% g. incapacitatea singurului asociat comenditar. 3ic"idarea se realizeaza dupa regulile de lic"idare ale sociatatilor in general. %ocietatea pe actiuni %.2. =. A. Este forma cea mai complexa, cea mai cunoscuta, destinata marilor afaceri care necesita capitaluri imense. 7ai este denumita si societatea anonima. =ocietaea este constituita prin asocierea mai multor persoane care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titlu, numite actiuni, pentru desfasurarea anumitor acti itati comerciale, in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sociale in limita actiunilor lor. &aractere' (. se constituie dintr#un numar minim de actionari% *. capitalul social este di izat in actiuni care sunt titluri negociabile si transmisibile% +. raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitat la aloarea actiunilor lor. &onstituirea =A' # prin actul constituti % $entru formarea capitalului social, legea distinge doua modalitati' (. prin aportul asociatilor ,9bisnuita- % *. prin subscriptie publica.

Actele constituirii =A # Actul constituti se realizeaza in forma autentica. In el sunt cuprinse elementele 3egii nr. +(2(AA6. Are specific' (. in pri inta asociatilor' # pot fi persoane fizice2)uridice% # numarul minim de asociati este de 4 membri. *. in pri inta firmei' # denumire proprie insotita de mentiunea =A% # se arata in actele care emana de la societate. +. &apitalul social # trebuie pre azut in contractul de societate in forma nescrisa si arsata% # este mai mare sau egal cu *.466 lei% # nu poate fi mai mic de +6T din cel subscris. .. Aportul asociatilor # in numerar% # creante% # natura% # nu poate fi in munca. $entru aportul in natura trebuie consemnata aloarea, modul de e aluare, numarul de actiuni pentru actionar. Actiunile' # trebuie consemnate ca numar si aloare nominala cu specificatia daca sunt nominati e ,la purtator-% # trebuie precizat numarul de actiuni din fiecare categorie. Administratorii 8 trebuie precizat numele, prenumele, cetatenia, garantia, puterea si dreptul de administrare. &onditii pentru alabilitatea deciziilor' asociazii se pot intelege ca deciziile sa fie luate mai mult decat aloarea absoluta a capitalului social reprezentat in adunare. Cen6orii In contractul de societate se precizeaza' nume , prenume, cetatenia. !aca societatea se constituie prin subscriptie publica, cenzorii sunt numiti prin "otararea adunarii constituti e si nu prin contract. 7odalitati de constituire a =A' a. simultana 8 formarea capitalului social prin aportul asociatilor care constituie societatea% b. continuata ,subscriptie publica- 8 formarea capitalului social si cu contributia altor persoane decat acelea care initiata societatea, adica decat fondatorii. 7odalitatea simultana este o procedura simpla, aproximati identica cu cea folosita la =J&, =&=, =03. !aca exista un nr. de 4 asociati care sa depuana +6T din aporturi, adica sa erse efecti acest aport, atunci cand sunt indeplinite conditiile constituirii societatii. =e numeste simultana deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu inc"eierea actelor constituti e ale societatii. 7odalitatea continuata# procedura prin care formarea capitalului social are drept surse atat contributia fondatorilor, cat si a altor persoane la care fondatorii apeleaza prin oferte de subscriptie publica. Implica urmatoarele operatiuni' (. lansarea prospectuluii de emisiune a actiunilor% *.subscrierea actiunilor%

alidarea subscriptiei si aprobarea actelor constituti e ale societatii de catre adunarea subscriitorilor. Eondatorii 8 persoane care au rol determinant la constituirea societatii' (. orice persoana fizica2)uridica% *. nu pot fi fondatori' persoanele incapabile si cei pre azuti de 3egea nr. +(2(AA6. $rospectul de emisiune a actiunilor este un inscris care cuprinde o oferta adresata publicului de a subscrie actiunile societatii care se constituie. Intocmirea prospectului se face de catre fondatori in forma autentica. Autorizarea publicarii prospectului se face de )udecatorul delegat la 0egistrul &omertului. $ublicarea se face prin presa, nefiind necesare publicarea in 7onitorul 9ficial. Subscrierea actiunilor Este manifestarea de ointa a unei persoane prin care se obliga sa de ina actionar al societatii prin efectuarea aportului in sc"imbul actiunilor de o aloare nominala egala. # este fapta de comert. 7odalitati de subscriere' # pe unul sau mai multe exemplare care sa poarte iza )udecatorului delegat, se or face urmatoarele mentiuni' a. nume, prenume, sediul subscriitorului% b. numarul actiunilor subscrise% c. data subscrierii si acceptarea expresa% d. semnatura acestuia. (. Eiecare subscriitor trebuie sa fi arsat in numerar )umatatea alorii actiunilor subscrise% *. pentru aport in natura, aloarea bunurilor trebuie sa acopere integral aloarea actiunilor subscrise. +. nu sunt admise aporturi in creante. Validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii &on ocarea Adunarii Fenerale a subscriitorilor se face in (4 zile de la data inc"eierii subscriptiei de catre fondatori printr#o instiintare publicata in 7onitorul 9ficial. !aca Adunarea nu poate depasi * luni de la data inc"iderii subscriptiei, instiintarea a cuprinde' locul, data si obiectul discutiilor. Eondatorii or trebui sa intocmeasca lista fondatorilor, sa afiseze lista cu 4 zile inainte de data acesteia. Atributiile Adunarii constitutive Adunarea este condusa de un presedinte a)utat de unul sau mai multi secretari. Adunarea este legala cu prezentarea a \W( din subscriitori si ia "otarari cu otul ma)oritatii simple. Eiecare subscriitor 8 are dreptul la un ot indiferent de numarul actiunilor. =ubscriitorul poate fi reprezentat prin procura speciala. In adunare se pot stabili anumite a anta)e pentru fondatori. Drepturile si obligatiile fondatorilor !repturi' #are aceleasi drepturi ca si actionarul% # dreptul la remuneratie pentru acti itatea de constituire a societatii%

+.

# dreptul la o cota din beneficiu ce nu poate fi mai mare de ?T din beneficiul net si nu acordat mai mult de 4 ani. 9bligatii' # sa indeplineasca toate operatiunile necesare constituirii societatii prin subscriptie% # sa predea actele si corespondenta pri itoare la constituirea societatii. Raspunderea fondatorilor are loc pentru: (. actele pri ind constituirea societatii% *.este nelimitata si solidara fata de terti pentru obligatiile luate cu ocazia constituirii societatii% +. este de asemenea nelimitata si solidara pentru neindeplinirea de formalitati legate de constituire% .. este anga)ata pentru alabilitatea operatiilor inc"eiate in contul societatii inainte de constituire. Formalitatile intocmirii societatii # actele constituti e% # autorizatie )udecatoreasca% # publicarea, inmatricularea, inregistrarea fiscala. Functionarea societatii: Actiunile emise de societate. Jotiunea de actiune. Actiunea este titlul reprezentati al contributiilor asociatiilor reprezentand o fractiune a capitalului social care confera posesorului calitatea de actionar. Caracterul actiunilor (. sunt fractiuni de capital social au o aloare nominala mai mare sau egala cu (6 lei. *. =unt fractiuni egale de capital social care confera titularilor drepturi egale% +. =unt indi izibile% .. =unt titluri negociabile. otiunea !uridica a actiunii este definita diferit in literatura si doctrina contemporana. In general se admite ca actiunile sunt titluri de credit, dar nu satisfac pe deplin conditia titlului. Felul actiunilor e stabilit prin actul constituti , iar daca aceasta stabilire nu e facuta, sunt considerate actiuni la purtator. (. actiuni nominative prin care se identifica titularul actiunii, iar drepturile aferente actiunilor apartin si se exercita doar de catre titular% ". actiuni la purtator care nu mentioneaza elementele de identificare a titularului, iar drepturile care decurg din actiuni sunt conferite posesorului acestora. Cuprinsul actiunii (. denumirea si durata societatii% *. data actului constituti % +. numarul din 0egistrul &omertului% .. numarul din 7onitorul 9ficial% 4. capitalul social% ?. numarul de actiuni% 5. numarul de ordine% @. aloarea actiunii% A. a anta)ele fondatorilor. 3a cele nominati e sunt pre azute elemente de identificare a titularului.

Conditiile de emitere a actiunilor Actiunile pot fi emite dupa inmatricularea la 0egistrul &omertului. Actiunile nu pot fi emise pentru o aloare mai mica decat aloarea nominala. Emiterea de noi actiuni se face numai daca au fost complet aprobate cele din emisiunea precedenta. /ransmiterea actiunilor nominati e se face diferit dupa cum sunt actiunile la purtator ,nominati e-. Transmiterea actiunilor nominative se face printr#o declaratie scrisa in 0egistrul de actiuni al societatii semnata de cedent si cesionar si prin mentiune facuta pe titlu. Transmiterea actiunilor la purtator se face prin simpla traditiune a acestora. #ubscriptia publica de actiuni # simpla tradictiune cuprinde mai multe etape' # intocmirea unui prospect de oferta publica de anzare% $rospectul trebuie sa cuprinda' # elementele stabilite in actul constituti % a. contul de profit si pierderi% b. bilantul% c. di idente. $rospectul se depune la registrul &omertului si se autorizeaza de )udecatorul delegat. $rospectul se publica si in final acceptarea de catre cumparatori. Restrictii privind transmiterea actiunilor (. legale cele pre azute in 3egea nr. +(2(AA6 societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni si nu poate acorda imprumuturi sau a ansuri asociatilor decat cu aprobarea adunarii Fenerale% *. conventionale $% &span' pre azute in actele constituti e prin clauze speciale si anume' clauze de agrement referitor la persoana care dobandeste actiunile. Drepturile si obligatiile actionarilor: (. drepturi nepatrimoniale' a. !reptul de a participa la adunarea generala% b. dreptul la ot. *. drepturi patrimoniale' a. !reptul la di idende% b. dreptul asupra partii cu enite din lic"idarea societatii. 9bligatii' (. de a efectua plata arsamintelor datorate% *. de a nu aduce atingere patrimoniului social% +. de a nu face concurenta societatii. !aca arsamintele nu sunt efectuate, atunci se declanseaza procedura pre azuta de 3egea nr. +(2(AA6, sunt somati actionarii sa efectueze arsaminte, prin 7onitorul 9ficial si un ziar de larga raspandire, iar daca nu se platesc, consiliul de administratie poate decide urmarirea actionarilor sau anularea actiunilor. In caz de anulare se emit noi actiuni. Adunarea generala a actionarilor are rol de deliberare si decizie. Adunarea actionarilor este' (. Adunarea ordinara% *. Adunarea extraordinara. Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an. Are ca atributii'

(. discutarea, aprobarea si modificarea bilantului si fixarea di idendului% *. desemnarea ,numirea- administratorilor, cenzorilor si fixarea remuneratiei acestora% +. pronuntarea asupra gestiunii administratorilor si stabilirea bugetului de enituri si c"eltuieli. >alidarea "otararii adunarii 8 art. ((* alin. ( 3egea nr. +( 2(AA6. Adunarea functioneaza cu prezenta a \ din capitalul social si ia "otarari cu ma)oritatea absoluta a capitalului social prezent in adunare, daca in actul constituti sau in lege nu se pre ede o ma)oritate mai mare. 3a a II a con ocare, "otararile se iau cu ma)oritatea celor prezenti. Adunarea e(traordinara se intruneste exceptional. Are ca atributii' (. prelungirea duratei societatii% *. reducerea capitalului social% +. emiterea de obligatiuni% .. mutarea sediului% 4. sc"imbarea formei societatii% ?. fuziunea cu alte societati% 5. dizol area anticipata. >alidarea "otararilor Adunarii extraordinare 8 art. ((4 3egea nr. +(2(AA6. Adunarea functioneaza cu prezenta a ] din capitalul social si "otaraste cu \ din acelasi capitol. 3a a II a con ocare este necesara prezenta a \ din capitalul social, iar "otararile se iau in contul (2+ din acelasi capitol. Convocarea Adunarii )enerale 8 art. ((5 3egea nr. +(2(AA6 Initiati a apartine administratiei sau actionarilor. &on ocarea se face si la cererea unei zecimi din capitalul social si se face daca s#a pierdut \ din capitalul social pentru a se "otara reintregirea sau dizol area societatii. &on ocarea se face de cenzori daca administratie nu o realizeaza. &ontinutul con ocarii, data, locul si ordinea de zi. &on ocarea se comunica si se publica in 7onitorul 9ficial si intr#un ziar de larga raspandire. =edinta Adunarii Fenerale 8 $articipa toti actionarii personal sau prin reprezentanti. 0eprezentarea se face numai prin actionari. !esfasurarea sedintei are loc in ziua, ora, locul fixat prin desc"iderea acesteia de presedintele consiliului de administratie si inlocuitor dupa erificarea prezentei. !reptul la ot in Adunare se exercita potri it regulii' o actiune da dreptul la un ot daca in actil constituti nu s#a pre azut altfel. !reptul la ot este suspendat pentru actionarii care n#au ac"itat arsamintele. Adoptarea "otararii prin ot desc"is sau secret # acesta exercitandu# se pentru consiliul de administratie si cenzori, pentru re ocarea consiliului de administratie si cenzori si pentru "otararile pri ind raspunderea administratorilor si cenzorilor. $roces 8 erbal de sedinta # consemneaza "otararile Adunarii generale, mentiunile pri ind desfasurarea Adunarii generale si este redactat in 0egistrul Adunarii Fenerale. Sotararile Adunarii Fenerale se caracterizeaza prin'

(. obligativitate in sensul ca sunt obligatorii pentru toti actionarii, daca au fost luate cu respectarea legii sau actului constituti % *. publicitate se depun la 0egistrul &omertului, se publica in 7onitorul 9ficial in (4 zile de la adoptare, de in opozabile dupa publicare. Anularea "otararilor se face pe cale )udecatoreasca daca au fost date cu incalcarea legii si a actului constituti . 9data cu anularea se poate cere si suspendarea. Sotararea definiti a de anulare se mentioneaza la registrul &omertului si se publica in 7onitorul 9ficial. !aca "otararile au fost date cu incalcarea legii si actionarii nu sunt de acord, acestia pot sa se retraga din societate. 9data cu retragerea ei, trebuie sa depuna actiunile si sa obtina plata in proportie cu acti ul societatii rezultat dupa ultimul bilant. Administrarea societatii se face de unul sau mai multi administratori. &onsiliul de administratie poete incredinta conducerea unuia sau mai multor directori. 3A societatile cu capital ma)oritar de stat exercitarea conducerii se face de manager numit potri it pre ederilor 3egii nr. ?? 2(AA+ a contractului de management. 7anagerul inlocuieste consiliul de administratie. &onsiliul de administratie 8 organ colegial de gestiune condus de un presedinte 8 directorul societatii. Are ca atributii' (. ducerea la indeplinire a obiecti elor societatii% *. numirea functionarilor societatii. $entru anumite operatiuni are ne oie de aprobari speciale din partea adunarii generale precum' dobandirea de imobile pe un pret mai mare de (2(6 din capitalul social sau pentru alte operatiuni impuse prin actul constituti . Functionarea Consiliului de administratie =e intruneste o data pe luna ori de cate ori este ne oie. =e con oaca de presedinte din propiria initiati a sau la cererea unuia din administratori. &on ocarea se face in scris cu precizarea ordinii de zi si e entuala participare a cenzorilor. $entru functionare si decizie este ne oie de prezenta \ W( din administratori daca in actul constituti nu s#a pre azut altfel, iar deciziile se iau cu ma)oritatea absoluta a prezentilor. =edintele se desfasoara sub conducerea presedintelui, deliberarile se consemneaza in 0egistrul de procese 8 erbale. Comitetul de directie $ membrii alesi dintre actionari. &onstituirea este facultati a si se face pentru operati itate, el fiind stabilit de consiliul de administratie si este ratificat de Adunarea generala. Atributiile comitetului de directie sunt cele delegate de consiliul de administratie, stabilite prin decizie nu pot fi cele care ar duce la alterarea consiliului de administratie. Eunctionarea comitetului de directie # se intruneste o data pe saptamana. !eciziile se iau cu ma)oritatea absoluta a membrilor sai. !eliberarile se consemneaza in registrul &omitetului de directie. !eciziile sale pot fi anulate sau suspendate de &onsiliul de administratie sau Adunarea generala. Jumirea se face de &onsiliu de administratie daca actul constituti nu pre ede alftel. 0aporturile cu societatea sunt raporturi de munca. *uterea si raspunderea directorului e(ecutiv

