Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

CAPITOLUL I* DOINA UDRESCU NOTIUNI INTRODUCTI+E PRI+IND DREPTUL A,ACERILOR

Universitatea Dunarea de Jos din Galati

(-( CONCEPTUL DE DREPT COMERCIAL SI DREPT AL A,ACERILOR

Evenimentul major al sfrsitului de secol si de mileniu l reprezinta Revolutiile din Europa Centrala si de Est att n planul relatiilor politice si sociale, ct si n cel al relatiilor economice, inclusiv al celor comerciale. Schimbarea revolutionara a constituit o abandonarea monopolului de stat si promovarea liberei initiative. DREPT COMERCIAL !n "roclamatia Revolutiei Romne din #$%$ se stipuleaza &restructurarea ntre'ii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei. Eliminarea metodelor administrativ birocratice de conducere economica centralizata si promovarea liberei initiative si a competentei n # . toate sectoarele economice( )ptnd pentru economia de piata, principiu nscris n art.#*+ din Constitutia Romniei, a fost necesara adoptarea unor le'i care sa re'lementeze principalele institutii juridice specifice oricarei economii de piata. Astfel ca dupa ,- de ani de absenta, locul important al disciplinei &.reptul comercial( a fost reluat, aceasta fiind introdusa ca obiect de studiu n facultatile de drept, de administratie publica, stiinte economice si politehnica. "roblemele comple/e pe care le ridica astazi 'estiunea a'entilor n orice loc lume, omuleconomice de afaceri realizate si nu economici care sunt diversificati pen activitatile nainte de a-siinterpunerea calcula cstigul, numai pe comertul propriu zis 0adica n si circulatia bunurilor si evalueaza riscul. Abia dupa aceea bate valorilor1 au condus la concluzia ca denumirea de &.rept comercial( nu palma cu partenerul de afaceri. mai este satisfacatoare. .e aceea n prezent se apeleaza la o noua denumire de .rept al Afacerilor, chiar daca nu este o opinie unitara . .reptul afacerilor constituie o adeva rata tehnica , att a or'anizarii relatiilor economice, culturale, precum si a relatiilor politice 2 dat fiind pastrarea de catre stat a unui important rol n crearea cadrului le'islativ si or'anizatoric, necesar comertului national si international. IS !"#$%&%$#'(%$&'$" 3umea afacerilor, ca deN altfel orice forma de or'anizare sociala, se subordoneaza re'ulilor 'enerale ale vietii societatii. Aceste re'uli se completeaza cu obli'atia respecta rii unor principii esentiale, care implica buna credinta a partenerilor comerciali si realizarea acestor profesii prin folosirea tuturor descoperirilor ct si a metodelor stiintifice apte sa asi'ure prosperitatea partenerilor, a economiilor nationale, dar si prosperitatea Editura EUROPLUS tuturor locuitorilor planetei. Galati) '&(&
#

"roclamat ia Revolutiei Romne din 44 .ecembrie #$%$

Aceasta nseamna ca oamenii de afaceri, nainte de a ncepe activitatea lor comerciala , trebuie sa alea'a unul din numeroasele modele juridice de or'anizare, asumndu si si obli'atia respectarii unor re'uli juridice importante. 5ndiferent de terminolo'ia folosita, necesitatea instituirii unor norme le'ale speciale pentru activitatea comerciala decur'e din urmatoarele le'i obiective6 rapiditatea, punctualitatea, creditul reciproc si securitatea. &.reptul afacerilor( are un domeniu mai ntins dect &.reptul comercial( cuprinznd si aspecte de drept fiscal, de drept al muncii, de drept civil 0protectia consumatorilor1, de drept public 0interventia statului n economie1. .reptul afacerilor, prin specificul sau este o materie pluridisciplinara, devenind o componenta necesara a nvatamntului universitar. El joaca un rol aparte n viata fiecaruia dintre noi. 7u numai oamenii de afaceri care si l nsusesc ca pe o cunostinta profesionala ci si toti ceilalti oameni care nu pot evita conditia de consumator sunt supusi n fiecare clipa a e/istentei lor consecintelor aplicarii normelor sale. Originalitatea Dreptului afacerilor .reptul afacerilor s a desprins din .reptul civil dar continua sa apeleze la normele .reptului civil ca la un drept comun. Art.# din Codul comercial prevede ca 6 &!n comert se aplica le'ea de fata. 8nde ea nu dispune se aplica Codul civil(. )ri'inalitatea .reptului afacerilor decur'e din ori'inalitatea solutiilor si tehnicilor utilizate n practica afacerilor. .reptul afacerilor apare din punct de vedere istoric ca un act de emancipare. )ri'inalitatea solutiilor se 4 6 manifesta sub numeroase aspecte considerarea persoanei, care joaca un rol important n multe obli'atii civile, este cel mai adesea absenta n obli'atiile comerciale, e/ceptnd unele contr acte6 de societate, de mandat, etc. subiectele obli'atiilor comerciale sunt att persoane fizice ct si societatile comerciale9 studiul acestor societati este domeniul rezervat al .reptului Afacerilor9 accentuarea ri'orii obli'atiilor comerciale n scopul 'arantarii securitatii afacerilor prin6 solidaritatea codebitorilor 0art.+4 Cod comercial1, cur'erea de drept a dobnzilor 0art.+* Cod comercial1, neacordarea termenelor de 'ratie 0art.++ Cod comercial1 interzicerea retractului liti'ios 0art.+, Cod comercial1 si re'lementarea procedurii falimentului. .reptul afacerilor poseda mecanisme proprii mai perfectionate, mai simple, mai accesibile 'ndirii omului de afaceri.

(-'- O IECTUL DE STUDIU AL DREPTULUI A,ACERILOR

)biectul .reptului afacerilor l constituie actele si faptele de comert n lumina codului comercial, obli'atiile ce deriva din acestea, statutul juridic al comerciantilor, persoane fizice si persoane juridice, au/iliarii comertului, fondul de comert, concurenta n afaceri, protectia consumatorilor si publicitatea comerciala.

5on :urcu 2 &.reptul afacerilor(, editura Fundatiei &Chemarea(, 5as i, pa'.;

Definitia Dreptului afacerilor Pe baza ac estor elemente, Dreptul afacerilor poate fi definit ca acea ramura a dreptului privat care reglementeaza raporturile juridice izvorte din savrsirea faptelor, actelor si operatiunilor de comert, precum si raporturile juridice la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. Elementele acestei definitii urmeaza a fi aprofundate prin studiul institutiei6 faptelor de comert, comerciantilor, obli'atiilor comerciale, titlurilor comerciale de valoare si cea a procedurii reor'anizarii judiciare si a falimentului.

(-.- LEGILE ECONOMICE O IECTI+E CARE REGLEMENTEA/A ACTI+ITATEA COMERCIALA

Rapiditatea ncheierii si e/ecuta rii tranzactiilor comerciale este de esenta comertului. <arfurile trebuie sa circule ct mai rapid, datorita caracterului lor perisabil si fluctuatiei preturilor &:ime is mone=(. .e aceea se simplifica la ma/imum formalitatile privind ncheierea contractelor, se introduc mecanisme specifice de nastere, transmitere si stin'ere a obli'atilor 0efecte de comert, viramentul, contul curent, etc1 se utilizeaza pe scara tot mai lar'a procedeele informatice, se uzeaza de proceduri rapide pentru e/ecutarea silita a obli'atilor asumate, de termene de prescriptie mai scurte, de arbitraj n caz de liti'iu. Rapiditatea nu poate fi asi'urata fara punctualitate. )bli'atiile asumate trebuie sa fie e/ecutate la scadenta, nici mai trziu, dar nici mai devreme. .e aceea termenul stipulat pentru e/ecutarea obli'atiei poate fi esential, cu consecinta rezolutiunii conventiei 0art.;$ Cod comercial19 judecatorul nu poate acorda termen de 'ratie 0art.++ Cod comercial19 dobnda cur'e de drept din ziua cnd datoria este e/i'ibila 0art.+* Cod comercial1 iar plata cambiei facuta anticipat fata de scadenta este pe riscul trasului 0art.++.din 3 ,%>#$*+1. Creditul reciproc este de natura operatiunilor comerciale. 8n comerciant are nevoie de timp pentru a si e/ecuta obli'atiile asumate. .e multe ori el se obli'a sa dea ceea ce nu are nca, dar va avea, la scadenta. .e aceea fiecare comerciant este creditat de ceilalti cu ncredere ca este n masura sa si onoreze la scadenta obli'atiile asumate, iar incapacitatea de plata este un indiciu major care aduce 'rave perturbari comertului si care justifica interventia justitiei 03e'ea ;+>#$$,1. Alaturi de creditul comercial n forma ncrederii n capacitatea fiecaruia de a si e/ecuta la scadenta obli'atia asumata este prezent n ntrea'a activitate comerciala CRE.5:83 acordat de societatile bancare a'entilor economici pentru finantarea operatiunilor comerciale de productie, distributii sau de servicii. Securitatea creantelor este o necesitate care decur'e firesc din CRE.5:. Facilitatea acordarii creditului implica o protectie sporita fata de pericolul nee/ecutarii la scadenta. .e aceea6 codebitorii sunt obli'ati solidar 0art.+4 Cod comercial19 e/ista un sistem eficient de 'arantii personale si reale9 e/ecutarea silita devine colectiva n cazul incapacitatii de plata a debitorului 03e'ea nr.;+>#$$,19 functioneaza un formalism specific al mecanismelor juridice proprii 0efecte de comert1 care se +

bazeaza pe caracterul abstract al obli'atiei cambiale9 este facilitata dovada obli'atiei debitorului 0art.+, si +; Cod comercial1 sunt instituite proceduri simple si rapide pentru valorificarea 'arantilor 0art.+%4 Cod comercial1. Aceste multiple si importante re'lementari specifice fac necesara o delimitare ct mai precisa a obli'atiilor comerciale fata de obli'atiile civile. Ea se realizeaza cu ajutorul a doua criterii de determinare a comercialitatii obli'atiilor. a1. criteriul obiectiv, constnd n descrierea laturii obiective a faptelor si actelor de comert 0art.*,,,; Cod comercial19 b1. criteriul subiectiv constnd n instituirea prezumtiei ca obli'atiile unui comerciant sunt comerciale 0art.+ Cod comercial1.

(-0- CORELAREA DREPTULUI A,ACERILOR CU ALTE RAMURI ALE DREPTULUI (- CORELATIA CU DREPTUL CI+IL .

Ca subramuri de drept privat, dreptul afacerilor si dreptul civil re'lementeaza, n principal, raporturile patrimoniale, bazate pe e'alitatea juridica a partilor. .reptul comercial nsa pr iveste num ai raporturi care au ca izvor savrsirea faptelor de comert si raporturi la care participa persoanele care au calitatea de comerciant, pe cnd dreptul civil are ca obiect toate celelalte raporturi patrimoniale, precum si raporturile personale nepatrimoniale. Corelatia dintre .reptul afacerilor si dreptul civil este definita de art.# Cod comercial. &!n comert se aplica le'ea de fata . 8nde ea nu dispune se aplica Codul civil. .reptul civil reprezinta drept comun fata de .reptul comercial. Raporturile juridice na scute din faptele de comert sunt 'uvernate de Codul comercial si celelalte le'i comerciale, dar n masura n care le'islatia comerciala nu ar oferi o norma speciala se vor aplica normele Codului civil si ale le'islatiei civile.

'- CORELATIA CU DREPTUL PROCESUAL CI+IL

!si are suportul n dispozitiile art. %%$ Cod comercial care prevad6 &E/ercitiul actiunilor comerciale se re'lementeaza de Codul de procedura civila, afara de dispozitiile codului de fata(. .eci, actiunile comerciale sunt supuse normelor procesuale cuprinse n Codul comercial, iar n absenta, normelor codului de procedura civila. "otrivit dispozitiilor art. %%$ Cod comercial &Chiar cnd actul este comercial numai pentru una din parti, actiunile ce deriva dintr nsul sunt de competenta jurisdictiei comerciale(. Astfel, de e/emplu, cererea de sechestru asi'urator sau cererea de poprire asi'uratoare se solutioneaza conform art. +,; si urma toarele din Codul procedural civ il, dar numai &cu dare de cautiune( conform normei speciale din art.$-% din Codul comercial. 7ormele procedurale sunt cuprinse si n le'ile comerciale speciale6 3e'ea nr.,%>#$*+, asupra cambiei si biletului la ordin, 3e'ea nr.*#>#$$-, republicata n #$$%, privind societatile comerciale, 3e'ea nr.;+>#$$,, ,

privind procedura reor'anizarii si lichidarii juridice 3e'ea nr.4;>#$$-, Re'istrul Comertului, 3e'ea cecului si altele.

.- CORELATIA CU DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Ambele ramuri re'lementeaza raporturi patrimoniale, care, prin esenta lor, sunt asemanatoare, adica raporturile nascute din sa vrsirea faptelor de comert. .ar, pe cnd .reptul afacerilor are ca obiect raporturi de drept intern, dintre cetatenii romni ori persoanele juridice de nationalitate romna , .reptul comertului international se refera la raporturi cu elemente de e/tranietate, adica raporturile la care participa persoane fizice ori persoane juridice straine. 8nitatea celor doua cate'orii de raporturi este data si de faptul ca ele sunt 'uvernate de aceeasi re'lementare le'ala 0Cod comercial romn, daca partile ale' le'ea romna ca 2 le/ causae, dar si de unele norme cuprinse n conventiile internationale. .reptul comertului international apare ca un drept special fata de dreptul comercial care reprezinta dreptul comun al comertului.

0- CORELATIA CU DREPTUL ADMINISTRATI+

Chiar daca activitatea comerciala are un caracter particular, fiind desfas urata pe baza proprietatii private, statul intervine pentru a asi'ura o buna or'anizare si desfasurare a acesteia, n vederea protejarii intereselor consumatorilor. 7ormele dreptului administrativ interfereaza activitatea comerciala n temeiul unor re'lementari le'ale bazate pe normele constitutionale 0art#*+ alin.# si 4 din Constitutie1. &Economia Romniei este economie de piata(. Statul este obli'at sa asi'ure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabile pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Curtea Constitutionala a decis ca obli'atia statului de a asi'ura libertatea comertului nu nseamna consacrarea prin le'ea fundamentala, a dezinteresului total al statului asupra modului n care se desfasoara relatiile economice ntr o economie de piata, cu att mai mult cu ct ele au loc ntr o dificila perioada de tranzitie. .e accea statul este n masura sa introduca, prin mijloacele le'ale ce i stau la dispozitie, mecanisme financiare si juridice apte sa asi'ure buna functionare a economiei. !n aceste re'lementari se numara si cele referitoare la Camerele de Comert si 5ndustrie ,Re'istrul Comertului, bursele de valori si marfuri, disciplina contractuala, concurenta comerciala, dobndirea si pierderea calitatii de comerciant, investitiile straine, protectia consumatorilor, sanctionarea faptelor ce constituie activitati comerciale ilicite.

1- CORELATIA CU DREPTUL ,INANCIAR

3e'islatia fiscala are un puternic impact cu activitatea comerciala. !ntruct desfas oara o activitate aducatoare de profit, comercianti se afla ;

sub incidenta re'lementarilor le'ale n materie fiscala. 3ivrarile de bunuri mobile si prestarile de servicii 0operatiunile comerciale1 sunt impozitate indirect, prin :?A, n timp ce importurile sunt supuse, de re'ula, ta/elor vamale. "e ma sura armonizarii le'islatiei romnesti cu le'islatia comunitara re'lementarile n domeniul ta/elor vamale vor fi modificata n concordanta cu normele comunitare. .e aceea este de neconceput desfas urarea comertului fara cunoasterea si respectarea normelor fiscale. 7erespectarea lor atra'e aplicarea unor sanctiuni de drept privat.

%- CORELATIA CU DREPTUL PENAL

Codul comercial, ca si unele le'i comerciale speciale 03e'ea nr.*#>#$$-, 3e'ea nr.4;>#$$-1, cuprinznd, pe ln'a norme de drept privat, norme de drept comercial si norme de drept penal, prin care se asi'ura pr otejarea unor interese 'enerale ce ar putea fi lezate prin acte sau fapte de comert. Astfel prin 3e'e se sanctioneaza penal nerespectarea unor dispozitii privind constituirea si functionarea societatilor comerciale 0art. 4;, 4@; 3e'ea nr.*#>#$$-1 ori ner espectarea unor obli'atii stabilite de 3e'ea Re'istrului Comertului 0art. +, 3e'ea nr.4;>#$$-1. Sunt sanctionate penal si anumite fapte considerate activitati comerciale ilicite 0art., 3e'ea nr.#4>#$$-1 ori concurenta neloiala 0art., 3e'ea ##>#$$#1. Sanctiunile penale se aplica tinnd seama se dispozitiile le'ale ncalcate si principiile dreptului penal.

(-1- I/+OARELE DREPTULUI COMERCIAL

.upa natura lor, izvoarele dreptului comercial se mpart n doua mari cate'orii6 izvoare normative si izvoare interpretative. I2voarele nor3ative includ6 Constitutia Romniei, Codul comercial, le'ile comerciale speciale, hotarrile si ordonantele Auvernului si, cu caracter special, Codul civil si le'ile speciale civile. Constitutia , ca le'e fundamentala, re'lementeaza principiile de or'anizare a activitatii economice. "otrivit art.#*+ din Constitutie, economia Romniei este economie de piata. Statul trebuie sa asi'ure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, protejarea intereselor nationale n activitatea economica Codul comercial , constituie r e'lementarea de baza a activitatii comerciale. El cuprinde norme juridice care re'lementeaza institutiile fundamentale ale .reptului comercial, faptele de comert, comercianti si obli'atiile comerciale. Legile comerciale speciale. 7u tot dreptul comercial este re'lementat de Codul comercial. ) serie de aspecte ale activitatii comerciale sunt re'lementate prin le'e, cu titlu de e/emplu mentionnd 6 3e'ea nr.*#>#$$-, republicata n #$$%, privind societatile comerciale, 3e'ea nr.4;>#$$-, republicata n #$$%, privind Re'istrul Comertului, 3e'ea nr.##>#$$#, privind combaterea concurentei neloiale, 3e'ea nr.,%>#$*+, asupra cambiei si biletului la @

ordin, 3e'ea nr.,$>#$*+, asupra cecului, 3e'ea nr.#4>#$$-, privind protejarea populatiei mpotriva unor activitati comerciale ilicite, 3e'ea +@>#$$#, privind constituirea, or'anizarea si functionarea societatilor comerciale n domeniul asi'urarilor, 3e'ea ,%>#$$%, privind activitatea bancara, 3e'ea #@%>#$*+,privind contractul de consi'natie, 3e'ea;+>#$$, privind procedura reor'anizarii judiciare si a falimentului, etc. Decrete-lege 6 .ecretul 3e'e nr.,+>#$$- privind or'anizarea si desfas urarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, .ecretul 3e'e nr.#*$>$- privind nfiintarea Camerelor de comert si industrie. otarri de !uvern si Ordonante ale !uvernului B.A. 4-#>#$$- privind aprobarea normelor de aplicare a . 3 nr. ,+>$-9 B.A. *$+>#$$, privind obli'atiile ce revin a'entilor economici persoane fizice si juridice n comercializarea produselor de calitate ndelun'ata9 ).A. @->#$$+ privind impozitul pe profit, etc. B.A. #44->#$$- si +->#$$# privind metodolo'ia concesiona rii, ncheierii si locatiei 'estiunii. Codul civil si legile civile speciale Codul civil constituie un izvor subsidiar al .reptului comercial. "otrivit art.#din Codul comercial, n absenta unor norme n Codul comercial se aplica Codul civil. Ca izvor subsidiar al .reptului comercial, o importanta deosebita o au dispozitiile Codului civil privind materia obli'atiilor precum si cele privind contractele speciale 0contractul de vnzare cumparare, contractul de mandat, etc.1. .intre le'ile speciale, care prezinta interes deosebit pentru materia .reptului comercial, mentionam .ecretul nr.*#>#$,+ privitor la persoanele fizice si juridice si .ecretul nr.#;@#$>,% privind prescriptia e/tinctiva. I2voarele inter4retative Rolul acestora este de a ajuta la interpretarea vointei manifestate n raporturile comerciale, ca n cazul uzurilor comerciale sau la interpretarea actelor normative comerciale, n vederea aplicarii lor, ca n cazul doctrinei si practicii judiciare. "zurile comerciale . 8zul 0obiceiul sau cutuma1 este o re'ula de conduita na scuta din practica sociala, folosita vreme ndelun'ata si respectata ca o norma juridica obli'atorie. !n dreptul comercial romn, uzurile comerciale nu sunt izvoare normative. .octrina si practica judiciara recunosc nsa uzurile interpretative 0conventionale1. Acestea devin aplicabile prin vointa pa rtilor si sunt menite sa lamureasca sensul si limitele acestei vointe. Curisprudenta a recunoscut frecvent aplicarea uzurilor portuare 6 uzurile portului Dra ila, Constanta 0"rof. 5on :urcu 2 mentioneaza n .reptul afacerilor ca jurisprudenta 0Codul de comert adnotat 2 Editura Cu'etarea, Ducuresti, #$4;1 distin'e 4 cate'orii de uzuri comerciale6 uzuri le'islative si interpretative. 8zurile le'islative sunt izvoare de drept comercial cu aplicare subsidiara si limitata la situatiile prevazute de le'e1. DOC#R$%& . .octrina nu este un izvor de drept n 'eneral. .octrina comerciala este un instrument important de interpretare a le'ilor comerciale si, deci de aplicare a acestora. Ea este un factor de pro'res

0Stanciu Carpenaru1 al dreptului. Dazata pe re'lementarea le'ala adoptata n perioada postrevolutionara, doctrina se afla n ansamblul de formare. .e multe ori, solutiile ei sunt preluate de le'iuitor si transpuse n acte normative, contribuind astfel la dezvoltarea dreptului comercial. PR&C#$C& judiciara. !n mod traditional, n dreptul nostru, practica judiciara nu a fost recunoscuta ca izvor de drept. Solutiile date de instantele judeca toresti pot constitui un izvor de inspiratie pentru le'iuitorul comercial. 8n rol n interpretarea le'ilor comerciale tinde sa l dobndeasca deciziile Curtii Supreme de Custitie, date n judecarea recursurilor n interesul le'ii. <entionam, n acest sens, .ecizia nr.55>% ? #$$, cu privire la instanta competenta sa solutioneze cererile privind autorizarea functionarii societatilor comerciale. C)7?E7:553E 57:ER7A:5)7A3E .ezvoltarea Comertului international a impus statelor ratificarea unor re'lementari internationale care s e aplica numai n relatiile internationale. Asemenea re'lementari sunt cuprinse n6 Conventiile de la Derna>#+ E #%$- privind transporturile feroviare, Conventia de la ?arsovia>#4 E #$4$ asupra transporturilor aeriene, Conventia de la ?iena>## 5? #%$- asupra contractelor de vnzari internationale de marfuri, Conventia de la Aeneva > @ ?5 #$*- si #$*# privind cambia, Diletul la ordin si CEC ul. I2voarele dre4tului 5o3unitar Avnd n vedere ca n momentul de fata Romnia este stat asociat la 8niunea Europeana 0din #$$*1, si si concetreaza eforturile n directia ndeplinirii conditiilor necesare pentru aderarea la 8E, consideram oportun sa nvederam principalele izvoare ale dreptului comunitar, mai ales ca Romania si a asumat obli'atia armonizarii le'islatiei nationale la cea comunitara. !n acest sens mai multe directive comunitare au fost deja transpuse n le'islatia interna 0e/..irectiva Consiliului ;%>#;#>CEE privind acordarea de 'arantii asociatilor si tertilor la constituirea de societati comerciale 1. .reptul comunitar are doua cate'orii de izvoare6 izvoare primare reprezentate de :ratatele ori'inare 0:ratatul de la "aris #$*# privind CEC) si :ratatele de la Roma #$,@ privind CEE si E8R)A:)< cu modificarile aduse acestora prin :ratatele de le <aastricht #$$4 si Amsterdam #$$@1. izvoare derivate 0de drept derivat1 elaborate si adoptate la nivelul Comunitatii n temeiul si conform procedurii le'islative instituite de catre tratate. !n ceea ce priveste izvoarele de drept derivat, prin art.#%$ al :ratatului de la Roma privind CEE 0Comunitatea Economica Europeana1 sunt preva zute urmatoarele6 re'ulamentul, directiva, decizia si recomandarea. Regulamentul 2 reprezinta instrumentul comunitar de drept derivat cu aplicabilitate 'enerala 2 priveste toate statele membre si toate cate'oriile de subiecte de drept. Re'ulamentul are efect direct si, ca urmare, permite reprezentantilor statelor membre sa invoce direct dispozitiile sale fara a fi

necesar invocarea unor dispozitii interne de transpunere, ntruct re'ulamentul nu trebuie transpus n le'islatia interna. Re'lementarea prin re'ulament prezinta avantaje, deoarece asi'ura coordonarea le'islatiilor interne si chiar uniformizarea acestora n anumite materii. Re'lementare pe aceasta cale e folosita n special n domenii tehnice n care disparitatea normelor poate crea confuzii si disfunctionalitati care ar mpiedica crearea "ietei 8nice. Directiva 2 este instrumentul comunitar care obli'a statele membre la atin'er ea obiectivelor prevazute de actul acesteia la snd forului le'islativ al statului membru modalitatea de inte'rare n sistemul de drept intern. Cele mai importante domenii n care Comunitatile Europene au competenta de re'lementare folosesc directiva datorita fle/ibilitatii ei si datorita libertatii acordate n operatiunea de transpunere. Resortisantii statelor membre nu pot invoca direct dispozitiile directive ci le'ea interna prin care directiva a fost transpusa. .irectiva intra n vi'oare fata de statul membru n momentul n care aceasta a fost transpusa n dreptul intern. !n te/tul directivei este prevazut un termen n care statele au obli'atia sa transpuna prevederile directive, nerespectarea acestui termen atra'nd pentru stat sanctiuni de ordin financiar. Recomandarea este instrumentul comunitar cu efect direct dar lipsit de caracterul coercitiv, aplicarea acesteia fiind limitata la statul membru destinatar. Decizia este instrumentul comunitar derivat cu efect direct care are o aplicare limitata la destinatarii acesteia. Are caracter de constrn'ere astfel nct daca statul destinatar sau cate'oriile profesionale vizate nu respecta dispozitiile deciziei sunt luate masuri cu caracter sanctionator. Spre deosebire de directiva, decizia este obli'atorie n toate elementele ei, nu numai n ce priveste rezultatul de atins.

#-

CAPITOLUL II* ,APTELE DE COMERT '-(- DE,INIREA NOTIUNILOR DE* ,APTE JURIDICE) ACT JURIDIC) OPERATIUNEA JURIDICA SI ,APTELE DE COMERT
Codul comercial romn, spre deosebire de Codul comercial italian din #%%4 si Codul francez din #%-@, re'lementeaza n art.* faptele de comert, iar nu actele de comert. Codul comercial romn nu defineste nici Ffapta de comert(, nici Foperatiunile comerciale( si nici Factul de comert(. El se limiteaza doar la enumerarea unor Facte( si Foperatiuni( pe care le califica drept Ffapte de comert(, prin sa vrsirea ca rora se nasc raporturi juridice ce sunt re'lementate prin le'ile comerciale. "entru a se evita orice confuzie, consideram necesar sa definim Ffaptele juridice(, Factele juridice( si operatiunile juridice. #. 'aptele juridice sunt evenimente si actiuni savrsite fara intentia de a produce efecte juridice 0<. Costin, <. <uresan, ?. 8rsa 2 .ictionar de drept civil, Editura S tiintifica si Enciclopedica, Ducuresti, #$%-, pa'. #;1. 4. &ctul juridic este o manifestare de vointa a uneia sau mai multor persoane, fizice sau juridice, savrsite n scopul de a crea, modific a sau stin'e raporturi juridice civile. *. Operatiunea juridica este un mijloc si o tehnica juridica prin car e se realizeaza n mod concret un act juridic. Fapta de comert a fost definita n literatura de specialitate ce fiind actul prin care se realizeaza producerea de marfuri, e/ecutarea de lucra ri sau servicii ori o interpunere n circulatia ma rfurilor, cu scopul de a obtine profit.

'-'- REGLEMENTAREA ACTELOR SI ,APTELOR DE COMERT

Art. * Cod comercial prevede ca6 Fle'ea considera fapte de comert(6 #. Cumpararile de producte sau de marfuri spre a se revinde, fie n natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a s e nchiria9 asemenea si cumpararea spre a se revinde de obli'atiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comert9 4. ?nzarile de producte, vnzarile si nchirierile de marfuri n natura sau lucrate si vnzarile de obli'atiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comert, cnd vor fi cumparate cu scop de revnzare sau nchiriere9 *. Contractele de report asupra obli'atiunilor de stat sau altor titluri de credit circulnd n comert9 +. Cumpararile sau vnza rile de parti sau actiuni ale societatilor comerciale9 ,. )rice ntreprindere de furnituri9 ;. !ntreprinderile de spectacole publice9

##

@. !ntreprinderile de comisioane, a'entii si oficiuri de afaceri9 %. !ntreprinderile de constructii9 $. !ntreprinderile de fabrici, manufactura si imprimerie #-. !ntreprinderile de editura, libra rie si obiecte de arta, cnd altul dect autorul sau artistul vinde9 ##. )peratiuni de banca sau schimb9 #4. )peratiuni de mijlocire n afaceri comerciale9 #*. !ntreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri, pe apa sau pe uscat9 #+. Cambiile si ordinele de producte si marfuri9 #,. Constructiunea, cumpararea, vnzarea si revnzarea de tot felul de vase pentru navi'atiunea interioara si e/terioara si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas9 #;. E/peditiunile maritime, nchirierile de vase, mprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul pe mare si la navi'atie9 #@. Asi'urarile terestre, chiar mutuale, n contra daunelor si asupra vietii9 #%. Asi'urarile, chiar mutuale, contra riscurilor navi'atiunii9 #$. .epozitele pentru cauza de comert9 4-. .epozitele n docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit 0Garante1 si asupra scrisorilor de 'aj eliberate de ele9 !n afara acestor acte 0fapte1 de comert, Art..+ din Codul comercial dispune ca se socotesc ca fapte de comert celelalte contracte si obli'atiuni ale unui comerciant,( daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din nsusi actul(. Art. ,; Cod comercial prevede F.aca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, nct priveste acest act, le'ii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile n care le'ea ar dispune altfel(. .e remarcat ca, Codul comercial romn stabileste n Art. * care sunt actele si operatiunile considerate ca fapte de comert si le supune le'ilor comerciale, indiferent de calitatea persoanei care le savrseste 0comerciant sau necomerciant1. Spre deosebire de sistemul obiectiv, adoptat de codul nostru comercial, n sistemul subiectiv, dreptul comercial este un drept rezervat persoanelor care au calitatea de comerciant.

'-.- CARACTERISTICILE ,APTELOR DE COMERT

!n doctrina dreptului comercial au fost propuse mai multe criterii pentru caracterizarea faptei de comert, si anume6 #. Criteriul definirii actului de comert ca fiind un (act de speculatie) care se face n scopul realizarii de beneficii 0profit1, speculndu se asupra transformarii ori schimbarii de produse 0cumpararea unor produse la un anumit pret si revnzarea lor la un pret mai mare1. Acest criteriu corespunde unei realitati, comerciantul nu actioneaza dezinteresat, ci pentru a obtine "R)F5:. Acest criteriu a fost contestat n literatura de specialitate aratndu se ca este prea lar', e/istnd operatiuni speculative care au caracter civil

#4

0activitatea mestesu'areasca sau a'ricola1, dar si prea n'usta, e/istnd operatiuni comerciale care nu sunt speculative, cum este , de e/emplu, vnzarea n pierdere sau fara profit pentru atra'erea clientului, reclama sau pur si simplu pentru a evita o pierdere mai mare prin de'radarea marfii cu vnzare lenta. S a mai remarcat ca acest criteriu al speculatiei ar fi dificil de aplicat deoarece se are n vedere Fintentia de a realiza profit( nu si realizarea sa efectiva. 4 . #eoria circulatiei un alt criteriu propus pentru definirea faptei de comert a fost acela potrivit caruia actul de comert este Fun act de circulatie(, mai e/act, un act de interpunere ntre producator si consumator. Acest criteriu nu are n vedere scopul, ci obiectul sau, retinndu s e n sfera dreptului comercial numai actele de intermediere, situate ntre productie si consumatie. Aplicarea acestui criteriu prezinta inconveniente ntruct este ine/act, deoarece e/ista si acte comerciale care sunt straine circulatiei marfurilor9 de e/emplu, actele a'entiilor si oficiilor de afaceri, activitatea de productie, etc. *. !ntr o alta opinie, teoria ntreprinderii 2 actul de comert ar fi actul ndeplinit ntr o ntreprindere 0n sensul Codului comercial, nu cel uzual1. Acest criteriu vizeaza o activitate metodic or'anizata , iar nu un act juridic sau o operatiune cu caracter izolat si criteriul 0 teoria *ntreprinderii 1 a fost supus unor critici 2 n sensul ca nu toate actele de comert implica ntreprinderea, de e/emplu, actele a'entilor de bursa. + . #eoria mi+ta . Avnd n vedere ca nici unul din criteriile mentionate nu este ndestulator pentru caracterizarea actului de comert, jurisprudenta n a adaptat un criteriu unic pentru a determina comercialitatea actelor de comert, ci a dat preferinta folosirii mai multor criterii, n special cel al profitului si cel al circulatiei 0St. .. Carpenaru 2 .rept comercial romn1.

'-0- NATURA JURIDICA A UNOR ACTE SI OPERATIUNI

!n doctrina dreptului comercial s a discutat asupra naturii juridice a unor acte juridice si operatiuni cu caracter special6 activitatea de educatie si nvatamnt, activitatea unei profesii liberale si jocurile de ntrajutorare. Activitatea de educatie si nvatamnt nu este o activitate comerciala, chiar daca n B.A. 4-#>#$$- se prevede ca Fntreprinzatorii particulari pot or'aniza si desfasura servicii de educatie( 0aceste dispozitii vizeaza numai acele servicii solicitate pentru completarea cunostintelor 2 meditatii ori nvatamntul prescolar1. Activitatea de nvatamnt constituie prestari de servicii cu caracter intelectual de natura civila , nu comerciala 0n virtutea acestei conceptii, nici una dintre universitatile particulare, or'anizate ca societate comerciala nu a primit autorizatie de functionare1. Activitati care constituie obiectul unei profesii liberale .octrina dreptului comercial a admis, traditional, ca activitatea care face obiectul unei profesii liberale 0activitatea avocatiala, activitatea medicala1 nu are caracter comercial.

#*

Activitatea care constituie obiectul unei profesii liberale consta n punerea la dispozitia celor interesati a cunostintelor si competentei persoanelor care e/ercita asemenea profesii. !n schimbul acestei activitati persoanele n cauza primesc onorarii si, deci, nu urmaresc obtinerea de "R)F5:. ,ocurile de *ntrajutorare 2 nu sunt fapte de comert si nu pot face obiectul de activitate al unei societati comerciale. Cocurile de ntrajutorare se bazeaza pe realizarea de csti'uri de catre participantii din prima parte a listei si pe posibilitatea determinarii matematice a perioadei de blocare jocului multiplica rii n pro'resie 'eometrica 0B.A. #*@>#$$@ pentru aprobarea. Re'ulamentului cadru privind autorizarea, or'anizarea si e/ploatarea jocurilor de noroc, precum si actualizarea licentelor percepute acestora1. Clasificarea faptelor de comert fapte de comert obiective, care sunt determinate si produc efecte n temeiul le'ii, independent de calitatea persoanei 0comerciant sau necomerciant19 fapte de comert subiective, care dobndesc caracter comercial datorita savrsirii lor de catre o persoana care are calitatea de comerciant.