Executa puterile consiliului de administratie si comitetului de directie si operatiunile impuse ale societatii. 0aspunde fata de terti si societate ca administratorii. 3a societatile cu capital ma)oritar de stat se face de manager. 7anagerul la societate pe actiuni poate fi orice persoana fizica sau )uridica romana sau straina care a participat la concursul de selectie a managerilor, concurs care a fost organizat de comisia desemnata de reprezentantii fondului proprietatii pri ate si a fondului proprietatii de stat prin Adunarea Fenerala a actionarilor 8 procedeu de selectare a managerilor # legea nr. ??2(AA+ si in normele metodologice nr. ( emise de fondul proprietatii de stat pentru selectionarea si numirea managerilor. $rocedura cuprinde ca etape' (. consemnarea ofertei de selectie prin publicarea in presa la inter ale de *#+ zile dupa care de la ultima publicare in termen de +6 de zile are loc depunerea ofertelor din partea canditatilor pentru postul de manager. !upa aceste +6 de zile, comisia in termen de (4 zile trebuie sa examineze ofertele candidatilor si pe baza criteriilor de puncta) stabilit sa selectioneze managerul si sa finalizeze rezultatele selectiei urmand ca pe baza acestor rezultate sa se inc"eie contractul de manager dintre societate si persoana declarate reusita. In cuprinsul contractului sunt pre azute' *. denumirea partilor contractante% +. drepturile si obligatiile acestora% .. durata contractuolui% 4. conditiile speciale negociate intre opartile respecti e. Cenzorii #A 8 au ca rol controlul asupra actelor si operatiunilor de administratie. !esemnarea se face prin actul constituti , iar la societatile constituite prin subscriptie publica, prin alegerea in perioada de constituire. !urata mandatului de cenzor este de + ani. &el putin unul din cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil. =unt remunerati cu un salariu fix pre azut in actul constituti sau stabilit de Adunarea actionarilor. 0e ocarea cenzorilor se face de Adunarea Fenerala. Ju pot fi cenzori' rudele si afinii administratorilor si persoanleor carora le e interzisa funstia de administrator. !repturile cenzorilor' (. sa participe la sedintele &onsiliului de administratie% *. sa obtina lunar o situatie pri ind mersul societatii% +. sa fie platiti. 9bligatii' (. sa supra eg"eze gestiunea societatii% *. sa erifice si contul de profit si pierderi% +. sa erifice daca registrele societatii sunt corect tinute% .. sa inspecteze lunar casa societatii% 4. sa con oace Adunarea Fenerala daca nu a fost con ocata de administratori% ?. sa ia parte la Adunarea Fenerala% 5. sa constate daca s#a depus garantia de administratori% @. sa eg"eze la respectarea dispozitiilor legii si actului constituti %

A. sa aduca la cunostinta administratiei, Adunarii Fenerala neregulile in administratia respecti ei societati% (6. ca mod de lucru cenzorii pot lucra separat sau impreuna obligatoriu, fiind de a lucra impreuna bilantul si contul de profit si pierderu, la propuneri pri ind bilantul si repartizarea de enituri. Raspunderea cenzorilor este anga)ata dupa regulile mandatului, este solidara pentru nerespectarea obligatiilor pre azute in 3egea nr. +(2(AA6, raspunderea este ci ila sau penala dupa caz. Obligatiunile emise de societate otiune $ atunci cand capitalul de ine insuficient, inter ine necesitatea ma)orarii acestuia. 9 cale de ma)orare o constituie emiterea de obligatiuni. Obligatiunea 8 titlu de credit emis de societate in sc"imbul unei sume de bani imprumutate care incorporeaza datoria societatii de rambursare si de a plati datoriile aferente. 9bligatiunea 8 caractere' (. confera titlul de creditor al societatii% *. confera titularului dreptul la restituirea sumei si plata dobanzilor, indiferent daca societatea a obinut sau nu beneficii. Eelurile obligatiunilor' (. nominative care cuprind elementele de identificare a titularului si care confera acestuia drepturi rezultate din obligatiuni% *. la purtator drepturile care decurg din obligatiuni fiind ale celui care o poseda. &onditii pentru emiterea de obligatiuni' (. emiterea de obligatiuni este "otarata numai de Adunarea extraordinara, suma pentru care se emit obligatiile nu poate depasi ] din capitalul arsat si existent. *. aloarea unei obligatiuni nu poate fi mai mica de (6 lei% +. obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa aiba aloarea egala si acorda posesorilor lor drepturi egale. &onditiile subscriptiei publice' cele pre azute de 3egea nr. +(2(AA6. =ubscriptia trebuie sa parcurga urmatoarele etape' +. emiterea prospectului de emisiune ce consta in intocmirea acestuia de adminsitartori, prospectul cuprinzand in continut denumirea, obiectul si sediul, capitalul social si rezer ele, contractul de societate, categoriile de actiuni emise de societate, suma totala a obligatiunii, sarcinile ce gre eaza imobilele, data la care s#a aprobat emiterea. $rospectul se izeaza de instanta din raza teritoriala el trebuind izat de )udecatorul delegat la registrul &omertului. $rospectul se publica prin presa. # subscrierea obligatiunii 8 persoanle interesate or subscrie obligatiuni pe exemplare la prospectul de emisiune prin mentionarea numelui, prenumelui sau denumirea sediului subscriitorului. >aloarea obligatiunii subscrise trebuie integral arsata. # Emiterea titlurilor 8 titlurile sunt emise in baza subscriptiei de societate. /itlurile cuprind' (. elementele prospectului de emisiune% *. numarul de ordine% +. tabloul partilor in capital si dobanzi. Ele trebuie semnate de cel putin * administratori.

Rambursarea obligatiunilor $oate a ea loc la scadenta sau anticipat. Rambursarea la scadenta se face prin primirea de catre titularul de obligatiuni a sumei, alorii nominale a obligatiunilor speciale a dobanzilor aferente. Rambursarea anticipata se face inainte de termen prin tragere la sorti intr#o suma nominala a alorii obligatiunii, diferenta de aloare constituind prima ce compenseaza dobanda ramasa la scadenta. Adunarea )enerala a Obligatiunilor &on ocarea adunarii se face la cererea unui numar de depunatori conform dispozitiilor 3egii nr. +( 2(AA6. Atributiuni' (. numirea unui reprezentant, respecti a mai multor supleanti fata de societate in )ustitie% *. indeplinirea actelor de supra eg"ere, respecti de aparare a intereselor comune ale societatii% +. dreptul de a constitui un punct pentru acoperirea c"eltuielilor necesare apararii drepturilor. Adunarea generala poate face opozitie la orice modificare a actelor constituti e ale societatii sau a imprumuturilor prin care s#ar aduce atingere acestora, respecti obligatiile obligatarilor. Adunarea generala se desfasoara cu participarea tuturor obligatarilor, direct sau prin reprezentare, societatea neputand participa la deliberari. $entru alidarea deliberarilor adunarii generale trebuie indeplinite urmatoarele conditii' (. pentru numirea reprezentantilor obligatarilor "otararile se iau cu o ma)oritate de (2+ din titlurile emise si nerambursabile% *. pentru exercitarea dreptului de opozitie pri ind modificarea actelor constituti e este necesara prezenta a *2+ din titlurile nerambursabile si otul a .24 din titlurile reprezentate in adunare. Sotararile Adunarii Fenerale' (. sunt obligatorii pentru toti obligatorii% *. se aduc la cunostinta in + zile% +. pot fi atacate in )ustitie de obligatarii ce nu au luat parte la adunare sau au otat contra. 0egistrele societatii pe actiuni' (. 0egistrul actionarilor in care sunt mentionati actionarii ce detin actiuni nominati e% *. 0egistrul Adunarilor generale in care se consemneaza deliberarile si deciziile% +. 0egistrul consiliului de administratie unde se consemneaza deliberarile si deciziile consiliului de administratie% .. 0egistrul comitetului de directie unde se consemneaza sedintele si deliberarile acestora% 4. 0egistrul cenzorilor unde se consemneaza deliberarile si constatarilor cenzorilor% ?. 0egistrul obligatiunilor emise de societate. /inerea registrelor re ine comitetului de directie, consiliului de administratie sau cenzorilor. Administratorii sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor registrele acestora si registrele adunarii generale. ,ilantul contabil, beneficiile si dividendele

Hilantul contabil este documentul oficial de gestiune. =e compune din' (. bilant% *. contul de profit si pierderi% +. anexe la bilant% .. raportul de gestiune. Hilantul se intocmeste anual si pentru situatii de dizol are, fuziune sau di izare. =e intocmeste prin gri)a cenzorilor si se supune certificarii acestora. =e discuta, se aproba, sau se modifica in Adunarea Fenerala. !upa ascultarea, raportul cenzorilor se publica in 7onitorul 9ficial. ,eneficiile si dividendele Intre actionari' beneficiul net ce se obtine din scaderea din beneficiul brut a c"eltuielilor utile ale societatii si cota destinata fata de rezer a. 0aportul di idendelor se face de Adunarea Fenerala in conditiile 3egii nr. +(2(AA6. Heneficiile trebuie sa fie reale si utile. 9rice actiune pentru restituirea beneficiilor se poate alorifica in termen de + ani. Fondul de rezerva &rearea fondului de rezer a este o obligatie instituita de lege pentru e itarea dificultatilor financiare. Eondul de rezer a se constituie prin alocarea unui procent egal cu 4T din beneficiul anual pana la atingerea (24 din capitalul social. In caz de miscorare, fondul trebuie sa fie completat, el fiind destinat acoperirii pierderilor din capitalul social. Alte rezer e' (. rezer e statutare% *. rezer e faculati e. !izol area si lic"idarea societatii se face conform regulilor generale. !izol area are cauze comune si specifice. &auze comune sunt' (. trecerea timpului stabilit pentru durata societaii% *. imposibilitatea realizarii obiectului sau realizarea acestuia% +. "otararile adunarii generale% .. falimentul. &auze speciale sunt' (. reducerea capitalului social care poate a ea doua aspecte' *. piederea \ din capitalul social care atrage con ocarea adunarii generale% +. completarea capitalului sau dizol area societatii. &and nu se reuseste con ocarea se apeleaza la instanta de )udecata pentru limitarea capitalului sau dizol area acestuia. (. reducerea capitalului social sub minimul legal ,*.466 lei- in care daca nu se decide completarea lui pana la *.466 lei, consecinta este dizol area. *. 3ic"idarea societatii comerciale se face conform 3egii nr. +(2(AA6. %4CI) 2 )2 I& C4B)&DI 2 3) 2C I/&I A %.C.2. &otiune =ocietate in comandita pe actiuni cuprinde doua categorii de asociati' comanditari si comanditati. &apitalul social este di izat in actiuni, =&A este asimilata =ocietatii pe Actiuni, dar in pri inta raspunderii pentru obligatiile societatii urmeaza

regulile de la =&=. =ocietatea in &omandita pe Actiuni este definita ca societatea constituita prin asocierea mai multor persoane ce participa la formarea capitalului social prin anumite contributii, in edrea desfasurarii unei acti itati comerciale pentru realizarea unor beneficii si impartirea lor si care raspund pentru obligatiile societatii nelimitat si solidar in cazul comanditatilor si in limita actiunilor lor in cazul comanditarilor. &aractere' (. cuprinde doua categorii de asociati% *. capitalul social este impartit in actiuni% +. raspunderea pentru obligatiile societatii este diferita. &onstituirea Aceeasi regula ca si la =.A. Actele constituti e cuprind elementele pre azute de 3egea nr. +(2(AA6 cu urmatoarele particularitati' a. Referitoare la asociati $ pot fi persoane fizice sau persoane )uridice # numarul lor mai mare de 4 trebuie sa cuprinda comanditati si comenditari% # toti asociatii sunt actionari. b. Referitoare la firma # este o denumire proprie insotita de mentiunea =ocietate in &omandita pe Actiuni% # trebuie mentionat in orice publicatie ,denumire, forma )uridica, sediul, capital-. c. Referitoare la actiuni .. se arata numarul de actiuni ale comendidatilor si comanditarilor -V Referitoare la administratori # acestia sunt numai comanditati Bodalitati de constituire a %ocietatii in Comandita pe 2ctiuni (. simultana ce cel putin 4 fondatori care se anga)eaza se subscrie si sa erse capitalul cerut de lege% *. continuata prin subscriptie publica cand fondatorii nu resusesc sa satisfaca importanta legii. $rin formarea capitalului societatii si apeleaza la atragerea de fonduri din partea publicului. -unctionarea %.C.2. Aceasta functioneaza ca si =.A cu urmatoarele particularitati' (. referitoare la administratie # se realizeaza de unul sau mai multi asociati comanditati% # sunt alesi si re ocati de Adunarea Fenerala% *. referitoare la drepturile si obligatiile actionarilor 8 comanditarii si comanditatii au drepturi si obligatii specifice caliatii de actionari. (. $entru &omanditati' # restituirea beneficiului daca folosesc alorile si bunurile societaii in folosul lor% # plata de daune daca ia mai multe actiuni% # incompatibilitatea de a fi asociat la =03 sau societati concurente. *. $entru comanditari # dreptul de a inc"eia operatiuni, in contul societatii in baza unei procuri speciale. !izol area si lic"idarea =&A

# regula generala de dizol are si lic"idare ale oricarei societati si a celei pe actiuni. %4CI) 2 )2 C/ R2%3/&D)R) 1IBI 2 2 A %.R.1. otiunea si caracterele societatii cu raspundere limitata =ocietatea cu raspundere limitata este forma de societate comerciala aparuta mai tarziu in acti itatea coemrciala. Aceasta forma de societate s# a i it din ne oia de a satisface anumite cerinte ale acti itatii comerciale. Art. * lit. e din 3egea nr. +(2(AA6 pre ede ca societatea cu raspundere limitata este acea societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii sunt obligati numai in limita aportului lor. =ocietatea cu raspundere limitata poate fi definita ca o societate constituita, pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o acti itate comerciala, in ederea impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor. !in definitia data rezulta caracterele societaii cu raspundere limitata' a. asocierea se bazeaza pe increderea asociatilor. =ocietatea are deci, un caracter intuituu personae, ca si societatile de persoane% b. capiatlul social este di izat in anumite fractiuni denumite parti sociale. Aceste parti sociale nu sunt reprezentate prin titluri negociabile% c. asociatii raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aportului lor. Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic !istinct de societatea cu raspundere limitata de tip clasic, constituita din doi sau mai multi asociati, 3egea nr. +( 2(AA6 reglementeaza si societatea cu raspundere limitata cu asociat unic. $otri it art. *(6 din lege, societatea cu raspundere limitata se poate constitui prin aportul unui singur asociat, care a fi detinatorul partilor sociale. 9 persoana fizica sau o persoana )uridica nu poate fi insa asociat unic decat intr#o singura societate cu raspundere limitata. $entru a exclude eludarea acestei interdictii, legea pre ede ca o societate cu raspundere limitata nu poate a ea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limiatta alcatuita dintr#o singura persoana. In cazul incalcarii acestor interdictii, orice persoana interesata si statul, prin 7inisterul Einantelor $ublice, poate cere dizol area pe cale )udecatoreasca a unei societati astfel constituite ,art. *(( din 3egea nr. +( 2 (AA6-. Constituirea societatii cu raspundere limitata =03 se constituie potri it dispozitiilor art. +, ** si *+ din 3egea nr. +(2(AA6. 3a baza constituirii societatii se afla contractul de societate si statutul, actul constituti il reprezinta statutul societatii ,act constituti -. $entru constituirea societatii cu raspundere limitata trebuie indeplinite formaliatile cerute de lege. 2ctele constitutive ale societatii:

$otri it art. +* din 3egea nr. +(2(AA6 , societatea cu raspundere limitata se a constitui prin contractul de societate si statut, care se inc"eie in forma autentica. a. Contractul de societate pri ind constituirea =03 trebuie sa cuprinda mentiunile cerute de art. + pentru societatea in nume colecti . In plus, acest contract trebuie sa pre ada si repartizarea partilor sociale intre asociati ,art. +* din 3egea nr. +(2(AA6-. Asociatii: 3a constituirea societatii cu raspundere limitata pot participa persoane fizice si persoane )uridice. Jumarul asociatilor este lasat la aprecierea persoanelor interesate sa constituie societatea. Eiind orba de inc"eierea unui contract, se intelege ca trebuie sa existe cel putin doi asociati. Firma societatii: Eirma unei societai cu raspundere limitata se compune dintr#o denumire care sa arate obiectul de acti itate si a fi insotita de mentiunea scrisa in intregime' societate cu raspundere limitata sau =03 ,art. ++ din 3egea nr. *?2(AA6-. Capitalul social $otri it art. + din 3egea nr. +(2(AA6, contractul de societate trebuie sa pre ada capitalul social subscris si arsat. Asociatii or fixa suma care reprezinmta capitalul social in functie de ne oile societatii, cu respectarea plafonului minim stabilit de lege. In pri inta arsarii capitalului social, in doctrina si in practica )udiciara exista puncte de edere diferite. !in c"iar dispozitiile legii rezulta ca asociatii se pot intelege in sensdul arsarii unei parti din capitalul social la constituirea societatii, iar restul sa fie arsta ulterior, la termenele cu enite. Art. + din 3ege cer ca in contract sa se arate capitalul social subscris si arsta, precum si data la care se a arsa intregul capital social subscris. $otri it unui alt punct de edere, intregul capital social subscris trebuie arsat la constituire societatii. /emeiul solutiei l#ar constitui dispozitiile art. *66 din 3egea nr. +(2(AA6 care sanctioneaza pe administratorii societatii cu raspundere limitata in cazul cand au inceput operatii in numele societatii, fara sa se fi efectuat arsamantul integral al capitalului social Aporturile asociatilor In contractul de societate trebuie sa se pre ada aportul fiecarui asociat, in numerar sau alte bunuri ,art. + din 3egea nr. +(2(AA6-. $entru prote)area intereselor societatii si ale tertilor, legea pre ede ca prestatiile in munca si creantele nu pot constitui aport in societate. In pri inta aporturilor in natura, legea stabileste ca acestea or putea reprezenta cel mai mult ?6T din capitalul social. 3imitarea se raporteaza la capitalul social, iar nu la aportul fiecarui asociat si urmareste asigurarea unui minim de numerar pentru inceperea acti itatii societatii. Hunurile care reprezinta aporturile in natura trebuie predate la data constituirii societatii ,art. +*, alin. + din 3egea nr. +(2(AA6-. Aceasta conditie este )ustificata de necesitatea ca in patrimoniul societatii sa existe anumite elemente care, la ne oie, sa poata fi urmarite de creditorii sociali. *artile sociale &apitalul social se di ide in fractiuni denumite parti sociale. Ele au o aloare nominala egala. $otri it legii, partile sociale nu pot fi reprezentate

prin titluri negociabile ,art. +* alin. . din 3egea nr. +(2(AA6-. Emiterea de titluri negociabile reprezentand parti sociale are drept consecinta sanctionarea penala a adminsitratorului societatii. In contractul de societate trebuie sa se arate numarul partilor sociale si repartizarea lor intre asociati. b. #tatutul societatii =tatutul societatii cu raspundere limitata se inc"eie in forma autentica. El cuprinde aceleasi elemente ca si contractul de societate, cu deosebire ca statutul dez olta elementele care pri esc organizarea si functionarea societatii. =tatutul este menit sa intregeasca contractul de societate, pentru a asigura cadrul )uridic al constituirii societatii. In cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, statutul este singurul act constituti al societatii ,art. *(6, alin. . din 3egea nr. +(2(AA6-. Formalitatile necesare constituirii societatii Eormalitatile necesare constituirii societatii cu raspundere limitata sunt cele pre azute de art. +, ** si *+ din 3egea nr. +(2(AA6 si anume' intocmirea actelor constituti e, autorizarea functionarii societatii de catre instanta )udecatoreasca% publicarea prin 7onitorul 9ficial% inmatricularea societatii in registrul cometului si inscrierea fiscala a societatii. Aceleasi sunt formalitatile si pentru constituirea =03 cu asociat unic. -unctionarea societatii cu raspundere limitata a. Adunarea asociatilor Adunarea asociatilor este organul de deliberare si decizie al societatii cu raspundere limiatata. Ea exprima ointa sociala si, in consecinta, decide in toate problemele esentiale ale acti itatii societatii. Adunarea asociatilor se con oaca la sediul societatii, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar. In mod obisnuit, con ocarea adunarii asociatilor se face de catre administratorii societatii. Atributiile adunarii asociatilor Adunarea asociatilor are, potri it art. (.* din 3egea nr. +(2(AA6, ca principale atributii' (. aproba bilantul si stabileste repratizarea beneficiului net% *.desemneaza pe administratorii si cenzorii societatii, ii re oca pe acestia si le da descarcarea pentru acti itatea lor% +. decide urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru pre)udiciile cauzate societatii. Intr#un atare caz, desemeaza si persoana insarcinata sa exercite actiunea in raspundere% .. modifica, in conditiile legii, contractul de societate si statutul societatii. In cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, atributiile mentionate apartin asociatului in cauza ,art. *(6 din 3egea nr. +(2(AA6-. .otararile adunarii asociatilor $otri it legii, "otararile luate de adunarea asociatilor cu respectarea contractului de societate, statutului si dispozitiilor legale sunt obligatorii pentru toti asociatii, inclusi pentru cei care nu au luat parte la adunare sau au otat contra. /rebuie aratat ca legea nu cere aducerea la cunostiinta tertilor a "otararilor adunarii asociatilor, asa cum pre ede pentru "otararile adunarii generale a actionarilor. &u toate acestea, consideram ca aceste "otarari

trebuie inregistrate la registrulcomertului, daca ele se refera la acte sau fapte a caror inregistrare este pre azuta de lege ,art. *( din 3egea nr. *?2(AA6-. b. Administratorii societatii =ocietatea cu raspundere limitata este administrata de unul sau mai multi administratori ,art. (.4 din 3egea nr. +(2(AA6-. Administratorii pot fi asociati sau neasociati si sunt desemnati prin contractul de societate sau de adunarea asociatilor. &at pri este re ocarea administratorilor, ca se poate face prin otul tuturor asociatilor, daca administratorii au fost numiti prin contractul de societate, sau cu otul reprezentand ma)oritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, daca administratorii au fost desemnati de catre adunarea asociatilor. Atributiile administratorilor Administratorii societatii cu raspundere limitata, la fel ca si administratorii oricarei societati comerciale, pot face toate operatiile cerute pentru aducerea la indeplinirea obiectului societatii, afara de restrictiile stabilite prin contractul de societate si statutul societatii. Art. (.? din 3egea nr. +(2(AA6 pre ede obligatia administratorilor de a tine un registru al asociatilor societatii. Jerespectarea obligatiei de tinere a registrului asociatilor atrage raspunderea personala si solidara a administratorilor pentru pre)udiciile cauzate societatii. !reptul de a reprezenta societatea cu raspundere limitata apartine administratorului care a fost desemnatprin contractul de societate sau ulterior prin decizia adunarii asociatilor in calitate de reprezentant al societatii. !aca prin contractul de societate nu s#a stabilit, legea prezuma ca dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administratorilor sunt exercitate de catre asociatul unic, daOca el are si calitatea de administrator ,art. *(6 alin. * din 3egea nr. +(2(AA6-. c. Controlul gestiunii societatii In societatea cu raspundere limitata, controlul asupra gestiunii societatii se realizeaza in mod diferit. In anumite cazuri, controlul gestiunii se efectueaza prin cenzorii societatii, ca si in cazul societatii pe actiuni. In alte cazuri, controlul gestiunii este asigurat de catre asociati, ca si in cazul societatii in nume colecti . Cenzorii societatii $otri it art. (.5 din 3egea nr. +(2(AA6, statutul societatii cu raspundere limitata poate pre edea alegerea uneia sau mai multor cenzori de catre adunarea asociatilor. Aceasta facultate a asociatilor pri ind alegerea cenzorilor cunoaste o limitare. Art. (.5 alin. * din lege, dispune ca daca numarul asociatilor trece de cincisprezece, numirea cenzorilor este obligatorie. !eci, cenzorii, ca organ de control al gestiunii, pot exista in orice societate cu raspundere limitata, cu deosebirea ca, in societatile mici, cu cel mult (4 asociati, alegerea cenzorilor este obligatorie. &enzorii societatii trebuie sa fie asociati, cu exceptia cenzorului contabil, care poate fi si un neasociat. Art. (.5 din 3egea nr. +( 2(AA6 dispune ca cenzorii societatii cu raspundere limitata se aleg de adunarea asociatilor. 3egea nu pre ede posibilitatea desemnarii cenzorilor prin contractul de societate si statutul societatii, asa cum stabileste pentru societatea pe actiuni.

Controlul gestiunii de catre asociati !aca in societatea cu raspundere limitata nu exista cenzori, controlul gestiunii se asigura de catre asociati. In acest sens, art. (.5 alin. . din 3egea nr. +(2(AA6, pre ede ca, in lipsa de cenzori, fiecare dintre asociati, care nu este administrator al societatii, a exercita dreptul de control. &at pri este continutul dreptului de control, legea precizeaza ca este similar dreptului pe care asociatii il au in societatile in nume colecti . a. ,ilantul contabil =ocietatea cu raspundere limitata trebuie ca, la sfarsitul exercitiului financiar, sa intocmeasca bilantul contabil in conditiile pre azute de 3egea nr. @*2(AA( asupra contabilitatii ,art. (+6 si art. (.A din 3egea nr. +(2(AA6-. Hilantul contabil se compune din' bilant, contul de profit si pierderi, anexe si raportul de gestiune. Administratorii trebuie sa prezinte, cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii asociatilor, bilantul exercitiului precedent, cu contul de profit si pierderi, insotit deraportul lor si de documentele )ustificatife. $otri it legii, bilantul societatii a fi aprobat de adunarea asociatilor, dupa care a fi depus de administratori, in termen de (4 zile, la registrul comertului, pentru a fi mentionat in registru si publicat in 7onitorul 9ficial ,art. (.A din 3egea nr. +(2(AA6-. ,eneficiile si dividendele =copul societatii este acele de a obtine beneficii. $otri it legii, aceste beneficii sunt destinate impartirii intre asociati sub forma de di idente, precum si constituirii fondului de rezer a al socioetatii. Actionarii au dreptul la di idende potri it contractului de societate, iar in lipsa unei stipulatii, proportional cu cota de participare la capitalul sociel ,art. +5 alin. * din 3egea nr. +(2(AA6-. 0epartizarea beneficiului net se face de catre adunarea asociatilor, care fixeaza di idendul. b. Transmiterea partilor sociale Asociatii societatii cu raspundere limitata primesc in sc"imbul aporturilor lor, parti sociale. Aceste parti sociale confera calitatea de asociat, cu toate drepturile si obligatiile aferente. &u toate ca nu sunt reprezentate prin titluri negociabile, partile sociale incorporeaza anumite alori si deci ele pot fi transmise, in conditiile legii. /ransmiterea partilor sociale implica si transmiterea calitatii de asociat in societatea cu raspundere limitata. 3egea nr. +(2(AA6 reglementeaza transmiterea partilor sociale intre asociati, catre persoane din afara societatii si prin succesiune. In pri inta conditiiloe cerute pentru transmiterea partilor sociale, 3egea nr. +(2(AA6 distinge dupa cum transmiterea se face intre asociati, catre persoane din afara societatii sau pe cale succesorala. Cesiunea partilor sociale intre asociati Art. (46 din3egea nr. +(2(AA6 dispune ca partile sociale pot fi transmise intre asociati. In absenta reglementarii conditiilor unei atare transmiteri, se or aplica principiile generale. &esiunea partilor sociale intre asociati presupune inc"eierea unui contract intre asociatul cedent si asociatul cesionar. Intrucat cesiunea are ca rezultat o sc"imbare a repartizarii partilor sociale fata de cea initiala din

contractul de societate, consideram ca cesiunea trebuie saimbrace forma autentica. Cesiunea partilor sociale intre asociati si persoane din afara societatii 9 cesiune a partilor sociale poate inter eni intre asociati si persoane din afar societatii. !eoarece o asemenea cesiune poate afecta caracterul personal al societatii, art. (46 alin. * din 3egea nr. +(2(AA6 pre ede ca ea este permisa numai daca a fost aprobata de asociatii care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social. !eci, in acest caz, pentru cesiunea partilor sociale este necesara o "otarare prealabila in acest sens, luata de adunarea asociatilor. Transmiterea partilor sociale pe cale succesorala $otri it art. (46, alin. + din 3egea nr. +(2(AA6, in cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune, pre ederile alin. * ,care permit transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii- nu sunt aplicabile daca prin contractul de societate sau statut ne se dispune altfel c. Retragerea asociatului din societate 3egea nr. +(2(AA6 recunoaste posibilitatea asociatului de a se retrage din societatea cu raspundere limitata. $otri it art. (.* alin. * din lege, asociatul are dreptul sa se retraga din societate cand nu este de acord cu modificarile aduse contractului de societate sau statutului societatii, dar numai daca acest drept a fost pre azut in actele constituti e. In absenta unor dispozitii legale, care sa reglementeze retragerea asociatului din societatea cu raspundere limitata, trebuie sa admitem ca se or aplica aceleasi principii, ca si in cazul societatii in nume colecti . 0etragerea unui asociat din societate produce o sc"imbare in structura initiala a societatii, ceea ce impune modificarea contractului de societate si statutului societatii. 0etragerea din societate produce efecte asemanatorae excluderii din societate ,art. (.* alin. * din 3egea nr. +(2(AA6-. Astfel, asociatul retras are dreptul la beneficii si suporta pierderile pana in ziua retragerii sale. El nu poate cere lic"idarea lor pana ca acestea nu sunt repartizate potri it contractului de societate. Apoi, asociatul are dreptul la o suma de bani care sa reprezinte aloarea cu enita asociatului din patrimoniul social ,art. (?5 din 3egea nr. +(2(AA6-. !aca la data retragerii, exista operatii in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele, neputand sa isi retraga partea ce i se cu ine decat dupa terminarea operatiilor in cauza. In sfarsit, asociatul retras din societate ramane obligat fata de terti pentru operatiile facute de societate, pana in ziua retragerii din societate. ,art. (?@ din 3egea nr. +(2(AA6-. d. /(cluderea asociatului din societate Excluderea unui asociat din societatea cu raspundere limitata are loc in aceleasi conditii ca si excluderea asociatilor din societatile de persoane. Intr#ade ar, /itlul > al 3egii nr. +(2(AA6, !espre excluderea asociatilor, cuprinde dispozitii care pri esc excluderea asociatilor din societatea in nume colecti , in comandita simpla si cu raspundere limitata. 0.Dizolvarea si lic1idarea societatii cu raspundere limitata

=ocietatea cu raspundere limitata se dizol a si se lic"ideaza potri it regulilor generale referitoare la dizol area si lic"idarea societatilor comerciale si regulilor specifice pre azute de lege pentru aceasta forma de societate. a. Dizolvarea societatii &auzele de dizol are a societatii cu raspundere limitata sunt cele pre azute de art. (?A din 3egea nr. +(2(AA6, care sunt cauze generale si, deci, aplicabile si societatii cu raspundere limitata. Art. (56 din 3ege pre ede insa ca societatea cu raspundere limitata se dizol a si in cazul cand numarul asociatilor se reduce la unul singur, datorita falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii sau mortii celorlalti asociati. Acest caz special de dizol are nu este aplicabil, e ident, societatii cu raspundere limitata cua socit unic. =ocietatea cu raspundere limitata se dizol a si in cazul micsorarii capitalului social sub plafonul minim legal, daca asociatii nu decid completarea lui. ,Art. (?A lit. & din 3egea nr. +(2(AA6-. &u pri ire la societatea cu raspundere limitata cua sociat unic, legea reglementeaza un caz special de dizol are. Aceasta soceitate se dizol a daca au fost incalcate conditiile pre azute de art. *(( alin. ( si *, din 3egea nr. +(2(AA6. !izol area se poate cere de catre orice persoana interesata si de catre stat, prin 7inisterul Einatelor ,art. *((, alin. +, din 3egea nr. +(2(AA6-. b. 2ic1idarea societatii =ocietatea cu raspundere limitata se lic"ideaza potri it dispozitiilor 3egii nr. +(2(AA6 si pre ederilor contractului de societate, in masura in care acestea din urma nu sunt incompatibile cu lic"idarea societatilor comerciale. &at pri este societatea cu raspundere limitata cu asociat unic, care a fost dizol ata in conditiile art. *(( alin. + din 3egean nr. +(2(AA6, lic"idarea ei se face in conditiile pre azute pentru societatea cu raspundere limitata.