'-1- ANALI/A ,APTELOR DE COMERT PRE+A/UTE 6N ART- . COD COMERCIAL

"unctele # si 4 ale art.* cod comercial. Sunt comerciale6 #.(Cumpararile de producte sau de ma rfuri spre a se revinde, fie *n natura, fie dupa ce vor fi puse *n lucru sau vor fi lucrat, ori numai s pre a s e *nc-iria. asemenea si cumpararea spre a se revinde, de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd *n comert). 4. & /nzarile de producte, vnzarile si *nc-irierile de marfuri *n natura sau lucrate si vnzarile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd *n comert, cnd vor fi fost cumparate cu scop de revnzare sau *nc-iriere). Cumpa rarea 2 vnzarea comerciala este cel mai frecvent act de comert. .in te/tul Art. *, pct. t. # si 4 rezulta ca trasaturile specific e cumpararii 2 vnzarii comerciale sunt urmatoarele6 #. limitarea obiectului la bunurile mobile corporale si incorporale 0fiind e/cluse bunurile imobile19 4. intentia de revnzare sau nchiriere9 *. att cumpararea, ct si revnzarea 'enereaza obli'atii comerciale 0Art. +4 2 ,$9 ;- 2 @* cod comercial1. 0unurile mobile "otrivit Art. * Cod comercial, att cumpa rarea ct si vnzarea comerciala pot avea ca obiect urmatoarele cate'orii de bunuri mobile6 a1. "roducte9 b1. <arfuri9 c1. )bli'atiuni ale statului9 d1. Alte titluri de credit9 e1. )rice alte bunuri ce sunt n comert.

#+

Productele sunt produse naturale ale pamntului care se obtin prin cultura sau e/ploatare directa 0cereale, le'ume, lemne1, precum si produsele animalelor 0lapte, lna 1. 1a rfurile2sunt produse realizate din activitatea de productie, destinate schimbului, dar si devizele. Obligatiunile statului sunt valori mobiliare emise de stat pentru contractarea de mprumuturi interne si e/terne, de la persoane juridice sau persoane fizice, n vederea asi'urarii resurselor banesti necesare acoperirii deficitului bu'etar sau altor cheltuieli publice de interes national. :otalitatea obli'atiilor ba nesti, la un moment dat, rezultate din mprumuturile interne si e/terne, contractate de stat n nume propriu sau 'arantate de acesta alcatuiesc datoria publica 03e'ea nr.$#>#$$* privind datoria publica1. !mprumuturile de stat se realizeaza prin emisiuni de valori mobiliare6 obli'atiuni, bonuri de tezaur, titluri de renta sau alte nscrisuri de stat. :itularii nscrisurilor 0titlurilor de credit1 au calitatea sa e/ercite drepturile specificate n cuprinsul lor. &lte titluri de credit n ntelesul art. * Cod comercial sunt documente care confera6 a. fie dreptul la o suma de bani 0cambie, biletul la ordin, cecul, politele de asi'urare pe viata la ordin, obli'atiunile emise de societatile comerciale, obli'atiunile emise de judet, oras sau comuna 2 Art. 4lit. (e(, 3e'ea nr.;#>#$$#19 b. fie dreptul la o cantitate de marfuri aflate n depozite 0recipise 2 Garant, 3e'ea nr.#*@>#$*@ 2 pentru ma'azinele 'enerale si Garantarea marfurilor si cerealelor1, conosament, polita de ncarcare, etc. . c. fie drepturi comple/e6 actiuni ale societatilor comerciale care confera dreptul la vot, dreptul la dividend, dreptul la suma ce va rezulta din lichidarea patrimoniului. "ot face obiectul vnzarii 2 cumpararii comerciale orice alte bunuri ce sunt n comert 0art.$;* Cod civil1, avnd valoare de schimb, inclusiv universalitatile de fapt6 un fond de comert 0art..4# lit. a, 3e'ea nr.4;>#$$-1, o turma de animale, o biblioteca si bunuri incorporale6 firma comerciala 03e'ea nr. 4;>#$$-1, embleme, clientela, brevete de inventii, ma rcile de fabrica sau de comert, etc. !ntruct numai bunurile mobile pot constitui obiectul cumpara rii 2 vnzarii comerciale, sunt civile si nu comerciale operatiunile cu imobile 0e/ceptie facnd doar operatiunile c u imobile n'lobate ntr un fond de comert1. Sunt civile si nu comerciale nchirierea unei pravalii de catre un comerciant pentru propriul sa u comert, precum si contractul de arendare a unei fabrici de spirt. Sunt civile si e/ploatarea maselor de roci comune sau a creantelor, fiind operatiuni asupra drepturilor reale imobiliare. Sunt civile de asemenea activitatile a'ricole fiind operatiuni le'ate de e/ercitarea drepturilor reale imobiliare asupra terenurilor a'ricole 0Art.., Cod comercial1. $ntentia de revnzare sau *nc-iriere 5ntentia de revnzare sau nchiriere trebuie sa ntruneasca n mod cumulativ trei conditii6

#,

a1 Sa e/iste n momentul cumpara rii9 b1 Sa fie manifestata sau prezumata le'al9 c1 Sa se raporteze la obiectul cumpa rat. Revnzarea bunurilor (dupa ce se vor fi lucrat sau pus *n lucru) "onderea manoperei, ca si natura acesteia, difera de la o situatie la alta. Sub acest aspect jurisprudenta a distins ntre manopera meseriasului si cea a artistului. Astfel s a decis n mod statornic ca daca meseriasul prelucreaza materialul procurat de client, ne aflam n prezenta unei locatii de servicii. )peratiunea este civila si nu comerciala, deoarece nu este un act de interpunere n circulatie. .aca nsa meseriasul cumpara materialul si, dupa prelucrarea lui, vinde produsele realizate, aceasta operatiune reprezinta o fapta de comert 0de e/emplu, cofetarul cumpara materiile prime necesare, le prelucreaza si le revinde sub forma articolelor de cofetarie1. ) situatie discutata n doctrina priveste cazul n care transformarea materialului cumparat reprezinta o activitate de creatie. !n acest caz, materialul cumparat 0pnza, blocul de marm ura1 are o valoare cu mult inferioara fata de opera realizata si care se vinde 0tabloul, sculptura1, materialul are un rol accesoriu fata de activitatea de creatie, care are rolul principal. .e aceea, unui atare act de vnzare 2 cumparare a operei realizate nu i sunt aplicabile Art.., pct.t..# Cod comercial. .octrina si practica judiciara considera nsa ca foto'rafii obisnuiti, zu'ravii de firme ori constr uctorii de monumente funerare savrsesc fapte de comert. 2nc-irierea bunului cumparat. Leasing-ul Art..* pct.# si 4 Cod comercial considera ca Ffapte de comert( att cumpararile de bunuri mobile Fnumai spre a se nchiria(, ct si nchirierile de ma rfuri n natura sau lucrate H cnd vor fi fost cumparate cu scop de nchiriere. !n aceasta situatie se afla si cumpararile de automobile, masini a'ricole, casete video, biciclete de a'rement, echipament sportiv, vestimentatie pentru ocazii speciale, etc. destinate nchirierii. ) aplicatie a cumpararii comerciale n scop de nchiriere este contractul de leasin' re'lementat de ).A. ,#>#$$@, modificata de 3e'ea $$>#$$$. "rin operatiunile de leasin', o parte, denumita locator > finantator transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasin', iar la sfrsitul perioadei de leasin', locatorul > finantatorul se obli'a sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelun'i contractul de leasin' ori de a nceta raporturile contractuale. 8tilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului nainte de sfrsitul perioadei de leasin', daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obli'atiile asumate prin contract. !n cadrul operatiunii de leasin' poate avea calitatea de finantator o societate de leasin', persoana juridica romna sau straina. Calitatea de utilizator o poate avea orice persoana fizica sau juridica, romna sau straina. 8n contract de leasin' poate fi ncheiat si n situatia n care o persoana juridica si vinde echipamentul industrial unei societati de

#;

leasin', pentru a l utiliza n operatiuni de leasin', dupa care i l preia ca utilizator, cu obli'atia de a l rascumpara. "oate fi obiect al unui contract de leasin' 6 utilizarea echipamentului industrial9 utilizarea unor bunuri imobile cu destinatie comerciala sau industriala, achizitionate sau construite de o societate de leasin', denumita societate imobiliara pentru comert si industrie 0S5C)<519 utilizarea fondului de comert sau a unuia dintre elementele sale necorporale9 utilizarea bunurilor de folosinta ndelun'ata si a imobilelor cu destinatie de locuinta, pentru persoanele fizice, cu respectarea prevederilor le'ale privind protectia consumatorului. 7u pot fi utilizate n sistem de leasin'6 a1 Dunurile care fac obiectul unei concesiuni9 b1 !nre'istrarile pe banda audio si video, piesele de teatru, manuscrisele si brevetele si drepturile de autor. <ecanismul juridic al operatiunii de leasin' este urmatorul. 3ocatorul, societate de leasin', cumpara echipamentele de care are nevoie utilizatorul, conform indicatiilor acestuia, pentru a i preda acest echipament n locatiune. Cumpararea se face de la un furnizor, cu e/ceptia c azului n care societatea de leasin' are si calitatea de furnizor. Anumite contracte de leasin' lasa utilizatorului att libertatea ale'erii echipamentului si a furnizorului ct si deplina mputernicire de a ne'ocia cu acesta caracteristicile tehnice ale echipamentului. .urata contractului este, de re'ula, corelata cu durata amortismentului fiscal al bunului. Contractul prevede asumarea de catre locator a unei promisiuni unilaterale de vnzare a echipamentului catre utilizator. 3a e/pirarea duratei contractului, utilizatorul are optiunea ntre6 a1 Cumpa rarea bunului la valoarea reziduala 9 b1 Rennoirea locatiunii pentru o noua perioada de timp9 c1 Restituirea bunului ca tre locator. Dunul care constituie obiectul contractului trebuie sa fie asi'urat, de catre utilizator, la o societate de asi'ura ri aleasa de utilizator, cu acordul societatii de leasin'. "rin contract, locatorul > finantatorul si asuma urmatoarele obli'atii 0art.+16 a1 Sa asi'ure utilizatorului posibilitatea de a ne'ocia cu furnizorul contractului de vnzare 2 cumparare a bunului care va fi utilizat9 b1 Sa ncheie cu furnizorul desemnat de utilizator contractul de vnzare 2 cumparare a bunului, n conditiile e/pres formulate de utilizator9 c1 Sa ncheie contractul de leasin' cu utilizatorul, sa predea utilizatorului bunul si sa i confere toate drepturile asupra bunului pe care le a dobndit prin contractul de vnzare 2 cumparare, cu e/ceptia dreptului de dispozitie9 d1 Sa confere utilizatorului un drept de folosinta asupra bunului9 e1 Sa respecte, la e/pirarea duratei contractului de leasin', dreptul de optiune al utilizatorului ntre cumpararea bunului, restituirea acestuia sau prelun'irea contractului de leasin'9 f1 Sa 'aranteze pe utilizator, n privinta bunului, de orice evictiune.

#@

8tilizatorul are urmatoarele obli'atii6 a1 Sa preia bunul la termenul stipulat n contractul de vnzare 2 cumparare si n contractul de leasin', asumndu si raspunderea pentru verificarea tehnica a materialului 0sa efectueze receptia19 b1 Sa nu subnchirieze bunul fara acordul locatorului9 c1 Sa efectueze platile cu titlul de rata de leasin' n cuantumul valoric stabilit si la datele fi/ate n contractul de leasin'9 d1 Sa suporte cheltuielile de ntretinere si sa plateasca primele de asi'urare n le'atura cu bunul utilizat9 e1 Sa si asume toate riscurile n caz de distru'ere sau avariere a bunului utilizat prin fapta proprie sau a prepusilor sai, ori din cauze fortuite, si sa continue platile cu titlul de rata de leasin' pna la achitarea inte'rala . f1 Sa apere, n raport cu terte persoane, dreptul de proprietate al societatii de leasin' asupra bunului, n baza mandatului conferit prin contractul de leasin'. Ac est drept este opozabil si judeca torului sindic, n situatia n care utilizatorul este supus unei proceduri de reor'anizare sau lichidare conform 3e'ii nr. ;+>#$$,, republicata n #$$$, precum si lichidatorului, daca utilizatorul este societate comerciala care se lichideaza conform procedurii 3e'ii nr.*#>#$$-, republicata n #$$%. Societatea de leasin' are dreptul sa rezilieze contractul si sa ceara despa'ubiri daca utilizatorul refuza sa preia bunul la termenul stipulat sau n situatia n care se afla n stare de lichidare juridica daca nu plateste redeventa. .aca societatea de leasin' vinde utilizatorului bunul, ea va avea fata de cumpara tor obli'atiile asumate de vnzator n contractul cu locatorul. Contractele de leasin' se nscriu pentru a fi opozabile tertilor, dupa caz, n cartea funciara sau n re'istrul special al judeca toriei n raza careia si are sediul societatea de leasin'. Contractul de report asupra obligatiunilor de stat sau altor titluri de credit circulnd *n comert 3art. 4 pct.4 si art. 56 7 58 Cod comercial9 Este o fapta obiectiva de comert . Contractul de report consta *n cumpararea, cu plata imediata a pretului, a unor titluri de credit circulnd *n comert si revnzarea simultana, la un termen si pe un pret determinate, de catre acelasi cumparator a unor titluri de aceeasi specie 3gen9. Contractul de report este un act comple/ care consta ntr o dubla vnzare si o dubla cumparare9 una se e/ecuta imediat, att n privinta predarii titlurilor de credit, ct si a pretului, iar a doua este o vnzare cu termen, la un pret determinat. "artile contractului sunt reportatul si reportatorul. !n temeiul contractului, reportatul care poseda titlurile de credit, avnd nevoie de fonduri, da n report 0vinde temporar, fiindca nu doreste sa le nstraineze definitiv1 aceste titluri reportatorului, n schimbul unui pret, platibil imediat. !n acest mod reportatul si asi'ura fondurile de care are nevoie. :otodata, partile se ntele' ca, la un anumit termen, reportatorul sa revnda reportatului titlurile de credit de aceeasi specie 0nu titlurile dobndite1, la pretul determinat, la care se adau'a o prima, care constituie pretul serviciului prestat de reportator si nu pretul de piata al titlurilor de la data scadentei. Alaturi de contractele de report, sunt considerate fapte de

#%

comert accesorii sau cone/e si operatiunile de bursa, cu respectarea conditiilor stabilite n re'ulamentul acesteia. "rin contractul de report, ambele parti urmaresc obtinerea unor avantaje6 Reportatul poate sa obtina fondurile c are i sunt necesare fara a si pierde definitiv dreptul de proprietate asupra titlurilor 0actiuni1, dorind a la sa aceste titluri mostenire sau spernd n urcarea pretului acestora. Reportatorul are diverse avantaje si interese prin realizarea contractului de report6 ncasarea primei 0reportului19 posibilitatea de a e/ercita dreptul de vot n Adunarea 'enerala a actionarilor a societatii care a emis titlul9 e/ecutarea obli'atiei de predare a unor titluri de acest fel pe care si a asumat o anterior ntr un alt contract, fara sa posede efectiv titlurile la data asumarii obli'atiei de vnzare. Contractul de report reprezinta astfel, n unele situatii si pentru unii, o speculatie asupra diferentei ntre pretul de cumparare si cel de vnzare, iar n alte situatii si pentru altii, o modalitate de refinantare. !n toate situatiile, contractul de report 'enereaza obli'atii comerciale att pentru reportat, ct si pentru reportator. Operatiunile de bursa se bazeaza pe un mecanism comparabil cu acela al contractului de report6 cumpa rare si vnzare simultana pe termen. !n raport cu obiectul operatiunilor bursiere, ele se mpart. n doua cate'orii6 operatiuni cu marfuri, cu valori mobiliare, ceea ce determina si doua feluri de burse6 burse de marfuri si burse de valori. Operatiunile bursei de marfuri permit efectuarea vnza rilor si cumpararilor fara aducerea lor pe piata, marfurile ramnnd n depozite, silozuri, docuri sau ma'azine 'enerale. :ranzactiile bursei de marfuri se limiteaza la marfuri care e/ista n cantitati mari. Aceste tranzactii se ncheie ntre comercianti care cauta sa si procure cantitati importante de asemenea marfuri pentru a le livra consumatorilor. "rincipala utilitate a bursei de marfuri este acoperirea contra riscului fluctuatiei preturilor. ) societate care comercializeaza marfuri n acest fel, ncheie simultan doua tranzactii6 una de livrare si alta de cumparare, pentru aceeasi cantitate si la aceeasi scadenta. Cele doua contracte se deruleaza simultan si pierderile nre'istrate ntr unul dintre ele se compenseaza prin beneficiile rezultate n celalalt. "iata bursiera asi'ura uniformitatea si re'ularitatea preturilor, cu unele e/ceptii care sunt consecinta speculatiilor neoneste. Activitatea burselor de marfuri n Romnia este re'lementata prin ).A. nr.;$>#$$@ care, spre deosebire de 3e'ea nr.#%@>#$4$, conform careia bursele sunt institutii publice, prevede constituirea ca societati comerciale a unui numar de burse de ma rfuri. Asupra nele'alitatii constituirii acestor burse, care ncalca dispozitiile le'ale privind specialitatea persoanei juridice si face sa se ntrepatrunda n mod nepermis, atributiile comerciale cu cele s pecific e unei institutii publice, doctrina a atras atentia nca din #$$*.

#$

)biectul activitatii acestor societati comerciale este re'lementat n Art.#-; al ).A.;$>#$$@6 a1 ?nzari sau achizitii la termen, avnd ca obiect marfuri cum sunt produsele a'ricole sau materiile prime destinate procesarii, din cate'oria acelora care prin natura lor sunt bunuri fun'ibile 0lucruri care pot fi nlocuite cu altele de aceeasi natura 1 sau bunuri mobile prin anticipatie. :itlurile la purtator sunt bunuri fun'ibile. b1 ?nzari sau achizitii la termen de titluri pe marfuri, de tipul Garantului sau contractului futures sau cu optiuni9 c1 ?nzari sau achizitii la termen de active monetare si financiare n baza autorizatiei D.7.R. d1 7avlosiri, asi'urari maritime, fluviale sau pentru marfuri. Dursele de marfuri re'lementate de ).A.;$>#$$@ prezinta unele trasaturi distinctive fata de institutiile similare din alte ta ri 0e/. Franta16 sunt societati comerciale si nu institutii publice9 poseda vocatia universalitatii obiectului activitatii si nu s unt obli'atoriu specializate pe cate'orii de marfuri9 sunt abilitate sa efectueze si acte de comert nebursiere 0bancare si de asi'urari1. Suprave'herea tranzactiilor pe pietele la termen, la disponibil si cu operatiuni se e/ercita de ca tre Comisia operatiunilor la termen, autoritate administrativa autonoma, investita cu personalitate juridica prin B.A. si supusa controlului "arlamentului Romniri, compusa din @ membri numiti de catre "arlament, n sedinta comuna a camerelor. Operatiunile bursei de valori sunt re'lementate de 3e'ea nr.,4>#$$+ privind valorile mobiliare si bursele de valori. :oate operatiunile re'ulat facute si nre'istrate la bursa de valori sunt acte de comert si 'enereaza obli'atii comerciale valabile carora nu li se poate opune e/ceptia de joc. Re'ulamentele operatiunilor de bursa stabilesc re'imul operatiunilor la bursa n privinta elementelor, formei, mecanismului, conditiilor, efectelor, termenelor, lichidarii si nre'istrarii. ?alorile mobiliare, care constituie obiectul acestei operatiuni de bursa pot fi actiunile, obli'atiunile, precum si% instrumentele financiare derivate sau orice alte titluri de credit, ncadrate n aceasta cate'orie de Comisia 7ationala a ?alorilor <obiliare. Dursele de valori sunt institutii publice, spre deosebire de bursele de marfuri. Cumpa rarile sau vnzarile de pa rti sau actiuni ale societatilor comerciale 0art. * pct. + Cod Comercial1 Sunt fapte de comert, fara a fi conditionate de e/istenta intentiei de revnzare, asa cum cere le'ea in cazul cumpararilor si vnzarilor de bunuri mobile0art. * pct.# si 41. Asa cum rezulta din dispozitiile le'ii, in acest caz cumpa rarile sau vnzarile au ca obiect partile sociale si actiunile soc ietatilor comerciale. Pa rtile sociale sunt diviziuni in c are este mpartit capitalul social al unei societati cu ra spundere limitata. Ele sunt drepturi de creanta, fa ra a fi incorporate in titlul de credit, care apartin societarilor.

4-

&ctiunile sunt fractiuni in care este divizat capitalul social al societarii pe actiuni sau comandata pe actiuni. Ele sunt reprezentate prin titluri de credit care circula in comert. Cumpararile si vnzarile de parti sociale s i actiuni sunt fapte de comert accesorii sau cone/e, ntruct sunt le'ate de un fapt de comert, care este contractul de societate. Sunt fapte de comert si in cazul cnd intervine ulterior, in timpul functionarii societarii, nu numai la constituirea societatilor. 5n ambele cazuri, cumparatorul dobndeste calitatea de asociat, cu toate drepturile si ndatoririle aferente. 2ntreprinderile de furnituri. 0art. * pct. , Cod Com.1 5n dreptul comercial, ntreprinderea de furnituri consta intr o activitate sistematic or'anizata, prin care ntreprinza torul, in schimbul unui pret stabilit anticipat, asi'ura prestarea unor servicii sau predarea unor produse la anumite termene succesive. !ntreprinderea de furnitur i trebuie sa ndeplineasca urma toarele conditii6 I sa e/iste o or'anizare a factorilor de productii, in scopul asi'urarii unor prestari de servicii 0obli'atia de a face1 sau a predarii unor produse 0obli'atia de a da1. I obiectul activitatii consta in prestarea unor servicii sau transmiterea dreptului de proprietate asupra unor produse 0furnizarea de electricitate, ridicarea 'unoiului menajer etc.1. I prestarea serviciilor sau predarea produs elor sa se faca la mai multe termene succesive.05n cazul in care se face la un sin'ur termen, ne aflam in fata unei vnzari, iar nu a unei furnituri1. I "retul serviciilor sau produselor sa fie stabilit anticipat. Activitatea de presta ri servicii sau predarea unor produse se realizeaza in baza contractului de furnitura care este un contract sui 'enesis. %otiunea si caracteristicile *ntreprinderii *n conceptia codului comercial Codul comercial considera fapte de comert ntreprinderile enumerndu le in art. * pct.6 ,, ;, @, %, $, #-, #*, #@, 4- fara a le defini. "rin ntreprindere in conceptia codului comercial ntele'em o or'anizare automata a unei activitati, cu ajutorul factorilor de productie0fortele naturii, capital, munca1 de catre un ntreprinzator, pe riscul sau in scopul producerii de bunuri si servicii, destinate schimbului, in vederea detinerii unui profit. !n conceptia codului comercial, ntreprinderea apare ca o activitate or'anizata pentru realizarea de bunuri si servicii, iar nu ca un subiect de drept. 2ntreprinderile de spectacole publice 0art.* pct.; Cod Com.1 !ntreprinderile de spectacole publice presupune or'anizarea unor factori specifici, in sc opul punerii la dispoz itia publicului a unei productii culturale sau sportive, in vederea detinerii unui profit. !ntreprinzatorul 2 impresarul de spectacole publice, speculeaza pe de o parte asupra curiozitatii publicului 2 producndu i distractii 2 iar pe de alta parte speculeaza asupra muncii si talentului artistilor. Finalitatea activitatii este detinerea unui profit.

4#

)biectul unei asemenea ntreprinderi poate fi orice spectacol6 de teatru, film, concert de muzica, circ, ntreceri sportive etc. Spectacolele publice se pot or'aniza si desfas ura si in conditiile .ecretului le'e ,+>$- si a <; 4-#>#$$-. .e mentionat ca au caracter comercial toate actele si faptele juridice savrsite pentru realizarea spectacolului6 nchirierea salii, procurarea recuzitei, contractele privind publicitatea, contractele cu artistii, etc. 5n literatura juridica s a discutat asupra comercialitatii spectacolelor publice date de artisti in mod direct. <ajoritatea autorilor considera ca spectacolele publice or'anizate direct de artisti nu au caracter comercial, nee/istnd o or'anizare a factorilor de productie specifici si lipsind ntreprinzatorul care intermediaza intre artisti si public. 07. Fintescu considera ca au caracter comercial ntruct se investeste capital si munca si in aceste spectacole realizate direct de artisti1. !ntruct suntem de acord cu aceasta opinie, ntruct codul comercial prevede ca sunt considerate fapte de comert, ntreprinderile de spectacole si nu spectacolele publice . 7u sunt comerciale nici spectacolele publice de binefacere ntruct lipseste ideea de speculatie 0profit1. Acelasi re'im juridic l au si spectacolele or'anizate de cluburile de amatori ntruct nu urmaresc realizarea unui profit. 2ntreprinderile de comision, agentii si oficii de afaceri 0art. * pct.@ codul comercial1 5n conceptia codului comercial sunt fapte de comert numai operatiunile de intermediere realizate in cadrul unei ntreprinderi. Activitatile de intermediere realizate de un comisionar, a'entie sau oficiu de afaceri au drept scop facilitatea ncheierii tranzactiilor comerciale. .e precizat ca operatiunile de intermediere prevazute de art. * pct. @ Codul Comercial sunt fapte de comert indiferent daca tranzactiile la care se refera aceste operatiuni sunt comerciale sau civile. 5n schimb operatiunile de intermediere realizate izolat, adica in afara ntreprinderii, vor fi comerciale numai daca privesc operatiuni comerciale. Activitatile de intermediere se pot realiza si in baza .ecretului le'e ,+>#$$-. !ntreprinderile de comision au ca obiect operatiunile de intermediere care se realizeaza pe baza contractului de comision, comisionatul ncheie acte de comert in nume propriu, dar pe seama comitentului care l a mputernicit. Acest contract este folosit pentru operatiuni de vnzare, cumparare, transport. A'entiile sau oficiile de afaceri realizeaza operatiuni de intermediere intre comercianti si c lientela. Aceste operatiuni sunt realizate de a'entii de turism, de voiaj, de publicitate, a'entii matrimoniale. 2ntreprinderile de constructii 0art. * pct. % Codul Com.1 Sunt comerciale toate actele juridice i faptele juridice derivnd dintr o ntreprindere, care are drept obiect construirea de edificii publice, private, de sapa turi, canale, cai de comunicatii, tuneluri, etc. "entru a fi comerciala, activitatea de constructii trebuie sa se realizeze in mod

44

or'anizat, cu ajutorul factorilor de productie, materiale, capital, munca 2 si in scopul obtinerii de profit. !ntreprinderea de constructii are ca obiect construirea de edificii noi, dar si lucrari de transformare, amenajare, reparatii. !ntreprinderea de constructii este socotita fapta de comert att in cazul cnd antreprenorul procura materialele necesare, cat si atunci cnd el lucreaza cu materialele investitorului. Sunt fapte de comert toate actele ncheiate pentru realizarea lucrarilor de constructii6 contracte de vnzare cumparare a materialelor, contracte de antrepriza, subantrepriza etc. 2ntreprinderile de fabrici si manufacturi 0art. * pct. $1 5n conceptia Codului Comercial ntreprinderile de fabrici si manufactura au ca obiect transformarea materiilor prime, materialelor, n produse noi. Elementul caracteristic al acestor ntreprinderi constituie or'anizarea factorilor de productie in scopul prelucrarii materialelor, ca natura si utilitate. .eosebirea intre ntreprinderile de fabrici si manufactura privea modalitatea sau procedeul de transformare a materiei prime si materialelor in produse noi6 fabrica era socotita o ntreprindere in care rolul esential in prelucrarea materiilor prime, materialelor il aveau masinile, instalatiile etc. iar manufactura presupunea o activitate realizata manual de lucra tori 0manufactura de portelan1. Aceasta distinctie avea un rol hotartor in activitatea practica de prelucrare a materiilor prime. 5n conditiile actuale, se considera ntreprindere de fabrica sau manufactura toate activitatile care au drept rezultat producerea de bunuri, prin transformarea materiei prime si materialelor. 5n cate'oria ntreprinderilor de fabrici si manufacturi intra si anumite activitati or'anizate si desfasurate in conditiile .ecretului le'e nr.,+>#$$si B.A. 4-#>#$$-. 2ntreprinderile de editura, de imprimerie, de librarie si de vnzare a obiectelor de arta 0pct. $ si #- din art. * Codul Comercial1 Acestea au ca obiect operatiunile prin care valorifica drepturile de autor izvorte din crearea unor opere stiintifice, literare si artistice. "otrivit 3e'ii %>#$$; * privind dreptul de autor si drepturile cone/e, crearea unor opere stiintifice, literare sau artistice da nastere unor drepturi morale s i unor drepturi patrimoniale de autor. Ca titular al acestor drepturi, autorul este indrituit sa le valorifice, n conditiile le'ii. ?alor ificarea drepturilor patrimoniale se realizeaza n principal, prin e/ercitarea dreptului de reproducere si difuzare a operei. .reptul de autor poate fi valorificat direct de catre autor sau prin ncheierea unor contracte. ?alorificarea directa se realizeaza prin mijloace proprii ale autorului, care si aduce opera la cunostinta publicului. Ea poate mbraca forma unui

3e'ea %>#$$; privind dreptul de autor si drepturile cone/e publicata in <onitorul )ficial ;->#$$; + Jolanda Eminscu, F.reptul de autor F Ed. 3umina le/ #$$+ pa' #-4 #-*

4*

contract civil , , unde partile prin liberul acord de vointa stabilesc c onditiile valorificarii. "rincipalele contracte avnd drept obiect dreptul de autor sunt contracte de editare, contract de difuzare a unei opere, contract de reprezentare publica. )biectul acestor contracte l constituie, pe de o parte, dreptul autorului de a aduce la cunostinta publicului prin reproducere, reprezentare e/ecutare si difuzare, opera sa 0prin cedare temporara a dreptului s au1 iar pe de alta parte dreptul recunoscut autorului a primi foloase materiale din folosirea operelor lui. "entru a fi considerate fapte de comert, aceste operatiuni trebuie sa se realizeze or'anizat si sistematic in conditiile unei ntreprinderi. ; !ntreprinderile de vnzare a operelor de arta implica or'anizarea factorilor de productie specifici, pentru vnzar ea operelor de arta, cum sunt tablourile, sculpturile, 'ravurile etc. "entru a fi fapta de comert le'ea 0Cod. com.1 cere ca ntreprinzatorul sa fie o alta persoana dect autorul operei. ?nzarea operei de arta direct de catre autorul ei nu este considerata un fapt de comert. Operatiunile de banca si sc-imb sunt re'lementate in art. * pct.## codul comercial. 5n conceptia codului comercial si a le'islatiei @ . Danca si creditul pot forma obiectul actuale privind activitatea bancara circulatiei 0obiectul operatiunilor comerciale1 la fel cu productele si marfurile. Societatile bancare, prin operatiunile efectuate asupr a sumelor de bani in numerar, a creditelor si titlurilor ne'ociabile si asuma un rol important in initierea si finantarea afacerilor. Circuitului economic ii corespunde in mod necesar si firesc circuitul banesc. )r'anizarea platilor intre a'entii economici, efectuarea viramentelor intre conturi, transferul de fonduri, reprezinta compensarea creantelor si a datoriilor in relatiile % Societatile bancare efectueaza economice interne si internationale. colectarea resurselor in depozite bancare si e/ecuta ordinele acestuia de ncasari si plati. )peratiunile de depozit sunt6 depozite la vedere si la termen, in cont, cu numerar si cu titluri. .in depozitele la vedere banca e/ecuta transferuri prin instrumente traditionale cum sunt6 cecul, viramentul, cambia si biletul la ordin sau prin tehnici moderne6 carduri bancare si transferurile electronice de fonduri. Danca realizeaza si operatiuni de creditare, finantnd pe producatori, pe distribuitori si pe consum atori prin acordarea de credite pe6 termen scurt, mediu si pe termen lun'. .e asemenea banca realizeaza si alte servicii sau operatiuni accesorii6 vnzare, custodie si administrarea de active monetare,

C. Statescu, &"robleme in le'atura cu contractele pentru valorificarea dreptului de autor(, RR. ,>#$,% p 4, ,de editu ra, imprimerie0mu ltiplicare1 si librarie 0difuzare1 si sa urmareasca obtinerea unui profit. ; "entru detaliere a se vedea Stanciu Cnpeanu &.rept Comercial roman( Ed. Educat ional #$$%, p.++ +,. @ 3e'ea ,%>#$$% 3e'ea bancara publicata n <onitorul )ficial #4#>4*.-*.#$$% % 5on :urcu, &:eoria s i practica dreptului comercial romn(, Ed. 3umina 3e/, #$$%, pa'. ;;

4+

transferuri, primirea de titluri in 'aj sau in pastrare, operatiuni valutare, operatiuni cu metale pretioase, plasament, consultin' bancar, 'arantii, etc. Operatiunile de sc-imb sunt operatiuni de schimb valutar. Aceste operatiuni se realizeaza potrivit Re'ulamentului Dancii 7ationale a Romniei nr.*>4*.-@.#$$@ si numai de societatile bancare autorizata sa participe la piata valutara si casele de schimb valutar. Operatiunile de mijlocire in afaceri comerciale 0art. * pct. #4 Codul comercial1 <ijlocirea consta ntr o actiune de intermediere intre doua persoane in scopul de a facilita ncheierea unui act juridic pentru care acestea sunt interesate. 5ntermediarul 0mijlocitorul1 este un prestator care contribuie la ncheierea Fafacerii comerciale( prin punerea in contact a persoanelor care doresc sa o realizeze. El nu actioneaza in baza vreunei mputerniciri nefiind un reprezentant al partilor. Sarcina intermediarului este stabilirea contactului pa rtilor si eventual nla turarea diver'entelor la perfectarea contractului. "entru serviciile realizate, mijlocitorul are dreptul la o remuneratie fi/a 0forfetara1 sau procent din afacere de la beneficiarul intermedierii. .aca tranzactia dintre parti se ncheie, mijlocitorul poate primi remuneratia de la ambele parti. <ijlocirea este un fapt de comert numai daca se refera la afaceri comerciale 0de e/emplu 2 actul mijlocit este cumpararea unui bun mobil in scop de revnzare1. 5ntermedierea unei conventii al carui obiect este un bun imobil este civila. Cel mai important domeniu este intermedierea de valori mobiliare, definita de 3e'ea ,4>#$$+ $ ca o activitate realizata de persoane autorizate conform le'ii, constnd n cumpa rarea sau vnzarea de valori mobiliare ori drepturi aferente lor sau derivnd din acestea, precum si in operatiuni accesorii sau cone/e autorizate de Comisia 7ationala a ?alorilor <obiliare. .eosebirea ntre operatiunile de mijlocire n afaceri clas ica, re'lementata de art. * pct. #* si intermedierea de valori mobiliare consta n aceea ca societatea de valori mobiliare e/ecuta ordinele clientilor de cumparare sau de vnzare, fara a pune in contact partile in vederea ncheierii tranzactiei intre acestea. 2ntreprinderile de transport de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat 0art. * pct. #4 Cod Com.1 :ransportul este o operatiune de deplasare materiala a unei persoane sau a unui lucru de la un loc la altul cu mijloace diferite. Sunt comerciale toate ntreprinderile care presteaza servicii de transport sau de marfuri, pe cai rutiere sau de fier, pe apa sau pe calea aerului. )peratiunile de transport de persoane si lucruri pot fi realizate si in conditiile .ecretului le'e ,+>#$$-.