Curs ! - Contracte comerciale utili"ate #n relaiile de afaceri &9J/0A&/E &97E0&IA3E U/I3I^A/E J 0E3A/II3E !E AEA&E0I 1. Contractul comercial de v5n6arecumparare 1 contract legat de productia de marfuri, constituie instrumentul )uridic prin care se realizeaza circulatia marfurilor, 1 este utilizat pentru apro izionarea cu materiiprime, materiale necesare productiei si pentru desfasurarea marfurilor realizate, 1 prin mi)locirea acestui contract, marfurile a)ung de la producator la consumator, 1 acti itatea comerciala se realizeaza direct prin contractul de nzare 8 cumparare, si indirect, prin intermediari, prin contracte de intermediere' contract de mandat, de comision si de consignatie

1 sediul materiei' &odul &omercial, titlul >I, !espre nzare, art. ?6#5+ 1 reglementeaza aspecte specifice ale nzariicumpararii comerciale, care pri esc pretul nzarii, transferul dreptului de proprietate si al riscurilor, consecintele nerespectarii obligatiilor. 1regulile generale ale nzarii#cumpararii comerciale cunt aceleasi cu cele ale nzarii# cumpararii ci ile, fiind reglementate de &odul &i il n art (*A.#(.6.. 1 definitia nzarii, conform art. (*A. &. &i . ' I>inderea este o con entie prin care doua parti se obliga ntre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dinti pretul lui. 1caractere )uridice ale contractului de nzarecumparare' (. contract bilateral ,sinalagmatic-# da nastere unor obligatii n sarcina ambelor parti *. contract cu titlu oneros# ambele parti urmaresc obtinerea unor foloase patrimoniale +. contract comutati # existenta obligatiilor asumate de catre partile contractante, cunoscute din momentul nc"eierii contractului. .. contract consensual# nc"eiat prin simplul acord de ointa al partilor contractante. Astfel, art. (*A4 &. &i . pre ede' I>inderea este perfecta ntre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator, n pri inta nzatorului, ndata ce partile s#au n oit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul nca nu se a fi predat si pretul nca nu se a fi numarat. 2. Contractul de comision 1 n relatiile comerciale mandatul apare, de multe ori, ca un procedeu te"nic prea riguros, 1 presupune cunoasterea de catre terti a persoanei mandatului, precum si limitele mputernicirii date de acesta mandatarului, 1 este un contract de mandat fara reprezentare sau cu o reprezentare indirecta, 1 art. .64 &. com. &omisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar n socoteala comitentului.ntre comitent si comisionar exista aceleasi drepturi si obligatiuni ca ntre mandant si mandatar ;...<, cu deosebirile stabilite n cod. &omisionarul este direct obligat catre persoana cu care a contractat, ca si cum afacerea ar fi fost a sa proprie. 1 definitie' comisionarul, se obliga pe baza mputernicirii celelalte parti, comitent, sa nc"eie anumite acte de comert, n nume propriu, dar pe seama comitentului, n sc"imbul unei remuneratii, numita comision 1 caractere )uridice ale contractului de comision' (. contract bilateral ,sinalagmatic-# da nastere la obligatii n sarcina comisionarului si comitentului, *. contract cu titlu oneros# prin nc"eierea contractului, ambele parti urmaresc realizarea unui folos patrimonial, +. contract consensual# ia nastere prin simplul acord de ointa al partilor semnatare.

!. Contractul de leasin,#([1] 1 leasingul este unul din cele mai raspndite mi)loace de realizare a finantarilor, utilizat si n plan international ,legislatia comerciala internationala1 este leasingul un contract comerciale n sensul clasic al cu ntului sau este mai degraba un ansamblu de contracte 8 de nc"iriere, de nzare n rata, de locatie iagera, 1opinia dominanta n pri inta naturii )uridice a contractului de leasing' modalitate contractuala de finantare la termen. 1caractere )uridice ale contractului de leasing ca un complex de contracte' (. contract de nzare#cumparare# princ care se ac"izitioneaza bunul solicitat de utilizator *. contract de mandat# prin care sunt stabilite elementele nzarii si concomitent se realizeaza operatiunile te"nice si formalitatile administrati e necesare +. contract de locatie# cu durata si ratele determinate din cota parte din aloarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing ,leasingul financiarsi din cota de amortizare calculata conform reglementarilor n igoare, si un beneficiu stabilit de catre partile contractante ,leasingul operational.. o promisiune unilaterala de nzare n fa oarea utilizatorului 1concluzie' leasingul este un contract propriu de finantare, fiind o fuziune de te"nici )uridice. 1teminologia corecta ' #pentru operatiuni de leasing'# totalitatea raporturilor tripartite implicate% #pentru contractul de leasing'#actul nc"eiat ntre finantator si utilizator 1 caractere )uridice ale contractului de leasing' (.contract bilateral ,sinalagmatic-# da nastere la obligatii n sarcina ambelor parti# locator finantator si utilizator , spre deosebire de operatia de leasing bazata pe o relatie trilaterala' furnizor finantator, utilizator*. contract cu titlu oneros# prin nc"eierea contractului, ambele parti urmaresc realizarea unui folos patrimonial +. contract cu executare succesi a# obiectul contractului se considera a fi ndeplinit, dupa parcurgerea etapelor pre azute n contract, a nd ca finalitate ac"izitionarea bunului finantat prin contract si transferarea dreptului de proprietate de la finantator la utilizator, care de ine proprietar, odata cu ac"itarea ultimei rate din contract. .. contract L intuitu personae M 4.contract consensual# ia nastere prin simplul acord de ointa al partilor semnatare. #. Contractul de cont curent 1 partile se nteleg ca n loc sa ac"ite separat si imediat creantele lor reciproce, iz orte din prestatiile facute de catre una catre cealalta, lic"idarea sa se faca la un anumit termen, prin ac"itarea soldului de catre partea care a fi debitoare. 1 partile contractante se numesc corentisti
.4

1 prestatiile pe care le fac se numesc remize sau rimese si constau n operatiuni prin care o parte pune la dispozitia celeilalte parti o aloare patrimoniala de orice fel, urmnd ca suma cu enita transmitatorului sa fie depusa n cont curent. 1rimesa poate consta n' o suma de bani efecti platita%orice titlu de credit remis ,cambie, billet de ordin, &E&, ordin de plata, etc.- si orice credit concedat ,ex' pretil datorat ca urmare a unei nzari de marfuri1rimesele sunt facultati e' un conrentist nu poate obliga pe celalalt sa#i faca rimese, dar este firesc ca rimesele reciproce sa existe deoarece contractul de cont curent nu este un contract de mprumut ,propriuzis-, ci un contract de rezultat, accesoriu, conex cu unul sau mai multe acte obiecti e de comert. 1 contractul de cont curent poate fi nc"eiat de' # un comerciant angrosist si unul detailist pentru toata seria continua de nzari comerciale inter enite ntre ei% # ntre un comerciant si un comisionar% # ntre un comerciant si reprezentantul sau etc. 1sediul materiei' art. + &od comercial nu enumera contractul de cont curent printre actele de comert obiecti e, reglementarea fiind consacrata art. +56# +5+. # conform art. ? alin ,*- din &. com., contul current este fapta de comert daca are o cauza comerciala' &ontul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert, n ce pri este pe necomercianti, afara numai daca ele n#au o cauza comerciala. 1caractere )uridice ale contractului de cont curent' (.contract bilateral ,sinalagmatic-# partile se obliga sa se crediteze reciproc pentru prestatiile facute, *. contract L intuitu personae M# identitatea persoanei cu care se nc"eie contractul de cont curent este determinata prin consimtamntul exprimat la nasterea con entiei, +.contract consensual# ia nastere prin simplul acord de ointa al partilor semnatare. .. contract cu titlu oneros# prin nc"eierea contractului, ambele parti urmaresc realizarea unui folos patrimonial, pentru sumele nscrise n contul curent curg dobnzi n debitul primitorului, de la data nscrierii ,art. +56 pct. + &. com4. contract cu executare succesi a n timp, prin remiteri reciproce si alternante, ?. contract accesoriu# se nc"eie n ederea executarii altui contract sau a altor contracte ntre aceleasi parti. $oate fi conceput ca un contract autonom numai daca este nc"eiat ntre doua banci.?;*<. (. Contractul de transfer de teCnolo,ie (. 1. Contractul de franci6a 1reglementare, notiune si caractere )uridice
.?

1=ediul materiei n dreptul intern' 9.F.nr.4*2(AA5 pri ind regimul )uridic al francizei, aprobata prin 3egea nr. 5A2 din A aprilie (AA@, pentru aprobarea 9rdonantei Fu ernului nr. 4*2(AA5 pri ind regimul )uridic al francizei, 7. 9f. nr. (.5 din (+ aprilie (AA@. 1 sediul materiei n dreptul comunitar' 0egulamentul nr. .6@52@@, care fara sa stabileasca un cadru )uridic complet face referire la diferite forme ale francizei. 1 definitie' franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua ntre persoane_ fizice sau )uridice, independente din punct de edre financiar, prin care o persoana denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dez olta o afacere, un produs, o telmologie sau un ser iciu. 1caracterele )uridice ale contractului de franciza sunt urmatoarele' consensual, sinalagmatic, cu executare succesi a, intuitu personae si de adeziune. 1 categorii de franciza' cele mai cunoscute forme de franciza sunt' # franciza de productie sau industriala% franciza de distributie, franciza de ser icii si master franc"ise sau franciza principala (. Eranciza industriala izeaza productia de bunuri si consta n autorizarea francizatului de catre francizor, prin mi)locirea unei licente, sa fabrice sub marca francizorului produsele acestuia. Erancizorul acorda consultanta manageriala pregateste personalul, ofera asistenta te"nica si comerciala, VnoB#"oB#ul , dreptul de a folosi marca si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala. *. Eranciza de distributie da dreptul francizatului sa nda diferite produse sub marca, fie a producatorului, fie a angrosistului. +. Eranciza de ser icii este cea mai raspndita si este fi' franciza prin care francizorul, care ` pus la punct o metoda sau o te"nica specifica de prestare de ser icii, autorizeaza pe francizat sa utilizeze aceste metode si te"nici n prestrarea aceluiasi gen de ser icii. .. Eranciza principala ,master franc"ise- este franciza n care francizorul principal acorda altei persoane, subfrancizor, n sc"imbul unei compensatii financiare directe sau indirecte, dreptul de a exploata o franciza n ederea nc"eierii de contracte de franciza cu terti francizati. 1efectele contractului de franciza ' contractul de franciza genereaza drepturi si obligatii n sarcina ambelor parti contractante. (.2. Contracte de licenta 1definitie' n acceptiunea larga a cu ntului, contractul de licenta este o ntelegere scrisa ntre doua parti, prin care una, numita titular, se anga)eaza sa#i cedeze celeilalte, numita beneficiar, dreptul de a folosi bre ete de in entie, procedee te"nice, documentatii te"nice, sc"eme operatorii de productie, metode de exploatare a masinilor, metode de tratare a produselor, marci de fabrica, marci de comert si marci de ser iciu, contra unui pret, n conditii si pe perioade determinate. n concluzie, prin contractul de licenta se ntelege transmiterea de catre titularul unui bre et, numit licentiator, a dreptului de folosinta al unei in entii sau ino atii unui beneficiar, numit licentiat. 1caractere )uridice ale contractului de licenta'

# consensual, sinalagmatic, intuitu personae, incesibil n lipsa unei pre ederi exprese, ,care nu poate fi cedat-, 1obiectul contractului' autoritatea sau acordarea dreptului ca o licenta sa fie folosita de partener, 1 &ontractul de licenta nu implica deci un act de dispozitie asupra dreptului exclusi din bre et. 3icentiatul transmite numai folosinta dreptului de exploatare, care poate fi totala sau partiala. 1formele contractului# n functie de ntinderea drepturilor care se atribuie prin contract, poate fi de doua feluri' a- #licenta exclusi a, prin care licentiatorul renunta la posibilitatea de a mai acorda alte licente, licentiatul a nd un drept exclusi de utilizare a in entiei. b- #licenta neexlusi a sau simpla, prin care licentiatorul are dreptul de a utiliza sau transmite bre etul, iar licentiatul de a folosi in entia n conditiile con enite. 1 a- dupa caracterul lor, licentele exclusi e prezinta mai multe forme' a.(.- licente nelimitate sau depline ,licentiatorul beneficiaza de exclusi itate pe toata durata de alabilitate a bre etuluia.*.- licente nelimitate ,dreptul de folosire a in entiei, este exclusi , prezinta unele ngradiri-. 1 b- licentele neexclusi e pot fi' b.(.- licente neexclusi e depline% b.*.- licente neexclusi e limitate. 1 Efectele contractului' obligatii pentru licentiator si pentru licentiat # obligatii pentru licentiator' are obligatia de a asigura beneficiarului o exploatare optima a in entiei si de a garanta existenta dreptului acordat. # obligatii pentru licentiat' care este tinut sa foloseasca in entia n conditiile stabilite si sa plateasca pretul. $retul se poate plati prin folosirea mai multor modalitatii' # o suma forfetara integrala% # o suma globala initiala% # un procent roPallP, aplicat la aloarea productiei sau a nzarilor. 1 n caz de respectare a obligatiilor contractuale, n raport de gra itatea ncalcarii, partea pre)udiciata poate cere plata de compensatii sau anularea contractului. 1 ncetarea contractului de licenta' # prin expirarea duratei pentru care licenta a fost acordata% # prin intrarea in estitiei n domeniul liberei concurente, dupa perioada stabilita de lege. (.!. Contractul de DnoE7CoE 1definitie' &ontractul de VnoB#"oB este contractul prin care una dintre parti, numita furnizor, transmite celeilalte parti, numita beneficiar, contra unei rede entte, cunostinte te"nice nebre etabile sau bre etabile, dar nebre etate, necesare pentru fabricarea, functionarea, ntretinerea sau comercializarea unor marfuri ori pentru elaborarea si punerea n lucrare a unor te"nici sau procedee. 1 cunostintele te"nice care alcatuiesc VnoB#"oB 8 ul pot a ea ca suport obiecte, elemente te"nice sau instructiuni. 1 daca partile nu stipuleaza altfel, furnizorul VnoB"oB 8 ului si pastreaza deopotri a dreptul de a transmite tertelor persoane cunostinte ce#i

formeaza obiectul si dreptul de a le utiliza el nsusi. Heneficiarul dintr#un contract anterior este ndreptatit sa se pre aleze de conditiile mai fa orabile acordate de furnizor beneficiarilor subsec enti. &lauza de exclusi itate nu poate fi opusa furnizorului VnoB#"oB 8 ului, daca partile nu pre ad contrariul n contract. 1 n absenta unei stipulatii exprese n sens contrar, VnoB#"oB 8 ul nu poate fi transmis de beneficiar. ndreptatirea beneficiarului de a utiliza cunostintele transmise de furnizor pri este orice aplicatie a acestora. 1 ca o aplicatie specifica principiului colaborarii partilor dintr#un contract comercial international, contractantii VnoB#"oB 8 ului au obligatia de a#si comunica reciproc toate aplicatiile acestuia pe care nu le#au pre azut la data nc"eierii contractului, dar pe care le considera posibile si intentioneaza sa le nfaptuiasca. 1 natura )uridica a contractului de VnoB#"oB' (. contractul de VnoB "oB nu este un contract de licenta a unui bre et' # prima precizare care se impune este nlaturarea confuziei care se face ntre acest contract si contractul de licenta asupra unui bre et. Aceasta confuzie pro ine din faptul ca VnoB#"oB 8 ul este gresit considerat un drept de proprietate industriala, adica un drept exclusi , pri ati , un monopol de exploatare, caracter pe care legea l recunoaste exclusi titularului unui bre et. 1 posesorul de VnoB#"oB nu are un drept de proprietate industriala, tertii putnd utilize cunostintele ce#i formeaza obiectul dacaa le dobndeste prin experienta proprie. 1 n consecinta, n timp ce contractul de licenta transmite unei alte persoane dreptul de a exploata in entia bre etata, ceea ce implica obligatia pentru titularul de bre et de a nu exercita dreptul de interdictie pe care legea i#l atribuie spre a#l ocroti mpotri a tertilor, contractul de VnoB#"oB transmite dreptul la cunostintele furnizorilor catre beneficiar cu efectele relati e ,res inter alios acta-. 1 daca prin contractul de licenta titularul bre etului ti asuma o obligatie de a nu face, posesorul contractului de VnoB#"oB da nastere, dimpotri a, n persoana furnizorului, la o obligatie de a face. *. contractul de VnoB "oB se deosebeste de contractul de nzare# cumparare sau locatia de lucruri. # contractul de VnoB#"oB se deosebeste si de contractul de nzare 8 cumparare sau de locatie de lucruri, deoarece el nu poate transmite cu efecte erga omnes proprietatea sau folosinta elementelor ncorporate pe care le presupune n mod necesar. El trebuie diferentiat si de contractul de antrepriza, deoarece obligatia pe care o creeaza n sarcina furnizorului de VnoB#"oB nu este o obligatie de rezultat, cum este aceea a antreprenorului, ci una de mi)loace. 1 caracterizare' elementele care determina continutul contractului de VoB "oB sunt' (. Abilitatea te"nica *. Experienta te"nica +. &unostintele te"nice .. $rocedee si mi)loace te"nice de aplicare 4. Ansamblul de cunostinte VnoB#"oB

(. Abilitatea te"nica 8 abilitatea include att Imec"anical sVill ,abilitatea naturala a specialistului-, ct si Iadditional sVill sau Isuperior sVill ,dexteritatea sau abilitatea pe care specialistul a dobndit#o n procesele te"nice-. *. Experienta te"nica 8 experienta dobndita de specialist 8 rezultat al unei practici ndelungate n domeniul te"nic respecti . +. &unostintele te"nice 8 se referaa la cunostintele dobndite n te"nica curenta, cunostinte rezultate din asimilarea progresului te"nic, cunostinte pri ind administrarea ntreprinderii etc. .. $rocedee si mi)loace te"nice de aplicare 8 se refera la o grupare de operatii te"nice dispuse ntr#o ordine anumita iznd finalizarea operatiunii principale. 4. Ansamblul de cunostinte VnoB#"oB, determinate prin cele patru elemente, nu sunt bre etate fie datorita faptului ca nu au atins un grad suficient de noutate, fie datorita lipsei de interes. 1 clasificarea contractelor de VnoB#"oB' n functie de' a- &omplexitatea actiunii. n functie de complexitatea actiunilor de efectuat sunt' (.&ontracte prin care se transfera o te"nologie sau un procedeu te"nic determinat, prin acte simple. *. &ontracte a nd acelasi obiect, transferat prin acte complexe si succesi e ,care sunt stabilite n mai multe faze-. +. &ontracte prin care se transfera procedee te"nice sau produse rezultate din cercetari proprii. b- Interferarea cu alte operatiuni. n functie de gradul de interferare cu alte operatiuni sunt' (. &ontracte de VnoB#"oB pur, cnd suntem n prezenta unui transfer care nu e conditionat de o alta operatiune. *. &ontracte de VnoB#"oB#ului combinat, cnd transferul e un accesoriu ori o consecinta a altor operatiuni. +. &ontractul de VnoB#"oB complementar, atunci cnd conditiile de transfer necesare realizarii unor con entii distincte, se stabilesc separat. 1 ncetarea contractului de VoB "oB' # expirarea termenului stipulat% # denuntarea% # rezilierea. (.#. Contractul de en,ineerin, 1 definitia acti itatii de engineering' $rin engineering se ntelege o acti itate complexa cuprinznd operatiile cele mai di erse, de la prestatiile de ser icii de ordin intelectual 8 transmiterea de idei, conceptii, planuri, sc"ite etc., executari de lucrari, cuprinznd realizari de instalatii si punerea lor n functiune 8 pna la furnizari de materiale necesare executarii acestor lucrari de constructii, monta)e etc. 1 etimologia cu ntului' # termen american' engineering n traducere : inginerie, # conform doctrinei franceze originea cu ntului si definitia ingineriei ,engineering-, ingineria ca atare, este neologismul oficial pentru care s#a optat n (A5+, deri at din inginer, pentru a traduce cu ntul american engineering.

1 Engineering 8 acti itate intelectuala. &ontinund cercetarea naturii acti itatii de engineering, dincolo de o simpla definitie lapidara s#ar parea ca este orba, la baza, de o acti itate intelectuala, fundamentata pe cunoastere, experienta, efort intelectual, inteligenta si imaginatie. Este un demers rational, moti at de un scop precis si organizat de maniera sistematica. 1 Engineering 8 acti itate rentabila. Engineering este cert o acti itate intelectuala, dar ea nu este deloc depersonificata. &"iar dinpotri a, ea este o puternica prg"ie de optimizare a in estitiilor. IFndirea economiseste actiunea ,X. Eourastie-. Aceasta apare ca o e identa pentru elaborarea sau alegerea proceselor te"nice, realiznd si gestionarea lor. 1 Engineering 8 acti itate ce contribuie la progresul te"nic. !ez oltarile precedente lasa sa se g"iceasca rolul acti itatii de engineering n progresul te"nic. 9 ntreprindere care se consacra n exclusi itate acti itatii sale de productie nu este n stare sa cunoasca progresele te"nice sur enite n alte domenii, si care ar putea fi transpuse n domeniul sau cu pretul unei adaptari. 1 la cererea sa o societate de engineering n calitate de Ipazitor te"nologic dupa expresia profesionistilor, l poate a iza de noutatile utilizabile si sa#si asume, daca este cazul, transformarile necesare. ?. Aplicarea pre ederilor din 3egea &oncurentei nr. *(2(AA? acordurilor de transfer de te"nologie 1 sediul materiei' (.0egulament din . mai *664, pri ind exceptarea acordurilor de transfer de te"nologie de la aplicarea pre ederilor art. 4 alin. ,(- din 3egea concurentei nr. *(2(AA?, emis de &onsiliul &oncurentei, 7. 9f. nr. .*A din *6 mai *664, *. Instructiuni din *+ iunie *664, pri ind aplicarea art. 4 din 3egea concurentei nr. *(2(AA? acordurilor de transfer de te"nologie, emis de &onsiliul &oncurentei, 7. 9f. nr. ?4A din *4 iulie *664. +. 9rdin nr. @* din . mai *664, pentru punerea n aplicare a 0egulamentului pri ind exceptarea acordurilor de transfer de te"nologie de la aplicarea pre ederilor art. 4 alin. ,(- din 3egea concurentei nr. *(2(AA?, emis de &onsiliul &oncurentei, 7. 9f. nr. .*A din *6 mai *664, .. 9rdin nr.(.@ din *+ iunie *664, pentru punerea n aplicare a Instructiunilor pri ind aplicarea art. 4 din 3egea concurentei nr. *(2(AA? acordurilor de transfer de te"nologie, emis de &onsiliul &oncurentei, 7. 9f. nr. ?4A din *4 iulie *664. 5. 9ficiul 0omn pentru stiinta si te"nologie pe lnga Uniunea Europeana 1 sediul materiei' SF nr. 5@52*664 pri ind aprobarea nfiintarii 9ficiului 0omn pentru =tiinta si /e"nologie pe lnga Uniunea Europeana, 7. 9f. nr. ?A? din * august *664.

Curs $ - %rocedura insol&entei 3rocedura insolventei este acea procedura colecti a instituita n ederea acoperirii pasi ului debitorului aflat n insol enta. =ecuritatea comertului impune stabilirea unei proceduri eficiente de descoperire si declarare a comerciantilor nesol abili, n scopul nlesnirii, n masura posibilului, a redresarii financiare a acestora si al prote)arii altor comercianti prin mpiedicarea extinderii starii de insol abilitate. In mod egal aceasta procedura faciliteaza recuperarea de catre creditori in mod colecti a creantelor pe care le detin mpotri a debitorului insol abil. !in punct de edere etimologic, termenul de faliment deri a din faillre, faillite cu nt care nseamna n limba franceza a esua. $rocedura insol entei este o institutie )uridica complexa de drept comercial, care intereseaza pe de o parte starea si capacitatea persoanelor, iar pe de alta parte se refera direct la bunurile acestor persoane, asupra carora instituie un regim de indisponibilizare si le afecteaza scopului procedurii, fie de redresare, fie de lic"idare a acti ului n ederea acoperirii pasi ului. $rocedura insol entei are la baza )ustificari de ordin social economic prin functia sa de asanare si nsanatosire a comertului si economiei, prin sal area comerciantilor insol abili care pot fi sal ati si prin eliminarea celor a caror sal are nu mai este posibila. &adrul legal 3egea insol entei nr. @42*66? # denumita in continuare 3egea # publicata n 7.9f. +4A2*(.6..*66? si intrata in igoare la *6.6?.*66? reuneste pre ederile legale n materie intr#un cadru unitar. Anterior acestei legi procedura falimentului a fost reglementata de 3egea nr ?.2(AA4 cu numeroase modificari. &onform art. (.A din 3ege dispozitiile 3egii insol entei se completeaza, n masura compatibilitatii lor, cu cele ale' # &odului de procedura ci ila, # &odului ci il, # &odului comercial romn, # 3egii nr. ?+52*66* cu pri ire la reglementarea raporturilor de drept international pri at n domeniul insol entei &otiunea de procedura a insolventei in re,lementarea le,alF in vi,oare (. !efinitie legala. &larificari conceptuale &onform 3egii ,Art. *.- $rocedura insol entei este acea procedura colecti a instituita n ederea acoperirii pasi ului debitorului aflat n insol enta. Actuala reglementare se refera atat la' ,i- procedura insol entei ,generala sau simplificata-, cat si la

,ii- procedura falimentului care este definita ca Iprocedura de insol enta concursuala colecti a si egalitara care se aplica debitorului n ederea lic"idarii a erii acestuia pentru acoperirea pasi ului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat ,art. + pct *+ din 3ege- si la ,iii- procedura de reorganizare )udiciara care este Iprocedura ce se aplica debitorului, persoana )uridica, n ederea ac"itarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. $rocedura de reorganizare presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare ,art. + pct *6 din 3ege-. =e pare deci ca procedura generala a insol entei poate imbraca forma procedurii falimentului sau a procedurii de reorganizare )udiciara, in timp ce in cazul procedurii implificate se realizeaza exclusi procedura falimentului, fiind exclusa incercarea de redresare prin procedura de reorganizare )udiciara. *. Insol enta Jotiunea de insol enta implica o situatie patrimoniala dificila sau de criza a unui comerciant n care pasi ul depaseste acti ul, determinnd imposibilitatea ndeplinirii de catre comerciant la termen si n bune conditii a obligatiilor de plata asumate. &onform legii I insol enta este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile ,art. * din 3ege-. 3egea pre ede ca' a- insol enta este prezumata ca fiind adita atunci cnd debitorul, dupa +6 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori% b- insol enta este iminenta atunci cnd se do edeste ca debitorul nu a putea plati la scadenta datoriile exigibile anga)ate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. +. $rocedura generala a insol entei si procedura simplificata a insol entei =pre deosebire de reglementarea anterioara, care pre edea o singura procedura a reorganizarii si falimentului, indiferent cat de simpla sau complicata era situatia patrimoniala a debitorului, reglementarea actuala face o diferentiere intre procedura generala a insol entei, care reprezinta regula si procedura simplificata, care reprezinta exceptia.

&onform art. + pct. *. din 3ege $rocedura generala a insol entei reprezinta procedura prin care un debitor, care ndeplineste conditiile pre azute in acest sens de 3ege, intra, dupa perioada de obser atie, succesi , n procedura de reorganizare )udiciara si n procedura falimentului sau, separat, numai n reorganizare )udiciara ori doar n procedura falimentului% $rocedura simplificata reprezinta procedura prin care un debitor, care ndeplineste conditiile pre azute in acest sens de 3ege, intra direct n procedura falimentului, fie odata cu desc"iderea procedurii insol entei, fie dupa o perioada de obser atie de maximum ?6 de zile, perioada n care or fi analizate elementele aratate la art. ( alin. ,*- lit. c- si d- ,art. + pct. *. din 3ege-. $rocedura simplificata se aplica debitorilor aflati n stare de insol enta, care se ncadreaza n una dintre urmatoarele categorii' a- comercianti, persoane fizice, actionnd indi idual% b- asociatii familiale% c- comercianti care fac parte din categoriile pre azute la alin. ,(- si ndeplinesc una dintre urmatoarele conditii' (. nu detin nici un bun n patrimoniul lor% *. actele constituti e sau documentele contabile nu pot fi gasite% +. administratorul nu poate fi gasit% .. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului% d- debitori care fac parte din categoriile pre azute la alin. ,(-, care nu au prezentat documentele pre azute la art. *@ alin. ,(- lit. b-, c-, e- si "- n termenul pre azut de lege% e- societati comerciale dizol ate anterior formularii cererii introducti e% f- debitori care si#au declarat prin cererea introducti a intentia de intrare n faliment sau care nu sunt ndreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare )udiciara pre azuta de prezenta lege.