3e'ea ,4>#$$+ privind valorile mobiliare s i bursele de valori publicata n <onitorul )ficial nr. 4#->##.-%.#$$+

4,

!n conceptia Codului Comercial, operatiunile de transport sunt realizate ntr o or'anizare sistematica a factorilor specifici 0adica in conditiile unei ntreprinderi1 si n scopul obtinerii de profit. Activitatea de transport se realizeaza in baza unui contract de transport re'lementat de art. +#* +#+ Codul comercial, art. #+@- pct.4, art. #+@* #+@@ Codul Civil, re'ulamentul CFR aprobat prin ).A. nr.4 ## . +#>#$$@ #- , Codul aerian aprobat prin ).A.4$>#$$@ :ransportul maritim este re'lementat prin dispozitiile art..+$- si urmat c.com si prin le'i speciale. :ransportul pe caile ferate romane este re'lementat prin 3e'ea #4$>#$$; #4 iar transporturile rutiere sunt re'lementate prin ). A. ++>#$$@ #* . #+ iar Serviciile postale sunt re'lementate prin 3e'ea %*>#$$; serviciile de telecomunicatii prin 3e'ea @+>#$$;. !n realizarea transporturilor de ma rfuri ntlnim si contractul de e/peditie. "rin contractul de e/peditie, o parte 0e/peditionar1 obli'a fata de cealalta parte 0e/peditorul1 sa ncheie contractul de transport cu carasul, in nume propriu, dar pe seama e/peditorului. E/peditionarul este un comisionar in afaceri de transport si nu un caraus. Cambia si ordinul *n producte de ma rfuri 0art. * pct. #+ Cod Com.1 Cambia si ordinul in producte sau marfuri sunt fapte de comert obiective. Cambia si biletul de ordin sunt efecte de comert, denumite si titluri de credit la ordin care confera dreptul la o suma de bani. 3e'ea nr.,%>#$*+ #, privind cambia si biletul la ordin distin'e ntre cambia propriu zisa si biletul la ordin. Efectele de comert sunt utilizate deopotriva ca mijloace de plata si ca instrumente de credit. Cambia este un titlu de credit prin care o persoana 0tra'ator1 da dispozitie altei persoane numita tras sa plateasca o suma de bani, la scadenta, unei a treia persoane 0beneficiar1 sau la ordinul acesteia. Diletul la ordin este titlu de credit prin care o persoana numita emitent se obli'a sa pla teasca o suma de bani la scadenta , altei persoane 0beneficiar1 sau la ordinul acesteia. Cambia poate fi utilizata ca instrument de schimb valutar, sau ca instrument de plata ori ca instrument de credit. .upa cum rezulta din denumirea ei, cambia serveste drept procedeu de schimb n materie monetara. Cu acest rol a si fost creata. Cel care avea nevoie de o sum de bani ntr o anumita moneda, n alta localitate, pe o alta piata sau n alta tara obtinea de la bancher o scrisoare catre corespondentul acestuia din urma din acea localitate, prin care bancherul i scria sa puna la dispozitie aducatorului scrisorii suma de
).A. +#>#$$@ publicata n <onitorul )ficial 44->4$.-%.#$$@ ).A. 4$>#$$@ publicata n <onitorul )ficial 4-%>#$$@ #4 3e'ea #4$>#$$; publicata n <onitorul )ficial 4;%>*-.-$.#$$; # * ).A. ++>#$$@ publicata n <onitorul )ficial 444>4$.-%.#$$@ #+ 3e'ea %*>#$$; si @+>#$$; publicata n <onitorul )ficial #,;>4@.-;.#$$; # , 3e'ea ,%>#$*+ publicata n <onitorul )ficial #-->#$*+
###

4;

bani prevazuta n scrisoare. Astfel se evitau riscul si cheltuielile necesitate de transportul sumei n numerar si se realiza schimbul n alta tara sau localitate. Functia de instrument de credit se realizeaza prin nsusi faptul ca o cambie nu este platita imediat, ci se acorda un termen, timp n care debitorul foloseste suma mentionata n cambie. Deneficiarul cambiei poate sa nu mai astepte scadenta, ci sa sconteze cambia la o banca obtinnd suma mentionata n cambie mai putin o suma ce reprezinta valoarea dobnzii pna la scadenta sau sa o transmita altui comerciant. Cambia este un titlu de credit sa circule. <odul tipic de circulatie este 'irul. Airul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit 'irant, transmite altei persoane, numita 'iratar, printr o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului, toate drepturile izvornd din titlul respectiv. Airul intervine nainte de scadenta si n orice caz, el trebuie sa fie anterior protestului de neplata sau datei e/pirarii termenului le'al pentru adresarea acestui protest. Airul are, de asemenea, la baza un raport juridic pree/istent ntre 'irant si 'iratar. "rin 'ir, 'iratarul dobndeste un drept propriu si autonom, fara a i se putea opune e/ceptiile ce puteau fi opuse 'irantului. Airantul 'aranteaza plata catre obli'atul principal, iar 'irul este trecut pe titlu. 1. Condit ii de fond Airul trebuie sa ndeplineasca conditiile 'enerale de valabilitate ale actului juridic, dar si conditiile speciale prevazute de 3e'ea ,%>#$*+. Astfel, potrivit art. #+ al.# 3e'ea ,%>#$*+, 'irul trebuie sa fie neconditionat, orice conditii ce ar putea ajuta 'irul fiind socotita nescrisa. .e asemenea, 'irul trebuie sa priveasca ntrea'a suma mentionata n cambie, un 'ir partial fiind lovit de nulitate 0art. #+, al. 4 3e'ea ,%>#$*+1 2. Condit ii de forma .in punctul de vedere al formei, 'irul poate fi alb sau plin. !irul plin consta dintr o declaratie a 'irantului semnata de acesta, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal 0trasul1 de a plati persoanei indicate de 'irant suma de bani mentionata n cambie 0pct. $% din 7ormele Cadru privind comertul facut cu cambii si bilete la ordin de catre societatile bancare si alte societati de credit1. Airul trebuie nscris pe nsusi titlul cambial sau pe un adaos al acestuia numit &allon'e( lipit de titlul cambial. .e obicei, mentiunea privind 'irul fi'ureaza pe dosul titlului si de aceea transmiterea cambiei prin 'ir mai este cunoscuta si sub denumirea de andosarea cambiei . Airul poate fi scris si pe fata cambie, dar trebuie precizata operatiunea juridica la care se refera, pentru a nu fi confundata cu un aval. Airul cuprinde o formula prin care se e/prima neechivoc transmiterea drepturilor cambiale. Aceasta formula trebuie sa cuprinda si numele si prenumele, respectiv denumirea 'iratarului. <entiunea cuprinznd 'irul trebuie nsotita de semnatura auto'rafa a 'irantului. Semnatura constituie elementul esential si indispensabil pentru validitatea 'irului si trebui sa contina elementele cerute de le'e pentru orice semnatura cambiala.

4@

3e'ea nu cere indicarea datei 'irului sau a locului, data 'irului putnd fi dovedita cu orice mijloace de proba admise de Codul Comercial. :ransmiterea cambiei prin 'ir impune si predarea catre 'iratar, care astfel si poate valorifica dreptul. Airul n alb este 'irul care nu arata numele 'iratarului 0art. #,, alin. 4, 3e'ea nr.,%>#$*+1. Airul n alb se scrie ntotdeauna pe dosul cambiei sau pe adaos si nu pe fata , pentru a nu se confunda semnatura 'irantului cu a unui avalist sau a unui acceptant. Acest 'ir se transmite prin simpla traditiune a nscrisului. Art.#;, alin.4 din 3e'ea nr.,%>#$*+ prevede drepturile posesorului n cazul unui 'ir alb. Astfel, posesorul poate sa 'ireze din nou cambia n alb sau n ordinul unei altei persoane. !n ultimul rnd, posesorul poate sa predea cambia unui tert fara sa completeze 'irul n alb si fara sa 'ireze, cambia transmitndu se prin simpla traditiune. !n afara de aceste doua tipuri de 'ir, le'ea recunoaste si 'irul la purtator, care potrivit art.#+, alin.* din 3e'ea nr.,%>#$*+ este echivalent unui 'ir n alb. Efectele girului :. ;fectul translativ al girului Airul transmite toate drepturile izvorte din cambie, adica toate drepturile specifice raportului cambial precum si drepturile accesorii acestora, n ma sura n care n cambie se face mentiunea despre e/istenta unor asemenea drepturi. <. ;fectul de garantie al girului Airantul si asuma obli'atia de a 'aranta acceptarea si plata cambiei de catre tras. )bli'atia 'irantului este solidara cu a celorlati 'iranti si are caracter de re'res. Airantul poate fi e/onerat de raspundere daca se insereaza n cambie anumite mentiuni6 &fara 'iranti(, &fara raspundere cambiala (, &fara re'res( sau alte e/presii echivalente. 4.;fectul de legitimare al girului "entru a fi socotit posesor al cambiei, detina torul trebuie sa faca dovada dreptului sau printr o serie nentrerupta de 'iruri. .aca dovedeste acest sir de 'iruri si implicit dreptul sau asupr a cambiei, posesorul este le'itimat n calitate de creditor al sumei si poate e/ercita dr epturile prevazute n cambie. !n cazul n care o persoana a pierdut posesia asupra unei cambii, noul posesor care a dobndit cambia prin efectul unui 'ir n alb conform art. #% al. 4 3e'ea ,%>#$*+ va preda cambia numai n cazul n care a dobndit o cu rea credinta sau a sa vrsit o 'reseala n dobndirea ei. Au caracter comercial nu numai emis iunile de cambii si bilete la ordin, ci si toate actele juridice le'ate de obli'atiile cambiale 0'irul, avalul, etc.1.

4%

Creanta tra'atorului fata de tras se numeste proviziunea cambiei sau acoperirea. 3a rndul sau tra 'atorul este debitor al benefic iarului. El emite cambia pentru a stin'e propria sa datorie. Creanta beneficiarului fata de tra'ator se numeste valoare furnizata . .aca beneficiarul este si el debitorul altei persoane si doreste sa efectueze plata c u aceeasi cambie, va scrie pe spatele cambiei ordinul de a se plati creditorului sau ori la ordinul acestuia. !n ceea ce priveste ordinul n producte sau marfuri, el este o cambie care are ca obiect marfuri. Acest 'en de cambie nu a cunoscut o aplicare practica in prezent. Costructiunea, cumpararea, vnzarea si revnzarea de tot felul de vase pentru navigatiunea interioara si e+terioara si tot ce priveste la ec-iparea, armarea si aprovizionarea unui vas 3art. 4 pct. := Codul Com.9 precum si e+peditiunile maritime si toate contractele privitoare la comertul pe mare si la navigatie 3art. 4 pct. :8 Codul Com.9 Sunt fapte n scop de speculatie. 2ntreprinderile de asigurari terestre, c-iar mutuale, contra daunelor si asupra vietii 3art. 4 pct. :5 Cod Comercial si *ntreprinderile de asigurari, c-iar mutuale, contra riscurilor navigatiunii 3art. 4 pct.:>9 Activitatea de asi'urare se realizeaza pe baza contractului de asi'urare 2 numai de societatile de asi'urare nfiintate potrivit 3e'ii nr.+@>#$$# 0<onitorul )ficial nr.#,#>#$$#1. Asi'urarile au rolul de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau distruse, precum si de a pla ti anumite sume de bani in cazul producerii #; unui eveniment privind viata si inte'ritatea persoanelor. Activitate de asi'urare se realizeaza sub firma asi'urarilor facultative si a celor obli'atorii, precum si a operatiunilor de reasi'urare de catre societatile comerciale de asi'urare, de asi'urare reasi'urare si societatile de reasi'urare. "rin contractul de asi'urare, asi'uratul se obli'a sa plateasca o prima asi'uratorului, iar acesta se obli'a ca, la producerea unui anume risc, sa pla teasca asi'uratului sau beneficiarului despa'ubirea sau suma asi'urata. Contractul de asi'urare se ncheie in forma scrisa. E/istenta lui nu poate fi dovedita cu martori. )peratiunile de reasi'urare completeaza activitatea de asi'urare prin cedarea si primirea de riscuri pe piata interna si internationala de asi'urari. Reasi'urarea nu stabileste nici un raport juridic intre asi'urat si reasi'urator. Asi'urarea obli'atiei de raspundere civil pentru pa'ubele produse tertilor prin accidente de autovehicule este re'lementata prin <. ). 7r. *4>#$$;. !n asi'urarile mutuale, persoanele interesate se asociaza in scopul suportarii mpreuna a riscurilor si mpartirii intre ele a daunelor pricinuite de riscuri. !n conceptia codului c omercial, operatiunile de asi'urare sunt fapte de comert numai daca se realizeaza printr o or'anizare sistematica a factorilor specifici, adica in conditiile unei ntreprinderi. 7umai intr o astfel de or'anizare se poate face fata cu fondul de prime ncasate masei de riscuri asumate.
#;

3e'ea #*;>#$$, privin d asi'urarile s i reasi'urarile n Romn ia, publicata n <. )f. *-*>#$$,

4$

)rice operatiune care nu se realizeaza in conditiile unei #@ ntreprinderi de asi'urare este un act juridic civil. Depozitele pentru cauza de comert 0art. * pct. #$ Codul Comercial1 Sunt fapte de comert, accesorii, depozitarea fiind 'refata pe o alta operatiune comerciala cu caracter obiectiv 0de e/. cumpararea in scop de revnzare1. Curisprudenta a stabilit ca sunt depozite pentru cauza se comert urmatoarele6 depozitul de fonduri in cont bancar pentru a concura la licitatia #% or'anizata in vederea contracta rii lucrarii de construire a unei stra zi9 depozitul avnd ca obiect lucrurile calatorului depuse la hotel sau restaurant9 #$ 4depozitul facut de spectator la 'arderoba teatrului !ntreprinderile de depozit n docuri, silozuri, antrepozite si ma'azine 'enerale precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit 0Garante1 si asupra nscrisurilor de 'aj eliberate de ele0art. * pct. 4- Cod Comercial1. Activitatea de depozitare a marfurilor constituie fapta de comert obiectiva. Sunt considerate fapte de comert si operatiunile privind recipisele de depozit si scrisorile de 'aj eliberate de ntreprinzatorul depozitelor, silozurilor, ma'azinelor 'enerale. "entru a fi considerata fapta de comert, operatiunea de depozitare trebuie sa se realizeze or'anizat si sistematic, in conditiile unei ntreprinderi. 5n aceleasi conditii trebuie sa se efectueze si operatiunile asupra recipiselor si scrisorilor de 'aj. <a rfurile depozitate pentru care s a emis recipisa Garant nu pot fi nici urmarite, nici sechestrate, sub nici un motiv. 8rmarirea se poate face numai asupra titlurilor reprezentnd drepturile asupra marfurilor si numai daca aceste titluri se 'asesc in mna debitorului. <arfurile vor fi eliberate contra recipisei si a Garantului, precum si a platii sumelor si ta/elor datorate. !ntreprinderile de docuri, antrepozite, silozuri sau ma'azine 'enerale ofera pe ln'a depozitarea marfurilor, posibilitatea vnzarii acestor marfuri fara formalitati complicate si fara deplasarea marfurilor precum si constituirea lor in 'aj pentru obtinerea unui credit bancar.

Stanciu Carpenaru 2 )p.cit. pa'. %@ Curtea de Casat ie Roma din #,.-*.#$-@ # $ Curtea de casatie Franta $.#4.#$-# 4Curtea de Apel "aris 4*.-+.#$-4
#@ #%

*-

CAPITOLUL III* ORGANISME ALE COMERCIANTILOR* CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE SI REGISTRUL COMERTULUI

.-(- NOTIUNE- SCOPUL SI CADRUL LEGAL AL ,UNCTIONARII CAMERELOR DE COMERT SI INDUSTRIE TERITORIALA SI CAMEREI DE COMERT SI INDUSTRIE A ROM7NIEI
:recerea la economia de piata impune o nlaturare a structurilor piramidale de comanda administrativa6 ministerele economice si centralele industriale, structuri carora le erau subordonate ntreprinderile si prin intermediul carora primeau fisele de plan, repartitii de resurse materiale. Aceste structuri constituiau totodata canalele prin care circulau flu/urile informationale descendente si ascendente. Renuntarea la diri'ismul economic si demolarea structurilor piramidale prin care se realizeaza activitatea de comanda administrativa in economie, redimensionarea unitatilor economice, crearea a'entilor economici proprii oricarei economii de piata a impus si constituirea unor institutii specifice acesteia6 Camerele de Comert si 5ndustrie, Re'istrul Comertului, Dursele de ma rfuri si valori. Ca si .reptul Comercial care a renascut dupa revolutia din #$%$, tot astfel la numai cteva luni dupa decembrie #$%$ apare .ecretul le'e nr. #*$>#4 mai #$$- c are constituie cadrul le'al al actualului sistem al camerelor de comert si industrie. 3ar'a paleta atributii ce revin acestor or'anisme confirma rolul lor fundamental, acela de a crea conditiile necesare asi'urarii promovarii intereselor membrelor lor pentru dezvoltarea comertului si industriei, corespunzator cerintelor economiei de piata. "otrivit noii re'lementari, comerciantii, persoane juridice si persoane fizice, pot constitui, in resedintele de judet si in municipiul Ducuresti, camere de comert si industrie teritoriale. 5n afara Camerei de Comert si 5ndustrie teritoriale, mai functioneaza si Camera de Comert si 5ndustrie a Romniei6 Camerele de Comert si 5ndustrie teritoriale, ca si Camera de Comert si 5ndustrie a Romniei se or'anizeaza si functioneaza potrivit statutelor lor, aprobate de adunarea 'enerala a membrilor lor. !n conformitate cu art.4 din .ecretul le'e #*$>#$$- Camerele de Comert si 5ndustrie teritoriale se nfiinteaza din initiativa comerciantilor si dobndesc personalitate juridica pe data recunoasterii nfiinta rii de catre Auvern. Camerele de comert si industrie sunt or'anizatii ne'uvernamentale, de utilitate publica, cu caracter autonom avnd drept scop, promovarea comertului si industriei romnesti pe plan intern si e/tern si sprijinirea comerciantilor romni n raporturile cu autoritatile din tara si or'anisme specializate din strainatate. )r'anizarea noilor camere s a facut n conceptia autonomiei lor complete fata de puterea e/ecutiva si a independentei camerelor judetene, a eliberarii lor de orice fel de tutela din partea unei camere

*#

nationale sau a unei uniuni. !ntr un remarcabil spirit liberal .ecretul le'e #*$>#$$- a pus la baza raporturilor dintre camera Romniei si camerele judetene, principiul libertatii de vointa , prevaznd ca acestea din urma pot stabili raporturi de cooperare, asociere sau afiliere cu camera Romniei. !n prezent, toate camerele judetene sunt membre ale Camerei Romniei nsa nu din porunca le'ii ci pe baza voluntara formnd consiliul de cooperare al ntre'ului sistem. Camerele de Comert si $ndustrie sunt organizatii reprezentative si consultative . !n aceasta calitate ele reprezinta si sustin interesele profesionale ale comerciantilor fata de or'anele 'uvernamentale, fata de alte or'anisme si institutii specializate din tara si stra ina tate.

.-'- ATRI UTIILE CAMERELOR DE COMERT SI INDUSTRIE

Camerele de Comert si 5ndustrie ntocmesc studii de informare si documentare comerciala, colabornd cu Comisia 7ationala de Statistica si elaborarea raporturilor si publicatiilor privind evolutia comertului si industriei9 editeaza publicatii de informare si reclama comerciala9 or'anizeaza si administreaza tr'uri si e/pozitii specializate9 colaboreaza cu reprezentantele din Romnia a Camerelor de Comert si 5ndustrie straine si altele. Alte atributii si prestari de servicii realizate de Camera de Comert si 5ndustrie n interesul comerciantilor asi'ura la cererea a'entilor economici din tara si strainatate controlul calitativ si cantitativ al marfurilor precum si alte servicii speciale9 editeaza prospecte, cataloa'e, pliante, brosuri cu caracter tehnic, comercial, publicitar ct si lucrari neperiodice de informare economic 'enerala, n scopul promovarii schimburilor comerciale9 presteaza servicii de reprezentare si alte servicii la cererea firmelor sau a or'anizatiilor straine n Romnia sau ale reprezentantilor proprii ale acestora9 elibereaza certificate de ori'ine pentru marfurile romnesti de e/port, certificate preferentiale vamale si carnete pentru admiterea temporara a marfurilor cu scutire de ta/e vamale9 vizeaza facturi si procuri si alte documente de comert e/terior9 interpreteaza neclaritatile privind obiectul de activitate a comerciantilor9 emite, pe baza de documentatie, certificate privind evenimente ce pot fi considerate cazuri de forta majora9 informeaza membrii sai precum si pe cei interesati despre re'lementarile privind activitatea economica despre uzantele comerciale, bancare, portuare si posibilitatile de schimburi comerciale6 furnizeaza la cerere date cu privire la licitatii internationale, studii financiare9

*4

publica Duletine informative privind evolutia conjuncturii economice interne si internationale9 faciliteaza contractele si tratativele dintre membrii Camerei precum si dintre acestia si firmele sau or'anismele straine n vederea perfectarii de tranzactii comerciale9 sprijina activitatea de formare si perfectionare a membrilor sai si a altor a'enti economici 0cursuri de scurta durata pentru perfectionare pe domenii, S coala Romna de Afaceri19 or'anizeaza misiuni economice ale oamenilor de afaceri straini si romni pentru lar'irea si intensificarea schimbului economic cu alte tari9 desfas oara si activitate jurisdictionala prin arbitrajul ad hoc. !n acest sens art., litera j din .ecretul le'e #*$>#$$- Camerele de Comert si 5ndustrie teritoriale pot or'aniza, la cerere, arbitraje ad hoc, iar n conformitate cu art.#* pe ln'a Camera de Comert si 5ndustrie a Romniei functioneaza &Curtea de arbitraj comercial international(. !n ceea ce priveste or'anizarea, functionarea si procedura arbitrajelor ad hoc ce pot fi realizate la cerere, prin le'e nu se prevede nimic. !n schimb, e/ista asemenea dispozitii n le'a tura cu or'anizarea, functionarea si procedura de judecata n fata Curtii de arbitraj comercial si international de pe ln'a Camera de Comert si 5ndustrie a Romniei. Re'ulile de procedura ale Curtii de arbitraj comercial international se aproba de cole'iul acesteia. Cum pentru arbitrajele ad hoc or'anizate de Camerele de Comert si 5ndustrie teritoriale nu sunt prevazute dispozitii n le'atura cu functionarea acestora, deducem ca acestea vor functiona n conditii similare cu Arbitrajul comercial international de pe ln'a Camer a de Comert si 5ndustrie a Romniei. Comisia de Arbitraj de pe ln'a Camera de Comert si 5ndustrie a Romniei nfiintata n #$,* a constituit sin'ura forma de arbitraj nestatal din Romnia timp de + decenii, o insula n care codul comercial din #%%@ si n 'eneral le'islatia comerciala au continuat a fi curent aplicate n solutionarea unor liti'ii. 3a aceasta Comisie jurisprudenta noastra comerciala s a mbo'atit, iar hota rrile Comisiei au fost recunoscute si validate pe plan international. Camera de Comert si 5ndustrie a Romniei a constituit n cele + decenii o fereastra deschisa spre economia de piata, spre stiinta economica si juridica apuseana. Asa se face ca o serie de arbitri si alti specialisti care au lucrat n acea perioada sunt astazi printre promotorii reformei economice si a elaborarii cadrului le'islativ pentru trecerea la economia de piata.

.-.- REGISTRUL COMERTULUI- REGLEMENTARI SI ROLUL REGISTRULUI COMERTULUI

!n tara noastra , re'istrul comertului este re'lementat prin 3e'ea 4;>#$$- republicata n #$$% cu modificarile ulterioare. !n re'lementarea le'ii, re'istrul comertului constituie o evidenta personala si oficiala a tuturor comerciantilor din tara, persoane fizice si persoane juridice, evidenta avnd un dublu rol6

**

de a concentra datele si informatiile esentiale juridice si economice privitoare la fiecare comerciant9 de a realiza publicitatea le'ala a acestor date si informatii. Comerciantii, persoane fizice si juridice ca si tertii care intra n relatii de afaceri cu acestia, au nevoie sa fie informati cu privire la evenimentele care marcheaza viata si activitatea acestora, statutul si persoanele abilitate sa le reprezinte. Re'istrul comertului constituie o sursa privile'iata de informare pentru toti cei care vor sa cunoasca e/act situatia juridica a unei societati sau a unui comerciant persoana fizica. .ar, nscrierea n re'istrul comertului constituie si o formalitate cardinala pentru o societate n curs de formare, prin ea marcndu se dobndirea personalitatii juridice. 7endeplinirea formalitatilor de publicitate este sanctionata, n principiu, cu 7835:A:EA. :otodata, prin banca sa de informatii, re'istrul comertului poate contribui la cunoasterea situatiei de ansamblu si a evolutiei comertului romnesc. ) conditie primordiala pentru ndeplinirea rolului ce revine re'istrul comertului o constituie asi'urarea includerii n acest re'istru a tuturor ntreprinzatorilor din tara. "otrivit art.# din le'ea 4;>#$$- &Comerciantii au obli'atie ca, nainte de nceperea comertului, sa ceara nmatricularea n re'istrul comertului, iar n cursul e/ercita rii si la ncetarea comertului, sa ceara nscrierea n acelasi re'istru a mentiunilor privind actele si faptele a caror nre'istrare este prevazuta de le'eH(. 7u au obli'atia de nmatriculare meseriasii si taranii care si desfac produsele din 'ospoda rie proprie 0art.# alin.* 3e'ea nr.4;>#$$-1 acestia nefiind, n mod evident considerati comercianti. 3e'ea re'istrului comertului, n art.# alin.4, da notiunii de comercianti un nteles mult mai lar' preciznd ca au calitatea de comercianti6 &persoanele fizice care e/ercita n mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, re'iile autonome si or'anizatiile cooperatiste la care adau'a asociatiile familiale re'lementate de .ecretul le'e ,+>#$$-(. !n ceea ce priveste &actele si faptele comerciantilor care trebuie nscrise n re'istrul comertului prin art.4# din le'e este indicata o lista destul de lar'a dupa cum urmeaza6 donatie, vnzarea, locatia sau 'ajul fondului de comert, precum si orice alt act prin care se aduc modifica ri nmatricularilor sau mentiunilor s ale care face sa nceteze firma ori fondul de comert9 numele, cetatenia, data si locul nasterii mputernicitului, brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de ori'ine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala , re'ia autonoma, or'anizatia cooperatista, sau comerciantul persoana fizica are un drept, hotarrea de divort al comerciantului, precum si cea de mpartire a bunurilor comune pronuntate n cursul e/ercitarii comertului9 hotarrea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instruire a curatelei acestuia, precum si hotarrea prin care se ridica aceste masuri9 hotarrea de declarar e n stare de faliment a comerciantului pentru fapte penale care

*+

l fac nedemn de a e/ercita aceasta profesie9 orice modificare privitoare la faptele si mentiunile nre'istrate.(. ) mentiune este necesara a fi facuta si n le'atura cu dele'atie de nmatriculare a filialelor unei societati. !n acest sens 3e'ea nr.4;>#$$- prevede ca comerciantul care are sucursale sau filiale trebuie sa ceara nmatricularea acestora la oficiul re'istrului comertului de la sediul fiecarei sucursale sau filiale. 3e'ea nr.4;>#$$- re'lementeaza si toate datele pe care trebuie sa le contina cererea de nmatriculare pentru fiecare comerciant. ) latura importanta a re'lementarii privind re'istrul comertului o constituie prevederea referitoare la forta probanta a acestui instrument de informare publica. !n art., al le'ii se prevede ca &!nmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectua rii lor n re'istrul comertului ori de la publicarea n <onitorul )ficial sau n alta publicatie, acolo unde le'ea dispune astfel.( "otrivit art. + alin. # din le'e &re'istrul comertului este public(. :otodata le'ea 4;>#$$- sanctioneaza persoana care, cu rea credinta, a facut declaratii ine/ac te n baza carora s a operat o nmatriculare ori s a facut o mentiune n re'istrul comertului cu nchisoare sau amenda, daca fapta nu constituie infractiune mai 'rava .

*,

CAPITOLUL I+* ,ONDUL DE COMERT

0-(- NOTIUNEA ,ONDULUI DE COMERT

!n le'islatia romna nu ntlnim o re'lementare speciala privind fondul de comert ci doar n mod incidental, le'iuitorul foloseste termenul 4# Cod comercial, abro'at prin 3e'ea de fond de comert n art. %;# 44 si *% din 3e'ea nr.4;>#$$- republicata n nr.;+>#$$, si art. 4# litera &e( #$$%. 8tilitatea &fondului de comert( a fost reclamata de nevoia comerciantilor de a si proteja clientela de a'resiunea concurentei, pe de o parte, iar, pe de alta parte, de nevoia creditorilor comerciantilor de a si constitui acest fond ca o 'arantie a e/ecutarii obli'atiilor asumate. !n acest scop, comerciantii au cerut protejarea investitiilor intelectuale si financiare realizate n timpul constituirii si dezvoltarii ntreprinderii si protectie cu privire la bunurile afectate desfas urarii activitatilor, bucurndu se de un statut particular, inclusiv de posibilitatea de a ceda aceste bunuri att prin acte juridice ntre vii 0inter vivos1, ct si prin acte juridice &mortis causae(. "e de alta parte, creditorii comerciantilor au solicitat ca pentru a nla tura sau numai a diminua riscul efectuarii de catre comerciant a unor operatiuni juridice facute n fondul lor 0disimularea pretului, vnzari oculte1 cesiunea fondului de comert sa fie supusa unor proceduri si formalitati particulare. !n literatura juridica , fondul de comert a fost definit ca ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, n scopul atra'erii clientelei si, implicit, obtinerii de profit. 5. 3. Aeor'escu numea fondul de comert, metaforic, &patrimoniu comercial(. 7otiunea de fond de comert se distin'e de patrimoniul comerciantului, care reprezinta toate drepturile si obli'atiile acestuia cu valoare comerciala, prin aceea ca fondul de comert nu cuprinde nici creantele nici datoriile comerciantului. 7otiunea juridica a &fondului de comert( a fost determinata pe baza elementelor care l alcatuiesc 6 ansamblul bunurilor mobile sau imobile. !ntre bunurile mobile unele sunt corporale, altele sunt incorporale. 5mobile fac parte din fondul de comert numai daca sunt proprietatea comerciantului si n acestea se e/ercita comertului. Dunurile corporale care intra n alcatuirea fondului de comert sunt 6 masinile, uneltele, instalatiile9 marfurile si ambalajele, mpreuna cu dota rile inclusiv mobilierul9
4#

Art. %;# Cod comercial prevede ca &Falitul concordator, mai nainte de mplinirea obli'at iilor luate prin concordat, nu va putea constitu i fondul sau de comert n 'aj si nici nstraina acest fond, n alt mod, dect acela cerut de felul comert ului(. 44 Art. 4# litera (e( stabileste ob li'atia nre'istrarii n RC a ment iunilor privind donatia, vnzarea, locatiunea sau 'ajul fondului de comert.

*;

materiile prime, materialele, stocuri de combustibil. Dunurile incorporale cuprinse n fondul de comert sunt 6 dreptul asupra numelui comercial 0firma1, asupra emblemei sau altor semne distinctive9 drepturile asupra ma rcilor de fabrica de comert si de servicii, a brevetelor de inventie, a denumirilor de ori'ine, a indicatilor de provenienta 0art. 4# litera &c(, 3e'ea 4;>#$$-19 drepturile asupra clientelei, vadului comercial9 drepturile de autor9 dreptul asupra contractelor de locatiune pentru spatiile destinate activitatii de comert. .in enumerarea de mai sus se poate concluziona ca fondul de comert este o universalitate de fapt, creata ca atare prin vointa titularului sau si totodata un bun mobil incorporal. Delimitare notiunii de ?fond de comert) de alte notiuni *nvecinate !n primul rnd, fondul de comert trebuie delimitat de ceea ce se numeste ma'azinul n care si desfasoara activitatea comerciantul. &Fondul de comert( nu se poate reduce la notiunea de ma'azin care, n mod traditional este specific comertului &en detail(. .in acest punct de vedere &fond de comert( pot fi urma toarele6 o uzina, un birou, un ma'azin amplasat pe spatii ntinse 0super marKet1. Fondul de comert nu se poate confunda nici cu imobilul n care si desfas oara activitatea. 5mobilul se disociaza de fondul de comert pentru ca acestea sunt doua cate'orii de bunuri care nu apartin totdeauna uneia si aceleiasi persoane. :itularul fondului de comert este, de multe ori, locatar. Fondul de comert trebuie delimitat si de notiunea de &ntreprindere(. !ntreprinderea este mult mai vasta dect aceea de fond de comert, astfel 6 a1 ntreprinderea nu se limiteaza numai la activitati comerciale, e/istnd ntreprinderi civile, profesiuni liberale, de artizanat n domeniul a'riculturii9 b1 ntreprinderea contine att elemente materiale ct si elemente 'rupate si or'anizate de comerciant, pe cta vreme, fondul de comert este lipsit de factorul uman. !ntreprinderea este subiect de drept, are personalitate juridica, pe cnd fondul de comert este lipsit de autonomie patrimoniala chiar daca, unele bunuri au re'im juridic diferit de cel recunoscut celorlalte bunuri din patrimoniul comerciantului.

0-' ELEMENTELE INCORPORALE ALE ,ONDULUI DE COMERT SI ANALI/A ACESTORA

!n cate'oria elementelor incorporale ale fondului de comert sunt cuprinse drepturile care privesc6 firma, emblema, clientela si vadul comercial, brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, dreptul de autor.