3rocedura insolventei 7 caractere si conditii de aplicare Caracterele procedurii Caracter colectivist de aparare n comun a intereselor tuturor creditorilor comerciantului aflat n stare de insol enta, prin efectuarea unei publicitati a nd ca scop informarea creditorilor n scopul nscrierii acestora la masa credala. $rin aceasta $rocedura insol entei se deosebeste de procedura executarii silite, exercitata n conditiile &odului de $rocedura &i ila n mod indi idual de fiecare creditor% Caracter ,enerali6at # $rocedura insol entei este o procedura care izeaza ntreaga I a ere a debitorului si nu doar unul sau unele bunuri

din patrimoniul acestuia, cum este cazul executarii silite mobiliare sau imobiliare de drept comun. 3egea precizeaza n art. + pct. *' Ia erea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale # inclusi cele dobndite n cursul procedurii insol entei #, care pot face obiectul executarii silite, n conditiile reglementate de &odul de procedura ci ilaC 2spanD 0emarcam faptul ca $rocedura insol entei se poate aplica si asupra unor bunuri, care la data declansarii procedurii nu se mai afla n patrimoniul debitorului, dar care sunt readuse cu efect retroacti prin anularea unor acte Isuspecte nc"eiate de catre debitor n perioada anterioara desc"iderii procedurii. Caracter e,alitar # Egalitatea de tratament a creditorilor este realizata prin acordarea tuturor creditorilor posibilitatea de a participa concomitent la masa credala si de a#si satisface creantele proportional cu ponderea pe care fiecare dintre acestea o detine n pasi ul patrimoniului debitorului. Caracter unitar # $rocedura insol entei este unica si se desfasoara simultan pentru toate creantele detinute mpotri a patrimoniului debitorului. Ju se poate concepe desfasurarea n acelasi timp a doua sau mai multe proceduri cu pri ire la a erea aceluiasi debitor. !e asemenea procedura are un caracter unic sau unitar n sensul ca este aceeasi pentru oricare comerciant, indiferent de forma de organizare sau de marimea patrimoniului acestuia, cu exceptia unor cazuri reglementate expres, cum ar fi $rocedura insol entei bancilor. /oate categoriile de comercianti mentionate n lege sunt supuse aceleiasi proceduri. Caracter judiciar # $rocedura insol entei se realizeaza prin intermediul si cu participarea organelor )udecatoresti, fiind astfel o procedura )udiciara fortata n cadrul careia de cele mai multe ori se realizeaza n mod colecti o executare silita a acti elor din patrimoniul debitorului. Caracter profesionist # prin aceea ca se aplica persoanelor fizice sau )uridice care au calitatea de comerciant sau care Idesfasoara si acti itati economice ,art. ( alin. ( din 3ege-. Conditiile aplicFrii procedurii #.1.Conditii cu privire la persoanele cFrora li se aplicF procedura $rocedura insol entei se aplica de regula comerciantilor persoane fizice sau )uridice, notiunea de comerciant a nd sensul conturat de pre ederile &odului &omercial. &u toate acestea exista unele exceptari' # =ocietatile agricole, care in mod traditional nu sunt considerate comercianti%

(.

9rice alta persoana )uridica de drept pri at care desfasoara si acti itati economice.

!e obser at este faptul ca 3egea foloseste termenul de acti itate economica si nu acti itate comerciala, conducand poate prin aceasta la unele semne de intrebare fata de stabilirea continutului acestei notiuni. Acti itatile comerciale se bucura de o definire legala ,in &odul comercialsi doctrinara, in timp ce notiunea de acti itati economice pe de o parte pare a se suprapune sferei notiunii de acti itati comerciale, dar in acelasi timp ar putea exista si diferentieri. &onsideram ca in notiunea de Iorice alta persoana )uridica de drept pri at care desfasoara si acti itati economice am putea include fundatiile si asociatiile care conform legislatiei aplicabile pot desfasura acti itati comerciale in ederea obtinerii de fonduri necesare scopului organizatiei. Eata de reglementarea anterioara, art. ( din 3ege face distinctie intre categoriile de persoane carora li se aplica procedura generala si celor carora li se aplica procedura simplificata. 3rocedura ,eneralF se aplica Iurmatoarelor categorii de debitori aflati n stare de insol enta sau de insol enta iminenta, cu exceptia celor pre azuti la alin. ,*- lit. c- si d- din 3ege' (. societatile comerciale% *. societatile cooperati e% +. organizatiile cooperatiste% .. societatile agricole% 4. grupurile de interes economic% ?. orice alta persoana )uridica de drept pri at care desfasoara si acti itati economice. I ,art. ( alin (-. 3rocedura simplificatF se aplica debitorilor aflati n stare de insol enta, care se ncadreaza n una dintre urmatoarele categorii' a- comercianti, persoane fizice, actionnd indi idual% b- asociatii familiale% c- comercianti care fac parte din categoriile pre azute la alin. ,(- si ndeplinesc una dintre urmatoarele conditii' (. nu detin nici un bun n patrimoniul lor% *. actele constituti e sau documentele contabile nu pot fi gasite% +. administratorul nu poate fi gasit% .. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului% d- debitori care fac parte din categoriile pre azute la alin. ,(-, care nu au prezentat documentele pre azute la art. *@ alin. ,(- lit. b-, c-, e- si "- n termenul pre azut de lege% e- societati comerciale dizol ate anterior formularii cererii introducti e%

f- debitori care si#au declarat prin cererea introducti a intentia de intrare n faliment sau care nu sunt ndreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare )udiciara pre azuta de prezenta lege. Anumite categorii de comercianti sunt exceptate de la aplicarea procedurii pre azute de 3egea insol entei nr. @42*66?, fiind supusi unor reglementari legale specifice dupa cum urmeaza' a. societati comerciale cu capital ma)oritar de stat % b. regiile autonome 8 conform art. (4( din 3ege, procedura aplicabila regiilor autonome aflate n stare de insol enta se a stabili prin lege speciala. c. societatile bancare 8 procedura de reorganizare )udiciara si faliment a bancilor se realizeaza n baza unei legi speciale 8 3egea nr. @+2(AA@% d. societatile de asigurari 8 n baza 3egii nr. +*2*666 cu modificarile ulterioare. $rocedura nu se aplica celor care exercita profesiuni liberale ,a ocati, medici, meseriasi, agricultori etc.- care nu sunt considerati comercianti. $rocedura se poate aplica si unui comerciant strain 8 persoana fizica sau )uridica 8 n cazul n care are n 0omnia un sediu secundar 8 o sucursala, agentie, reprezentanta, carora le sunt aferente bunuri aflate n 0omnia. #.2 Conditii cu privire la insolventF $rocedura se aplica exclusi debitorilor aflati n stare de insol enta definita de lege ca fiind Iacea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile # art. + alin ,(- pct. ( din 3ege. 0emarcam ca legiuitorul nu impune cerinta comercialitatii datoriilor, neconditionnd posibilitatea de declansare a procedurii de comercialitatea datoriilor. Insol enta exista c"iar n cazul n care, din lipsa de disponibilitati banesti, nu poate fi ac"itata o singura datorie scadenta. In ceea ce pri este sarcina probei starii de insol enta legea prezuma existenta starii de insol enta adita I atunci cnd debitorul, dupa +6 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori ,art. + pct. ( din 3ege-. In consecinta persoana care afirma existenta insol entei este suficient sa probeze neac"itarea datoriilor scadente pentru o perioada care depaseste +6 de zile de la scadenta, fapt care poate fi probat prin orice mi)loace de proba admisibil n dreptul comercial. #.!. Conditii cu privire la bunurile asupra cFrora se aplicF procedurF

$rocedura se aplica asupra ntregii a eri a debitorului. Ia erea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale # inclusi cele dobndite n cursul procedurii insol entei #, care pot face obiectul executarii silite, n conditiile reglementate de &odul de procedura ci ila ,art. + pct. * din 3ege-. A erea debitorului cuprinde bunurile si drepturile aflate n patrimoniul debitorului la data declansarii procedurii, ct si bunuri iesite din patrimoniul debitorului, dar readuse n acesta ca urmare a procedurii. 3rocedura insolventei 7 4r,anele care aplicF procedura. 3articipantii la 3rocedura Insolventei 'r(anele care aplic procedura) %articipantii la procedura 9rganele care aplica procedura sunt ,art. 4. alin ( din 3ege-' ,(- instantele )udecatoresti% ,*- )udecatorul#sindic% ,+- administratorul )udiciar% ,.- lic"idatorul, In cuprinsul sau 3egea face referire si stabileste unele atributii si pentru adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, administratorul special, se pare insa fara ca prin aceasta adunarea creditorilor si comitetul creditorilor sa fie considerate organe care aplica procedura, ci doar participantii la procedura insol entei, notiune care are o sfera mai larga decat cea de organe care aplica procedura. (. Instantele )udecatoresti &onform art. ?. din 3ege toate procedurile pre azute de legea insol entei, cu exceptia cererii de recurs sunt de competenta tribunalului n a carui raza teritoriala si are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta n registrul comertului, respecti n registrul societatilor agricole sau n registrul asociatiilor si fundatiilor. &urtea de Apel este n materia falimentului instanta de control, )udecnd recursurile mpotri a "otarrilor pronuntate de )udecatorul sindic instanta n exercitarea atributiilor conferite de lege, cu exceptia celor care nu sunt susceptibile de cai de atac. *. Xudecatorul sindic $rocedurile pre azute de legea insol entei sunt exercitate de catre instantele )udecatoresti prin intermediul )udecatorilor#sindici, care apar ca )udecatori specializati. 0epartizarea cauzelor a nd ca obiect procedura pre azuta de prezenta lege )udecatorilor desemnati ca )udecatori#sindici se realizeaza potri it art. 4+ din 3egea nr. +6.2*66. pri ind organizarea )udiciara, republicata, n mod aleatoriu, n sistem informatizat.

&onform art. (6 din 3ege in ndeplinirea ndatoririlor sale, )udecatorul#sindic a putea desemna persoane de specialitate ,experti, contabili, a ocati etc-, stabilindu#le si remuneratia. Sotarrile )udecatorului#sindic sunt definiti e si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs ,art(*. Alin ( din 3ege+. Adunarea creditorilor Adunarea creditorilor este formata din creditorii cunoscuti, care sunt con ocati de administratorul )udiciar sau de lic"idator. =ecretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este de regula n sarcina administratorului )udiciar sau, dupa caz, a lic"idatorului. a. &omitetul creditorilor Xudecatorul#sindic a desemna, n functie de complexitatea dosarului si daca a considera ca este cazul un comitet format din +#5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si c"irografare cele mai mari, prin aloare ,art. (? alin ( din 3ege-. n cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia or putea alege un comitet format din + sau 4 creditori dintre cei cu creante garantate si cei c"irografari, dintre primii *6 de creditori n ordinea alorii, care se ofera oluntar% comitetul astfel desemnat a nlocui comitetul desemnat anterior de )udecatorul#sindic. ,art. (? alin . din 3ege-. &onform 3egii ,art. (5- comitetul creditorilor are urmatoarele atributii' a- sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu pri ire la continuarea acti itatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse% b- sa negocieze cu administratorul )udiciar sau cu lic"idatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori n dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri% c- sa ia cunostinta despre rapoartele ntocmite de administratorul )udiciar sau de lic"idator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea% d- sa ntocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, pri ind masurile luate de administratorul )udiciar sau de lic"idator si efectele acestora si sa propuna, moti at, si alte masuri% e- sa solicite, n temeiul art. .5 alin. ,4-, ridicarea dreptului de administrare al debitorului% f- sa introduca acbiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor n dauna creditorilor, atunci cnd astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul )udiciar sau de lic"idator. b. Administratorul special ,art. (@ din 3ege-

Adunarea generala a actionarilor2asociatilor debitorului, persoana )uridica, a desemna, pe c"eltuiala asociatilor2.actionarilor, dupa desc"iderea procedurii procedurii insol entei un reprezentant, persoana fizica sau )uridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale asociatilor si sa participe la procedura, pe seama debitorului. !upa ridicarea dreptului de administrare, debitorul a fi insa reprezentat de administratorul )udiciar2lic"idator care a conduce si acti itatea comerciala, iar mandatul administratorului special a fi redus la a reprezenta interesele actionarilor2asociatilor. Administratorul special are urmatoarele atributii' a- exprima intentia debitorului de a propune un plan% b- participa, n calitate de reprezentant al debitorului, la )udecarea unor actiuni% c- formuleaza contestatii n cadrul procedurii insol entei% d- propune un plan de reorganizare% e- administreaza acti itatea debitorului, sub supra eg"erea administratorului )udiciar, dupa confirmarea planului% f- dupa intrarea n faliment, participa la in entar, semnnd actul, primeste raportul final si bilantul de nc"idere si participa la sedinta con ocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului% g- primeste notificarea nc"iderii procedurii. c. Administratorul )udiciar si lic"idatorul =unt specialistii care aplica procedura insol entei, fiind numiti generic Ipracticienii n insol enta. $rofesiunea de practician in insol enta este o profesiune reglementata, exercitarea acesteia fiind supra eg"eata de catre U.J.$.I.0. ,uniunea Jationala a $arcticienilor in Insol enta din 0omnia-. $racticienii n insol enta interesati depun la dosarul de insol enta o oferta de preluare a pozitiei de administrator )udiciar, la care anexeaza do ada calitatii de practician n insol enta si o copie de pe polita de asigurare profesionala. n absenta unei astfel de oferte )udecatorul#sindic a desemna pro izoriu, pna la prima adunare a creditorilor, un practician n insol enta ales n mod aleatoriu din /abloul U.J.$.I.0. !aca se dispune trecerea la faliment, )udecatorul#sindic a desemna un lic"idator. $oate fi desemnat lic"idator si administratorul )udiciar desemnat anterior. Atributiile administratorului )udiciar nceteaza la momentul stabilirii atributiilor lic"idatorului de catre )udecatorul#sindic. $rocedura insol entei # !esc"iderea procedurii Declansarea procedurii .2specte procedurale

1. Cererea de descCidere a procedurii $rocedura insol entei se declanseaza n baza unor cereri adresate tribunalului de la sediul debitorului de catre ,A- debitor, ,H- creditori sau ,&- orice alte persoane sau institutii pre azute de lege. Aceste cereri sunt denumite de lege I cereri introducti e. 1.1 Cererea debitorului A. 9bligati itatea introducerii cererii 3egea consacra obligati itatea introducerii cererii de catre debitor, conform art *5 din 3ege ' !ebitorul aflat n stare de insol enta este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, n termen de maximum +6 de zile de la aparitia starii de insol enta.C 2fontD &ererea poate fi depusa de debitorul aflat in stare de insol enta , precum si debitorul n cazul caruia aparitia starii de insol enta este iminenta. $entru a mpiedica nsa cererile de declansare a procedurii reorganizarii )udiciare si a falimentului care ar putea fi introduse cu rea credinta de catre un comerciant pentru a ntrzia sau a se sustrage de la ndeplinirea obligatiilor asumate 3egea pre ede n art. *5 alin . ca Iintroducerea prematura, cu rea#credinta de catre debitor a unei cereri de desc"idere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau )uridica, pentru pre)udiciile pricinuite.C 2fontD H. &onditii cu pri ire la cerere si la admisibilitatea cererii debitorului &onform art. +6 din 3ege nu or fi primite de tribunal cererile de reorganizare ale debitorilor, care n ultimii 4 ani precedenti au mai facut o astfel de cerere sau au fost obiectul unei astfel de cereri introduse de creditori. 1.2.Cererea creditorilorG A. &reditorii ndreptatiti sa formuleze o cerere introducti a. &ererea introducti a poate fi nregistrata de catre orice creditor al debitorului, comerciant sau necomerciant, fara a se face 8 n aceasta faza 8 nici o diferentiere ntre creditori c"irografari si creditorii ai caror creante sunt garantate. 3egea nu impune conditia existentei unei pluralitati de creditori si nici cerinta formularii cererii de catre mai multi creditori. $e cale de consecinta cererea poate fi formulata doar de un singur creditor n mod independent si indiferent daca mai exista sau nu si alti creditori. H. &onditii de admisibilitate. Admisibilitatea cererii creditorului este conditionata de ndeplinirea cumulati a a urmatoarelor conditii' &onditii cu pri ire la creanta a- &aracterele creantei &ererea creditorului este admisibila numai n masura n care creanta acestuia este certa, lic"ida si exigibila% b- &uantumul creantei

$entru a se e ita introducerea unor cereri de declansare a procedurii fata de debitorii ale caror datorii au un cuantum redus, admisibilitatea cererii introducti e a creditorului este conditionata de Iimportanta alorica a creantei. &uantumul creantei care conditioneaza admisibilitatea cererii introducti e este numit I aloare prag si difera n functie de raportul )uridic din care iz oraste creanta ,art. + pct (* din 3ege-' K daca creanta iz oraste din raporturi de munca creanta trebuie sa aiba un cuantum superior alorii nsumate a ? salarii medii pe economie, stabilite n conditiile legii si calculate la data formularii cererii introducti e% K in celelalte cazuri creanta trebuie sa aiba un cuantum superior alorii prag de (6.666 lei ,09J-. &onditii cu pri ire la debitor $e lnga conditionarile pri ind creanta, legea continua sa mentina conditia cu pri ire la neac"itarea datoriilor de catre debitor timp de cel putin +6 de zile de la scadenta, in asa fel incat acesta sa fie prezumat in insol enta. Un creditor al debitorului poate introduce o cerere de faliment c"iar la data scadentei obligatiei de plata a debitorului sau, fara a astepta un inter al de +6 de zile, cu conditia probarii faptului ca debitorul n cauza nu a ac"itat de mai mult de +6 de zile datorii scadente fata de alti creditori ai sai. /ermenul de +6 de zile, dupa expirarea caruia incepe sa opereze prezumtia, poate fi considerat ca a and caracterul unui termen de gratie, fiind menit sa e ite declansarea procedurii mpotri a debitorilor aflabi n dificultabi financiare temporare. 1.!.Cererea Camerei de Comert si Industrie &amerele de comert si industrie teritoriale si asociatiile cooperatiste teritoriale, respecti nationala, or putea introduce cerere mpotri a debitorului care, potri it datelor de care acestea dispun, se afla intr#o situatie notorie de insol enta, care este o c"estiune relati a lasata la aprecierea instantei. 2. 4po6itii la cererea de declansare a procedurii 2.1.4po6itia creditorilor la cererea introductiva a debitorului &reditorii debitorului pot depune opozitie mpotri a desc"iderii procedurii. 3egea nu pre ede termenul n care trebuie formulata opozitia, ci doar faptul ca n termen de *4 de zile de la emiterea notificarii, )udecatorul#sindic a cita creditorii si debitorul la o sedinta n urma careia a solutiona, deodata, printr#o nc"eiere, toate opozitiile ,art. +( din 3ege-. 2.2.Contestatia debitorului fata de cererile introductive ale creditorilor !ebitorul poate face contestatie n termen de 4 zile de la primirea copiei cererii

creditorului2creditorilor, care este comunicata de catre )udecatorul sindic. 3a cererea debitorului, pentru moti e temeinice, )udecatorul#sindic i poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, n termen de maximum +6 de zile, la o banca, o cautiune de cel mult +6T din aloarea creantelor. &autiunea a fi restituita creditorilor, daca cererea lor a fi admisa. !aca cererea a fi respinsa, cautiunea poate fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitor, ca urmare a introducerii cererii.!aca cautiunea nu este consemnata n termen, cererea introducti a a fi respinsa. )fectele descCiderii procedurii 1. DescCiderea procedurii !aca cererea debitorului ndeplineste conditiile de admisibilitate )udecatorul#sindic a pronunta o sentinta de desc"idere a procedurii, data desc"iderii procedurii fiind data pronuntarii sentintei. (.*. Efectele desc"iderii procedurii asupra debitorului, administratorilor statutari ai acestuia. Efecte neretroacti e asupra patrimoniului debitorului. (.*.(. 9bligatiile debitorului deri nd din desc"iderea procedurii A. 9bligatia de a comunica acte si informatii% H. 9bligatia de publicitate fata de terti a desc"iderii procedurii. !upa ramnerea ire ocabila a "otarrii de desc"idere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administrator sau lic"idator or cuprinde, n mod obligatoriu si cu caractere izibile, n limbile romana, engleza si franceza, mentiunea Iin insol enta. !upa intrarea n reorganizare )udiciara sau faliment, actele si corespondenta or purta mentiunea Iin reorganizare )udiciara sau, dupa caz Iin faliment. (.*.*. Indisponibilizarea actiunilor sau partilor sociale detinute de catre administratori # !upa ce desc"iderea procedurii administratorii statutari ai societatii comerciale debitoare pot nstraina actiunile sau partile lor sociale, detinute la debitorul care face obiectul procedurii numai cu acordul )udecatorului#sindic (.*.+. 0idicarea dreptului de administrare a acti itati si a erii debitorului 8 0idicarea dreptului de administrare si numirea unui administrator )udiciar sau lic"idator inter ine numai atunci cnd' K !ebitorul nu a declarat intentia de reorganizare% K Xudecatorul sindic a dispus nceperea falimentului% K 3a cererea creditorilor, comitetului creditorilor, comitetului asociatilor2actionarilor, camerei de comert si industrie teritoriale etc a nd ca )ustificare pierderile continue din a erea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de acti itate. K !aca )udecatorul sindic din oficiu sau la cererea creditorilor, camerei de comert sau actionarilor debitorului considera necesara si oportuna

ridicarea dreptului de administrare datorita existentei unor indicii iznd existenta unor fraude, manopere dolozi e sau incompetenta ori adit gresita conducere a afacerilor debitorului de catre organele de conducere ale acestuia (.*.. =upra eg"erea acti itatii !upa desc"iderea procedurii desfasurarea acti itatii debitorului se afla sub supra eg"erea creditorilor, adunarii actionarilor si a )udecatorului sindic, indiferent daca administrarea acti itatii debitorului a fost ridicata sau nu. (.*.4 Interdictia constituirii de garantii # reglementarea actuala este mai extinsa si include, c"iar daca nu se face referire expresa, interdictia constituirii de garantii, cu exceptia cazurilor n care acestea sunt autorizate de catre )udecatorul sindic sau ndeplinesc alte conditii instituite de lege care au condus la ncetarea platilor 2. )fectele descCiderii procedurii fata de creditori *.(.# =uspendarea tuturor actiunilor )udecatoresti &a urmare a desc"iderii procedurii, recuperarea indi iduala si independenta a creantelor creditorilor nceteaza, ncepnd o procedura de recuperare colecti a si n comun *.*.=uspendarea cursului prescriptiei !esc"iderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor )udiciare sau extra)udiciare initiate n mod indi idual de creditori asupra debitorului sau bunurilor sale ,art. +?-. /ermenele de prescriptie si or relua cursul dupa mplinirea unui termen de +6 de zile de la nc"iderea procedurii. *.+.=uspendarea curgerii dobnzilor creantelor negarantate =uspendarea cursului dobnzilor se aplica creantelor creditorilor c"irografari, care nu au garantii reale sau personale, indiferent de persoana creditorului ,statul, creditori persoane pri ate etc.-, precum si partii negarantate din creantele garantate *... Jotificarea creditorilor. &onstituirea masei credale !upa desc"iderea procedurii creditorii debitorului or fi notificati in ederea constituirii masei credale.

3rocedura insolventei 7 Re,ismul Huridic al actelor juridice ale debitorului incCeiate inainte de declansarea procedurii Efectele retroacti e ale desc"iderii procedurii cu pri ire la actele nc"eiate anterior desc"iderii procedurii 1. 2nularea actelor frauduloase "ncCeiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor

Art. .. din 3ege da posibilitatea administratorului sau dupa caz lic"idatorului de a initia actiuni pentru anularea actelor frauduloase nc"eiate de debitor n dauna drepturilor creditorilor, pe parcursul unei perioade de + ani anterioara desc"iderii procedurii. 1. 2nularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale cFtre terti *.(.Actele a caror anulare se poate cere A. Acte de transfer cu titlu gratuit efectuate n cei + ani anteriori desc"iderii procedurii, cu exceptia sponsorizarilor n scop umanitar, inclusi actele simulate # cum ar fi donatiile deg"izate # n masura n care se poate proba simularea. H Operatiuni comerciale n care prestatia debitorului depaseste adit pe cea primita, efectuate n cei + ani anteriori desc"iderii procedurii% &. Acte 3nc1eiate de debitor cu intentia de a leza drepturile creditorilor =unt anulabile actele de orice natura nc"eiate de catre debitor n cei + ani anteriori desc"iderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza n orice alt fel drepturile.. !. Transferuri de proprietate din perioada imediat anterioar4 desc1iderii procedurii =e poate solicita anularea actelor de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele (*6 de zile anterioare desc"iderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina n caz de faliment al debitorului este mai mica dect aloarea actului de transfer% E. Constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era c"irografara, n cele (*6 de zile anterioare desc"iderii procedurii. E. *l4tile anticipate ale datoriilor, efectuate n cele (*6 de zile anterioare desc"iderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara desc"iderii procedurii. F. Operatiuni comerciale, nc"eiate, n anul anterior desc"iderii procedurii, cu persoane aflate n raporturi )uridice cu debitorul, daca sunt n paguba intereselor creditorilor. *.*.=ituatia tertilor dobnditori si subdobnditori in cazul anularii actului ,art. .@ si.AA. /ertul dobnditor de buna credinta n cadrul unui transfer patrimonial, anulat de catre tribunal a trebui sa restituie a erii debitorului bunul transferat sau, daca bunul nu mai exista, aloarea acestuia de la data transferului efectuat de catre debitor. &a urmare a acestei restituiri, tertul dobnditor a obtine o creanta mpotri a a erii debitorului de aceeasi

aloare cu restituirea, a nd alaturi de ceilalti creditori dreptul de a o recupera ca urmare a procedurii colecti e. H. /ertul dobnditor rea#credinta n cadrul unui transfer patrimonial a restitui bunul sau aloarea acestuia la data transferului fara a a ea posibilitatea nregistrarii creantei sale mpotri a a erii debitorului. &. /ertul dobnditor cu titlu gratuit de buna#credinta a restitui bunurile n starea n care se gasesc, iar n lipsa acestora, a restitui diferenta de aloare cu care s#a mbogatit. !. /ertul dobnditor cu titlu gratuit de rea credinta a restitui, n toate cazurile, bunul sau ntreaga aloare, precum si fructele percepute. E. /ertul subdobnditor a putea fi obligat sa restituie bunul sau aloarea acestuia n cazul ndeplinirii cumulati e a doua conditii' K 9 conditie obiecti a' nu a platit aloarea corespunzatoare a bunului% K 9 conditie subiecti a' cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat. !aca subdobnditorul este sot, ruda sau afin pna la gradul al patrulea inclusi al debitorului, legea prezuma relati ca acesta a cunoscut faptul ca transferul initial putea fi anulat. +. 0egimul )uridic al actelor2contractelor aflate in curs de derulare 3egea consacra un drept de optiune al administratorului sau dupa caz al lic"idatorului de a mentine sau denunta contractele aflate n curs de executare, care au fost nc"eiate de catre debitor anterior desc"iderii procedurii. 3egea face diferentieri pe categorii de contracte si precizeaza care sunt drepturile corelati e ale cocontractantilor debitorului 3rocedura insolventei 7 Reor,ani6area 3rocedura reor,ani6Frii consta fie n reorganizarea acti itatii debitorului, fie n lic"idarea unor bunuri din patrimoniul debitorului 3egea consacra principiul preeminentei reorganizarii fata de faliment. 3lanul de reor,ani6are 0eorganizarea se efectueaza n baza unui plan 8 de reorganizare a acti itatii sau de lic"idare a unor bunuri din patrimoniul debitorului propus de participanti, publicat, otat de catre creditori si confirmat de catre )udecatorul sindic. 3a elaborarea $lanului si n continutul acestuia se tine cont de faptul ca executarea $lanului nu poate depasi o perioada de + ani, care ncepe sa curga de la data confirmarii planului si de principiul egalitatii de tratament a creditorilor care fac parte din aceeasi categorie. =e admit nsa diferentieri ntre categorii diferite de creante )$ecutarea planului de reor,ani6are ( 9bligatia ndeplinirii masurilor stabilite prin planul confirmat de reorganizare

!ebitorul este obligat sa respecte si sa aduca la ndeplinire masurile pre azute n planul de reorganizare confirmat, ndeplinind, fara ntrziere, sc"imbarile de structura pre azute n plan. &reantele creditorilor sunt modificate definiti conform planului de reorganizare confirmat ,reducerea proportionala a alorii creantelor, stergerea dobnzilor sau penalitatilor de ntrziere, reesalonarea platilor n contul creantelor, reducerea salariilor etc.-. *. Administrarea acti itatii si a erii debitorului pe perioada reorganizarii !upa confirmarea unui plan de reorganizare si pe parcursul executarii acestuia, debitorul a exercita dreptul de administrare a acti itabii si a erii sale, n conformitate cu planul, singur sau, dupa caz, sub supra eg"erea administratorului, pna cnd )udecatorul sindic a dispune, moti at, ca reorganizarea sa nceteze si sa se faca lic"idarea a erii debitorului +. Eurnizarea utilitatilor pe parcursul reorganizarii Eurnizorii de ser icii # electricitate, gaze naturale, apa, ser icii telefonice sau altele similare # nu au dreptul, n perioada de reorganizare, sa sc"imbe, sa refuze ori sa ntrerupa temporar un astfel de ser iciu catre debitor sau catre a erea debitorului . 9bligatii de raportare. !ebitorul sau, dupa caz, administratorul a trebui sa prezinte, trimestrial, rapoarte )udecatorului#sindic asupra situatiei financiare a a erii debitorului 8ncetarea Reor,ani6Frii $rocedura reorganizarii nceteaza n urmatoarele doua situatii' ,a- $lanul de reorganizare a fost n ntregime adus la ndeplinire, creditorii recuperndu si creantele conform planului ,art. ((5-% ,b- Intrarea debitorului n faliment. !aca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea acti itatii aduce pierderi a erii sale, administratorul sau oricare dintre creditori poate solicita )udecatorului sa aprobe intrarea n faliment. 3rocedura insolventei 7 -alimentul 1 Ca6uri de declansare a procedurii falimentului ' A. !aca debitorul si#a declarat intenbia expresa de a intra n faliment, prin cererea sa de desc"idere a procedurii% H. !aca debitorul nu si#a declarat n termenul si conditiile pre azute de lege intentia de reorganizare sau de a#si lic"ida n ederea ac"itarii datoriilor o parte din patrimoniu sau ntregul patrimoniu conform unui plan si nici unul dintre celelalte subiecte ndreptatite nu a propus un plan de reorganizare, n conditiile pre azute de lege%