*@

Aceste drepturi, denumite si drepturi private, confera comerciantului dreptul e/clusiv de a le e/ploata n folosul sau n conditiile stabilite de le'e. Aceste drepturi au o valoare economica si sunt ocrotite de le'e. 'irma sau numele comercial este re'lementata de 3e'ea 4;>#$$si reprezinta un element de individualizare a comerciantului n cmpul activitatii comerciale. Ea consta n numele, sau dupa caz, denumirea sub care un comerciant este nmatriculat n re'istrul comertului, si e/ercita comertul si sub care semneaza. Firmele vor fi scrise n primul rnd n limba romna. 'irma unui comerciant persoana fizica se compune din numele comerciantului si initiala prenumele sau numele si prenumele scrise n ntre'ime. 3e'ea interzice adau'area altor elemente care ar putea induce n eroare asupra naturii sau ntinderii comertului ori situatiei comerciantului. Se pot face mentiuni care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau.. 'irma unei societati *n nume colectiv se compune din numele cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea &societate n nume colectiv( scrisa n ntre'ime. 'irma unei societati *n comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea &societate n comandita( scrisa n ntre'ime. !n scopul protejarii tertilor, le'ea prevede ca daca numele unei persoane straine de societate fi'ureaza, cu consimtamntul sau, n firma unei societati n nume colectiv sau n comandita simpla , aceasta devine raspunzatoare nelimitat si solidar de toate obli'atiile societatii. Aceeasi re'ula se aplica si comanditarului al carui nume fi'ureaza n firma unei societati n comandita 0art.*+ 3e'ea 4;>#$$-1. Ratiunea nscrierii acestei norme n 3e'ea 4;>$- este pentru a stavili mprumutarea cu usurinta a numelui n folosul unei societati comerciale la care nu este asociata o persoana. "rofitul unei societati si atra'erea clientelei nu trebuie realizate folosind numele unor personalitati. 'irma unei societati pe actiuni sau *n comandita pe actiuni se compune dintr o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi nsotita de mentiunea scrisa n ntre'ime S.A. sau S.C.A. n ntre'ime sau prescurtat S.A.. 'irma unei @.R.L. se compune dintr o denumire proprie individualizata, la care se adau'a numele unuia sau al mai multor asociati, nsotita de mentiunea scrisa n ntre'ime S.R.3. sau prescurtat. 'irma filialei sau sucursalei *n Romnia a unei societati straine va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate. Reguli privind utilizarea firmei Comerciantul, persoana fizica sau persoana juridica este obli'at a mentiona pe facturi, scrisori, oferte, comenzi, tarife, prospecte si orice alte documente ntrebuintate n comert, numa rul de or dine sub care este nmatriculata firma n Re'istrul Comertului si anul. 7erespectarea obli'atiei se sanctioneaza cu amenda stabilita prin hotarre judecatoreasca. Ratiunea acestei obli'atii este de atentionare asupra obli'atiei principale de nmatriculare prevazuta de 3e'ea 4;>$- si informarea

*%

publicului si a partenerilor comerciali asupra pozitiei din Re'istrul Comertului 2 de unde se pot informa asupra comerciantului. Societatea comerciala este obli'ata ca n orice act, scrisoare sau publicatie emannd de la ea sa arate pe ln'a denumire si numarul de ordine din Re'istrul Comertului si forma juridica si sediul societatii. "entru S.R.3. se va arata si capitalul social, iar pentru S.A. si S.C.A. capitalul social din care cel efectiv varsat. Firma trebuie sa se caracterizeze prin noutate. !n acest sens art. *, din 3e'ea 4;>$- prevede ca orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele e/istente, iar art. *@ dispune ca &7ici o firma nu va putea cuprinde o denumire ntrebuintata de comerciantii din sectorul public(. 3e'ea 4;>$- prevede ca )ficiul Re'istrul Comertului are obli'atia sa refuze nscrierea unei firme care, fara a introduce elemente de deosebire, poate produce confuzie cu alte firme nre'istrate. Cnd o firma este asema natoare cu alta firma deja nmatriculata, trebuie sa se adau'e o mentiune care s o deosebeasca de aceasta. "rin nre'istrarea unei firme, care se realizeaza prin nmatricularea comerciantului n Re'istrul Comertului, comerciantul dobndeste dreptul de folosinta e/clusiva asupra ei. !n e/ercitarea comertului, firma devine un element de atra'ere a clientelei. Sub acest aspect, firma dobndeste o valoare economica, ea confera un drept patrimonial. Asupra firmei, comerciantul dobndeste un drept de proprietate incorporala, care poate fi transmis 0n conditiile le'ii1 odata cu fondul de comert. Art. +4 din 3e'ea 4;>$- prevede ca firma nu poate fi nstrainata separat de fondul de comert la care este ntrebuintata. !n cazul ncalcarii dreptului asupra firmei, prin nmatriculare unui comerciant cu aceeasi firma, titularul dreptului se poate adresa instantei judecatoresti si cere radierea nmatricularii n cauza, n conditiile art. 4, din 3e'ea nr.4;>$-. "entru eventuale prejudicii, titularul dreptului ncalcat poate cere despa'ubiri, potrivit dreptului comun 0art. $$%, $$$ Cod civil, art. , lit. &a( si art. @, $ si #4 din 3e'ea nr.##>$#1 . Folosirea unei firme care ar avea drept consecinta producerea unei confuzii cu firma folosita le'itim de alt comerciant constituie obiectul infractiunii de concurenta neloiala si se sanctioneaza n conditiile art. , si % din 3e'ea nr.##>$# privind combaterea concurentei neloiale. Actiunii penale i se ala tura si actiunea civila 0art. +, din 3e'ea nr.4;>$- 2 &prin hotarrea pronuntata instanta va dispune si rectificarea sau radierea nmatricularii ori mentiunii ine/acte(1. ;mblema comerciala Ca si firma, emblema este un atribut de identificare n activitatea comerciala. Este re'lementata de 3e'ea nr.4;>$-. "otrivit art. *- din 3e'ea nr.4;>$-, emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen . Emblemele vor fi scrise n primul rnd n limba romna. Consacrarea emblemei ca element distinct al fondului de comert a fost impusa de necesitatile practicii comerciale ntruct numele comercial s a dovedit insuficient pentru a realiza, pe de parte, atra'erea clientelei si pentru a da satisfactie, pe de alta parte cerintei de ori'inalitate, de individualizare.

*$

Spre deosebire de firma , care este un element obli'atoriu pentru individualizarea comerciantului, emblema are un caracter facultativ. Continutul emblemei, asa cum prevede 3e'ea nr.4;>$-, este un semn sau o denumire. "rin semn , n acceptiunea codului comercial, se ntele'e o reprezentare 'rafica , fi'urativa sau nonfi'urativa 0E/. de emblema 'rafica fi'urativa 6 "elican, nonfi'urativa6 Renault, )pel, <ercedes1. Denumire poate fi fantezista sau un nume propriu. Ea nu poate fi o denumire 'enerica, fa ra nici un fel de specificitate. Emblema trebuie sa fie un semn distinctiv mai su'estiv dect firma, deoarece numai astfel va fi apt sa atra'a clientela. )rice emblema trebuie sa aiba caracter de noutate n sensul ca trebuie sa se deosebeasca de emblemele nscrise n acelasi Re'istrul Comertului, pentru acelasi fel de comert, precum si de emblemele altor comercianti de pe piata unde comerciantul si desfas oara activitatea. "rin nscrierea emblemei n Re'istrul Comertului, comerciantul dobndeste dreptul de folosinta e/clusiva asupra emblemei. Emblema va putea fi folosita de comerciant pe panouri de reclama oriunde ar fi asezate, pe facturi, scrisori, note de comanda, tarife, prospecte, afise, publicatii, cu c onditia sa fie nsotita n mod vizibil de firma comerciantului. Emblema poate fi nstrainata spre deosebire de firma si separat, nu numai odata cu fondul de comert. Emblema este, ca si n cazul firmei, protejata de le'e prin mijloace preventive si reperatorii. Astfel, nainte de a fi nre'istrata n Re'istrul Comertului, se va verifica conditia de unicitate 0ori'inalitate1 a emblemei. !n cazul n care titularul emblemei a fost prejudiciat prin nscrierea n Re'istrul Comertului a unei mentiuni care aduce atin'ere dreptului sau, el poate cere instantei judecatoresti radierea acelei mentiuni. pentru prejudiciile cauzate prin folosirea fara drept unei embleme, persoana vinovata v a fi obli'ata la plata unor despa'ubiri, n conditiile dreptului comun. .aca ntrebuintarea unei embleme este de natura sa produca confuzie cu emblema folosita le'itim de un alt comerciant, fapta este considerata infractiune de concurenta neloiala si se sanctioneaza n conditiile art. , din 3e'ea ##>$#. Clientela si vadul comercial 7u este re'lementata n le'islatia romna. !n le'islatia franceza 03 din #$-$1, clientela este considerata un element esential al fondului de comert. Clientela ar e un rol important pentru activitatea unui comerciant9 ea determina, prin numar, calitate si frecventa, situatia economica a comerciantului, succesul ori insuccesul acestuia. Clientela este definita n literatura de specialitate ca totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza , n mod obisnuit, la acelasi comerciant, la fondul de comert al acestuia, pentru procurarea unor marfuri si servicii. .esi este o masa de persoane neor'anizata si variabila, clientela constituie o valoare economica, datorita relatiilor ce se stabilesc ntre titularul fondului de comert si aceste persoane care si procura marfurile si serviciile de la comerciantul respectiv.

+-

8n fond de comert nu poate e/ista dect daca are o clientela. "entru a fi inclusa ntr un fond de comert, clientela trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii6 sa fie comerciala spre a o deosebi de clientela civila a medicului, avocatului, notarului s au mestesu'arului9 personala pentru a o putea distin'e de c lientela altui comerciant9 actuala 0sa e/iste n realitate, sa fie si'ura si reala1 pentru ca o clientela cedata sau pierduta nu mai poate fi considerata ca element a unui fond individual de comert. Clientela se afla n strnsa le'atura cu vadul comercial, care este definit ca o aptitudine a fondului de comert de atra'e public ul 0vadul comercial este locul foarte frecventat1. ?adul comercial depinde att de factori obiectivi6 locul de amplasare a ma'azinului unde comerciantul si desfas oara activitatea, fie locul unde se afla uzina, fabrica sau depozitul producatorului ori intermediarului, ct si factori subiectivi6 calitatea marfurilor si serviciilor oferite clientilor, preturile practicate de comercianti, comportarea personalului comerciantului n raporturile cu clientii, influenta modei, abilitatea n realizarea reclamei comerciale. !n dreptul afacerilor se confrunta doua conceptii6 a1 conceptia clasica, potrivit careia clientela si vadul comercial au ntelesuri diferite9 b1 conceptia moderna, care nlatura aceasta distinctie. .eosebirea ntre clientela si vadul comercial a fost e/plicata n doua moduri6 (- "otrivit unei teze, clientela este alcatuita din ansamblul persoanelor atrase de nsas i personalitate comerciantului, n timp ce vadul comercial ar fi ansamblul persoanelor atrase de amplasarea fondului de comert. !n timp ce vadul comercial ar e aptitudinea de atra'e clienti mai nainte de a se trata cu ei, clientela reprezinta care se afla n relatii de afacere cu comerciantul. '- "otrivit altei teze, clientela vizeaza doua cate'orii de persoane6 acelea care sunt le'ate de comerciant printr un contract de &furnitura( 0clientela captiva1 si acelea care se adreseaza comerciantului din motive de ncredere sau obisnuinta 0clientela atrasa1, iar vadul comercial se refera la clienti trecatori, care sunt atrasi de amplasarea fondului de comert, dar nu fac dect cumparari ocazionale. Conceptia moderna are n vedere numai clientela, considernd ca distinctia de mai sus nu are consecinte juridice. 7otiunea de clientela este astfel definita ansamblul persoanelor aflate n relatii de afaceri cu un comerciant sau dispuse sa stabileasca asemenea relatii. 5.3. Aeor'escu si :udor "opescu subliniau ca c lientela este elementul esential al fondului de comert ntruct fara clientela revnzarea devine imposibila. Fara clientela, se sustine n conceptia clasica, nu ar putea e/ista nici fond de comert, marfa nu s ar vinde, deci nu s ar mai produce. )ctavian Capatna arata ca clientela este un adevarat suport al comertului, pivotul sine Lua non al fondului de comert, principalul sa u

+#

factor de prosperitate, conferindu i att trasa turi ori'inale pe planul dreptului, ct si valoare economica. Conceptia moderna reproseaza celei clasice 6 a1 pe de o parte ca e/a'ereaza importanta clientelei, c are n conditiile liberei concurente, clientela nu apartine comerciantului, oricnd ea poate fi scutita de un altul care ofera ma rfuri ori servicii mai bune sau care practica un pret mai interesant. !n ultima analiza, clientela este scopul comerciantului, toate celelalte elemente ale fondului fiind destinate ca mijloace pentru atin'erea acestui tel, mentinerii sau amplificarii clientelei, chiar daca n le'islatia romna nu se recunoaste un drept la clientela, ca drept e/clusiv al titularului fondului de comert, totusi titularul are un anumit drept incorporal asupra clientele care este un element al fondului de comert. El se poate apara mpotriva actelor si faptelor ilicite de sustra'ere a clientelei sale. !n masura n care aceste acte si fapte constituie manifestari ale concurentei neloiale, titularul are la dispozitie mijloacele de aparare prevazute de 3e'ea ##>$# art. + lit. (i(. .reptul la clientela nu poate fi transmis separat ci odata cu fondul de comert. 1a rcile de fabrica , de comert si de serviciu <arcile sunt semne distinctive folosite de comercianti pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor comercianti si pentru a stimula mbuna tatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor. Comerciantul are libertatea sa si alea'a marca pe care o crede corespunzatoare. Aceasta poate fi constituita din cuvinte, litere, cifre, reprezentari 'rafice plane sau n relief, combinatii ale acestor elemente, una sau mai multe culori, forma produsului sau ambalajului acestuia etc. .upa natura si specificul activitati titularului, marcile pot fi6 de fabrica , de comert sau de servicii , iar dupa modul utilizarii pot fi ma rci individuale 0folosite de un sin'ur comerciant1 sau colective 0folosite n comun de mai multi comercianti1. !n privinta obli'ativitatii folosirii marcilor, dreptul romn a adoptat sistemul potrivit caruia, n principiu, marcile de comert si de serviciu sunt facultative, iar marcile de fabrica sunt obli'atorii. Cnd marca nu este posibila sau necesara, or'anele administratiei de stat 0)ficiul de Stat pentru 5nvcntii si <arci )S5<, ministere1 pot stabili produsele e/ceptate de la obli'atia de marcare. <ai sunt utilizate marca notorie , caracterizata de un renume devenit international 0"E"S5, Coca Cola, ModaK etc.1. <arca are ca principala functie 2 protejarea consumatorilor mpotriva contrafacerilor si imitatiilor care ar putea pr ejudicia nu numai deontolo'ia comerciala ci si i'iena sau sanatatea consumatorilor. "entru comerciant marca ofera posibilitatea de a descuraja concurenta care ar urmari uzurparea presti'iului csti'at de un produs de piata. <arca este o 'arantie a calitatii si ajuta pe cumparator sa identifice un produs si determina, prin mentinerea unei calitati, o anumita preferinta. "ublicitatea marcii determina o crestere a vnzarilor. <arca are caracter patrimonial, avnd o valoare economica .

+4

.reptul la marca se bucura de protectie juridica, daca aceasta ndeplineste unele conditii de fond si forma. Conditiile de fond se refera la 6 distinctivitatea, disponibilitatea, sinceritatea si liceitatea ma rcii. Distinctivitatea are doua elemente6 ori'inalitatea si noutatea. !n absenta caracterului distinctiv, concret, nu pot forma o marca, semne uzuale, 'enerice sau necesare. 7outatea se apreciaza n mod relativ n raport de6 marcile altor comercianti , le'al nre'istrate anterior si de ansamblul marcii si nu de elementele sale constitutive, pentru ca pe consumator l frapeaza aspectul de ansamblu si nu detaliile. )ri'inalitatea 0specialitatea1 c onsta n cerinta de a distin'e provenienta produsului facndu l totodata inconfundabil cu oricare dintre produsele similare de pe aceeasi piata. Disponibilitatea marcii presupune ca semnul ales nu apartine altei persoane, ca nu e/ista drepturi anterioare asupra sa. @inceritatea consta n interzicer ea marfurilor care cuprind indicatii false sau nselatoare. Liceitatea semnului 0le'alitate sau moralitate1 nseamna ca acesta sa nu fie contrar ordinii publice, bunelor moravuri ori de natura sa nsele publicul. Sunt considerate a fi contrare moralei si ordinii publice printre altele6 folosirea, fa ra autorizatia or'anelor competente, ca ma rci sau elemente ale acesteia stemele, drapelele si alte embleme de stat, a semnelor si si'iliilor oficiale de control si 'arantie, ct a oricaror imitatii de blazoane. Conditiile de forma se refera la modul de folosire a marcii care consta n aplicarea sau atasarea marcilor pe fiecare produs, pe ambalaj, pe imprimatele de reclama, pe documentele ce nsotesc produsele, ct si pe insi'ne, anunturi, cataloa'e, facturi, orice alte documente ale titularului. !n sistemul nostru juridic, dreptul la marca se dobndeste de persoane fizice sau persoane juridice prin prioritate de nre'istrare la )S5<. "otrivit re'lementarilor le'ale, cererile de nre'istrare a marcilor se e/amineaza dupa nre'istrarea lor de catre A'entia Aenerala pentru <etrolo'ie, Standarde si 5nventii din punct de vedere al ndeplinirii conditiilor pentru nre'istrarea marcilor depuse n re'istru. .aca n urma e/aminarii se constata ca sunt ndeplinite conditiile pentru nre'istrarea ma rcii si daca, n termen de * luni de la data publicarii n publicatia oficiala privind marcile, nu s au introdus contestatii sau contestatiile introduse au fost respinse, marca se nre'istreaza, eliberndu se solicitantului un certificat de nre'istrare, n caz contrar, cererea se respin'e. !nre'istrarea ma rcii confera titularului un drept de folosire e/clusiva a ma rcii pe un termen de #- ani de la data constituirii depozitului. 3a cererea titularului, nre'istrarea unei marci poate fi rennoita la mplinirea fieca rui termen de ocrotire de #- ani, ncepnd din ultimul an al termenului de ocrotire, pna cel trziu ; luni de la mplinirea acestui termen, fara a se aduce modificari esentiale.

+*

.repturile cu privire la o marca individuala nre'istrata sau rennoita pot fi transmise, n total sau n parte, cu titlu oneros sau 'ratuit, potrivit le'ii. .repturile cu privire la marca nceteaza6 pe baza renuntarii e/prese a titularului9 ca urmare a lichidarii titularului, daca marca nu a fost transmisa altui comerciant9 prin e/pirarea termenului de ocrotire, daca nu a fost rennoita9 daca marca a fost anulata. 3iti'iile privind uz urparea drepturilor asupra marcilor si cele avnd ca obiect repararea prejudiciilor cauzate prin folosirea ile'ala a marcilor se solutioneaza de institutiile judecatoresti. Contrafacerea, imitarea sau folosirea fara drept a unei ma rci constituie infractiune de concurenta neloiala, incriminata de art. *-# Cod penal. !n scopul asi'urarii protectiei prevazute de le'e, comerciantii au obli'atia sa ceara nscrierea n Re'istrul Comertului a mentiunilor privind marcile. Fondul de comert mai cuprinde dintre drepturile de proprietate industriala6 inventiile, KnoG hoG ul, desenele si modelele industriale.

0-.- ACTELE JURIDICE PRI+IND ,ONDUL DE COMERT

Fondul de comert, ca un bun unitar, precum si elementele sale componente pot face obiectul unor acte juridice6 vnzare cumparare, locatiune, 'aj etc. Actele juridice privind fondul de comert sunt 'uvernate de principiile 'enerale ale dreptului civil, de luarea n considerare a specificului obiectului acelor acte juridice. Fiind considerat un bun mobil, fondul de comert se poate transmite pe cale succesorala, n conditiile Codului civil. /nzarea-cumpararea fondului de comert Contractul de vnzare cumparare poate avea ca obiect fondul de comert, ca bun unitar sau elemente componente ale acestuia. !n ceea ce privesc bunurile imobile 0ce fac parte din fondul de comert1 sunt aplicabile re'ulile dreptului comun referitoare la nstrainarea imobilelor, inclusiv cele privind publicitatea imobiliara . Creantele si datoriile titularului fondului de comert nu se transmit ca urmare a fondului de comert ntruct acestea nu fac parte din fondul de comert. ?nzarea fondului de comert da nastere unei obli'atii speciale n sarcina vnzatorului, respectiv a nu face concurenta cumpa ratorului. Aceasta obli'atie e/ista chiar daca nu a fost stipulata in mod e/pres n contract, fiind considerata o forma de manifestare a obli'atiei de 'arantie a vnzatorului. ?nzarea fondului de comert constituie un act care trebuie nre'istrat n RC, potrivit art. 4# din le'ea 4;>$-. <entiunea devine opozabila tertilor de la data efectuarii ei n RC. ) aplicatie actuala a principiului vnzarii fondului de c omert reprezinta vnzarea de active n conditiile le'ii ,%>#$$# privind privatizarea societatilor comerciale.

++

"otrivit art. ,* din 3e'ea ,%>$#, societatile comerciale care detin active ce reprezinta unitati care pot fi or'anizate si pot functiona independent au dreptul sa vnda astfel de active. ?nzarea se face prin licitatie. #ransmiterea fondului de comert ca aport *n societatea comerciala Fondul de comert poate face obiectul unui aport ntr o societate comerciala la a carui constituire participa titularul fondului. "otrivit art.;, din 3e'ea nr.*#>$-, titularul poate transmite dreptul de proprietate ori numai folosinta asupra fondului de comert. :ransmiterea fondului de comert ca aport n societate este re'lementata de re'ulile speciale privind constituirea societatilor comerciale. Locatiunea fondului de comert Fondul de comert poate face obiect al unui contrat de locatiune, n conditiile Codului civil. !n temeiul contractului de locatiune, n schimbul unui pret, proprietarul fondului n calitate de locator, transmite locatarului folosinta asupra fondului de comert. !n lipsa unei stipulati contrare, dreptul de folosinta priveste, ca si n cazul vnzarii, toate elementele fondului de comert. 3ocatarul are dreptul sa continue e/ercitarea comertului sub firma proprie, e/ploatnd fondul de comert. 3ocatorul va putea continua activitatea si sub forma anterioara mentinnd n cuprinsul ei calitatea de succesor, daca locatorul a consimtit e/pres. 3ocatarul are obli'atia sa respecte destinatia economica si functionala a fondului de comert, data de locator. 3ocatarul nu poate aduce schimbari n or'anizarea si structura fondului de comert, prin schimbarea destinatiei unor bunuri ori prin nstrainarea lor. )rice modificare este conditionata de acordul locatorului. Ca si n cazul vnzarii, locatarul are obli'atia sa nu faca locatorului concurenta, prin desfasurarea unui comert de acelasi 'en, la mica distanta de locator. 3ocatiunea fondului de comert se nre'istreaza n Re'istrul Comertului conform art. 4# din 3e'ea nr.4;>$-. ) aplicatie actuala a locatiunii fondului de comert o reprezinta locatia 'estiunii, re'lementata prin acte normative speciale 03e'ea nr.#,>$-, B.A. #44%>$-, B.A. ;#+->$#1. !ajul asupra fondului de comert Fondul de comert poate face obiectul unui contract de 'aj. .esi 'ajul este cu deposedare 0se face cu remiterea lucrului catre creditor1, 'ajul asupra fondului de comert este fara deposedare, avnd n vedere ca remiterea fondului de comert catre creditor ar avea drept consecinta imposibilitatea continuarii comertului de ca tre comerciantul debitor. !n cazul n care creditorul nu ar putea ori nu ar voi sa continue comertul, remiterea fondului de comert ar echivala cu ncetarea activitatii comerciale a debitorului. .octrina si jurisprudenta au ima'inat procedeul tehnic al remiterii simbolice a detentiunii fondului de comert. Acest lucru se realizeaza prin predarea catre creditor a titlurilor si documentelor privind fondul de comert. Remiterea simbolica a titlurilor fondului de comert realizeaza si o publicitate a 'ajului.

+,

CAPITOLUL +* COMERCIANTII

1-(- MODUL DE DO 7NDIRE SI STINGERE A CALITATII DE COMERCIANT PERSOANA ,I/ICA

Conform dispozitiilor 3e'ii nr.4;>#$$-, republicata n #$$% ,,Comerciantii sunt persoane fizice care e/ercita n mod obisnuit ac te de comert, societatile comerciale, re'iile autonome si or'anizatiile cooperatiste.( Art.@ din Codul comercial prevede ca 6 ,,Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avnd comertul ca o profesiune obisnuita si societatile comerciale.( .in te/tele citate mai sus rezulta ca ele se refera att la comercianti persoane fizice ct si la comercianti persoane juridice. !ntre cele doua cate'orii de comercianti e/ista un element de diferentiere6 n timp ce persoana fizica este comerciant prin faptele pe care le savrseste, persoana juridica este comerciant prin scopul si forma constituirii sale. .obndirea le'ala a calitatii de comerciant persoana fizica necesita ndeplinirea urmatoarelor conditii6 a1 savrsirea unor fapte de comert obiective, n mod sistematic9 b1 realizarea faptelor de comert cu titlu de profesiune9 c1 realizarea faptelor de comert n nume propriu asumndu si toate riscurile. "entru e/ercitarea le'ala a actelor si faptelor de comert comerciantul persoana fizica trebuie sa se nmatriculeze n Re'istrul Comertului. Aceasta obli'atie de a se nmatricula nainte de nceperea comertului este prevazuta de dispozitiile art.# al 3e'ii nr.4;>#$$-. 7erespectarea acestei obli'atii le'ale este sanctionata cu amenda civila 0art.+# din 3e'ea nr.4;>#$$-1 si atra' si ra spunderea contraventionala sau penala conform 3e'ii nr.#4>#$$-, republicata n #$$#efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevazute n Codul comercial sau n alte le'i, fara ndeplinirea conditiilor stabilite prin le'e 2 constituie o activitate comerciala ilicita si atra'e raspundere contraventionala sau penala 2 nchisoare contraventionala de la * luni la ; luni sau amenda de la *- --- lei la ;- --- lei1. !n conformitate cu 7ormele privind modul de tinere si de completare a Re'istrului Comertului emise de Camera de Comert si 5ndustrie a Romniei si <inistrul Comertului #$$+, persoana fizica trebuie sa prezinte mpreuna cu cererea de nmatriculare urmatoarele acte6 actul de identitate9 autorizatia e/ercitarii faptelor de comert eliberata de primarul comunei, orasului sau municipiului 0.ecretul ,+>#$$-19 dovada drepturilor asupra sediului firmei 0act de proprietate, contract de nchiriere sau orice alt titlu le'itim19 declaratia privind averea si modul de evaluare.

+;

Aceste cerinte sunt aplicabile si asociatiilor familiale, fa ra personalitate juridica, n conformitate cu dispozitiile art.#, "unctul + si art.#4 din 7ormele CC5 a Romniei din #$$+. )btinerea autorizatiei administrative pentru e/ercitarea activitatii de comerciant persoana fizica presupune si e/istenta deplinei capacitati civile. <inorul si persoana pusa sub interdictie nu pot dobndi, nici pastra calitatea de comercianti.

1-'- INCOMPATI ILITATI PRI+IND CALITATEA DE COMERCIANT

7u sunt comercianti persoanele care nu e/ercita n nume propriu activitatea comerciala6 prepusii sau asociatii societatilor comerciale, administratorii acestora, mandatarii, meseriasii, institutorii si nici medicii, avocatii, notarii, a'ricultorii. "rofesiile de medic, avocat, notar public sunt incompatibile cu calitatea de comerciant. Sunt incompatibile cu calitatea de comerciant functiile de judecator 0art.#4* din Constitutie1, procuror 0art.#*#1 si judecator al Curtii Constitutionale 0art.#+41 functionarii publici 03e'ea nr.#%%>#$$$1. !n aceeasi situatie se afla ofiterii si diplomatii. Ratiunea incompatibilitatii este asi'urarea demnitatii si presti'iului functiei s au profesiei ocrotite. !n cazul ner especta rii acestor incompatibilitati, consecinta este ndepartarea din functie sau pr ofesie si nu pierderea calitatii de comerciant. 2%C;#&R;& calitatii de comerciant persoana fizica are loc prin vointa comerciantului sau urmare unor cauze obiective. Comerciantul este obli'at sa ceara, la ncetarea comertului, nscrierea n Re'istrul Comertului a acestei mentiuni. .intre cauzele obiective de ncetare a calitatii de comerciant sunt retra'erea sau e/pirarea duratei autorizatiei administrative ori condamnarea penala prin care instanta a pronuntat si pedeapsa complimentara a interzicerii e/ercitarii profesiunii de comerciant. .e precizat ca , Codul comercial romn reflecta conceptia obiectiva asupra comercialitatii faptelor si actelor juridice6 orice le ar savrsii, le sunt aplicabile de re'ula normele le'islatiei comerciale, e/ceptiile fiind doar cele e/pres prevazute de le'e 0art.*1.

1-.- SOCIETATILE COMERCIALE* NOTIUNE- DE,INITIE- REGLEMENTARE JURIDICACLASI,ICARE- ELEMENTE DE IDENTI,ICARE

.eclansarea procesului de privatizare a economiei romnesti si obtiunea pentru economia de piata a readus in actualitate societatile comerciale care erau re'lementate in Codul Comercial din #%%@ 0art. @@ 44-1.

+@

Adaptarea sistemului economic national la mecanismele economiei de piata si asi'urarea functionarii eficiente a acestuia ,a impus noi re'lementari de fond privind societatile comerciale. Astfel a fost adoptata 3'. *#>#$$- privind societatile comerciale, modificata prin ordonanta *#>#$$@ si republicata in #$$%. Conform dispozitiilor art.# al 3e'ii nr.*#>#$$-, in vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor acestei le'i. Art.4 prevede ca societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme6 a1 societate in nume colectiv b1 societate in comandita simpla c1 societate pe actiuni d1 societate in comandita pe actiuni e1 societate cu raspundere limitata ) definitie a societatilor comerciale nu a fost data nici de Codul Comercial, nici de 3e'ea nr.*#>#$$-. Art.#+$# din Codul Civil dispune ca &Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se nvoiesc sa puna ceva in comun ,cu scopul de a mpa rti foloasele ce ar putea deriva(. Aceasta definitie privea societatea civila. !n literatura de specialitate ,societatea comerciala o definim ca acea entitate 0structura, a'ent economic, etc.1 cu personalitate juridica, constituita potrivit le'ii, prin acordul de vointa si cu aportul asociatilor 0persoane fizice si persoane juridice1, n scopul obtinerii de beneficii ,sub forma dividendelor, rezultate din acte de comert &. ;lementele de identificare ale societatilor comerciale Denumirea sau firma reprezinta cuvntul sau 'rupul de cuvinte prin care se individualizeaza o societate comerciala de alta, sub care societatea comerciala si e/ercita comertul si sub care semneaza 0art.*din 3e'ea nr.4;>#$$- 1. Firma trebuie precizata n mod obli'atoriu n contractul de societate. 3e'ea nr.4; >#$$- re'lementeaza si emblema, ca element de identificare a societatilor comerciale si care este semnul sau denumirea care deosebeste o societate de alta societate care desfas oara acelasi fel de activitate . Emblema are un caracter facultativ. @ediul societatii este un atribut de identitate in spatiul societatii. Sediul societatii determina 6 nationalitatea societatii comerciale9 instanta competenta sa judece liti'iile in care societatea comerciala este parte9 locul unde, n lipsa unei stipulatii e/prese, urmeaza sa se e/ecute contractul 0art.,$ din Codul Comercial19 determina le'ea aplicata potrivit normei conflictuale &le/ loci actus( din punct de vedere procedural, sediul es te locul unde societatea este citata n judecata si unde i se comunica actele de procedura 0citatie, somatie, notificare1. 7edeclararea corecta a sediului sau schimbarea acestuia fara a face mentiunile prevazute de le'e, n scopul sustra'erii de la controlul fiscal constituie infractiune de

+%

evaziune fiscala pedepsita de 3e'ea nr.%@>#$$+ privind evaziunea fiscala . %ationalitatea . Societatea comerciala are o nationalitate proprie care poate fi deosebita de cetatenie sau nationalitatea membrilor care o compun. 7otiunea de nationalitate e/prima o apartenenta a societatii la un anumit stat si sistem de drept. 3e'ea statului care i apartine societatea ca nationalitate va fi cea care va re'lementa 6 nfiintarea, or'anizarea, functionarea si ncetarea ei. "otrivit art.# alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$-, societatile comerciale cu sediul n Romnia sunt persoane juridic e romne. "rin urmare chiar si atunci cnd societatea este constituita cu capital inte'ral strain, ea va avea nationalitate romna si va fi supusa le'ii noastre. Patrimoniul societatii comerciale . Societatea comerciala are un patrimoniu propriu, distinct de acela al asociatilor sau actionarilor si care nu se confunda cu capitalul social. !n activul social sunt cuprinse drepturile patrimoniale, reale sau de creanta . Aceste drepturi privesc in principal, bunurile aduse de asociati ca aport la constituirea societatii, bunurile dobndite de societate ulterior constituirii, in cursul desfasurarii activitatii, precum si beneficiile nedistribuite. !n pasivul social sunt cuprinse obli'atiile patrimoniale ale societatii, contractuale si e/tracontractuale. Capacitatea juridica a societati comerciale. Capacitatea juridica a societatilor comerciale, re'lementata de .ecretul *#>#$,+ reprezinta aptitudinea de a avea drepturi si obli'atii si de a si e/ercita drepturile si asuma obli'atiile, savrsind acte juridice. "ersoana juridica , si e/ercita drepturile si si ndeplineste obli'atiile prin or'anele sale. Societatea comerciala are or'ane de deliberare si decizie 0adunarea asociatilor1 or'ane de administrare 0administratori1 si or'ane de control al 'estiunii societatii 0cenzorii1. Societatea comerciala dobndeste capacitatea de e/ercitiu de la data constituirii sale, adica din ziua nmatricularii in Re'istrul Comertului, cu conditia sa fi fost desemnat administratorul care reprezinta societatea, iar acesta va putea ncheia actele cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil.

1-0- SOCIETATEA 6N NUME COLECTI+

Este o societate de persoane, constituita prin asocierea a doua sau mai multor persoane pe baza deplinei ncrederi, care pun n comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, n scopul mpartirii beneficiilor rezultate. )bli'atiile societatii sunt 'arantate cu patrimoniu social si cu raspunderea solidara si nelimitata a asociatilor. "otrivit art., din 3e'ea nr.*#>#$$- S.7.C. se constituie prin contract de societate sau act constitutiv ncheiat n forma autentica . !n termen de #, zile de la data autentifica rii actului constitutiv, administratorii societatii ori un mputernicit al acestuia vor cere nmatricularea societatii n Re'istrul Comertului n a ca rui raza teritoriala

+$

si va avea sediul societatea. Cererea va fi nsotita de actul constitutiv al societatii dovada efectuarii varsa mintelor n conditiile actului constitutiv, actele privind proprietatea aporturilor n natura, iar n cazul imobilelor este necesar si certificatul constatator al sarcinilor de care sunt private, dovada sediului si celelalte acte prevazute de le'e. !n cazul n care cerintele le'ale sunt ndeplinite, judecatorul dele'at prin ncheiere pronuntata n , zile, va autoriza constituirea societatii si va dispune nmatricularea ei n Re'istrul Comertului. !ncheierea judeca torului dele'at se transmite din oficiu la <onitorul )ficial, spre publicare, pe cheltuiala societatii si administratiei financiare pentru evidenta fiscala 0cod fiscal1. Societatea n nume colectiv devine persoana juridica si dobndeste calitatea de comerciant de la data nmatricula rii sale n Re'istrul Comertului. #rasaturi caracteristice ale societatii *n nume colectiv. Este o societate de persoane. Se constituie cu minimum doua persoane, numarul ma/im fiind nelimitat9 Asocierea se bazeaza pe ncredere deplina a asociatilor, avnd un caracter intuitu personae9 Capitalul social este divizat n parti de interes, care nu sunt reprezentate prin titluri si sunt n principiu, netransmisibile. "artea de interes este un titlu de valoare asemana tor partilor sociale care n anumite conditii poate face obiectul unei cesiuni 0art.%@ 3e'ea nr.*#>#$$-1. 3e'ea nu prevede o valoare minima a capitalului )bli'atiile societatii sunt 'arantate cu patrimoniul social si ra spunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. 0Asociatii vor raspunde pentru creanta creditorului cu toate bunurile mobile sau imobile, prezente si viitoare potrivit art.#@#% Cod Civil. Asociatii nu vor putea invoca beneficiul de diviziune, raspunderea fiind solidara1. )rice clauza de nlaturare ori de limitare a raspunderii asociatilor este lovita de nulitate.

1-1- SOCIETATEA 6N COMANDITA SIMPLA

Specificul acestei societati consta n asocierea a doua cate'orii de persoane6 comanditati si comanditari. Societatea n comandita simpla este acea societate ale carei obli'atii sociale sunt 'arantate cu patrimoniul social, cu raspunderea solidara si nelimitata a asociatilor comanditati si cu ra spunderea n limita aportului adus la capitalul social al asociatilor comanditari. Societatea se constituie prin asocierea a cel putin doua persoane un comanditat si un comanditar, prin contract de societate sau act constitutiv ncheiat n forma autentica. Clauzele contractului de societate sunt re'lementate in art.@ din 3e'ea nr.*#>#$$-. Formalitatile constituirii societatii n comandita simpla sunt aceleasi ca si n cazul societatii n nume colectiv si anume6 ntocmirea contractului de societate sau actului constitutiv n forma autentica si nmatricularea societatii n Re'istrul Comertului. Societatea n comandita simpla devine persoana juridica din ziua nmatricularii ei n Re'istrul Comertului.

,-

:rasaturile societatii n comandita simpla sunt asema natoare societatii n nume colectiv. .eosebirea consta n prezenta asociatilor comanditari. Comanditarul este asociatul care raspunde numai pna la concurenta aportului propriu la societate. ?arsarea aportului subscris la constituirea capitalului social este unica obli'atie a comanditarului. 7endeplinirea ei face sa cur'a dobnzile de la data stabilita ca termen de varsare. Aportul comanditarului este, de re'ula, n numerar, dar poate fi si n natura. Aportul lui nu poate consta n prestatii n munca, comanditarul are dreptul sa participe la mpartirea dividendelor si unele drepturi specifice, n conditiile art.%$ din 3e'ea nr. *#>#$$-. Comanditarul participa la numirea si revocarea administratorului, face acte de suprave'here cu privire la toate faptele de comert care ntra n obiectul de activitate al societatii. Administrarea societatii n comandita simpla se ncredinteaza unuia sau mai multor asociati comanditati. Controlul 'estiunii poate fi e/ercitat si de asociatii comanditati care nu au calitatea de administratori. Asociatii comanditati au obli'atia de a nu aduce atin'eri patrimoniului societatii. Ei au si obli'atia de nu face concurenta societatii.

1-%- SOCIETATEA 6N COMANDITA PE ACTIUNI

Societatea n comandita pe actiuni reuneste doua cate'orii de asociati ca si societatea n comandita simpla, comanditatii si comanditarii. :oti asociatii att cei comanditati ct si cei comanditari sunt actionari. Capitalul social al societatii este mpartit n actiuni. Asociatul comanditat raspunde n primul rnd cu actiunile sale si n cu ntre'ul sau patrimoniu, n timp ce asociatii comanditari raspund numai pentru plata actiunilor lor. Acest tip de societate este foarte rar ntlnit n practica. :oate dispozitiile referitoare la societatea pe actiuni, cu e/ceptia celor care privesc administrarea societatii se aplica si societatii n comandita pe actiuni.

1-"- SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA

Definirea conceptului de societate cu raspundere limitata. Particularitati .upa cum am observat, aceasta forma de societate comerciala este ultima care a aparut, cronolo'ic, att n dreptul nostru, ct si n le'islatia altor ta ri. Aceasta cronolo'ie este evidenta si n succesiunea enumerarii societatilor comerciale din art.4 al 3e'ii nr.*#>#$$- actualizata n #$$@. :otusi, o prezentare sistematica a formelor de soc ietati comerciale ar trebui sa puna un mare accent pe natura acestora. .in acest punct de vedere, societatea cu raspundere limitata poate fi privita ca un hibrid, o veri'a intermediara ntre primele doua forme6 societatea n nume colectiv ,#

si societatea n comandita simpla 0adica societatile de persoane1 si urmatoarele doua forme 0societatea pe actiuni si societatea n comandita 4* pe actiuni 2 adica societatile de capitaluri1. .in art.*, alin.* al 3e'ii nr.*#>#$$- actualizata, reiese ca6,,asociatii n societatea cu raspundere limitata ra spund numai pna la concurenta capitalului subscris.( .upa cum se sesizeaza si n literatura de specialitate, n articolul * al 3e'ii se evidentiaza criteriul dupa care sunt tratate societatile comerciale si anume6 ra spunderea asociatilor fata de obli'atiile asumate de societate, deoarece problema 'arantarii acestor obli'atii este identica la toate tipurile de societati preva zute n art.4, litera a 2 e. !n chiar primul alineat al art. * se precizeaza ca6 ,,obli'atiile sociale sunt 'arantate cu patrimoniul social.( Acest criteriu 2 raspunderea asociatilor fata de obli'atiile soc iale 2 este folosit n toate le'islatiile straine moderne, ca o modalitate de a departaja diferite tipuri societare ntre ele, ca si n vechea redactare a articolului @@ din Codul Comercial, abro'at e/pres prin articolul 4@% al 3e'ii nr. *#>#$$- actualizata. "rin raportare la acest criteriu, asociatii n societatea n num e colectiv si asociatii comanditati n societatea n comandita simpla sau societatea n comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar 0art. *, alin. 41. Actionarii, asociatii comanditari precum si asociatii n societatea cu raspundere limitata ra spund limitat ,,numai pna la concurenta capitalului social subscris( 0art. *, alin. *1. 7ici un moment, cu alte cuvinte, le'iuitorul nu a vorbit despre ,,plata( actiunilor, ca nota definitorie a formelor de societati la care s a referit. 4+ Astfel de formulari e/ista si n alte le'islatii, precum cea franceza sau cea 'ermana . Ca e/emple, n societatea cu raspundere limitata6 ,,responsabilitatile tuturor asociatilor e n'radita la valoarea aportului lor.( !n spijinul acestor idei vine le'ea franceza din #$;;, modificata prin 3e'ea nr.%, 2 ;$@>#$%, n al ca rei art.*+ este definita societatea cu raspundere limitata6 ,,aceea societate comerciala constituita de una sau mai multe persoane care nu suporta pierderi dect pna la concurenta aportului lor.( :innd seama de cele aratate, asociatii societatii cu raspundere limitata raspund fata de obli'atiile sociale numai n limita aportului la capitalul social. .in chiar denumirea ,,societate cu raspundere limitata( reiese limitarea raspunderii asociatilor. Aceasta intervine subsidiar fata de raspunderea societatii. Societatea raspunde n primul rnd, cu propriul patrimoniu social. .eci, societatea ca subiect distinct de drept, este obli'ata n principal sa plateasca si sa 'aranteze obli'atiile asumate de ea fata de creditorii sociali, ca efect al personalitatii sale juridice. !n cazul obtinerii de profit, ea va platii asociatilor dividendele proportionale cu cota de participare a lor la capitalul societatii. !n cazul lichidarii societatii 0art.4,# al 3e'ii nr. *#>#$$-, republicata1, daca societatea nu poate acoperii c u
4* 4+

5. :urcu 2 op. cit., p'.#,4 ). Capatna, &Societatile comerciale(, Editura 3umina 3e/, Ducuresti, p'. %#

,4

fondurile de care dis pune, lichidatorii trebuie sa ceara suma necesara asociatilor care vor raspunde n limita partilor sociale detinute. Particularitatile societatii cu raspundere limitata Cautndu se surprinderea specificului acestei forme de societate comerciala s a observat foarte usor ca nu se ncadreaza s ub toate aspectele nici n 'rupul societatilor de persoane, dar nici n cel al societatilor de capitaluri. Aspectul deosebit al acestei societati a facut ca ea sa fie comparata fie cu o societate n nume colectiv, dar n care ra spunderea membrilor 4, , alteori cu este limitata la valoarea aporturilor ca n societatea pe actiuni o societate n comandita, formata numai din comanditari care preiau o serie de re'uli de la societatea pe actiuni. !n concluz ie, societatea cu raspundere limitata este o specie hibrida, o veri'a intermediara ntre societatile de persoane si cele de capitaluri, consacrata n premiera nationala prin 3e'ea nr. *#>#$$-. Societatea comerciala prezinta , deci, o serie de particularitati care o fac sa fie un tip distinct si interesant de societate comerciala. Aceste particularitati sunt enumerate si e/plicate mai jos6 #. raspunderea asociatilor fata de obli'atiile sociale este limitata la valoarea aportului propriu. 0art.*, alin.* din 3e'ea nr.*#>#$$actualizata19 4. capitalul minim al societatii este impus de le'e 04 --- --- lei1 si se divide n parti sociale e'ale a caror valoare minima este, de asemenea, precizata prin le'e 0#-- --- lei1. 0conform art.##, alin.#19 *. partile sociale nu sunt titluri ne'ociabile, transmiterea lor catre terti se face n conditiile res trictive 0art.##, alin.419 +. numarul asociatilor poate varia ntre limitele prevazute de le'e 0# 2 ma/.,-1, conform art.,, alin.4 si art.#49 ,. firma trebuie sa contina o denumire proprie la care se poate adau'a numele unuia sau mai multor asociati si va fi nsotita de mentiunea scrisa n ntre'ime ,,Societatea cu ra spundere limitata( sau ,,S.R.3.( 0art.*; al 3e'ii nr.4;>#$$-, privind Re'istrul Comertului, modificata si completata prin 3e'ea nr.#4>#$$; si republicata n <onitorul )ficial din + februarie19 ;. administrarea societatii se face n principal, de asociati9 @. dizolvarea societatii are cauze proprii ce au n vedere 0coroborat cu dispozitiile imperative1 ncalcarea limitelor privind minimul de capital sau ma/imul, respectiv ma/imul de asociati impus. ) importanta particularitate a acestui tip societar este ca permite constituirea unei societati prin vointa unei sin'ure persoane cu calitatea de ,,asociat unic.( Aceasta varianta de societate prezinta propriile ei particularitati n ce priveste asociatul unic 0persoana fizica sau juridica1, modul de functionare a societatii 0faptul ca asociatul unic are drepturile si obli'atiile ce revin Adunarii Aenerale6 art.#*, alin.# al 3e'ii nr. *#>#$$modificata1. .aca asociatul unic este si administrator al societatii, art.#*, alin.4 precizeaza ca i revin si obli'atiile specifice pentru aceasta calitate.

4,

5. 3. Aeor'escu ,,.reptul Comercial Romn. Societatea comerciala.(, vo l.*, p'. 44, Editura S)CEC, Ducuresti, #$+%

,*

Avantajele acestei forme hibride sunt evidente6 scutirea de neajunsul raspunderii solidare si nelimitate 0care caracterizeaza societatea n nume colectiv sau societatea n comandita simpla 2 pentru comanditati1, dar pastreaza caracterul ,, intuitu personae ( care permite asociatilor sa ramna ntre ei. .e asemenea, societatea cu raspundere limitata beneficiaza de avantajele unei proceduri de constituire mai simpla dect cea a societatii pe actiuni. .ar foarte importanta este si observatia ca este unica forma de societate comerciala care se poate constitui cu unic asociat. 4;

CONSTITUIREA SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA CONDITII DE ,OND PENTRU +ALA ILITATEA ACTULUI CONSTITUTI+
PRELIMINARII* "unctul de pornire n constituirea oricarei societati comerciale l constituie initiativa unor persoane care se numesc fondatori 0viitorii asociati1. Ei trebuie, n prealabil, sa realizeze o analiza temeinica privind utilitatea societatii, obiectul de activitate, marimea societatii si capitalul social necesar, conditii favorabile si nefavorabile functiona rii or'anismului economic, facilitati sau restrictii rezultate din actele normative, spatiul necesar sediului, dotarile materiale ce se impun si posibilitatea de a le 4@ obtine, onorabilitatea persoanelor care doresc participarea. 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, aduce modificari si n domeniul constituirii societatilor comerciale. Ea cuprinde n :itlul 55 re'uli specifice constituirii tuturor tipurilor de societati e/istente n Romnia, inclus iv societatea cu raspundere limitata. .in dispozitiile art. , 2 ;+ ale acestei le'i reiese ca pentru constituirea unei societati comerciale se parcur' urmatoarele etape6 I etapa consensuala , ce are ca obiect ntocmirea actului constitutiv 0contract si>sau statut1 conform vointei comune a asociatilor si cu respectarea conditiilor le'ale, urmnd autentificarea lui la notariat9 I etapa n care judecatorul dele'at efectueaza controlul de le'alitate a actului constitutiv, autorizeaza constituirea si dispune nre'istrarea societatii n Re'istrul Comertului9 I etapa de publicitate , cea finala, consta n ndeplinirea cerintelor de nre'istrare la Re'istrul Comertului si la or'anul fiscal si publicarea actului constitutiv n <onitorul )ficial.

4;

5. :urcu 2 op. cit9 p'. #,*

4@

Corneliu Drsan s i altii ,,Societatile comerciale(, vol. 5 Casa de Editura si "resa SA7SA S.R.3., Ducuresti, #$ $,, p'.*4

,+

C3A8NE3E AC:8385 C)7S:5:8:5?

Conform 3e'ii nr.*#>#$$- republicata, societatea cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut 0art.,, alin.#1sau act constitutiv. Alin.4 prevede ca pentru societatea cu raspundere limitata cu un sin'ur asociat se ntocmeste numai statutul. .upa cum am mai mentionat, contractul si statutul se ncheie sub forma unui nscris unic denumit Act constitutiv 0alin.*1 care este semnat de toti asociatii 0alin.,1 n fata notarului . Actul constitutiv al unei societati comerciale trebuie sa cuprinda anumite clauze ce vor stabili relatiile dintre asociati. 3e'ea nr.*#>#$$modificata cuprinde, n functie de forma juridica a societatii, clauze care sunt comune tuturor, dar si clauze specifice unei anumite forme de societate. Asa cum reiese din prevederile art.@ al aceleiasi le'i, actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata cu mai multi asociati va cuprinde o serie de clauze 0art.@16 #1 referitoare la elementele de identificare a asociatilor 0numele, prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor 2 persoane fizice9 denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor 2 persoane juridice19 41 referitoare la elementele de identificare a viitoarei societati 0forma, denumirea, sediul si daca este cazul, emblema societatii1 si a obiectului de activitate9 *1 referitoare al drepturile si obli'atiile principale ale asociatilor 0mentionarea aportului fiecarui asociat n numerar sau n natura, modul evaluarii, se precizeaza si valoarea nominala a partilor sociale si partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi n funtie de aportul sa u19 +1 referitoare al functionarea societatii 0capitalul subscris si varsat, data la care se va varsa inte'ral capitalul, felul aportului n numerar sau n natura, administrarea si reprezentarea societatii, sedii secundare, durata societatii, modul de dizolvare si de lichidare a societatii1. Clauz ele prevazute de le'e trebuie sa fie cuprinse obli'atoriu n actul constitutiv. :otusi, asociatii au deplina libertate de a hotar individualitatea societatii lor, dar pe structura acestor clauze. .eci, clauzele actului constitutiv concretizeaza vointa asociatilor n ce priveste constituirea societatii, fapt ce se evidentiaza si prin semnarea sa de catre toti asociatii la ncheierea actului 0art.,, alin.,1. !n cazul n care actul constitutiv nu cuprinde mentiunile preva zute de le'e, sau acestea nu sunt n concordanta cu dispozitiile imperative ale le'ii, art.+; precizeaza ca ,,judeca torul dele'at din oficiu sau la cererea oricarui asociat ori a altor persoane interesate, va respin'e, prin ncheiere, motivat, cererea de nmatriculare, n afara de cazul n care asociatii nlatura asemenea nere'ularitati.( 3e'ea nr.*#>#$$- n noua ei forma 0republicata n #$$%1 nu face multe referiri la ,,contract( si ,,statut( 0doar n art.,, alin.#2+1. Acesti termeni fiind nlocuiti de e/presia ,,act constitutiv( nu se mai face distinctia ntre contractul si statutul societatii.

,,

Considera m ca statutul societatii cu ras pundere limitata cu mai multi asociati 0ncheiat n forma autentica1 va cuprinde aceleasi elemente ca si contractul de societate, dezvoltnd unele dintre ele referitoare la or'anizarea si functionarea societatii. .eci, el va fi n concordanta cu contractul si parte inte'ranta a lui. Se impun unele precizari n privinta elementelor caracteristice ale societatii cu raspundere limitata . Astfel, n ce priveste asociatii , pot participa persoane fizice si juridice, iar numarul acestora va fi cuprins ntre 4 2 ,- asociati 0art.#41. Aceasta limita ma/ima evidentiaza caracterul intuitu personae al societatii. "oate functiona si cu un sin'ur asociat 0cazul societatii cu raspundere limitata cu unic asociat1. 'irma se compune dintr o denumire proprie 0care trebuie sa evidentieze obiectul de activitate1 ce poate fi urmata de numele a unul sau mai multor asociati nsotita de mentiunea scrisa ntre'ime ,,societate cu raspundere limitata( sau ,,S.R.3.( 0art.*; al 3e'ii nr.4;>#$$- privind Re'istrul Comertului, republicata cu modificarile ulterioare n <onitorul )ficial din + februarie #$$%1. Capitalul social , conform art.@ litera d, se diferentiaza n capital social subscris si varsat efectiv, deci, actul constitutiv trebuie sa prevada ambele cate'orii. Avnd n vedere noile realitati economice din societatea romneasca, s a impus modificarea plafonului prevazut n 3e'ea nr.*#>#$$- de #-- --- lei n 4------ lei n forma republicata a acestei le'i n #$$%1. Art.@ al le'ii cere ca n contract sa se arate ,,capitalul social subscris si varsat( ct si ,,data la care se va varsa capitalul social subscris(. "e acest articol se bazeaza o opinie a doctrinei si practicii judiciare ce sustine ca asociatii pot conveni n sensul va rsarii unei parti din capitalul social la constituirea societatii, iar cealalta parte sa fie va rsata ulterior, la o data convenita. Conform altei opinii, ce se bazeaza pe art.4;$, alin.* al aceleiasi le'i, ntre'ul capital social subscris, trebuie varsat la constituirea societatii, deoarece administratorul societatii cu raspundere limitata este sanctionat n cazul nceperii unei operatiuni n numele societatii ,,nainte de a se fi efectuat varsamntul inte'ral al capitalului social(. .e aici reiese ca nu pot fi ncepute operatii ale societatii daca nu s a varsat n totalitate capitalul social. :otusi, le'ea nu sanctioneaza nevarsarea inte'rala a capitalului social, art.4;$, alin.*, sanctionnd doar n privinta nceperi operatiilor comerciale fara respectarea conditiilor preva zute, aceasta doar pentru protejarea tertilor. !n aceste conditii, asociatii pot prevedea n actul constitutiv termene scurte pentru varsamintele ulterioare sau sa prevada varsarea inte'rala a 4% capitalului social la constituirea societatii. &porturile asociatilor trebuie prevazute n cadrul actului constitutiv, ct si mentionarea aportului fiecaruia n parte. Acestea pot fi n numerar sau n natura 0art.@, litera d1.
4%

Stanciu .. Carpenaru 2 op. cit., p'. *#@

,;

!n privinta aporturilor n natura se impun unele precizari. .atorita dinamicii activitatii societatii cu raspundere limitata s a modificat art.*+, alin.* al 3e'ii nr.*#>#$$- 0care conditiona aportul n natura la ma/im ;-O din capitalul social1. Astfel, prin )rdonanta de ur'enta nr.*4>#$$@ 0art.#,1 s a renuntat al aceasta conditie pentru a se ncuraja dezvoltarea acestui tip de societate care era mult frnata nainte. Astfel, se acorda drepturi nelimitate pentru investirea profiturilor de a se solicita credite de la banci spre asi'urarea reproductiei sau comertului pe care l e/ercita societatile cu raspundere limitata. Art.@, litera d al 3e'ii nr.*#>#$$- actualizata precizeaza ca trebuie mentionata n actul constitutiv valoarea aportului n natura si modul evaluarii. .e asemenea, art.#,, alin.4 evidentiaza faptul ca aceste aporturi ,,se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate n stare de utilizare(. Aporturile n creante si prestatii sunt interzise pentru societatea cu raspundere limitata prin art.#,, alin.* si +. Partile sociale reprezinta diviziuni ale c apitalului social si au o valoare nominala e'ala dar nu mai mica de #-- --- lei 0art.##, alin.#1. Conform le'ii, partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri ne'ociabile 0art.##, alin.41. "a rtile sociale se repartizeaza asociatilor proportional cu cota lor de participare la capitalul social 0prin apor turi1. !n acest sens, art.@, litera d cere precizarea ,,numarului si valorii nominale a pa rtilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau(. .upa cum am afirmat mai sus )rdonanta nr.*4>#$$@ aduce o serie de modificari n privinta clauzelor actului constitutiv al societatii cu raspundere limitata, multe dintre ele datorate noilor realitati economice din societatea romneasca, dar si evolutiei practicii comerciale. Procedura si publicitatea constituirii Societatea comerciala nu se poate constitui e/clusiv prin vointa asociatilor. 3e'ea impune ndeplinirea unor formalitati 0operatiuni1. Constituirea societatii cu raspundere limitata 0ca si a tuturor tipurilor de societati comerciale1 cuprinde parcur'erea unor proceduri si realizarea unei publicitati avnd ca rezultat final6 dobndirea personalitatii juridice. Etapele de procedura obli'atorii pentru constituirea le'ala a societatii cu raspundere limitata sunt6 ntocmirea actului constitutiv, controlul le'alitatii actului constitutiv, publicarea n <onitorul )ficial, nmatricularea societatii n Re'istrul Comertului si nscrierea fiscala a societatii. Aceste formalitati sunt necesare si pentru constituirea societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. .eci, punctul de plecare n constituirea societatii este ntocmirea actului constitutiv 0redactarea si autentificarea1. "entru redactarea actului constitutiv care reclama cunostintele juridice, de obicei se apeleaza la un avocat. Aeneralizarea formei autentice impuse de 3e'ea nr.*#>#$$actualizata 0art.,, alin.,1 care face necesara interventia notarului, asi'ura o acuratete deplina din punct de vedere juridic actului constitutiv. .upa autentificare, actul constitutiv urmeaza verificarea le'alitatii sale de catre judecatorul dele'at. !n acest sens, sectia comerciala a Curtii

,@

Supreme de Custitie a precizat urmatoarele, prin .ecizia nr.4#; din 4, mai #$$*6 ,,!nfiintarea oricarei societati comerciale, potrivit prevederilor 3e'ii nr.*#>#$$- este supusa unei verifica ri prealabile si obli'atorii de le'alitate.( 4$ Controlul revenea conform acestei le'i instantei judecatoresti, dar nu se prevedea concret care anume instanta are competenta autorizarii. Art.*; din 3e'e, n noua ei forma , se precizeaza ca ,,presedintele tribunalului va dele'a, la oficiul Re'istrului Comertului, unul sau mai multi judecatori ai tribunalului.( !n termenul de #, zile de la autentificare, fondatorii sau administratorii societatii, ori un mputernicit al acestora va depune o cerere de nmatriculare n Re'istrul Comertului 0Articolul #@ din 3e'ea nr. 4;>#$$-, republicata si art.*, al 3e'ii nr.*#>#$$- actualizata1. Aceasta cerere va fi nsotita de unele acte, prevazute n art.*,, alin.4 al 3e'ii societatii comerciale6 ,,a1 actul constitutiv al societatii9 b1 dovada efectuarii varsamintelor n conditiile actului constitutiv9 c1 actele privind proprietatea asupra aporturilor n natura, iar n cazul n care printre ele fi'ureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt 'revate9 d1 actele constatatoare ale operatiunilor ncheiate n contul societatii aprobate de asociati9 e1 declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, administratorilor si a cenzorilor ca ndeplinesc conditiile pr evazute de prezenta 3e'e.( "e ln'a aceste acte, n anumite cazuri speciale, 3e'ea cere si alte dovezi. 7u se mai cere nsa pentru investitorii straini certificatul de investitori. E/ista si aspecte de ordin economic si deontolo'ic ce determina necesitatea consultarii or'anelor de resort. Acestea si concretizeaza punctul de vedere n cuprinsul unor avize, atestate, certificate si alte documente corespunzatoare de specialitate. Aceste avize sau ac te de autorizare vor fi solicitate de )ficiul Re'istrului Comertului 0n termen de , zile de la nre'istrarea cererii1 autoritatilor competente, care vor trebui sa le emita n termen de #, zile. !n noua ei forma, 3e'ea nr.*#>#$$- nu mentioneaza e/pres or'anele care trebuie sa emita aceste avize. Se ntele'e, totusi, ca trebuie obtinut un aviz prealabil de la Camera de Comert si 5ndustrie a judetului respectiv, aviz care priveste utilitatea societatii, marimea capitalului fata de scopul urmarit, onorabilitatea fondatorilor si, dupa caz, a asociatilor 0art.4*1. !n cazul n care avizul Camerei de Comert si 5ndustrie teritorial este ne'ativ, judecatorul dele'at va trebui sa si motiveze temeinic eventuala acordare a autoriza rii, deoarece el trebuie sa verifice nere'ulile semnalate de acest or'an. Cudecatorul dele'at, pe baza actelor depuse si a avizelor primite va e/ercita controlul de le'alitate si va putea dispune chiar ,,efectuarea unei

4$

Duletinul jurisprudentei pe anul #$$*, p'. 44#

,%

e/pertize n contul partilor, precum si administrarea altor dovezi( 0art.*;, alin.*1. !n termen de cinci zile de la ndeplinirea tuturor cerintelor le'ale, judecatorul dele'at va pronunta prin ncheiere, o hotarre de autorizare a constituirii societatii 0art. *$1. Aceasta se poate supune recursului, termenul fiind de #, zile de la pronuntare 0art.;-1 de asemenea, judecatorul dele'at va dispune nmatricularea n Re'istrul Comertului. !n timp de #, zile de la ramnerea definitiva , instanta judecatoreasca este obli'ata sa trimita spre nre'istrare Re'istrului Comertului6 ,,copii le'alizate de pe dispozitivul hotarrilor definitive si de pe ncheierile ce se refera la acte si mentiuni a caror nre'istrare este ceruta de 3e'e( 0art.@ a 3e'ii nr.4;>#$$- actualizata 1. 8ltima faza parcursa pentru constituirea societatii cu raspundere limitata o constituie faza de publicare, nmatriculare si nre'istrare. Conform dispozitiilor 3e'ii nr.4;>#$$- actualizata , ,,comerciantii au obli'atia ca, nainte de nceperea comertului, sa ceara nmatricularea n Re'istrul Comertului, iar n timpul functionarii sa ceara nscrierea n acelasi Re'istru a mentiunilor privind actele si faptele a caror nre'istrare e prevazuta de le'e, iar la ncetarea activitatii sa ceara radierea societatii din Re'istrul Comertului.( 0art.#, alin.#1. Aceasta operatiune se va face pe baza unei cereri de nmatriculare ce se adreseaza )ficiului Re'istrului Comertului din judet sau municipiul Ducuresti cererea va trebui semnata de cel putin un administrator sau dupa caz, de mputernicitul acestuia sau de orice asociat 0art.#$, alin.# al 3e'ii nr.4;>#$$- modificata 1. !n timp de 4+ de ore de cnd ncheierea judecatorului dele'at a devenit irevocabila, se va efectua nmatricularea societatii 0art.+-, alin.4 2 3e'ea nr.*#>#$$- actualizata si art. 4;, alin.4 2 3e'ea nr.4;>#$$republicata1. .atele nmatricularii societatii n Re'istrul Comertului este atestata prin eliberarea certificatului de nmatriculare. .in punct de vedere statutar, entitatea colectiva dobndeste, astfel, personalitate juridica, asa cum se prevede e/pres n art.+-, alin.# al 3e'ii societatilor comerciale. "ublicarea n <onitorul )ficial al Romniei consta n comunicarea ncheierii judeca torului dele'at din oficiu, spre publicare, pe cheltuiala partilor 0art.+#, alin.#1. !n al doilea rnd, te/tul alineatului urmator din 3e'e n'a duie partilor a opteze n functie de interese, ntre reproducerea inte'rala sau numai n e/tras a actului constitutiv, pe cheltuiala partilor. 8ltima formalitate le'ata de nfiintarea societatii cu raspundere limitata consta n nre'istrarea acesteia la administratia financiara n circumscriptia careia se afla sediul acesteia. !nre'istrarea fiscala asi'ura conditiile necesare pentru aplicarea re'lementarilor privind impozitul pe profit. Astfel societatea cu raspundere limitate devine o unitate platitoare de impozit. 7erespectarea procedurii de constituire si a publicitatii impuse de le'e determina aplicarea unor sanctiuni comple/e, si anume6

,$

#. constituirea societatii nu poate fi autorizata 0art.+; al 3e'ii nr.*#>#$$actualizata19 4. oricare dintre asociati poate sa ceara efectuarea formalitatilor de publicitate impuse de 3e'e, daca cei care trebuiau sa o faca nu au facut o 0art.+@19 *. societatea nu va fi nmatriculata 0art.+-19 +. societatea nu va dobndi personalitate juridica 0art. +-19 ,. nulitatea societatii nmatriculate n Re'istrul Comertului 0art.,;19 ;. asociatii si toti cei care au lucrat n numele societatii nele'al constituite nu vor puteau opune tertilor actele si faptele savrsite de ei pentru constituire 0art.,-19 @. fondatorii, reprezentantii si alte persoane ce au lucrat n numele societatii n curs de constituire raspund nelimitat si solidar fata de terti pentru actele ncheiate de acestia n contul societatii n afara de cazul n care societatea, dupa ce a dobndit personalitate juridica , le a preluat asupra sa 0art. ,*19 %. daca s a cerut ndeplinirea formalitatilor de nmatriculare, asociatii nu se vor mai putea sustra'e de la obli'atiile ce decur' din faptul subscrierii aporturilor si, conform art.+@, alin.*, acestia nu vor mai putea rupe le'aturile lor sociale dect prin dizolvarea si lichidarea societatii. ;fectele dobndirii personalitatii juridice "rincipalul efect al nmatricularii societatii consta, deci, n dobndirea personalitatii juridice 0art.+-, alin.# al 3e'ii nr. *#>#$$republicata n #$$%1. .e asemenea, n aceeasi 3e'e chiar n art.#, alin.4 se precizeaza ca ,,societatile comerciale n Romnia sunt persoane juridice romne(. Societatea comerciala 0inclusiv cea cu ra spundere limitata1 este persoana juridica deoarece prezinta elementele constitutive impuse de 3e'e, si anume6 or'anizare de sine 2 statatoare, un patrimoniu propriu si un scop bine determinat 0art.4;, litera e din .ecretul nr.*#>#$,+1. "ersonalitatea juridica i confera societatii comerciale n circuitul civil valentele orica rui subiect de drept. Ea devine astfel, titulara de drepturi si obli'atii. Ca subiect de drept, societatea cu raspundere limitata se individualizeaza prin atribute proprii de identificare. .obndirea personalitatii juridice produce o serie de efecte pentru societate, privind firma, nationalitatea, patrimoniul etc. @ocietatea cu ra spundere limitata cu asociat unic 3e'iuitorul, nu numai ca a fost inspirat cnd a introdus societatea cu ra spundere limitata n Romnia, prin 3e'ea nr. *#>#$$-, ci a fost receptiv si la cele mai recente re'lementari n materie din tarile occidentale prelund si societatea cu raspundere limitata cu ,,un sin'ur asociat( care functioneaza n Aermania si Franta 0,,e/presie care, din punct de vedere etimolo'ic suscita rezerve(1. "romotorul a fost spiritul juridic 'erman, care prin 3e'ea din #* mai #$%- si cea din + iulie, acelasi an, intrat n vi'oare la # ianuarie #$%#, a creat institutia societatii comerciale cu ,,un sin'ur asociat(.

;-

3e'iuitorul a reluat institutia acestui tip de societate cu ,,un sin'ur asociat(, prin 3e'ea nr.*#>#$$- n care i a consacrat * articole specifice 04#-, 4##, 4#+1. "entru determinarea acestui tip de societate, trebuie luata n considerare, n 'enere elementele societatii cu raspundere limitata cu mai multi asociati. Structura societatii de acest tip este la fel ca si celelalte tipuri de societati comerciale, avnd drept caracteristici 'enerale, din punct de vedere a 3e'ii comerciale6 comercialitatea, autonomia, calitatea de subiect de drept si nationalitatea romna. Caracterul comercial al societatii cu raspundere limitata cu un sin'ur asociat este dat de obiectul societatii6 cel de a face acte de comert. Autonomia acestui tip de societate este determinata de constituirea n societate comerciala a unei persoane fizice sau juridice care, ndeplinind conditiile le'ii, obtine personalitate juridica, si devine astfel subiect de drept. 7ationalitatea romna este conferita de le'e, indiferent de ori'inea capitalului social, tuturor societatilor comerciale constituite n tara conform le'ii romne. !n concordanta cu noua forma a 3e'ii nr.*#>#$$-, o persoana sau juridica nu poate fi asociat unic dect ntr o sin'ura societate cu raspundere limitata avnd un sin'ur asociat. .e asemenea, o societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr o sin'ura persoana 0art.#+1. Aceste restrictii sunt preluate din art.*;24 al 3e'ii Franceze din #$%;. !n cazul ncalcarii acestor norme cu caracter imperativ este prevazuta ca sanctiune dizolvarea societatii, pe cale judecatoreasca, ce poate fi ceruta de <inisterul Finantelor, de Camera de Comert si 5ndustrie teritoriala sau orice persoana interesata. !n doctrina franceza au fost criticate aceste prevederi restrictive pe considerentul ca ele ncurajeaza crearea de societati fictive. "entru a eluda 3e'ea si a crea a doua societate cu raspundere limitata, asociatul unic al primei societati va cauta un al doilea asociat fictiv. Continutul actului constitutiv 3statutului 1 Actul societar unic pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic este statutul societatii 0care poarta denumirea tot de act constitutiv1. "rin acest instrument juridic, asociatul unic si manifesta vointa de a constitui o societate cu raspundere limitata cu unic asociat. Statutul trebuie sa cuprinda elementele prevazute n art.@ al 3e'ii nr.*#>#$$actualizata cu adaptarile impuse de e/istenta unui asociat unic. Se recomanda ca n actul constitutiv sa fie trecute, deci, clauze specifice acestui tip de societate. Ca si la societatea cu ra spundere limitata cu mai multi asociati, n cazul celor cu un sin'ur asociat, prestatiile n munca si creantele nu pot constitui aport social. ?aloarea aportului n natura nu mai este limitata de un procent, nsa ea va fi stabilita pe baza unei e/pertize de specialitate 0art.#*, alineatul *1. <inimul de capital social este acelasi cu cel al societatii cu raspundere limitata cu mai multi asociati6 4 --- --- lei care se divide n parti sociale de minim #-- --- lei.

fizica

;#

:rebuie sa se faca o permanenta distinctie n interesul tertilor, ntre patrimoniul personal al unicului asociat si patrimoniul afectat drept capital social pentru ndeplinirea obiectului comercial al societatii. .e asemenea, art.#* precizeaza ca ,,Asociatul unic are obli'atiile ce revin Adunarii Aenerale a AsociatilorPP, iar ,,daca asociatul unic este si administrator i revin si obli'atiile prevaz ute de le'e pentru aceasta calitate(. Este necesar a se prevedea anumite restrictii n ncheierea unor acte de dispozitii si un control judecatoresc la efectuarea anumitor operatiuni, aceste masuri avnd drept scop protectia tertilor ce vin n contact cu acest tip de societate. Procedura si publicitatea constituirii Formalitatile necesare constituirii societatii cu raspundere limitata cu asociat unic sunt asemanatoare cu cele pentru constituirea societatii cu raspundere limitata cu mai multi asociati. Sunt aceleasi etape de procedura6 redactarea si autentificarea actului constitutiv 0statutului1, verificarea le'alitatii acestuia de catre judecatorul dele'at, nmatricularea societatii la Re'istrul Comertului, publicarea n <onitorul )ficial si nscrierea la Administratia Financiara. .e asemenea, pentru nfiintarea de filiale si sucursale, administratorul societatii este obli'at sa ceara nmatricularea sucursalei din judetul n care va functiona. 7atura juridica a societatii comerciale cu raspundere limitata cu asociat unic nu este o simpla varianta a societatii comerciale cu raspundere limitata, ci are prin continut si forma un profil propriu care o distin'e de celelalte tipuri de societati comerciale. Avnd n vedere raspndirea tot mai lar'a a acestui tip de societate, este de dorit ca o noua forma a le'ii societatilor comerciale sa aduca o autonomie a re'lementarii si o denumire mai corespunzatoare 0ntreprindere unipersonala cu ra spundere limitata1.