&. !aca debitorul si#a declarat intentia de reorganizare, dar nici el si nici unul dintre celelalte subiecte ndreptatite nu au propus un plan de reorganizare, n termenele si conditiile legii !. !aca nici un plan propus de catre oricare dintre participanbi nu a fost acceptat si confirmat% E. !aca obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt ndeplinite, n conditiile pre azute n planul de reorganizare confirmat, iar administratorul sau creditorii solicita )udecatorului sindic intrarea n faliment% E. !esfasurarea acti itatii debitorului n decursul reorganizarii aduce pierderi a erii sale, iar administratorii sau creditorii solicita )udecatorului sindic intrarea n faliment% 2. 8ncCeierea prin care se decide intrarea in faliment $rin nc"eierea prin care se decide intrarea n faliment )udecatorul# sindic a pronunta dizol area societatii debitoare si a dispune primele masuri legate de faliment' ,a- ridicarea dreptului debitorului de administrare a a erii sale% ,b- desemnarea unui lic"idator, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia% ,c- termenul maxim de predare a gestiunii a erii de la debitor2administrator catre lic"idator, mpreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa desc"iderea procedurii% ! Basurile procedurale care urmea6F intrFrii in faliment Intrarea debitorului in faliment este urmata de masuri procedurale desfasurate sub supra eg"erea )udecatorului sindic si care izeaza in principiu' K Jotificarea creditorilor cu pri ire la intrarea debitorului in faliment K =igilarea bunurilor debitorului K In entarierea bunurilor din patrimoniul debitorului K =tabilirea masei credale #. )fectuarea licCidFrii 3ic"idarea bunurilor debitorului a ncepe imediat dupa afisarea tabelului creantelor definiti consolidat si a fi efectuata de lic"idator sub controlul )udecatorului sindic. 3ic"idarea se realizeaza prin anzarea bunurilor debitorului. A. 7odalitati de nzare a bunurilor ,a- Hunurile pot fi ndute n bloc # ca un ansamblu n stare de functionare. In caz de necesitate sau utilitate a nzarii n bloc, lic"idatorul a prezenta )udecatorului#sindic un raport n care or fi indicate, descrise

si e aluate bunurile ce urmeaza a fi ndute mpreuna, precizndu#se si sarcinile de care, e entual, sunt gre ate, nsotit de propuneri iznd modalitatile de nzare. 9 copie de pe raport a fi depusa la grefa tribunalului, unde a putea fi studiata de orice persoana interesata. In termen de maximum +6 de zile de la data depunerii raportului )udecatorul# sindic a con oca adunarea creditorilor, nstiintndu#i despre posibilitatea studierii raportului. !aca adunarea creditorilor aproba raportul, prin otul titularilor tuturor creantelor garantate cu bunuri incluse n ansamblu si al titularilor unei ma)oritati simple, prin aloare, a creanbelor c"irografare prezente, )udecatorul#sindic a da o nc"eiere, prin care a dispune ca lic"idatorului sa efectueze actele si operatiunile de lic"idare, n conditiile propuse prin raport. Aceeasi procedura se aplica si pentru autorizarea nzarii n bloc a creantelor detinute de debitor mpotri a unor terte persoane% ,b- >nzare bunurilor n mod indi idual. In masura n care nu se aproba nzarea bunurilor n bloc sau daca este mai profitabil ca bunurile sa fie ndute separat lic"idatorul a inde bunurile n mod indi idual ,c- >nzarea directa a imobilelor se poate face doar n baza aprobarii )udecatorului sindic, pe baza propunerii lic"idatorului, n care este identificat bunul si sarcinile de care este gre at. In termen de +6 e zile de la primirea propunerii lic"idatorului, )udecatorul#sindic a con oca o sedinta notificnd propunerea debitorului si creditorilor cu garantii reale asupra bunului si nstiintndu#i despre posibilitatea de a depune contestabii moti ate cu cel putin 4 zile nainte de data con ocarii. In cadrul sedintei )udecatorul#sindic a solutiona toate contestatiile si a decide, prin nc"eiere, asupra propunerii formulate de lic"idator.Inc"eierea a fi notificata creditorilor si debitorului, daca nu au dat urmare citarii, afisata la imobilul care urmeaza a fi ndut si publicata n doua ziare locale de larga difuzare. >nzarea a putea fi facuta numai dupa expirarea unui termen de *6 de zile de la data ultimei publicatii n ziar, sub sanctiunea nulitatii. ,d- Hunurile or fi ndute prin negociere directa, iar daca aceasta nu se poate prin licitatie, n conditiile pre azute de &odul de procedura ci ila% ,e- >alorile mobiliare or fi ndute n conformitate cu reglementarile pri ind pietele de capital si alorile mobiliare. H E aluarea bunurilor 3ic"idatorul poate anga)a un expert contabil pentru a#l a)uta la stabilirea preturilor bunurilor debitorului. Hunurile or fi e aluate att indi idual, ct si n ansamblu # n bloc &. &olectarea sumelor care rezulta n urma nzarii bunurilor

&ontractele de nzare#cumparare or fi nc"eiate de catre lic"idator. =umele realizate din nzari or fi depuse n contul desc"is n conformitate cu art. . alin. ,*- din 3ege, recipisele fiind predate )udecatorului#sindic >eniturile obtinute din administrarea cladirilor sau a altor bunuri ale a erii debitorului or fi depuse n contul a erii acestuia si or fi mpartite creditorilor n acelasi timp cu pretul obtinut din nzarea acelor bunuri. *rocedura insolventei 5 Distribuirea sumelor realizate ca urmare a licCidarii 1 3lanul de distribuire Eondurile obtinute din nzarea bunurilor debitorului se distribuie catre creditori 3a fiecare + luni, calculate de la data nceperii lic"idarii, lic"idatorul a prezenta )udecatorului#sindic un raport asupra fondurilor obtinute din lic"idare si din ncasarea de creante si un plan de distribuire ntre creditori. 0aportul a pre edea si plata retributiei sale si a celorlalte c"eltuieli cu taxele, timbrele si altele similare aferente procedurii. 2. 4rdine de distribuire In elaborarea planului de distribuire se a tine cont de ordinea platii creantelor indicata de art. (6@' (. taxele, timbrele si orice alte c"eltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusi c"eltuielile necesare pentru conser area si administrarea bunurilor din a erea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor anga)ate n conditiile art. A, art. (5 alin. ,(-, art. *(, art. ** si ale art. ?* alin. ,+-, sub rezer a celor pre azute la art. ?A alin. ,+-% *. creantele reprezentnd creditele, cu dobnzile si c"eltuielile aferente, acordate de societatile bancare dupa desc"iderea procedurii, precum si creantele rezultnd din continuarea acti itatii debitorului dupa desc"iderea procedurii% +. creantele iz orte din raporturi de munca, pe cel mult ? luni anterioare desc"iderii procedurii% .. creantele bugetare% 4. in conditiile art. (6? alin. ,+-, creantele garantate cu ipoteci, ga)uri sau alte garantii reale mobiliare, ori drepturi de retentie, de orice fel% ?. creantele reprezentnd sumele datorate de catre debitor unor terti n baza unor obligatii de ntretinere. alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mi)loacelor de existenta% 5. creantele reprezentnd sumele stabilite de )udecatorul#sindic pentru ntretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica%

@. creantele reprezentnd credite bancare, cu c"eltuielile si dobnzile aferente, cele rezultate din li rari de produse, prestari de ser icii sau alte lucrari, precum si din c"irii% A. alte creante c"irografare% (6. creantele subordonate, n urmatoarea ordine de preferinta' ((. creditele acordate persoanei )uridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinnd cel putin (6T din capitalul social% (*. creantele iz ornd din acte cu titlu gratuit% (+. creantele asociatilor sau actionarilor persoanei )uridice debitoare, deri nd din dreptul rezidual al calitatii lor, n conformitate cu pre ederile legale si statutare.
!. 3rincipiile dupF care se reali6ea6F distribuirea

A. Principiul egalittii creditorilor din cadrul aceleiasi categorii

&onform art. ((6 creditorii cu acelasi rang de prioritate or primi din sumele obtinute ca urmare a lic"idarii sume proportionale cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul definiti consolidat. Altfel spus creditorii din aceeasi categorie sunt tratati n mod egal participnd la distribuire proportional cu ponderea pe care o detin creantele lor n cadrul tabelului consolidat. In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii alorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora or primi o cota falimentara, reprezentnd suma proportionala cu procentul pe care creanta lor l detine n categoria creantelor respecti e. ,art. ((( alin *0. 3rincipiul satisfacerii "n "ntre,ime a creantelor din cate,oria ierarCic superioara /itularii de creante dintr#o categorie or participa la distribuirea sumelor rezultate din lic"idare numai dupa satisfacerea n ntregime a titularilor de creante din categoria ierar"ic superioara, potri it ordinii pre azute la art. (6@. !istribuirea fondurilor obtinute din nzarea bunurilor debitorului, gre ate, n fa oarea creditorului, de ipoteci, ga)uri sau alte garantii reale mobiliare ,art. (6?Aceste fonduri se or distribui n urmatoarea ordine' ,a- taxe, timbre si orice alte c"eltuieli aferente nzarii bunurilor respecti e, inclusi c"eltuielile necesare pentru conser area si administrarea acestor bunuri, precum si plata retributiilor lic"idatorului% ,b- creantele creditorilor garantati, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, ma)orarile si penalitatile de orice fel, precum si c"eltuielile. !aca sumele realizate din nzarea bunurilor gre ate de sarcini or fi insuficiente pentru plata n ntregime a creantelor garantate, creditorii or a ea, pentru diferenta, creante c"irografare care or eni n concurs cu alte creante c"irografare. !aca dupa plata creantelor creditorilor garantati rezulta o diferenta n plus, aceasta a fi depusa prin gri)a lic"idatorului, n contul a erii debitorului. #. Raportul final asupra licCidFrii !upa lic"idarea bunurilor din a erea debitorului, lic"idatorul a supune examinarii si aprobarii )udecatorului#sindic un raport final mpreuna cu un bilant

general, care se comunica n copie tuturor creditorilor si debitorului si se afiseaza la usa tribunalului.

Procedura insolventei - Inchiderea Procedurii. Raspunderea Inchiderea procedurii falimentului

(. &azurile in care inter ine nc"iderea procedurii i- daca sunt ndeplinite cumulati urmatoarele conditii' K )udecatorul#sindic a aprobat raportul final, K toate fondurile sau bunurile din a erea debitorului au fost distribuite K fondurile nereclamate au fost depuse la banca. ,i- c"iar nainte ca bunurile din a erea debitorului sa fi fost lic"idate n ntregime, daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute ,Art. ((A,ii- .daca, la expirarea termenului pentru nregistrarea cererilor de admitere a creantelor, )udecatorul#sindic constata ca nu s#a depus nici o cerere. In acest caz )udecatorul sindic odata cu nc"iderea procedurii a re oca si "otarrea de desc"idere a procedurii. 0eglementarea anterioara 9F +@2*66* pre edea un caz de nc"idere a procedurii falimentului, la care s#a renuntat in actuala reglementare. Astfel conform art. ((@ din reglementarea anterioara n orice stadiu al procedurii )udecatorul sindic putea pronunta o nc"eiere de nc"idere a procedurii daca constata ca bunurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi c"eltuielile administrati e si nici un creditor nu se oferea sa a anseze sumele corespunzatoare Efectele nc"iderii procedurii (. Eata de )udecatorul#sindic, administrator si lic"idator ,Art. (**Acestia mpreuna cu toate persoanele care i#au asistat sunt descarcati de orice ndatoriri sau responsabilitati cu pri ire la procedura, debitor si a erea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati. *. Eata de debitor ,Art. (*+$rin nc"iderea procedurii falimentului, debitorul persoana fizica a fi descarcat de obligatiile pe care le a ea nainte de intrarea n faliment cu urmatoarele exceptii' K !ebitorul gasit ino at de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase a fi descarcat de obligatii numai n masura n care creantele creditorilor au fost platite n cadrul procedurii K !ebitorul persoana fizica care a beneficiat, intr#o procedura de reorganizare sau de faliment anterioara, de o masura similara inter enita cu cel mult 4 ani anterior desc"iderii procedurii subsec ente, cu exceptia cazului in care dupa desc"iderea unei astfel de proceduri anterioare aceasta a fost nc"isa datorita nedepunerii nici unei cereri de nregistrare de creante. K !ebitorul nu este descarcat de obligatiile contractate dupa desc"iderea procedurii In aceste cazuri creditorii si or pastra dreptul de a recupera restul crean elor lor. !escarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fide)usorului sau codebitorului principal.

+. Eata de creditori &u exceptia celor trei cazuri n care debitorul nu este descarcat de obligatiile sale creditorii care au participat la $rocedura insol entei nu#si or mai putea recupera partea din creante nesatisfacute n cadrul procedurii. &reditorii care nu au luat parte la procedura si la distribuirea sumelor rezultate, nu#l or mai putea urmari pe debitor in condibiile dreptului comun pentru recuperarea creantelor anterioare desc"iderii procedurii.

Rspunderea membrilor organelor de conducere

1. &atura rFspunderii Xudecatorul sindic poate dispune ca o parte a datoriilor sa fie acoperite de catre membrii organelor de conducere a debitorului persoana )uridica, care prin fapta lor au generat starea de insol abilitate a debitorului. Aceasta pre edere legala este o aplicare a principiului repararii pre)udiciului cauzat, urmnd practic regulile raspunderii ci ile delictuale. In masura in care faptele persoanelor din conducerea debitorului constituie infracbiuni, acestea or a ea e ident si o raspundere penala care se cumuleaza celei ci ile. =#a considerat in literatura de specialitate ca in unele cazuri raspunderea ci ila a membrilor organelor de conducere poate mbraca forma unei raspunderi ci ile contractuale. =umele recuperate de la membrii organelor de conducere prin executarea silita a acestora or intra n a erea debitorului si or fi destinate, n caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii acti itabii debitorului, iar n caz de faliment, acoperirii pasi ului 2. 3ersoanele care pot fi trase la rFspundere

Pot fi trasi la rspundere din punct de vedere patrimonial membrii organelor de conducere a debitorului persoan juridic care au detinut calitatea de administratori, directori sau cenzori. In literatura de specialitate s-a considerat c enumerarea legii este exemplificativ, putnd fi trase la rspundere orice persoane care in fapt si sau in drept au exercitat functii similare cu cele enumerate de lege. De retinut este faptul c rspunderea opereaz numai pentru cei care au svrsit personal anumite fapte care au contribuit la generarea strii de insolvent, indiferent dac aceste fapte au fost sau nu svrsite in exercitarea unor atributii de drept sau de fapt.
Faptele si actele care atrag invocarea a r4spunderii 6art. (*.0aspunderea pentru acoperirea unei parti a pasi ului debitorului inter ine in cazul sa rsirii urmatoarelor fapte enumerate limitati de lege' ,a- Eolosire bunurilor sau creditelor societatii n folosul propriu sau n cel al unei alte societati% ,b- Efectuarea de acte de comert n interes personal, sub acoperirea societatii debitoare in cadrul procedurii falimentului% ,c- !ispozitia, data n interes personal, de continuarea unei acti itati care ducea n mod adit societatea la ncetarea de plati% ,d- binerea unei contabilitati ficti e, determinarea disparitiei unor documente contabile sau nentocmirea contabilitatii n conformitate cu legea%

,e- deturnarea sau ascunderea unei parti din acti ul societatii sau marirea, n mod ficti a pasi ului acesteia% ,f- utilizarea de mi)loace costisitoare si ineficiente economic in ederea procurarii de resurse financiare n scopul ntrzierii ncetarii de plati% ,g- efectuarea sau dispunerea unei plati preferentiale catre un creditor n dauna celorlalti creditori in luna precedenta ncetarii platilor. *rocedura r4spunderii 0aspunderea membrilor organelor de conducere este anga)ata pe baza unei sesizari a )udecatorului sindic depusa de catre oricare dintre participantii la procedura. Xudecatorul sindic se poate autosesiza si din oficiu pe baza datelor din dosarul cauzei. In masura n care )udecatorul sindic considera sesizarea ntemeiata se a pronunta prin nc"eiere si a dispune masuri asiguratorii. Executarea silita mpotri a persoanelor din conducerea debitorului persoana )uridica se efectueaza potri it &odului de procedura ci ila, cu exceptia cazurilor n care exista pre ederi legale speciale.