1-#- SOCIETATEA PE ACTIUNI

1odalitati de constituire ale societatilor comerciale pe actiuni. Precizari prealabile 3e'ea nr. *#>#$$- re'lementeaza doua modalitati de constituire a societatilor pe actiuni si anume6 prin subscriptie publica sau prin subscrierea inte'rala si simultana a capitalului social de catre cei ce consimt sa participe la formarea societatii comerciale 0a capitalului social al acesteia1. !n limbajul curent sunt utilizate frecvent notiunea de constituire succesiva, continuata pentru a desemna prima modalitate de constituire a societatilor pe actiuni si notiunea de constituire simultana, instantanee, concomitenta pentru a doua modalitate. 5ndiferent de modalitatea utilizata, din punct de vedere formal, societatea pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut. Acestea pot fi reunite ntr un nscris numit, potrivit le'ii, act constitutiv, ce trebuie ncheiat obli'atoriu n forma autentica. Continutul actului constitutiv este acelasi att n modalitatea simultana, ct si n cea succesiva, cu e/ceptia datelor referitoare la

;4

administratori si cenzori. Societatii comerciale pe actiuni constituita prin modalitate simultana , ntr un prim moment, i este suficient actul constitutiv fara a parcur'e si alte etape. Capitalul social minim al societatii pe actiuni, indiferent de modalitatile de constituire, este de 4,.---.--- lei, numarul actionarilor nu poate fi mai mic de cinci, iar aporturile n numerar sunt obli'atorii. Forma modificata a 3e'ii nr. *#>#$$- a dedicat constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica tot Capitolul 55 al :itlului 55, art. #@ *+, accentund astfel clar diferentele dintre re'imul juridic al celor doua modalitati de constituire n concordanta cu comple/itatea fiecareia. "rimul moment al nasterii societatii pe actiuni este marcat de semnarea actului constitutiv pentru modalitatea simultana si aprobarea lui pentru modalitatea succesiva . Al doilea moment este reprezentat de recunoasterea societatii ca persoana juridica, prin nmatricularea n re'istrul comertului, precedat de autentificarea notariala a actului constitutiv si controlul judecatorului dele'at. @ubscrierea si varsarea capitalului social . Constituirea simultana sau concomitenta reprezinta o m odalitate simpla de c onstituire a societatii pe actiuni. Avnd un 'rad de comple/itate mai mic, aceasta modalitate este prima tratata de le'iuitor, urmata fiind de constituirea succesiva sau prin subscriptie publica. !n comparatie cu modul de constituire succesiva, constituirea simultana a simplificat operatiunile cerute de le'e pentru or'anizarea si functionarea unei persoane juridice, fapt ce si 'aseste e/plic atia n scopul imediat sau de perspectiva urmarit de societatea pe actiuni. Scopul de perspectiva implica realizarea, prin constituirea unui capital mare si a numeroase investitii, unui profit mare. Acesta va ndrepta fondatorii catre ale'erea m odalitatii de constituire succesiva. .aca, nsa , se urmareste un scop imediat sau apropiat, capitalul necesar putnd fi obtinut prin asocierea unui numar mic de persoane 0minim cinc i1, fondatorii se vor *- Constituirea societatii pe actiuni ndrepta catre o constituire simultana. este simultana atunci cnd formarea capitalului social are loc n acelasi timp cu semnarea actului constitutiv de catre toti asociatii 0art., din 3e'ea nr. *#>#$$-1. !n cazul modalitatii de constituire simultana a societatii pe actiuni, capitalul social trebuie sa fie simultan si inte'ral subscris. .aca prin le'e nu se dispune altfel, capitalul social varsat, la constituire, nu poate fi mai *# . Este necesar ca varsamntul sa mic de *-O din valoarea celui subscris fie efectuat de fiecare actionar n parte, acest lucru fiind echivalent cu o concretizare a intentiei sale de a contribui material si volitiv la constituirea societatii pe actiuni. Cota de *-O amintita mai sus se refera la aportul n numerar. !n ceea ce priveste aportul n natura, n situatia n care e/ista , acesta trebuie varsat n totalitate, nefiind admisa o acoperire partiala a acestuia. Aduc drept ar'ument n acest sens pr evederile art. 4- din 3e'ea nr. *#>#$$-

**#

R. "etrescu, op.cit., p. #4* Capitalul social trebuie sa fie subscris inte'ral la data autentificarii actelor constitutive, iar fiecare asociat trebuie sa fie varsat cel putin *-O d in capitalul social subscris 0C.S.C., sect. com., dec. nr. ;+$>#$$+, R...C6 nr.,>#$$,, p.#;-1

;*

care dispune ca 6 &Actiunile ce reprezinta alte aporturi dect n numerar vor trebui acoperite inte'ral.( Restul de aport n numerar ramas nevarsat, n proportie de @-O, va fi varsat la data si n modul prevazut prin actul constitutiv, n termen de #4 luni de la data nmatricularii societatii. "entru a se putea da posibilitatea societatii de urma rirea debitorilor sa i, actiunile ce nu au fost acoperite inte'ral vor fi nominative. Art. ;, din 3e'ea nr. *#>#$$- instituie faptul ca ntrzierea varsarii aportului n numerar i obli'a pe asociatii raspunzatori de acest fapt nu numai la plata despa'ubirilor, cnd este cazul, ci si la plata dobnzilor le'ale din ziua n care trebuia sa fie facut va rsamntul. !n situatia n care asociatii rai platnici au si c alitatea de salariati ai societatii pe actiuni, conform art. ##+# C.civ., poate fi realizata o compensare a sumei restante cu salariile ce li se cuvin, pna la concurenta sumei datorate. Este admisa e/ecutarea restului de varsamnt nainte de mplinirea termenului stabilit, termenul fiind presupus n beneficiul ambelor parti contractante. Retragerea fondurilor aduse ca aport n caz de neconstituire a societatii comerciale. ?arsamintele efectuate n contul societatii n formare vor fi depozitate la o unitate bancara s au la C.E.C. .ovada realizarii acestui depozit va fi atasata la cererea de nmatriculare a societatii, ala turi de celelalte acte necesare autorizarii constituirii societatii. .aca nmatricularea societatii pe actiuni nu a avut loc n interiorul termenului stabilit de le'e, dupa tr ecerea a trei luni de la data autentificarii actului constitutiv, toti asociatii renunta la societate dupa semnarea contractului, acestia au posibilitatea de a mputernici pe unul dintre ei pentru retra'erea fondurilor. 'orma autentica a actului constitutiv . Constituirea societatii pe actiuni consta n redactarea actului constitutiv care va cuprinde toate mentiunile referitoare la or'anizarea si activitatea societatii pe care le'ea le considera absolut necesare. Actul constitutiv trebuie ncheiat n forma autentica 0art., din 3e'ea nr. *#>#$$-1, ntele'nd prin aceasta &ca forma scrisa este o conditie ad validitatem care nu poate fi ocolita sau viciata, *4 sanctiunea fiind nulitatea absoluta.( Forma autentica a actului constitutiv era prevazuta , numai pentru societatile pe actiuni, si n Codul comercial 0art.%%, n prezent abro'at1. 7oua re'lementare impune forma autentica a actului constitutiv pentru toate tipurile de societati comerciale, datorita importantei acestui act. Aceasta impunere le'ala rezolva problemele de ordin probator, obli'nd partile la o reflectie reala asupra consecintelor demersurilor lor. :otodata, s a creat posibilitatea nscrierii si transcrierii sau intabularii transferului proprietatii bunurilor imobile c are fac obiectul aportului n natura. Astfel, se asi'ura ocrotirea intereselor creditorilor sociali. "rin noua re'lementare se instituie sanctiunea nulitatii societatii comerciale nmatriculate pentru nendeplinirea cerintei ncheierii n forma autentica a actului constitutiv. S a pus astfel capat controversei din doctrina le'ata de caracterul cerintei ad probationem sau ad validitatem
*4 **

44

?."opa, &E/plicatii teoretice s i practice ale le'ii societatilor comerciale(, p'.$ ).Capat na, &Societat iH(, op.cit., p.4#+9 ..Ciobanu, &.rept comercial romn(, vol.5, Fascicola 4, Ducuresti, #$$#, p.+*9 St...Carpenaru, &.reptH(, op.cit., p.+* +;.

;+

forma autentica avnd caracterul de cerinta ad validitatem , nendeplinirea ei ducnd la declararea nulitatii societatii comerciale cu consecinta ncetarii sale fara efect retroactiv. Continutul actului constitutiv. Clauze de identificare a partilor . Actul constitutiv contine clauze de identificare a societatii, a asociatilor, clauze privind caracteristici ale societatii, capitalul social, privind conducerea si 'estionarea societatii, drepturile si obli'atiile asociatilor, formele e/o'ene ale societatii. .intre clauzele enumerate, unele sunt obli'atorii, de la care pa rtile nu pot dero'a, iar altele au caracter dispozitiv. Continutul actului constitutiv al unei societati pe actiuni este re'lementat n art. % din 3e'ea nr. *#>#$$-, republicata, care cuprinde clauze specifice acestui tip de societate comerciala, 'enerate de specificul re'imului juridic al acestei forme de societate. "a rtile contractante pot fi persoane fizice sau persoane juridice. "ersoanele fizice se identifica n actul constitutiv prin6 nume, prenume, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor. "ersoanele juridice se identifica prin6 denumire, sediu si nationalitate. Clauz e de identificare a societatii comerciale ce se constituie Denumirea sau firma. Art. *, din 3e'ea nr. 4;>#$$- specifica faptul ca firma unei societati pe actiuni se compune dintr o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi ntotdeauna urmata de mentiunea scrisa n ntre'ime & societate pe actiuni( sau S.A. Curtea de Apel Duc uresti, ntr o speta reprezentativa, a decis ca numele unui asociat poate face parte din firma unei societati pe actiuni cu conditia ca prin trecutul si calitatile sale sa fi devenit element obiectiv, desprins de persoane unuia dintre asociati 0cum ar fi, de e/emplu, <ala/a1. Curtea a decis ca numele s a obiectivat devenind adeva rate denumiri, desprinse de persoana care le poarta. .e asemenea, Curtea a mai decis, pentru ca ale'erea sa fie licita si sa nu se mai produca nici o confuzie, ca numele propriu utilizat sa apartina unei alte persoane dect asociatii societatii *+ . Sub actuala re'lementare s a acceptat ca numele unui asociat sa faca parte din firma . .aca asociatul respectiv se retra'e din firma , el nu poate interzice societatii pe actiuni sa utilizeze n continuare n denumirea sa numele acestuia, deoarece patronimicul devine un bun incorporal al societatii. *, "entru a fi evitate eventualele confuzii c are ar fi n masura sa aduca atin'ere drepturilor pe care le au partile, le'ea impune deosebiri ntre firma unei societati pe actiuni si firma altor societati, indiferent de forma lor. 7ici o firma nu va putea contine denumirea utilizata de comerciantii din sectorul public. Fondatorii societatii pe actiuni au obli'atia ca nainte de ntocmirea actelor constitutive sa solicite oficiului re'istrului comertului verificarea disponibilitatii firmei pentru a prentmpina pr obleme pe viitor, cum ar fi refuzul autentificarii sau a nmatricularii societatii.

*+ *,

Curtea de Apel Ducuresti, sect. a 5? a din 4% februarie #$*,, R...C.,#$*,, p.+-% !n practica au fost cazuri de autorizare a doua societati pe act iuni cu aceeas i firma 0Cudec. Duzau, sent. civ. nr. #-4>#$$# s i #-++>#$$*, nepublicate1.

;,

Conform 7ormelor <etodolo'ice privind modul de tinere a re'istrelor comertului si de efectuare a nre'istrarilor emise de Camera de *; , n Comert si 5ndustrie a Romniei si de <inisterul Custitiei nr. ">;-% @@* cazul n care firma pentru care s a solicitat verificarea disponibilitatii ndeplineste conditiile le'ii, oficiul re'istrului comertului elibereaza dovada rezervarii acesteia, valabila pentru o perioada de cel mult * luni de la data nre'istrarii cererii. Se mai face precizarea ca cercetarea disponibilitatii firmei si>sau a emblemei efectuata de )ficiul re'istrului comertului, prin personalul sau, are caracter administrativ si pre'atitor. !n final, asupra le'alitatii firmei si emblemei se va pronunta judeca torul dele'at prin ncheiere sau, dupa caz, directorul oficiului re'istrului comertului, prin rezolutie. *@ Conform art.#; din le'ea societatilor comerciale, la autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberata de oficiul re'istrului comertului cu privire la disponibilitatea firmei si a emblemei. "otrivit art. *$ din 3e'ea nr.4;>#$$-, oficiul re'istrului comertului poate refuza nscrierea unei firme care, din lipsa de elemente de deosebire, poate produce confuzie cu alte firme nre'istrate. ;mblema . "rin emblema ntele'em un semn sau o denumir e specifica numai unui comerciant prin care l deosebim de altii de acelasi 'en. Cu toate ca este un element specific de identificare a unei societati comerciale, ale'erea emblemei are un caracter facultativ. Emblema trebuie sa ndeplineasca aceleasi conditii de valabilitate ca ale firmei si anume6 sa fie disponibila , distincta si licita, si trebuie sa se supuna aceleiasi modalitati de verificare. 'orma societatii - !n mod obli'atoriu, n continutul actului constitutiv trebuie sa se 'aseasca mentiunea referitoare la forma juridica a societatii, respectiv aceea de societate pe actiuni, care se bucura de un re'im juridic specific. @ediul societatii. .istinct de domiciliul asociatilor se stabileste sediul societatii. Este un element de identificare a societatii si reprezinta locul unde asociatii au cazut de acord sa si desfasoare activitatile comerciale sau unde se 'asesc or'anele de conducere ale societatii pe actiuni. .atorita faptului ca le'ea nu prevede nici un cr iteriu de determinare al sediului, asociatii dispun liber de acest drept. .eoarece se bucura de mai multa stabilitate, este recomandabil ca sediul firmei sa fie stabilit n *% Sediul locul unde or'anele de conducere si desfasoara activitatea. *$ social nu poate fi n nici un caz o camera de hotel. Sediul societatii trebuie sa fie real, nu fictiv. .e obicei, se apeleaza la desemnarea sediului fictiv pentru deturnarea unor dispozitii le'ale, mai ales fiscale. Curtea Suprema de Custitie, ntr o speta reprezentativa, a statuat ca &sediul societatii trebuie dovedit cu nscrisuri n sensul e/istentei +unui spatiu destinat pentru a functiona societatea comerciala.(

"ublicata n <.). nr. #@; din ## mai #$$%. Aceste norme sunt concordante cu art.*; din 3e'ea nr. *#>#$$-. * % 5.3.Aeor'escu, &SocietatiH(, op.cit., p.#-*$ Cudec. Duzau, sent.civ. nr. %4; din + octombrie #$$*, nepublicata. + - C.S.C., sect.com., dec. nr. #+$ din #, no iembrie #$$4, n &"robleme de drept n deciziile Curtii Supreme de Custitie( 0#$$- #$$41, p.+%4 +%*.
*; *@

;;

!n functie de sediul societatii se determina nationalitatea societatii si instanta competenta a solutiona liti'iile cnd societatea comerciala are calitatea de prta, sau instanta competenta pentru deschiderea procedurii de faliment. Sediul social poate fi schimbat numai prin modificarea actului constitutiv 0art. #$$ din 3e'ea nr. *#>#$$-1. Clauze privind caracteristicile societatii. Obiectul de activitate al societatii . As ociatii, prin indicarea faptelor de comert pe care le va desfasura societatea, stabilesc obiectul de activitate al acesteia. ?or fi utilizati termeni clari pentru a fi evitate neclaritatile. 3e'ea nr. *#>#$$-, modificata, care ca indicarea obiectului de activitate al societatii sa indice ferm domeniul si activitatile principale. "entru a fi real, obiectul de activitate al societatii pe actiuni trebuie sa fie licit si moral. Durata societatii . !n continutul actului constitutiv trebuie sa se 'aseasca obli'atoriu mentiunea referitoare la durata societatii, durata ce poate fi nelimitata sau pna la un termen convenit de asociati. Cnd este atins termenul de functionare al societatii, aceasta se va dizolva de drept. Capitalul social . .eoarece societatea pe actiuni se poate constitui numai daca a fost subscris n totalitate capitalul social, asociatii, conform art. % din 3e'ea nr. *#>#$$-, vor preciza valoarea capitalului nominal n actul constitutiv. .e asemenea, se va mentiona valoarea capitalului varsat, ct a subscris si varsat fiecare actionar n parte si data limita pna la car e trebuie efectuat varsamntul. Se vor face mentiuni cu privire la valoarea bunurilor aduse ca aport n natura , modul de evaluare al acestora si numarul de actiuni echivalente aportului respectiv. Se vor fac e precizari referitoare la numarul si valoarea nominala a actiunilor si se va specifica forma acestora6 nominative sau la purtator. !n situatia n care e/ista mai multe cate'orii de actiuni se va indica numa rul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei actiuni. Clauzele de desemnare a administratorilor si cenzorilor si de stabilire a competentelor lor. !n mod liber, asociatii vor conveni asupra persoanelor fizice sau juridice care vor administra societate, mentionnd n actul constitutiv datele lor de identificare6 numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul stabil si cetatenia sau, dupa caz, denumirea, sediul si nationalitatea. Acestor mentiuni li se vor adau'a cele referitoare la 'arantia pe care administratorii sunt obli'ati sa o depuna, puterile de care dispun si modul de e/ercitare a acestora6 mpreuna sau separat, drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. 7umarul administratorilor este nelimitat. Ei pot fi unii dintre asociati sau persoane straine de societatea pe actiuni. :ot prin actul constitutiv sunt stabiliti si cenzorii, care pot fi persoane fizice 0identificate prin6 nume si prenume, locul si data nasterii, domiciliul si nationalitatea1 sau persoane juridice 0identificate prin6 denumire, sediu si nationalitate1. Cu e/ceptia cenzorilor contabili, cenzorii trebuie sa fie actionari ai soc ietatii respective. 7umarul cenzorilor va fi ntotdeauna impar 0pentru realizarea unanimitatii1. Societatea pe actiuni va avea un numar minim de * cenzori si * supleanti, stabilit prin actul constitutiv. Clauze privind conducerea, administrarea, functiona-rea si controlul gestiunii de catre organele statutare, controlul acesteia de catre actionari,

;@

precum si documentele la care acestia pot sa aiba acces pentru a se informa si a-si e+ercita controlul - !n actul constitutiv actionarii noteaza conditiile pentru valabilitatea deliberarilor adunarii 'enerale si a modului de e/ercitare a dreptului de vot, conform le'ii ?or fi respectate prevederile le'ale referitoare la dreptul minoritatilor de actionari de a cere administratorilor convocarea adunarii 'enerale si cele care confera actionarilor ce reprezinta Q din capitalul social dreptul de a denunta anumite fapte cenzorilor. :ot prin actul constitutiv se va conveni asupra modului n care vor fi distribuite beneficiile 0evitndu se clauza leonina1 si de suportare a pierderilor. !n modalitatea de constituire simultana a societatii pe actiuni nu se prevede o adunare constitutiva , obli'atorie n cazul constituirii succesive. .aca anterior semnarii actului constitutiv unii asociati au ncheiat acte juridice n numele societatii, asupra oportunitatii si liceitatii acestora se vor e/prima ceilalti asociati n momentul semnarii actului. !n actul constitutiv se mentioneaza toate operatiunile efectuate de asociati n contul societatii viitoare, pe care le va prelua. ?or fi nscrise si sumele ce se cuvin pentru aceste operatiuni. .e asemenea, vor fi mentionate avantajele de care se bucura fondatorii, n cazul n care acestea e/ista. Asociatii au dreptul sa dispuna cu privire la6 participarea administratorilor si personalului soc ietatii la beneficii, la retributia cenzorilor, la pos ibilitatea ca administratorii sa ncheie contracte fara aprobarea adunarii 'enerale, la durata mandatului primilor administratori, la eli'ibilitatea sau nu a acestora, la numirea functionarilor societatii, la modul de deliberare n consiliul de administratie, la modul de reprezentare a actionarilor n adunarile 'enerale, la locul unde se vor tine acestea. Recent a fost instituit controlul societatii de catre actionari ala turi de controlul 'estiunii societatii de catre or'anele statutare 0art.% lit. 5 din 3e'ea nr. *#>#$$-, modificata prin 3e'ea nr. $$>#$$$ privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice1. .eci este necesar a fi mentionate n actul constitutiv documentele la care actionarii vor avea acces pentru informare si pentru realizarea acestui control. &Clauzele actului constitutiv prin care se limiteaza puterile conferite de le'e or'anelor de conducere ale societatii sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate.( +# Clauze privind sediile secundare - !n cadrul sediilor secundare intra sucursalele, a'entii, reprezentante si alte asemenea unitati lipsite de personalitate juridica. Asociatii pot conveni asupra desemnarii unor asemenea unitati n interesul societatii, daca astfel vor fi sporite beneficiile. .aca asemenea sedii secundare iau nastere ulterior momentului nfiintarii societatii pe actiuni, n actul constitutiv se vor re'asi conditiile pentru nfiintarea lor, daca la momentul ncheierii lui s a avut n vedere acest fapt. Sucursalele trebuie nre'istrate separat n re'istrul comertului, iar a'entiile, reprezentantele si alte sedii secundare vor fi mentionate doar n cadrul nmatricularii n re'istrul comertului a sediului principal. Clauze privind modul de dizolvare si de lic-idare a societatii. Asociatii vor conveni asupra acestor clauze n momentul ncheierii actului constitutiv cu respectarea prevederilor le'ale n materie.
+#

E.Crcei, &Societat ileH(, op.cit., p.%4.

;%

Consecintele nerespectarii continutului legal al actului constitutiv . .aca nu au fost incluse n actul constitutiv toate clauzele impuse de art. % din 3e'ea nr. *#>#$$- sau continutul acestora se abate de la dispozitiile le'ale imperative, aceste nere'uli pot fi corectate de catre asociati n faza de constituire a societatii, la recomandarea notarului sau a judeca torului dele'at. .aca a avut loc si nmatricularea societatii, aceste nere'uli pot fi corectate n conditiile art.+% din 3e'ea nr.*#>#$$-, pe calea unei actiuni n re'ularizare. .aca aceasta actiune nu a fost valorificata , va fi declarata nulitatea absoluta a societatii pe actiuni n situatia cnd6 I Actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris9 I S au ncalcat dispozitiile le'ale referitoare la capitalul social minim subscris si varsat9 I 7u s a respectat numarul minim de asociati. 'orma si continutul statutului. Preliminarii Actul constitutiv este nscrisul care dovedeste ca s a ncheiat un contract de societate ce contine conditiile asocierii, iar statutul este nscrisul care cuprinde re'ulile dupa care se conduce societatea comerciala. "entru ca o societate pe actiuni sa se constituie valabil, ala turi de contractul de societate le'ea impune si e/istenta statutului. 3a constituirea societatii pe actiuni trebuie sa e/iste contractul de societate si statutul, ca doua acte separate sau, potrivit noii le'islatii, pot fi reunite n cadrul unui nscris unic denumit act constitutiv 0art., din 3e'ea nr. *#>#$$-1. "rin notiunea de act constitutiv se ntele'e att nscrisul unic, ct si contractul de societate si>sau statutul societatii. Se ridica ntrebarea6 cum facem distinctie ntre statut si contract de societate cnd ele sunt cuprinse ntr un nscris unicR .eoarece le'ea cere ntocmirea si semnarea si a contractului de societate si a statutului societatii numai n cadrul societatilor comerciale comple/e6 societatile pe actiuni si societatile n nume colectiv si datorita faptului ca nu e/ista o distinctie clara referitoare la continutul lor le'al, concluzionam ca diferenta este de ordin cantitativ. Societatea pe actiuni fiind o forma comple/a de societate comerciala, contractul de societate, din punct de vedere normativ, nu poate cuprinde n schema sa referiri concrete referitoare la6 conducerea, administrarea, functionarea si 'estionarea ei, aparnd astfel necesitatea ntocmirii statutului societatii. Ac esta va cuprinde principiile fundamentale ale desfasura rii activitatii unei societati pe actiuni si anume6 colaborare, spirit democratic n adoptarea hota rrilor, drepturile ac ordate minoritatilor de actionari, proportionalitatea beneficiilor si pierderilor. &ffectio societatis este concretizat n cadrul statutului, acesta +4 Statutul poate evidentiind &motivatia psiholo'ica a constituirii societatii(. contine clauze noi fata de contractul de societate, acestea fiind nsa, n mod imperativ, concordante cu cele ale contractului si cu vointa pa rtilor. 7econcordanta dintre clauzele contractului cu cele ale statutului unei societati a fost sesizata de Curtea Suprema de Custitie care, ntr un caz de
+4

E.Crcei, &Societat ileH(, op.cit., p.%+.

;$

speta, a casat sentinta instantei de fond cu recomandarea de a fi ndrumate partile sa procedeze la corelarea clauzelor. %atura juridica a statutului - .in dispozitiile le'ale s a constatat ca +* El trebuie ncheiat cu respectarea &statutul are o natura contractuala(. conditiilor 'enerale de forma 0referitoare la ntocmirea lui n forma autentica1 si de fond 0care cer sa fie semnat de ca tre toti asociatii1. .e asemenea, trebuie respectate conditiile de fond specifice nfiintarii unei societati pe actiuni. Constituirea continuata sau prin subscriptie publica a societatilor comerciale pe actiuni. Precizari. Constituirea succesiva, prin subscriptie publica, este folosita cnd se urmareste strn'erea de mari capitaluri. "ersoanele care iau initiativa constituirii societatii pe actiuni sunt fondatorii. Aceasta modalitate este mai rar folosita deoarece le'ea cere numeroase operatiuni. Se apeleaza la ea numai cnd scopul viitoarei societati pe actiuni nu poate fi atins dect cu ajutorul unui capital mare. "entru realizarea capitalului social se face apel la resursele financiare ale populatiei, fondatorii ntocmind o oferta de subscriptie publica. .eci va e/ista o faza premer'atoare ine/istenta la modalitatea de constituire simultana, si anume lansarea prospectului de emisiune si subscrierea actiunilor necesare constituirii capitalului social. Aceasta faza este urmata de o alta, intermediara, n care se valideaza subscriptia si se aproba actul constitutiv al societatii pe actiuni de catre adunarea constitutiva a acceptantilor. Acest proces de c onstituire a societatii pe actiuni se finalizeaza cu autorizarea de catre judecatorul dele'at a functionarii societatii, faza urmata de nmatricularea acesteia n re'istrul comertului. )peratiunile enumerate sunt n sarcina fondatorilor, acestia fiind cei care semneaza actele constitutive ale societatii comerciale pe actiuni. 'ondatorii. %otiune - !n conditiile 3e'ii nr.*#>#$$-, modificata, notiunii de fondatori i este rezervat un spatiu amplu, ei fiind prezenti si n prevederile art.;, nainte de re'lementarea oricarei forme de societate comerciala. :otusi, re'imul juridic al fondarii este realizat concret n capitolul dedicat constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica, si anume n cadrul Capitolului 55, :itlul 556 (Formalitati specifice pentru constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica(, motiv pentru care am plasat analiza acestei cate'or ii de persoane n cadrul sectiunii dedicate modalitatii succesive de constituire a societatii pe actiuni. Art.; alin.# din 3e'ea nr. *#>#$$-, republicata, i numeste fondatori pe6 &semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant n constituirea societatiiH(. )bservam ca notiunea de fondatori se suprapune peste cea de asociati, ca semnatari ai actului constitutiv n cadrul celorlalte forme de societate, cu e/ceptia societatii pe actiuni constituita prin subscriptie publica. !n cadrul acesteia, notiunea de fondatori face referire la semnatarii actului constitutiv care nu au nca alta calitate dect aceea de fondatori, nefiind n postura de asociati. Sustin aceasta afirmatie cu prezentarea dispozitiilor art., alin., din le'e6 (Actul constitutiv se semneaza de catre toti asociatii sau, n caz de subscriptie publica, de fondatoriH(.
+*

St...Carpenaru, &.reptH(, op.cit., p.#@*.

@-

!n materia comerciala romna, n cadrul societatii pe actiuni, fondatorii sunt cei care stabilesc obiectul activitatii societatii, sediul ei, pre'atesc redactarea actelor constitutive, ntocmesc prospectul de emisiune, lista subscriitorilor, convoaca adunarea constitutiva, ncheie acte juridice n numele si n contul viitoarei societati. !n cazul nefinalizarii proiectului de constituire a societatii pe actiuni, din perspectiva ra spunderii care incumba fondatorilor, s au desprins doua sensuri ale notiunii de fondatori6 I !n sens restrns, fondatori sunt considerati numai persoanele ce au semnat contractul de societate9 I !n sens lar', alaturi de semnatarii contractului de societate, sunt inclusi si asa zisii &fondatori de fapt(, adica persoanele ce au participat la punerea n miscare a societatii, revenindu le o parte a initiativei n crearea ei, echivalentul asumarii constiente a responsabilitatii forma rii ei. Considerndu se ca elementul esential, definitoriu al notiunii de fondatori este &colaborarea sub orice forma (, doctrina romneasca a considerat, n sensul Codului comercial, ca &fondatorii sunt acele persoane care coopereaza sub cele mai variate forme prin activitatea lor la constituirea societatii, indiferent daca iau parte sau nu la semnarea actului constitutiv n calitate de actionar(. Actuala re'lementare 0ne referim la 3e'ea nr. *#>#$$-, republicata, n speta la prevederile art.;1 nlatura ri'iditatea ce rezulta din definirea notiunii de fondatori n Codul comercial, care nu face dect sa enumere actiunile ce trebuiesc ndeplinite de catre fondatori. Art. ; lasa la dispozitia instantei, n caz de liti'iu, sa i identifice pe fondatorii societatii pe actiuni, n functie de situatia dispusa judecatii. Se poate ncadra n notiunea de fondatori, raportat la obli'atiile ce le revin, urmatoarele persoane6 a1 care au luat hotarrea constituirii societatii, concretizata n conventie scrisa sau verbala, prin stabilirea obiectului de activitate si sediului societatii9 b1 care au depus dili'ente, ajutndu se de specialisti, pentru a putea redacta actul constitutiv si prospectul de emisiune conform prevederilor le'ale9 c1 care au semnat actele constitutive ale societatii si prospectul de emisiune9 d1 care au ntocmit lista subscriitorilor si au convocat adunarea constitutiva9 e1 care au ncheiat acte juridice anterior formarii societatii n contul acesteia, cum ar fi6 nchirierea de spatii, cumpararea unor imobile sau instalatii industriale etc.9 f1 care au colaborat permanent la or'anizarea viitoarei societati pe actiuni si la punerea n functiune a acesteia, urmarind realizarea unui beneficiu, dar asumndu si riscul raspunderii n caz de neconstituire a societatii. Calitatea de fondatori o pot avea att persoanele fizice, ct si persoanele juridice, acestea din urma, prin participarea la constituirea noii societati, nemodificndu si obiectul propriu de activitate. !n masura n care un fondator nu are neaparat si calitatea de actionar, tot astfel si

@#

subscriitorul participant la adunarea constitutiva nu dobndeste automat si calitatea de fondator. 7u vor dobndi calitatea de fondatori specialistii ce au fost consultati n perioada anterioara constituirii societatii comerciale cum ar fi6 avocatii, consilierii juridici, notarii, contabilii, desi consultarea cu ei a reprezentat o necesitate n perioada constitutiva. Astfel, Curtea de Casatie, ntr o decizie reprezentativa n acest sens, a decis ca6 &an'ajarea de catre fondatori a unui avocat pentru redactarea si autentificarea statutelor societatii, cum si pentru obtinerea autorizatiei le'ale de functionare, reprezinta n drept un act ncheiat n vederea si pentru constituirea societatii, chestiunea daca o asemenea an'ajare de avocat este necesara pentru constituirea societatii este o ++ chestiune de pura apreciere a faptelor(. Limitele calitatii de fondator - .atorita faptului ca, n urmarirea concretizarii initiativei lor, fondatorii apeleaza la ncrederea populatiei, prin art.; din 3e'ea nr.*#>#$$-, republicata , sunt enumerate incapacitatile speciale alaturi de cele de drept comun referitoare la acestia. Astfel, alin.4 prevede ca6 &7u pot fi fondatori persoanele care, potrivit le'ii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru 'estiune frauduloasa, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si alte infractiuni prevazute de prezenta le'e.( !n scopul protejarii virtualilor acceptanti se instituie o adeva rata decadere din dreptul de a fi fondator, tribunalul fiind n masura sa declare nulitatea unei societati care, la data constituirii, a dispus n totalitate de fondatori incapabili. %atura juridica a fondarii societatii pe actiuni . Fondatorii au sarcina unica de a crea societatea pe actiuni. "entru ndeplinirea acestei sarcini, fondatorii stabilesc sediul viitoarei societati, ncheie contracte de publicitate, de secretariat, de consultanta juridica, contracte care implica raspunderea solidara a acestora n situatia neconstituirii societatii, neavnd cum sa le recupereze printr o actiune ndreptata contra acceptantilor. Art.4$ din le'ea societatilor comerciale e/prima clar acest ultim aspect6 &Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si alte cheltuieli necesare constituirii societatii, iar daca, din orice cauza, acestea nu se vor constitui, ei nu se pot ndrepta contra acceptantilor.( Conform art.,* din aceeasi le'e, dupa momentul dobndirii personalitatii juridice de catre societatea comerciala, aceasta a preluat actele asupra sa, fiind considerate ca fiind ale societatii nca de la data ncheierii lor. .aca societatea nu a preluat actele juridice care nsa i profita, fondatorii sunt ndreptatiti la despa 'ubiri pe calea dreptului comun, +, conform principiului mbo'atirii fara just temei. .eoarece conceptia contractuala 0mandat, contract nenumit, contract de societate1 nu clarifica natura juridica a actului fondarii societatii, neputndu se specifica n mod clar care sunt partile contractante si care este modalitatea de transmitere a obli'atiilor, teoriile
Cas.5, dec.nr.#44$ din *- ianuarie #$,$, n &"ractica judiciara n materie comerciala(, vol.4, Ed. 3umina 3e/, Ducuresti, #$$#, p.#-- #-#. +, "arere mpartas ita de A.Ripet n lucrarea sa &:ratat elementar de drept(, "aris, p.,,4.
++

@4

traditionale s au vazut nevoite sa apeleze la6 confi'uratia juridica a stipulatiei pentru altul, a 'estiunii de afaceri si a personalitatii juridice interne. Remunerarea fondatorilor . Fondatorii pornesc proce dura constituirii unei societati pe actiuni prin subscriptie publica cu scopul de a obtine un interes material ce poate consta n efectuarea unui aport n natura sau de a obtine o cota parte din profitul net al societatii o anumita perioada de timp. Fondatorii nu sunt cei care stabilesc cota de participare din beneficiul net al societatii pe actiuni, ci adunarea constitutiva este cea care decide n acest sens, n conformitate cu art.*# alin.# din 3e'ea nr.*#>#$$-. E/ista limite le'ale ale acestei cote si anume ea nu poate fi mai mare de ;O din beneficiul net su nu poate fi acordata pe o perioada mai mare de , ani socotiti de la momentul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica . .aca va fi ma rit capitalul social, dreptul la beneficii a fondatorilor ra mne neschimbat, conform capitalului initial. Fondatorii sunt cei c are, nca de la ntocmirea prospectului de emisiune, mentioneaza cota lor parte din profitul net al societatii pe actiuni ce li se cuvine, acceptarea acesteia de catre subscriitori neproducnd efecte dect dupa aprobarea ei de catre adunarea constitutiva. .eci, asupra cotei initiale de beneficiu a fondatorilor planeaza o conditie suspensiva, de natura a proteja pe subscriitori de influenta pe care fondatorii pot sa o e/ercite n faza initiala a constituirii societatii pe actiuni. .ispoz itia le'ii referitoare la cota ma/ima de ;O din beneficiul net si durata acordarii ei pe ma/im , ani, are caracter imperativ, adunarea constitutiva lund decizii n aceste limite. .ubla limitare a cotei din beneficiul net acordata fondatorilor urmareste &Cenzurarea unei eventuale tendinte abuzive a fondatorilor de a fi/a cuantumuri e/a'erate n defavoarea actionarilor.( +; Recunoscnd dreptul fondatorilor la o cota din beneficiul net al societatii pe actiuni, adunarea 'enerala a actionarilor este obli'ata sa respecte acest drept, sa nu l afecteze prin nici un mijloc. !n esenta, aceasta este o obli'atie contractuala. Sin'urele hotarri ale adunarii 'enerale ale actionarilor ce pot aduce o diminuare a acestor beneficii ale fondatorilor sunt cele n le'a tura cu marirea cotei de participare la fondul de rezerva , de amortizare rapida a capitalului, de rambursare a acestuia. !ntr o speta reprezentativa, Curtea de Casatie a statutat ca adunarea 'enerala a actionarilor poate apela la asemenea acte numai atunci cnd masura se justifica prin mprejurari de +@ mare 'ravitate, n situatii contrare, fondatorii fiind ndreptatiti la daune. Fondatorii sunt obli'ati sa dovedeasca faptul ca dizolvarea anticipata a societatii pe actiuni este facuta n frauda drepturilor lor, pentru a putea obtine daune interese. 3e'ea nr.*#>#$$-, n art.*4 re'lementeaza situatia6 &n caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s a facut n frauda drepturilor lor.( !n continuare, art.** prevede ca dreptul la actiune al fondatorilor cur'e de la data adunarii 'enerale a actionarilor ce a hota rt dizolvarea societatii. :ermenul de prescriptie stabilit este de ; luni.
+; +@

E.Crcei, &Societat ileH(, op.cit., p.$@. Cas., dec. din * iunie #$4+, R.S., #$4+, p.#;@ #;%.

@*

.reptul de creanta al fondatorilor este de natura conventionala, ei avnd calitatea de creditori ai societatii n limitele cotei parte din beneficiul societatii ce li se cuvine. "lecnd de la faptul ca opozitia tertilor mpotriva hotarrii de dizolvare anticipata a societatii pe actiuni facuta de acestia la *- de zile de la publicarea n <onitorul )ficial este n masura sa suspende e/ecutarea hotarrii de dizolvare, pna la retra'erea sau respin'erea dreptului de creanta al fondatorilor are acelasi caracter suspensiv de e/ecutare. Fondatorii pot actiona colectiv sau individual, personal sau prin reprezentant. Actiunea poate fi continuata de mostenitori n caz de deces, sau de catre curator n caz de punere sub interdictie. .eoarece numai buna credinta este prez umata, sarcina probei revine fondatorilor. !n functie de probele administrate, instanta de judecata hotaraste daca decizia de dizolvare anticipata a societatii pe actiuni luata de adunar ea 'enerala a actionarilor este luata n vederea fraudarii fondatorilor. !n caz afirmativ, societatea va fi obli'ata la plata de despa'ubiri. Cum aceasta plata reprezinta unica sanctiune le'ala n aceasta situatie, hota rrea adunarii 'ener ale a actionarilor va ramne valabila iar societatea pe actiuni se va dizolva anticipat. S a ridicat problema includerii n cota de participare de ;O a fondatorilor si a rezervelor 0care sunt beneficii acumulate1, alaturi de beneficiul net anual. Avndu se n vedere ca fondatorii nu pot beneficia, conform le'ii, de mai mult de ;O din beneficiul net, nu putem include aici si beneficiile acumulate, deoarece nu se include n beneficiul net al societatii. Cu toate ca participa la beneficii, fondatorii nu devin actionari dect n ma sura n care ei subscriu actiuni. Cota lor din beneficiu nu corespunde unei parti din capitalul social. 7eavnd calitatea de actionari, fondatorii nu iau parte la adunarea 'enerala a actionarilor si nici nu au drept de control asupra acesteia. Au dreptul sa ceara nfatisarea re'istrelor societatii, dar nu pot dispune comunicarea lor. "ot dispune de cota de ;O din beneficiul net al societatii numai persoanele fizice carora li s a recunoscut calitatea de fondatori 0art.*# pct.+ din 3e'ea nr.*#>#$$-1. <ai adau' aici faptul ca adunarea constitutiva are obli'atia de a discuta si aproba actul constitutiv al societatii pe actiuni si participarea la beneficii a fondatorilor. Raspunderea fondatorilor . Am amintit ca, din momentul numirii administratorilor, rolul juridic al fondatorilor nceteaza. )bli'atiile si raspunderea administratorilor sunt re'lementate de dispozitiile ce privesc contractul de mandat. Acestia raspund pentru actele ncheiate n contul societatii, din momentul numirii lor pna la cel al nmatricularii societatii. .aca administratorii cunosc nere'uli savrsite de fondatori nainte de numirea lor si daca nu le denunta cenzorilor, acestia raspund solidar cu fondatorii n conditiile art.#++ pct.+ din 3e'ea nr.*#>#$$-. Domeniul raspunderii fondatorilor. Conform le'ii, fondatorii pot raspunde civil sau penal. .upa izvorul obli'atiei nca lcate 2 contractul de societate sau le'ea 2 ra spunderea civila poate fi6 raspundere contractuala

@+

+% Raspunderea nelimitata si solidara a sau ra spundere delictuala . fondatorilor intervine, conform 3e'ii nr.*#>#$$-, n urmatoarele situatii6 I Au ncalcat cerintele le'ale de constituire a societatilor pe actiuni9 I Au ncalcat obli'atiile asumate de acestia la momentul constituirii societatii9 I 7u au realizat subscrierea inte'rala a capitalului social si nu au efectuat varsamintele stabilite de le'e sau statut9 I 7u s a realizat veridicitatea publicatiilor facute n vederea constituirii societatii9 I Raspund de valabilitatea operatiunilor ncheiate n contul viitoarei societati9 I Raspund si de e/istenta altor aporturi dect cele n numerar. Fondatorii sunt raspunzatori fata de societate, fata de subscriitori si fata de terti. Raspunderea fondatorilor fata de societate este an'ajata pentru ncalcarea obli'atiilor impuse de le'e privitoare la subscrierea n totalitate a capitalului social si efectuarea inte'rala a varsamintelor stabilite prin le'e sau act constitutiv, pentru e/istenta altor aporturi dect cele n numerar si pentru valabilitatea operatiunilor ncheiate anterior constituirii societatii si luate de aceasta asupra sa. Raspunderea fondatorilor fata de subscriitori va fi an'ajata pentru nerespectarea conditiilor le'ale privind emiterea prospectului de emisiune, ntocmirea corecta a listelor acceptantilor si convocarii adunarii constitutive. Raspunderea fondatorilor fata de terti intervine n situatia nendeplinirii cerintelor le'ale referitoare la constituirea societatii si pentru actele juridice ncheiate cu acesti terti si nepreluate de societate, iar dupa tinerea adunarii constitutive, pentru nerespecarea obli'atiilor le'ale care le an'ajeaza totodata si pentru raspunderea fata de societate. Cnd vorbim de terti ne referim, n principal, la creditorii sociali. Raspunderea fondatorilor ca fi an'ajata n conditiile dreptului comun, bazata pe culpa acestora. %otiunea de tert . .upa natura obli'atiei nerespectate6 obli'atie contractuala sau obli'atie le'ala, variaza si notiunea de tert. !n cazul invocarii obli'atiei contractuale, tertii sunt &persoane straine de contract, inclusiv ceilalti fondatori, care nu au participat la ncheierea actului, +$ .upa momentul preluarii precum si acceptantii prospectului de emisiune.( operatiunilor ncheiate de ca tre fondatori asupra societatii, aceasta devine, retroactiv, parte n contractul ncheiat, fondatorii avnd calitatea de mandatari, cu raspunderile ce le incumba acestei situatii, fara nsa a fi n situatia tertilor. .aca se invoca nerespectarea obli'atiei le'ale, n cate'oria tertilor se include persoanele fata de care societatea ar avea interes sa opuna lipsa formalitatilor pentru constituirea le'ala a societatii pe actiuni. !n aceasta situatie 'asim creditorii sociali care au un asemenea interes.

Raspunderea juridica a societatilo r comerciale a fost tratata de C.Drsan, Al.:iclea, ?..obrinoiu, &Societati comerciale(, op.cit., p.44* 4@4. +$ E.Crcei, &Societat ileH(, op.cit., p.#-;.
+%

@,

Caracterul juridic al notiunii de raspundere . Cnd interesele patrimoniale sau morale ale unei persoane determinate sunt lezate, raspunderea fondatorilor are un caracter individual. Amintim ca actiunile individuale nu pot fi e/ercitate dect de catre persoanele lezate. Actiunea n raspundere contra fondatorilor va avea un caracter social atunci cnd fondatorii, prin actiunea sau inactiunea lor, au adus un prejudiciu patrimonial masei actionarilor sau societatii. Aceasta situatie se declanseaza cnd fondatorii nu si respecta obli'atiile cu privire la6 subscrierea inte'rala a capitalului social si efectuarea varsa mintelor stabilite de le'e sau actul constitutiv, e/istenta aporturilor n natura, veridicitatea publicatiilor ca si cele cu privire la valabilitatea operatiunilor ncheiate n contul societatii si luate de aceasta asupra sa. Adunarea 'enerala va decide, n urma prezentei la sedinta a actionarilor care reprezinta cel putin S din capitalul social si a hotarrilor luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat n adunare, an'ajarea raspunderii fondatorilor. !n aceeasi sedinta n care se decide declansarea acestei actiuni se desemneaza o persoana nsarcinata sa e/ercite actiunea n justitie, tot n conditii de cvorum 0art.#,- din 3e'ea nr.*->#$$-1. .upa e/pirarea termenului le'al de , ani de la momentul constituirii societatii pe actiuni, are loc, prin decizia aduna rii 'enerale, desca rcarea de 'estiune a fondatorilor si primilor administratori. .in acest moment raspunderea acestora nu mai poate fi an'ajata . Adunarea 'enerala decade din dreptul de a e/ercita actiunea mpotriva acestora dupa e/pirarea termenului prevazut de art.*- alin. 8ltim. .e altfel, fondatorii si primii administratori lipsesc din enumerarea art.#%# din le'ea societatilor comerciale, care dispune ca6 &Aprobarea bilantului de adunarea 'enerala nu mpiedica e/ercitarea actiunii n ra spundere mpotriva directorilor, administratorilor sau a cenzorilor.( Actiunea se prescrie n termenul 'eneral de * ani. Raspunderea penala a fondatorilor . !n cadrul :itlului ?555 al 3e'ii nr.*#>#$$-, unde sunt re'lementate infractiunile privitoare la constituirea, functionarea si ncetarea societatii comerciale, apar si situatii n care este an'ajata raspunderea penala a fondatorilor. Fondatorii vor raspunde penal cnd6 prezinta cu rea credinta n prospecte, rapoarte si comunicari adresate publicului, date nereale asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia, sau ascund, tot cu rea credinta, n parte sau n totalitate, asemenea date sau n situatia n care refuza sa puna la dispozitia e/pertilor documentele necesare n conditiile art.4, si art.*@ din 3e'ea nr.*#>#$$-, sau i mpiedica, cu rea credinta, sa ndeplineasca sarcinile primite. Sa vrsirea acestor infractiuni duce, conform art.4;, din le'e, la pedepsirea fondatorilor cu nchisoare de la # la , ani. Conform art.4;; din le'e, vor fi pedepsiti cu nchisoare de la # la * ani fondatorii unei societati pe actiuni care6 dobndesc n contul societatii actiuni ale altor societati la un pret pe care l stie vadit superior valorii efective sau vinde, n numele societatii si n contul ei, la preturi despre care cunoaste ca sunt va dit inferioare calorii efective, n scopul obtinerii, pentru ei sau pentru alte persoane, a unui folos material n pa'uba societatii9 raspndesc stiri false sau se folosesc de alte mijloace frauduloase care ar afecta marirea sau

@;

micsorarea valorii actiunilor n scopul obtinerii, pentru ei sau alte persoane, a unui folos n pa'uba societatii. Contractul de subscriptie. Prospectul de emisiune. %otiune si continut . "rima operatiune pe care trebuie sa o ndeplineasca fondatorii este ntocmirea unui prospect de emisiune car e trebuie sa cuprinda oferta ca tre public pentru subscrierea de actiuni. Cucnd rolul unei oferte, prospectul de emisiune va cuprinde toate elementele viitoarei societati pe actiuni, necesare a fi cunoscute de acceptanti, elemente care sunt identice cu cele ale actului constitutiv 0cele prevazute de art.% din 3e'ea nr.*#>#$$-1 cu e/ceptia punctului referitor la administratorii si cenzorii societatii, ce vor fi desemnati ulterior, de catre adunarea constitutiva. :otusi, nu e/ista identitate ntre prospectul de emisiune si actul constitutiv. Alaturi de e/ceptia amintita mai sus mai numim si clauza referitoare la capitalul social care constituie o adaptare a prevederii referitoare la acesta din art.%, la specificul modalitatii de constituire a societatii este necesar ca fiecare acceptant sa verse n numerar S din valoarea actiunilor subscrise la o unitate bancara sau la C.E.C. Se adau'a si conditia ca actiunea ce reprezinta aport n natura trebuie acoperita inte'ral. .e asemenea, se impune sa se mentioneze e/plicit data fi/ata pentru ncheierea subscriptiei. 5.3.Aeor'escu a considerat &firesc ca durata termenului n care se face subscriptia sa aiba un sfrsit(, deoarece eventualii subscriitori nu pot sa fie &le'ati definitiv(, ei avnd dreptul ca la e/pirarea duratei prestabilite sa fie eliberati prin justitie de obli'atiile ,asumate, daca societatea nu a luat fiinta. "rospectul de emisiune va mai cuprinde, n mod obli'atoriu, si participarea la beneficiile societatii, rezervate fondatorilor n vederea prentmpinarii eventualelor abuzuri ale acestora. Cuantumul acestor beneficii, stabilite procentual, desi este acceptat initial de subscriitori, ramne definitiv dupa aprobarea lui de catre adunarea constitutiva . 3e'ea sanctioneaza cu nulitatea prospectul de emisiune care nu cuprinde toate mentiunile obli'atorii. 7ulitatea se acopera daca subscriitorul a luat parte la adunarea constitutiva sau daca si a e/ercitat drepturile si ndatoririle ce revin actionarilor. Acest lucru este posibil deoarece n cadrul adunarii constitutive se discuta si se aproba actul constitutiv, iar acceptantul, prin prezenta sa sau prin reprezentant, nu poate invoca necunoasterea vreunei clauze. Conditiile de forma si de publicitate ale prospectului de emisiune "entru a putea fi publicat, prospectul de emisiune trebuie ntocmit cu respectarea conditiilor aratate si apoi autorizat de or'anul competent. El trebuie ntocmit si semnat de catre fondatori si sa mbrace forma autentica. "rin le'e nu se instituie obli'ativitatea formei autentice a prospectului de emisiune, nee/istnd o sanctiune e/presa referitoare la nulitatea acesteia n situatia ara tata , dar necesitatea formei autentice rezulta din succesiunea formalitatilor asa cum sunt re'lementate ele prin 3e'ea nr.*#>#$$-, .eci, forma autentica nu are valoare ad probationem
,-

ci

5.3.Aeor'escu, &SocietatiH(, op.cit., p.4%$. Aceeasi opinie o mpartas este s i ).Capatna, op.cit., p.4--.

@@

ad validitatem . Este ndoielnic faptul ca ar fi aprobat un prospect de emisiune a actiunilor de ca tre judecatorul dele'at n lipsa formei sale autentice. 7ulitatea va fi pronuntata de instanta judecatoreasca. "rospectul de emisiune semnat de fondatori n forma autentica ca fi depus la oficiul re'istrului comertului din judetul unde se va 'asi sediul societatii pe actiuni. Cudeca torul dele'at la oficiul re'istrului comertului va verifica le'alitatea prospectului de emisiune su constatnd ndeplinirea conditiilor le'ale, va autoriza publicarea lui. 3e'ea *#>#$$- nu conditioneaza n nici un fel conditiile de publicitate a prospectului de emisiune, nefiind necesara publicarea lui n <onitorul )ficial. .eci, se poate apela la presa , alte mijloace de publicitate, nsa sub conditiile posibilitatii le'ale de receptare din partea a minim #-- de persoane nedeterminate n vreun fel de autorul propunerii 0art.4 lit. j din 3e'ea nr. ,4>#$$+1. Art.*- din 3e'ea nr. *#>#$$- stipuleaza ca termenul de valabilitate al ofertei publice de valori mobiliare va fi cel stipulat de ofertant, dar nu poate fi mai lun' de #%- de zile, care cur' de la data vizei C.7.?.<. sau, dupa caz, de la data publicarii, e/istnd posibilitatea prelun'irii acestui termen o sin'ura data, cu nca #%- de zile. Conditii speciale. !n sensul art.4 alin. K din 3e'ea nr.,4>#$$- privind valorile mobiliare si bursele de valori, societatile pe actiuni constituite prin subscriptie publica sunt considerate societati deschise 0conform art.*+ din 3e'ea nr.*#>#$$-, republicata1. Conform art. Citat din 3e'ea nr.,4>#$$+ &societatea deschisa este o societate pe actiuni, constituita prin subscriptie publica sau o societate publica pe actiuni, emitenta de valori mobiliare din care cel putin o cate'orie face sau a facut obiectul unei oferte publice re'ulat promovata.( !n ceea ce priveste nmatricularea n re'istrul comertului, societatea pe actiuni constituita prin subscriptie publica se afla sub incidenta 3e'ii nr.,4>#$$+, completata cu prevederile 3e'ii nr.*#>#$$-.. "ublicarea prospectului de emisiune constituie o oferta publica autorizata n prealabil de catre C.7.?.<. 3ipsa acestei autorizatii duce la nulitatea ofertei si atra'e culpa fondatorilor. Art.*, pct.* din 3e'ea nr.*#>#$$- instituie un termen de , zile n care ca fi solicitata autorizarea de catre oficiul re'istrului comertului, termen ce se scur'e de la momentul nre'istrarii cererii. Autoritatile competente vor trebui sa emita avizele sau actele de autorizare n termen de #, zile. @ubscrierea actiunilor %atura juridica a subscriptiei . !n 'eneral, actul de subscriere este considerat un contract ncheiat ntre subscriitor si fondatori. Acesta este deci, un contract sinala'matic &prin care o persoana accepta propunerea fondatorilor de a face parte dintr o societate pe actiuni, aducnd ca aport o suma de bani, cel putin e'ala cu nivelul nominal al unei actiuni al carei proprietar va deveni.( ,# Contractul de subscriptie ndeplineste aceleasi conditii, 'enerale si specifice, ca ale contractului de societate, cu anumite particularitati nsa. <omentul n care acceptantul semneaza prospectul de emisiune

,#

E.Crcei, &Societat ileH(, op.cit., p.##-.

@%

reprezinta momentul ncheierii contractului de subscriptie. S a ridicat n doctrina problema naturii civile sau comerciale a subscriptiei. !n opinia autorului francez F.:haller, subscriptia nu reprezinta un act de comert dect numai atunci cnd partile contractante au calitatea de comerciant. !n caz contrar, subscriptia are caracterul unui act civil. ) opinie mai realista sustine natura comerciala a subscriptiei, acesteia aplicndu i s e re'ulile de drept comercial n materie de probe si de competenta. ,4 Sustinerea le'ala a acestei opinii o reprezinta art.* pct.+ C.Com., care precizeaza ca le'ea considera fapta de comert si &cumpararile si vnzarile de parti sau de actiuni ale societatii comerciale.( !n opinia unor autori ,* subscriptia este o fapta obiectiva de comert accesorie deoarece reprezinta un act le'al de constituire a societatii comerciale. Conditiile de forma ale subscriptiei. Aceste conditii se 'a sesc n continutul art.#% alin.# si 4 din 3e'ea nr.*#>#$$-. Se instituie ca subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau mai multe e/emplare ale prospectului de emisiune ntocmit de fondatori si avizat de judecatorul dele'at al oficiului re'istrului comertului. Subscrierea trebuie sa contina6 numele si prenumele sau denumirea ori sediul subscriitorului9 numarul, n litere, al actiunilor subscrise9 data subscrierii si declaratia e/presa ca subscriitorul cunoaste si accepta respectivul prospect. .in momentul semna rii prospectului de emisiune, subscriitorul are statutul le'al de acceptant. Continutul formularului prezentat n art.% alin.4 este e/presia subscrierii de actiuni n numerar. Aportul n numerar reprezinta sensul restrns al subscrierii de capital. !n sens lar', prin subscriere se ntele'e ca ea cuprinde si apor turi n natura, nu numai n numerar. Conditiile de valabilitate ale subscriptiei . Subscriptia trebuie sa fie ferma si irevocabila, pura si simpla, efectiva si sincera. Subscriptia nu poate fi fa cuta cu termen sau sa se supuna unei conditii suspensive sau rezolutorii 0de e/emplu, conditionarea subscrierii de catre cel ce o face cu numirea acestuia ntr o functie de conducere1. !n caz contrar, i va lipsi caracterul pur si simplu. .e asemenea, subscriptia trebuie sa aiba caracter de irevocabilitate, fondurile subscrise putnd fi retrase numai n situatia neconstituirii societatii pe actiuni 0art.4% alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$-1. Am afirmat ca subscriptia trebuie sa fie efectiva si serioasa, nu fictiva. E/ista totusi posibilitatea subscrierii printr o persoana interpusa. "rin acest fapt tertii nu sunt prejudiciati deoarece persoana interpusa este personal tinuta sa elibereze actiunile subscrise. "e de alta parte, n cadrul societatii pe actiuni, ca societate de capitaluri, nu este relevanta disimularea identitatii subscriitorului real. Simulatia este acceptata att timp ct nu se realizeaza n scopul fraudarii societatii sau tertilor. 5n cadrul

)pinia este mpartas ita de St...Carpenaru, &.reptH(, op.cit., p.,$ ;-9 ).Capatna, &SocietatileH(, op .cit., p.#-%. , * St...Carpenaru, &.reptH(, op.cit., p.;-. Acceptiunea notiunii de acte si fapte de comert a fost tratata s i de alti autori ca6 5.:urcu, &Controlul judecatoresc al operat iunilor efectuate n re'istrul comertului(, R... nr.#4>#$$#9 D..iamant,?.3unceanu, nota 5 si S.Serban, nota 55 la sent.civ. nr.#;%+>#$$# a Cudec. <edias , R... nr.*>#$$4, p.;# ;4 si ;4 ;* s .a.
,4

@$

adunarii constitutive, desi prezinta o lista a tuturor subscriitorilor, votul ,+ poate fi e/ercitat personal sau pr in mandat. Principiul subscriptiei integrale . Societatea se poate constitui numai daca ntre'ul capital social preva zut n prospectul de emisiune a fost subscris. !ncalcarea acestei re'uli atra'e nulitatea societatii pe actiuni 0art.4- din 3e'ea nr.*#>#$$-1. Acest principiu este nscris n majoritatea le'islatiilor comerciale straine. 3e'ea cere subscriitorului sa fi varsat n numerar S din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. sau la o societate bancara sau la una din unitatile acestora, restul de capital subscris trebuind a fi varsat n #4 luni de la nmatricularea societatii. Cnd aportul adus este n natura , actiunile date acceptantului subscriptiei trebuie acoperite inte'ral cu valoarea bunului ce constituie obiectul aportului. :otusi le'ea accepta stabilirea unei cote de va rsamnt la momentul ncheierii contractului. .e asemenea, societatea pe actiuni poate porni cu un capital social mic, dar n limita minima le'ala, si apoi acesta sa se mareasca. Acest principiu att de ri'uros a fost instituit pentru ocrotirea creditorilor sociali care cunosc ntinderea 'ajului lor 'eneral. .aca subscrierile publice depasesc capitalul social initial prevazut n prospectul de emisiune sau sunt mai mici dect acestea, conform art.4# din 3e'ea nr. *#>#$$-, fondatorii sunt obli'ati sa mareasca sau sa micsoreze capitalul social la nivelul subscriptiilor realizate, nsa numai cu aprobarea e/presa a adunarii constitutive. Adunarea constitutiva va fi n masura sa stabileasca criteriul dupa care se fac reducerile de capital, daca n prospectul de emisiune nu e/ista nimic n acest sens. Reducerea s e face proportional cu numarul actiunilor subscrise. .ndu si votul favorabil n cadrul adunarii constitutive asupra reducerii capitalului social, acceptantii vor fi considerati automat ca fiind de buna credinta si nu pot invoca nimic care sa le aduca atin'ere. .aca se respecta pra'ul le'al minim, drepturile tertilor nu sunt ncalcate, acestia neavnd interes asupra marimii capitalului social, ci doar n le'a tura cu subscrierea inte'rala a capitalului social convenit. .aca dupa constituirea societatii pe actiuni se constata nulitatea unor subscriptii pentru vicii de consimtamnt, incapacitatea unor subscriitori, aport fictiv, constnd din bunuri ine/istente sau 'revate de un pasiv care le absoar be valoarea, implica acoperirea nere'ulilor constatate prin procedura instituita de art.#,* din 3e'ea nr.*#>#$$-, fara a fi necesara declararea nulitatii societatii datorita lipsei subscrierii inte'rale a capitalului social. "entru respectarea principiului subscriptiei inte'rale sunt instituite urmatoarele restrictii6 I Emiterea de actiuni pentru o suma mai mica dect valoarea nominala 0art.$419 I Emiterea de actiuni la o valoare nominala mai mica dect valoarea le'ala 0art.$*19 I Emisiunea de noi actiuni, nainte ca actiunile precedente sa fi fost achitate inte'ral 0art.$4 pct.*1.
,+

S au e/primat favorabil n acest sens C.BTmard, F.:errT, ".<obilat, op.cit., p.;-%.

%-

Anterior 3e'ii nr.*#>#$$-, nu era re'lementata nica ieri situatia n care capitalul social nu ar fi fost inte'ral subscris, Codul comercial necontinnd nimic referitor la aceasta situatie. Convocarea aduna rii constitutive - .upa ndeplinirea operatiunilor tratate anterior, fondatorii au obli'atia ntocmirii unei liste a subscriitorilor cu drept de participare la adunarea constitutiva, mentionndu se si numarul de voturi a fiecaruia. Adunarea constitutiva trebuie sa verifice si sa valideze rezultatele subscrierii si sa aprobe, apoi, actele constitutive ale societatii, moment ce reprezinta nasterea societatii pe actiuni prin subscriptie publica. Aceasta adunare caracterizeaza doar modalitatea de constituire succesiva a societatii pe actiuni, re'lementarile le'ale fiind de stricta aplicabilitate 0cele referitoare la procedura de votare, numirea e/pertilor, stabilirea competentei sale1. Fondatorii au obli'atia sa convoace subscriitorii, sa pre'ateasca documentele ce urmeaza a fi discutate n adunare si aprobate de aceasta. .e asemenea, ei sunt cei care vor tine o lista de prezenta . Adunarea constitutiva va fi convocata prin nstiintare publica n <onitorul )ficial si prin doua ziare de lar'a raspndire, n termen de cel mult #, zile de la ncheierea subscrierii, dar cu #, zile nainte de ziua fi/ata pentru deliberari. !nstiintarea va contine data adunarii, locul unde s e va tine si problemele ce vor fi discutate 0ordinea de zi1. Art.#$ instituie un termen limita de 4 luni de la ncheierea subscriptiei pentru convocarea adunarii constitutive. Fondatorii vor prezenta din timp anuntul referitor la convocarea adunarii, astfel nct el sa apara n <onitorul )ficial cu #, zile nainte de data stabilita pentru tinerea ei. 3ista cu subscriitorii ce au dreptul sa participe la dezbateri si numarul de voturi a fieca ruia dintre ei, va fi afisata cu cel putin , zile nainte de data fi/ata pentru adunarea constitutiva. .eoarece le'ea nu prevede o procedura speciala de afisare a listei, dovezile aduse mpotriva fondatorilor n caz de actionare n justitie a acestora, vor fi echivoce, fapt ce ndreptateste optarea pentru opinia ce sustine necesitatea publica rii acestei liste n <onitorul )ficial sau cel putin ntr un ziar local. &tributiile adunarii constitutive . Aceste atributii sunt stabilite prin art.4@ din 3e'ea nr.*#>#$$- cu titlu de obli'atii. !n primul rnd, adunarea constitutiva are obli'atia de a verifica e/istenta varsamintelor, respectarea cerintelor le'ale de capital social6 subscrierea n totalitate a acestuia, raportul dintre capitalul social subscris si cel varsat. :otodata, va decide si asupra maririi sau micsorarii capitalului social n functie de rezultatele subscriptiei, atunci cnd este cazul. Adunarea constitutiva va urmari daca fiecare acceptant a varsat n contul societatii numerarul reprezentnd jumatate din valoarea actiunilor acceptate, si daca aportul n natura a fost acoperit inte'ral. .e asemenea, &e/amineaza si valideaza rapoartele e/pertilor de evaluare a aporturilor n natura, aproba participarile la beneficii ale fondurilor si operatiunile ncheiate n contul societatii( 0art.4@ alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$-1. Art.4@ alin.* i acorda adunarii respective competenta de a &discuta si aproba actul constitutiv al societatii, membrii prezenti reprezentnd, n acest scop, si pe cei absenti si desemneaza pe aceia

%#

care se vor prezenta pentru autentificarea actului si ndeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii.( :otusi, adunarea constitutiva este le'ala daca sunt prezenti juma tate plus unu din numarul acceptantilor, hotarrile fiind luate cu votul majoritatii simple a celor prezenti. !n aceste conditii, adunarea poate aduce completari actului constitutiv. !n baza aliniatului ultim al art.4@, adunarea constitutiva desemneaza administratorii si cenzorii, numirea acestora fa cndu se prin vot secret 0art.%% din 3e'ea nr.*#>#$$-1. !n desemnarea acestora se vor avea n vedere restrictiile impuse de art.#;, #*,, #,; din le'e. Astfel, nu pot fi administratori sau cenzori persoanele incapabile sau care au fost condamnate pentru 'estiune frauduloasa, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nsela ciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita si pentru alte infractiuni prevazute de le'e. Cu e/ceptia cenzorilor contabili, cenzorii numiti trebuie sa aiba si calitatea de actionari ai societatii pe actiuni respective. Referitor la cenzori se adau'a si alte restrictii, anume6 nu pot fi cenzori rudele sau afinii pna la 'radul 5? inclusiv, sotii administratorilor, persoanele care primesc un salariu de la administratori sau societate pentru alta functie dect cea de cenzor 0art. #,;1. Societatea pe actiuni nu se poate constitui daca nu a atins capitalul social subscris valoarea minima de 4,.---.--- lei, iar daca se constata e/istenta acestei realitati dupa nmatricularea societatii, tribunalul este n masura a declara nulitatea societatii. "entru evaluarea apor turilor n natura, pentru avantajele rezervate fondatorilor si asupra operatiunilor ncheiate de acestia n contul societatii, este necesara ntrunirea adunarii constitutive de doua ori. !n prima sedinta vor fi numiti unul sau mai multi e/perti care si vor da avizul asupr a evaluarilor, convenindu se asupra locului depunerii rapoartelor de e/pertiza pentru a putea fi cunoscute de ca tre acceptanti. 7umirea e/pertilor se face cu majoritatea ceruta de le'e. Cnd aceasta nu se poate realiza, judecatorul dele'at va desemna e/pertii, n urma solicitarii oricarui acceptant. !n cea de a doua sedinta, adunarea constitutiva e/amineaza si valideaza rapoartele de evaluare ntocmite de e/perti. E/pertii vor ntocmi rapoarte de e/pertiza tehnica referitoare la evaluarea unor aporturi constnd din imobile sau mobile 0pentru constructii, terenuri, masini1..e asemenea, ei ntocmesc rapoarte financiar contabile privind evaluarea operatiunilor ncheiate de fondatori n contul societatii si asupra oportunitatii preluarii acestora asupra sa. Posibilitatea retragerii acceptantilor . Conform art.4; din 3e'ea nr.*#>#$$-, acceptantii se pot retra'e atunci cnd valoarea aportului adus de acestia n natura, evaluat de e/pertii desemnati, este inferioara cu o cincime aceleia aratate de fondatori n prospectul de emisiune. Fondatorii vor fi anuntati de retra'ere de catre acceptantii n cauza, cel trziu pna la data stabilita pentru tinerea adunarii constitutive. 3e'ea nu stipuleaza modalitatea de anuntare a fondatorilor, care poate fi sub forma scrisa. !n acest caz, ea trebuie sa poarte semnatura celui ce se retra'e. Adunarea constitutiva este ndreptatita, cu toate ca le'ea nu stabileste e/pres acest lucru, sa stabileasca locul unde vor fi depuse rapoartele e/pertilor si eventualele declaratii de retra'ere, modul de

%4

nre'istrare a acestora si persoana numita sa ndeplineasca functia de secretar. ,, Actiunile deferite acceptantilor retrasi vor fi preluate de fondatori n termen de *- de zile, ei avnd un drept preferential de subscriptie, identic cu dreptul actionarilor la subscrierea actiunilor emise pentru marirea capitalului social. !n situatia n care fondatorii refuza preluarea acestora, n termenul stabilit de art.4; alin.*, actiunile vor fi oferite altor persoane prin prescriptie publica . !n aceasta situatie, prospectul de emisiune cuprinde n mod necesar si data tinerii adunarii constitutive. !n mod normal, a doua sedinta a adunarii constitutive va avea loc la o data calculata n functie de data depunerii ultimului raport de e/pertiza. !n cazul n care e/ista cereri de retra'ere iar actiunile eliberate nu sunt preluate de fondatori n interiorul termenului le'al, apelndu se la o noua oferta de subscriptie publica a acestora, avnd n vedere timpul necesar pentru studierea rapoartelor de e/pertiza, perioada pna la data tinerii adunarii constitutive va fi mai mare de o luna. Cota de o cincime stabilita de le'e pentru posibilitatea retra'erii acceptantilor reprezinta o proportie minima care sa justifice retra'erea, o cota inferioara nepermitnd acest fapt. Raportul de o cincime priveste valoarea 'lobala a tuturor aporturilor n natura si nu raportul ntre valorile stabilite pentru fiecare bun, aparndu se astfel subscriitorii mpotriva unei evaluari e/a'erate a bunurilor aduse de ei ca aport n natura la capitalul social. Sunt permise trei alternativ e de raportare6 #. E/pertii au constatat aceeasi valoare cu cea stabilita de fondatori, caz n car adunarea constitutiva va dezbate celelalte puncte ale ordinii de zi9 4. E/pertii constata o diferenta de valoare mai mica de o cincime dect valoarea estimata de fondatori, nee/istnd posibilitatea retra'erii acceptantilor ce au subscris actiuni n natura9 *. .iferenta de valoare stabilita de e/perti este de o cincime sau mai mare, e/istnd posibilitatea retra'erii unor acceptanti si preluarea actiunilor de ca tre fondatori sau alte persoane interesate. !n situatia n care e/ista o diferenta de valoare inferioara cotei le'ale de o cincime, se va recur'e la reducerea capitalului social, dar cu respectarea pra'ului minim de 4,.---.--- lei. Solutia este identica si atunci cnd diferenta de valoare este pozitiva. Desfas urarea adunarii constitutive - Adunarea va desemna un presedinte, mputernicit sa conduca lucrarile si doi sau mai multi secretari. Ale'erea se face prin vot deschis, cu majoritatea simpla. Acestia sunt alesi dintre acceptantii prezenti. "resedintele va avea 'rija ca sa fie respectate dispozitiile le'ii n cadrul desfasurarii lucrarilor. Secretarii au sarcina de a ntocmi procese verbale de sedinta. Participarea la adunare - "entru o evidenta clara a participantilor se va ntocmi o lista de prezenta, verificndu se documentele de identitate si mputernicirile reprezentantilor. Aceasta lista va fi semnata de fiecare

,,

Secretar va fi unul dintre fondatori, deoarece aces tia sunt raspunzatori de ndeplinirea formalitat ilor le'ale de constituire s i de subscriere inte'rala a capitalului social. Ei sunt cei care det in documentat ia si corespondenta referitoare la constituirea societatii pe actiuni.

%*

,; Adunarea participant si apoi vizate de presedinte si un secretar. constitutiva este le'ala numai daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul acceptantilor. !nainte de a se intra n ordinea de zi, fiecare acceptant cu drept de vot are dreptul sa faca observatii n le'atura cu lista participantilor, lista ntocmita si afisata de catre fondatori. Asupra acestor observatii va decide adunarea constitutiva. :oti acceptantii subscriptiei publice au dreptul de a participa la lucrarile adunarii consitutive, neputndu se dero'a de la acest drept prin clauze contractuale. Acceptantul are dreptul de a participa la adunare, indiferent de natura pr oblemelor puse n discutie. 7u este admisa e/cluderea temporara a unui acceptant din cadrul adunarii pe motivul contrarietatii de interese, fiind interzis dreptul de e/primare a votului acceptantului n cauza n situatia delibera rii asupra acestei probleme. Reprezentarea acceptantilor . "rezenta personala a acceptantului la lucrarile adunarii constitutive poate fi suplimentata prin prezenta reprezentantului acestuia. !n cadrul adunarii constitutive se poate vorbi de6 reprezentarea conventionala, reprezentarea le'ala si cea judiciara. "ersoanele juridice reprezinta o cate'orie aparte de acceptanti, neavnd prezenta fizica concreta, ci materializata prin intermediul or'anelor sale. Art.4+ din 3e'ea nr.*#>#$$- nu introduce nici o restrictie vizavi de reprezentare, comparativ cu art.#4+ al aceleiasi le'i, care instituie reprezentarea actionarilor n adunarea 'enerala numai prin alti actionari. Art.4+ instituie reprezentarea acceptantului prin procura speciala de catre un alt acceptant sau de o alta persoana ce nu are aceasta calitate. Acest articol prevede nsa limita de reprezentare6 &7imeni nu poate reprezenta mai mult de , acceptanti( 0alin.41.Se apeleaza la reprezentantii le'ali pentru persoanele juridice si pentru persoanele fizice fara capacitate le'ala. <andatul oferit de un acceptant reprezentantului sau n adunarea constitutiva are un caracter personal, special si revocabil. Afirmam ca mandatul este personal deoarece persoana ce are calitatea de mandatar este nominalizata prin procura speciala si nu poate fi substituita de o alta persoana . Aceasta limitare nu este valabila n cazul reprezentarii le'ale si judiciare. Spunem ca mandatul are un caracter special deoarece puterea mandatarului este limitata doar la reprezentarea acceptantului n adunarea constitutiva. Curatorul sau tutorele, n calitate de reprezentant le'al al acceptantului, are puteri 'enerale de reprezentare a acestuia n adunarea constitutiva, atunci cnd acceptantul este incapabil. Cnd proclamam caracterul revocabil al mandatului avem n vedere puterea acceptantului 0mandantului1 de a revoca mandatul si de a l constrn'e pe mandatar la restituirea procurei n orice moment 0art.#,,* C. Civ.1. Dreptul la vot *n adunarea constitutiva - !n adunarea constitutiva toti acceptantii au drept de vot, indiferent de numa rul actiunilor subscrise 0art.4+ alin.#1. :otusi, trebuie facuta distinctia ntre dreptul de a participa la lucrarile adunarii constitutive si dreptul de vot. Astfel, la adunare pot participa fondatorii care au subscris actiuni si e/pertii n masura a da

,;

E.Crcei, &Societat ileH(, op.cit., p.##%.

%+

e/plicatii referitoare la rapoartele de e/pertiza. Aceste cate'orii nu au drept de vot, care este un drept individual al fiecarui acceptant. !n cadrul adunarii constitutive se constata o dero'are de la re'ula 'enerala care instituie dreptul de vot n adunarea 'enerala proportional cu numarul actiunilor posedate, prioritate avnd aici car acterul personal n fata acelui material. 5.36Aeor'escu afirma ca6 &suntem n fata unor contractanti de drept comun, care voteaza si nu n fata unor actionari, a ,@ caror importanta se masoara dupa importanta capitalului subscris(. 3e'ea nr.*#>#$$-, n art.4+ alin.*, fi/eaza o limita si anume lips a dreptului de vot a acceptantilor care au adus aporturi n natura n cazul deliberarilor le'ate de aceste aporturi, chiar daca acestia au efectuat si aporturi n numerar sau se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti evidentiindu se e/istenta unui interes material care poate influenta votul sau. ?otul e/primat cu i'norarea acestei interdictii este nul9 la fel si hotarrea aduna rii, numai n situatia n care nu s ar fi obtinut majoritatea ceruta de le'e fara votul respectiv. Aceasta cate'orie de acceptanti are limita la dreptul de vot doar n cazul deliberarilor referitoare la aporturile proprii n natura . !n restul situatiilor, dreptul lor de vot este nelimitat, chiar si atunci cnd se dezbate problema aporturilor n natura ale altor acceptanti. Regimul juridic al filialelor si sucursalelor. Precizari prealabile !nainte de modificarea 3e'ii nr.*#>#$$- nu se putea face o distinctie clara si unanima privitoare la elementele ce deosebesc filiala de s ucursala, ,% e/istnd diverse interpretari n acest sens. )rdonanta nr.*4>#$$@ a stins aceasta diver'enta, instituind un re'im juridic clar al filialelor si sucursalelor, deosebindu le. Filialele si sucursalele sunt nfiintate din necesitatea e/tinderii activitatii unei societati comerciale sau prin nsasi natura obiectului de activitate al acesteia. Sediile secundare ale unei societati comerciale pot fi stabilite prin actul constitutiv de catre fondatori sau la un moment ulterior. .aca le'ea statului de ori'ine le permite, societatile comerciale straine au dreptul de a nfiinta n Rom nia filiale, sucursale, a'entii, reprezentante sau alte sedii sec undare, numai cu respectarea le'islatiei romne e/istente n acest sens. 5dentice la prima vedere, filialele si sucursalele unei societati comerciale au un re'im juridic diferit. 'ilialele - Conform 3e'ii nr.*#>#$$-, modificata , filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica , nfiintate sub forma uneia din formele de societate enumerate de art.4 0societate n nume colectiv, societate n comandita simpla, societate pe actiuni, societate n comandita pe actiuni si societate cu raspundere limitata1 si n conditiile prevazute pentru acea forma, avnd re'imul juridic al formei de societate n care s a constituit. Concret, n speta, filiala unei societati pe actiuni va fi or'anizata ca o societate pe actiuni, modalitatile de consituire fiind identice cu cele ale societatii mama. Fiind o unitate economica distincta , posesoare a unui patrimoniu propriu si avnd personalitate juridica, filiala participa n nume propriu la circuitul civil.
,@ ,%

5.3.Aeor'escu, op.cit., vol.4, p.4,4. Su'estive sunt lucrarile lui 5.Dacanu, &!nre'istrarea si nfiintarea sucursalelor, filialelor si a altor unitati fara personalitate juridica n re'istrul comertului(, R...C. nr.#>#$$4, p.,49 C.Drsan, Al.:iclea, ?..obrinoiu si <.:oma, op.cit., p.#@;.

%,

!n re'lementarea anterioara , filiala nu poseda personalitate juridica. @ucursalele. Conform art.+* alin.# din 3e'ea nr.*#>#$$-6 &Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se nmatriculeaza, nainte de nceperea activitatii lor, n re'istrul comertului din judetul unde vor functiona.( 7eposednd personalitate juridica asemeni filialei, sucursala are o autonomie 'estionara limitata . Ea nu va participa la circuitul juridic n nume propriu. Acest lucru va fi realizat de catre reprezentantii societatii care o nfiinteaza. Re'imul juridic al sucursalei este comun si celorlalte sedii secundare, cu e/ceptia filialei, indiferent de denumirea acestora. 'ormalitatile legale de constituire a societatilor comerciale pe actiuni. Redactarea si autentificarea actului constitutiv. Preliminarii. )data ndeplinite conditiile de constituir e a societatilor pe actiuni, indiferent de modul n care a avut loc constituirea acestora 2 simultan sau succesiv 2 urmeaza procedura obtinerii autorizatiei de functionare. "rimele trei capitole ale le'ii cuprind cerintele le'ale formale ce trebuie ndeplinite pentru constituirea unei societati comerciale. "rimul capitol cuprinde conditiile ntocmirii actului constitutiv 0redactarea si autentificarea acestuia19 capitolul 55 este dedicat e/clusiv constituirii societatilor pe actiuni prin subscriptie publica9 capitolul 555 se refera la nmatricularea societatii, continnd cerinte tehnice de le'alitate si autorizarea constituirii de catre judecatorul dele'at, publicitatea constituirii si nscrierea fiscala a societatii comerciale. Actul constitutiv trebuie semnat n forma autentica. Societatea comerciala capata personalitate juridica dupa nmatricularea ei n re'istrul comertului. Acest moment trebuie adus la cunostita publica prin intermediul formelor de publicitate admise de le'e. .e asemenea, despre constituirea societatii comerciale trebuie nstiintata si administratia financiara pentru a o putea lua n evidenta sa fiscala. Redactarea actului constitutiv - "unctul de plecare n constituirea unei societati comerciale este ntocmirea actelor constitutive ale viitoarei societati. !ntele'erea asociatilor privind constituirea societatii se concretizeaza n nscrisurile actelor respective. Redactarea acestor nscrisuri cade n sarcina asociatilor care realizeaza societatea comerciala. Fondatorii vor fi cei care, n cazul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica sau prin metoda simultana, vor apela la specialisti pentru redactarea actului constitutiv 0contractul de societate si statutul, dupa caz1. 3e'ea nr.*;>#$$, a notarilor publici si activitatile notariale, stabileste n art.++ ca notarii publici, avocatul pa rtilor interesat sau consilierul juridic ori reprezentantul le'al al persoanei fizice sunt n masura sa redacteze nscrisurile ce sunt cerute de le'e n forma le'ala. Asemenea nscrisuri pot fi redactate si de ca tre orice persoane ce au studii juridice superioare, n situatia n care acestea, sotii, ascendentii sau descendentii lor au calitatea de parti contractante. &utentificarea actului constitutiv -!nscrisurile actelor constitutive vor fi prezentate notarului public pentru autentificare de catre un asoc iat

%;

de catre persoana desemnata n calitate de administrator al societatii ori de ca tre un asociat anume mputernicit. !n cazul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica, adunarea constitutiva desemneaza pe aceia care se vor prezenta notarului pentru autentificarea si ndeplinirea celorlalte formalitati le'ale de constituire. !n baza art.#; din 3e'ea nr.*#>#$$- notarul, n prealabil, va verifica daca e/ista dovada eliberata de oficiul re'istrului comertului, referitoare la disponibilitatea firmei si a emblemei. !n vederea autentificarii nscrisurilor actelor constitutive, le'ea impune prezenta tuturor asociatilor, personal sau prin mandatar cu procura speciala n forma autentica. !n caz de subscriptie publica, actele constitutive vor fi semnate numai de catre membrii fondatori, numai ei prezentndu se la biroul notarial. 7otarul public va realiza un control de le'alitate a actelor constitutive ce urmeaza a fi autentificate 0art.; din 3e'ea nr.*#>#$$-1.!n situatia cnd este ncalcata le'ea sau prevederile cuprinse n aceste nscrisuri contravin bunelor moravuri, notarul va refuza sa le autentifice. Aceste nscrisuri sunt verificate cu privire la ndeplinirea corespunza toare, dar numai cu acordul partilor. 3a sfrsit, vor fi platite ta/ele de timbru si onorariile notariale le'ale pentru autentificarea actelor constitutive 0art. 4%4 din 3e'ea nr.*#>#$$-1. Actele notariale pot fi atacate de catre parti sau de orice persoana interesata prin actiune n anulare la instanta judeca toreasca , conform dispozitiilor Codului de procedura civila 0art.#-- din le'ea nr.*;>#$$,1. Consecintele autentificarii actului constitutiv - Autentificarea actelor constitutive ale societatii n conditiile le'ii, are anumite consecinte asupra viitoarei societati comerciale. 7endeplinirea conditiei de ncheiere a actului constitutiv n forma autentica duce la declararea nulitatii societatii nmatriculate. Forma autentica este ceruta de le'e ad validitatem si nu ad probationem . .upa realizarea acestei formalitati le'ale, societatea capata statut juridic de persoana juridica. Ca urmare a autentificarii actelor constitutive, n virtutea principiilor 'enerale consacrate de decretul nr.*#>#$,+ referitor la persoane fizice si persoane juridice, viitoarea societate comerciala va dobndi anticipat o capacitate de folosinta restrnsa. Conform art.** alin.* din .ecretul nr .*#>#$,+6 &chiar nainte de data nre'istrarii sau de la data actului de recunoastere, ori de la data ndeplinirii celorlalte cerinte ce ar fi prevazute, persoana juridica are capacitate chiar de la data actului de nfiintare, ct priveste drepturile constituite n favoarea ei, ndeplinirea obli'atiilor si a caror masuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai ntruct acestea sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta n mod valabil. .e la data autentificarii nscrisurilor actelor constitutive, societatea comerciala aflata n curs de constituire dobndeste capacitate de folosinta. Aceasta capacitate este limitata9 ea priveste numai drepturile si obli'atiile de care depinde constituirea valabila a societatii. Avem n vedere actele referitoare la aporturile asociatilor, precum si formalitatile ulterioare privind constituirea societatii 0obtinerea autorizatiei de functionare a societatii comerciale, publicitate etc.1.

%@

E/istenta anticipata a capacitatii de folosinta implica si recunoasterea unei capacitati de e/ercitiu corespunzatoare. .reptul anticipat al societatii n formare de a avea drepturi si obli'atii a fost numit ,$ n literatura juridica &mica personalitate juridica(. Capacitatea juridica a societatii comer ciale pe actiuni v a fi e/ercitata de catre persoanele desemnate prin actele constitutive n calitate de administratori ai societatii, de catre fondatori sau or'anele de conducere numite de aceste acte sau desemnate n cadrul adunarii constitutive. !n absenta desemnarii administratorilor societatii, actele juridice necesare constituirii simultane, si de fondatori, n situatia constituirii societatii pe actiuni prin metoda succesiva. Actele ncheiate n contul societatii trebuie aprobate de asociati. 2nmatricularea societatilor pe actiuni. Cererea de *nmatriculare. Comerciantii sunt obli'ati prin art.# din 3e'ea nr.4;>#$$- sa ceara nmatricularea n re'istrul comertului nainte de nceperea desfas urarii activitatii. Comerciantii vor adresa cererea de nmatriculare la oficiul re'istrului comertului din judetul unde se 'aseste sediul societatii comerciale 0art.* din 3e'ea nr.4;>#$$-1. Societatile comerciale, avnd calitatea de comercianti, n cadrul 3e'ii nr.*#>#$$- 'asim re'lementata obli'ativitatea cererii de nmatriculare n art.*, +-. !nmatricularea societatii pe actiuni se face n re'istrul comertului n baza cererii de nmatriculare formulata, semnata si prezentata la oficiul re'istrului comertului de catre fondatori sau mputernicitii acestora. Cererea de nmatriculare va cuprinde datele necesare nmatricularii, care, n realitate, sunt elementele cuprinse n actul constitutiv 0art.#+ din 3e'ea nr.4;>#$$-1. Cererea de nmatriculare este nsotita de o serie de ane/e cerute de le'e 0art.*,1, ane/e ce au calitatea de acte doveditoare6 I Actul constitutiv al societatii, n forma autentica9 I .ovada efectuarii va rsamintelor, n conditiile stabilite de actul constitutiv. .ovada aceasta atesta eliberarea aportului de catre asociati si, deci, e/istenta capitalului social varsat. Aceasta dovada se face cu foaie de varsamnt, chitanta, cec9 I Actele privind proprietatea asupra bunurilor aduse ca aport la capitalul societatii, iar n situatia e/istentei de imobile cu aceasta calitate, se ataseaza certificatul constatator al sarcinilor de care sunt 'revate. Aceste acte pot fi acte de ?nzare cumparare, donatie, titluri de proprietate, facturi, contracte de cesiune 0pentru bunurile imobile1 si brevete de inventii, iar n cazul aportului n creante 0admis n cadrul constituirii simultane a societatii pe actiuni1 se vor aduce cambii, contracte de credit bancar sau mprumut civil9 I Actele constatatoare ale operatiunilor ncheiate n contul societatii si aprobate de adunarea constitutiva 0asociati19 I .eclaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a administratorilor si cenzorilor ca ndeplinesc toate conditiile cerute de 3e'ea nr.*#>#$$-. Conform 7ormelor <etodolo'ice, autentificarea aceste declaratii poate fi facuta de notarul public sau n fata judecatorului dele'at ori a directorului
,$

).Capatna, &SocietatiH(, op.cit., p.##@9 N. Eminescu, &:eoria 'enerala a personalitat ii juridice(, n &Subiecte colective de drept n Romnia(, Ed.Academiei, Ducuresti,#$$#, p.4%.

%%

oficiului re'istrului comertului 0art.*41. .e asemenea, declaratia poate mbraca forma ntocmita de ca tre un avocat, respectnd conditiile 3e'ii nr.,#>#$$, 2 le'ea or'aniza rii avocaturii, sau va fi inclusa n actul constitutiv sau un alt act aditional, ncheiat n forma autentica . Curisprudenta a stabilit necesitatea adau'arii la ane/ele enumerate mai sus si a celei ce dovedeste e/istenta unei suprafete locative destinate sediului societatii. ;:ermenul n care se poate depune cererea de nmatriculare a societatii este de #, zile de la data autentificarii actului constitutiv, termen consacrat de art.#@ din 3e'ea nr.4;>#$$- si de art.*, din 3e'ea nr.*#>#$$-. !n practica s a ridicat problema daca acest termen reprezinta un termen de deca dere sau unul de recomandare. 3e'ea nu face o mentiune e/presa n acest sens su nu prevede nici o sanctiune pentru depasirea acestuia. &"utem concluziona ca natura termenului este una de recomandare9 evident, daca instanta ar avea dubii, ea ar putea solicita o ;# reautentificare a documentelor, prevalndu se de acest te/te.( Cererea va fi adresata judecatorului dele'at. Acesta se va pronunta printr o ncheiere prin care se dispune autorizarea constituirii societatii si nmatricularea acesteia n re'istrul comertului. &vizele si actele de autorizare - "e ln'a conditiile de fond prevazute de le'e, pentru constituirea societatilor pe actiuni 0si nu numai a acestora1 sunt necesare unele avize sau autorizatii date de or'anele de specialitate. )ficiul re'istrului comertului, n termen de , zile de la nre'istrarea cererii de nmatriculare va solicita toate avizele sau actele de autorizare eliberate de autoritatile publice, n functie de obiectul de activitate al unei societati 0art.*, din le'ea nr.*#>#$$-1. Autoritatile competente trebuie sa emita avizele sau actele de autorizare n termen de #, zile de la data solicitarii. Conform 7ormelor <etodolo'ice, re'istrul comertului solicita, n functie de situatie, avize sau autorizatii de la <inisterul de Finante, D.7.R., C.7.?.<., potrivit unei proceduri convenite c u institutiile respective6 #. avizul prealabil al oficiului pentru suprave'herea activitatilor de asi'urare si reasi'urare din cadrul <inisterului Finantelor, pentru constituirea societatilor comerciale din domeniul asi'urarilor reasi'urarilor9 ;4 4. autorizatia prealabila a D.7.R. pentru constituirea bancilor si a sucursalelor nfiintate n Romnia, de o banca cu sediul n strainatate9 ;+ *. avize sau autorizatii ale C.7.?.<. Aceste avize sunt necesare pentru6 I constituirea societatilor de intermediere de valori mobiliare9

;*

;,

C.S.C., sect .ec. s i com., dec.nr. ##@>#$$4, R... nr., ;>#$$*, p.#*%. ?."opa, R.<otica,..A.Craciunescu, &Societatile comerciale 2 institutii ale noului drept comercial(, Ed.Belicon, Ducuresti, #$$+,p.,@. ;4 Stab ilite de 3e'ea nr. +@>#$$# privind or'an izarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asi'urarilr si reasi'urarilor n Romnia, cu modificarile ulterioare. ;* Stabilita de le'ea bancara nr.,%>#$$%9 3e'ea nr.#-#>#$$% privind statutul D.7.R., precum si actele normative emisede D.7.R. n aplicarea acestei le'i. ;+ Stabilite de 3e'ea nr.,4>#$$+ privind valorile mo biliare si bursele de valori.
;;#

%$

I constituirea societatilor de compensare si depozitare colectiva a valorilor mobile9 ;; I constituirea societatilor de investitii, a societatilor de administrare ;@ a investitiilor si a societatilor de depozitare9 ;% I constituirea societatilor de re'istru independent privat. 3a dosarul de nmatriculare a societatii trebuie sa e/iste avizele si autorizatiile enumerate mai sus, de e/istenta lor depinznd nmatricularea societatii. Aceste acte cerute sunt valabile numai pentru societatea comerciala pe actiuni a carui statut este re'lementat prin acte speciale, 3e'ea nr.*#>#$$- c onstituind doar drept comun n materie pentru constituirea societatilor de intermediere de valori mobiliare9 societatilor de investitii, de administrare a investitiilor si de depozitare9 societatile de re'istru independent, pentru care se cer avize si autorizatii de la C.7.?.<., conform 3e'ii nr.,4>#$$+. !n sensul art.4 lit.K din 3e'ea nr.,4>#$$+ si a dispoz itiilor art.*, din 3e'ea nr.*#>#$$-, conform carora societatile comerciale pe actiuni constituie prin subscriptie publica sunt considerate societati deschise, nu trebuie sa concluzionam ca toate societatile pe actiuni ce se constituie pe aceasta cale au nevoie de autorizatia C.7.?.<. )ferta publica continuta de prospectul de permisiune n re'lementarea le'ii nr.*#>#$$- se deosebeste de oferta publica concretizata n prospectul de oferta supus 3e'ii nr.,4>#$$+ prin nsas i natura operatiunii. !n prima situatie se aplica re'imul juridic al aportului, iar n cea de a doua, re'imul juridic al vnzarii cumpararii, cu scopul de a tranzactiona valori m obiliare pe pietele or'anizate le'al, folosindu se intermediari autorizati. Controlul justitiei asupra legalitatii *nmatricula rii Competenta judecatorului delegat. Controlul le'alitatii actelor sau faptelor ce se vor nre'istra n re'istrul comertului conform le'ii, se efectueaza de catre justitie, reprezentata de judecatorul dele'at la oficiul re'istrului comertului 0art.*; din 3e'ea nr.*#>#$$-1. Conform art.4 din 7ormele <etodolo'ice, nmatricularea se circumscrie nre'istra rii. Cudecatorul dele'at este numit anual de ca tre presedintele tribunalului la oficiul re'istrului comertului, iar lucrarile de 'refa, secretariat si arhiva ale acestuia sunt efectuate de catre personalul oficiului. !nmatricularea se supune, deci, controlului de le'alitate realizat de catre judecatorul dele'at. )biectul controlului de le'alitate l constituie respectarea normelor imperative referitoare la cerintele le'ale pentru

Conform )rdinului pres edintelui C.7.?.<. nr.*>#$$% pentru aprobarea Re'ulamentului nr.*>#$$% privind autorizarea s i e/ercitarea intermedierii de v alori mobiliare. ; ; Conform )rdinului pres edintelui C.7.?.<. nr.$*>#$$; pentru aprobarea Re'u lamentulu i nr.#4>#$$; privind autorizarea s i functionarea societatilor de compensare, decontare s i depozitare pentru valori mobiliare. ;@ Conform )rdinului pres edintelui C.7.?.<. nr.4->#$$; pentru aprobarea Re'u lamentulu i nr.$>#$$; p rivind constituirea s i funct ionarea fondurilor deschise de investitii, societatile de administrare si societatile de depozitare9 ).A. nr.4+>#$$; privind re'lementarea cinstituirii s i functionarii fondurilor deschise de investitii si a societatilor de investit ii, de intermediere financiara aprobata. ; % Conform )rdinului presedintelui C.7.?.<. nr.#;>#$$@ privind cerint ele, criteriile si procedurile de autorizare a societatilor de re'istru independent privat, cu modificarile ulterioare.
;,

$-

constituirea societatii comerciale, norme care re'lementeaza si conditiile de fond si de forma ale actului constitutiv. "entru ndeplinirea sarcinilor sale, judeca torul dele'at poate cere administrarea, pe ln'a actele care trebuie sa fie ane/ate la cererea de nmatriculare, si a altor dovezi ce se re'a sesc n cadrul normelor metodolo'ice6 #. dovada detinerii cu titlu le'al a spatiului aferent 0contract de vnzare cumparare, certificat de mostenitor, contract de nchiriere, contract de subscrieri, contract de leasin' imobiliar, comodat, uz, uzufruct19 4. pentru deponentii si>sau semnatarii cererilor depuse6 mputernicire speciala sau avocatiala9 *. pentru obiectul de activitate, domiciliu si activitate principala se foloseste &Clasificarea activitatilor din economie( 2 aprobata prin B.A.nr.;,;>#$$@9 +. aportul de e/pertiza cu privire la evaluarea aporturilor n natura 9 ,. contractul de administrare prin care se numeste reprezentantul permanent 2 persoana fizica, a administratorului 2 persoana juridica, n situatia n care administratorul este numit prin act constitutiv9 ;. copia de pe actul de nre'istrare a fondatorilor, persoane juridice, si hotarrile or'anului statutar al acestora referitoare la participarea la constituirea societatii, ala turi de mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv n numele si pe seama fondatorului 2 persoana juridica9 @. certificatul de bonitate a persoanelor juridice nerezidente car e participa la constituirea unei societati comerciale, emis de o banca sau de camera de comert din tara de ori'ine9 %. dovada achitarii ta/elor judiciare de timbru si a timbrului judiciar, a ta/ei pentru operatiunile efectuate n re'istrul comertului, alaturi de dovada achitarii ta/ei pentru publicarea n <onitorul )ficial al Romniei a ;$ ncheierii de nmatriculare si>sau a prospectului de emisiune de actiuni. Se va verifica respectarea dispozitiilor le'ale referitoare la continutul actului constitutiv 0numarul minim al asociatilor9 capitalul social, @- 1. .e subscris si varsat, aportul asociatilor, obiectul de activitate etc. asemenea, va fi verificat si sediul societatii, element esential pentru @# e/istenta societatii ca persoana juridica. Procedura e+pertizei. %umirea e+pertilor - Evaluarea aporturilor n natura la capitalul social poate fi subiectiva, n sensul supraestimarii bunurilor de catre asociatii subscriitorilor. "entru a fi protejate interesele tertilor, ale asociatilor si, n mod special, la acelora care au constituit aportul n numerar, de aceasta tendinta, judecatorul dele'at poate dispune efectuarea unor e/pertize contabile sau tehnice. Art.*@ din 3e'ea nr.*#>#$$- prevede e/istenta e/pertizei numai n cazul constituirii societatii pe actiuni si numai cnd e/ista aporturi n natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni ncheiate de fondatori n contul societatii ce se constituie si pe care aceasta le ia asupra sa. Referirea se face la societatea pe actiuni constituita prin metoda
.upa o enumerare efectuata de E.Crcei, &Societat ileH(, op.cit., p.#*- #*#. C.S.C., sect . com., dec.nr.#;4>#$$4, R... n r., ;>#$$*, p .#*%. @# C.S.C.,sect.com., dec.nr.#44>#$$+, R... nr.#4>#$$+, p.@;.
;$ @-

$#

simultana. Aceasta afirmatie este motivata deoarece, n cazul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica, art.*@ *% din le'e rezerva adunarii constitutive puterea sa numeasca e/perti n aceleasi situatii si, de asemenea, obli'atia e/aminarii si validarii rapoartelor e/pertilor de evaluare a aporturilor n natura. 3e'ea a nlaturat situatia n care toti asociatii ar fi contribuit cu aporturi n natura si cnd nu ar fi mai fi fost necesara efectuarea e/pertizei, toti asociatii situndu se n asemenea situatii pe pozitii de e'alitate. Aceasta posibilitate a fost e/clusa prin re'lementarea le'ala ce prevede obli'ativitatea aportului n numerar la constituirea unei societati comerciale. !n calitatea de e/perti pot fi numite numai persoanele care sunt pe lista e/pertilor autorizati si nu sunt incompatibili cu ocuparea acestei functii. E/pertii vor fi numiti de catre judecatorul dele'at n termen de , zile de la nre'istrarea cererii de nmatriculare. Raportul de e+pertiza - Raportul ntocmit de e/perti va cuprinde raspunsurile e/pertilor privind elementele indicate de judeca torul dele'at. Raportul trebuie sa cuprinda descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si va preciza daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate n schimb asociatului. <ai poate cuprinde si raspunsuri referitoare la alte obiective indicate de judecatorul dele'at. 7u este necesara efectuarea unei evaluari asupra valorii bunurilor mobile noi, pentru acestea lundu se n considerare factura. Raportul ntocmit de e/perti va fi depus la oficiul re'istrului comertului n termen de #, zile. El poate fi e/aminat si de ca tre creditorii personali ai asociatilor sau alte persoane interesate. Acestia pot solicita copii, inte'rale sau partiale de pe raport, pe cheltuiala lor. 2nc-eierea de *nmatriculare - .upa e/aminarea dosarului de nmatriculare al societatii comerciale, judeca torul dele'at poate pronunta o ncheiere de admitere sau de respin'ere a cererii de nmatriculare a acesteia. !n cazul n care cerintele le'ale referitoare la constituirea societatii sunt ndeplinite, judecatorul dele'at va pronunta o ncheiere de admitere a cererii. .aca nsa, constata ca nu sunt ndeplinite cerintele le'ale si nu sunt respectate dispozitiile imperative ale le'ii, el va respin'e cererea de nmatriculare. Cudecatorul dele'at va aduce la cunostinta titularului cererii acest fapt, punndu i n vedere sa acopere carentele constatate. .aca acesta refuza sa se conformeze, cererea va fi respinsa printr o ncheiere motivata. Cudecatorul dele'at trebuie sa pronunte ncheierea n termen de , zile de la data constatarii ndeplinirii tuturor cerintelor le'ale necesare pentru nmatricularea societatii. "rin ncheierea data de acesta se autorizeaza constituirea societatii si se dispune nmatricularea ei n re'istrul comertului 0art.*$ din 3e'ea nr.*#>#$$-1. !ncheierea judeca torului dele'at privind nmatricularea societatii este supusa numai recursului 0art.;- din le'e1. :ermenul n care se poate e/ercita calea de atac a recursului este de #, zile de la data pronuntarii ncheierii. Conform art.;- din 3e'ea nr.*#>#$$-, recursul se depune si se mentioneaza n re'istrul comertului unde s a facut nre'istrarea cererii de nmatriculare. !n interiorul termenului de * zile de la data depunerii recursului, oficiul re'istrului comertului trebuie sa l nainteze tribunalului n

$4

a carei raza teritoriala se 'aseste sediul societatii. <otivele recursului pot fi depuse cu cel putin 4 zile naintea termenului de judecata 0art.;- alin.+1. Recursului 5 se aplica, n mod corespunzator, dispozitiile le'ale pentru cererile n contencios administrativ privind anularea unui act administrativ 0comune si opozitiei si actiunii n re'ularizare1 cuprinse n art. 555 din ).8.A. nr.*4>#$$@. Conform art.**- C.proc.civ., procesul solutionarii recursului este o procedura 'ratioasa. Realizarea *nmatricularii si a publicitatii privind constituirea societatii. 2nscrierea fiscala Procesul *nmatricula rii *n registrul comertului - !nmatricularea dispusa prin ncheierea judeca torului dele'at trebuie efectuata n termen de 4+ ore de la data la care ncheierea a devenit irevocabila 0art.+- alin. 4 din 3e'ea nr. *#>#$$-1. Apare necesitatea ca la orice nmatriculare sa fie mentionate numarul si data ncheierii judecatorului dele'at, conform art. 4 din 3e'ea nr.4;>#$$-. !ncheierea judeca torului dele'at devine irevocabila de la data e/pirarii termenului prevazut pentru e/ercitarea recursului sau de la data respin'erii recursului. 5n situatia cnd ca aport este adus un fond de comert sau un drept de proprietate intelectuala sau industriala, odata cu nmatricularea societatii se vor nre'istra si mentiunile referitoare la acestea, dupa ce au fost n prealabil verificate de catre judecatorul dele'at actele de provenienta ale acestora. "e data nmatricularii societatii n re'istrul comertului, societatea se considera constituita . !nmatricularea societatii are ca principal efect dobndirea calitatii de persoana juridica 0art. +- din 3e'ea nr. *#>#$$- 1. Conform art. +, din le'ea societatilor comerciale, reprezentantii societatii 0desemnati n aceasta calitate1 trebuie sa depuna la oficiul re'istrului comertului semnaturile lor n termen de #, zile de la data efectuarii nre'istrarii. Semnaturile acestora vor fi realizate n re'istrul comertului, n prezenta judecatorului dele'at sau a conducatorului oficiului ori a nlocuitorului acestuia, mputerniciti sa certifice semnaturile. Publicarea *nmatricularii societatii - "rin nmatricularea n re'istrul comertului, societatea comerciala devine opozabila tertilor de la data efectuarii nmatricula rii 0art., din 3e'ea nr. *#>#$$-1, motiv pentru care constituirea societatii trebuie adusa la cunostinta celor interesati. Aceasta comunicare se realizeaza prin publicarea acesteia n <onitorul )ficial al Romniei, partea a 5? a sau n alta publicatie, daca le'ea dispune altfel. .ata publicarii reprezinta, n anumite situatii, data de la care societatea comerciala este opozabila tertilor. 5n forma sa initiala, 3e'ea nr.*#>#$$- prevedea obli'ativitatea publicarii sentintei prin care se autoriza functionarea societatii, a contractului si statului, nainte de a fi dispusa nmatricularea, ce se putea efectua daca se prezenta dovada ca s a solicitat publicarea n <onitorul )ficial. "otrivit 3e'ii nr.*#>#$$-, modificata, odata cu efectuarea nmatricularii, ncheierea judecatorului dele'at se comunica, din oficiu, <onitorului )ficial al Romniei spre a fi publicata, pe cheltuiala partilor 0art.+# din le'e1. Se va mentiona si numarul de nmatriculare n re'istrul comertului.

$*

"otrivit art.,- alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$- se dispune ca operatiunile efectuate de societati nainte de a #; a zi de la data publicarii n <onitorul )ficial a ncheierii judeca torului dele'at nu sunt opozabile tertilor, dovedind ca au fost n imposibilitatea de a lua cunostinta de ele. @4 !n consecinta, va fi rasturnata prezumtia de opozabilitate n cazul n care tertii dovedesc ca s au aflat n imposibilitatea de a lua cunostinta de operatiunile respective, nainte de a #; a zi de la data publica rii. "e ln'a publicarea ncheierii judecatorului dele'at, la cererea si pe cheltuiala partilor, n acelasi <onitor )ficial n care se publica nmatricularea, se poate publica si actul constitutiv, inte'ral sau n e/tras, sub forma nscrisului unic sau separat. @* Coroborarea prevederilor art., din 3e'ea nr.4;>#$$- cu ale art.+# din 3e'ea nr.*#>#$$- rezulta ca publicitatea este realizata prin re'istrul comertului, care este public, ori prin <onitorul )ficial, respectndu se succesiunea n timp a efectua rii operatiunilor de publicitate, opozabilitatea fata de terti a nmatricularii societatii ar fi operanta de la data efectua rii ei n re'istrul comertului. "ublicarea ei n <onitorul )ficial are rolul de a informa asupra aparitiei unui nou subiect de drept. 2nscrierea fiscala a societatii - 8ltima formalitate impusa de le'e n le'atura cu constituirea societatii este nscrierea ei la adm inistratia financiara. Evident ca o asemenea formalitate nu priveste constituirea valabila a societatii comerciale, ci scopul ei este de a asi'ura conditiile pentru impozitarea societatii comerciale. !nscrierea fiscala se face la administratia financiara n circumscriptia careia societatea respectiva si are sediul. @+ Art.+# din 3e'ea nr.*#>#$$- mai prevede ca odata cu efectuarea nmatricularii, ncheierea judecatorului dele'at se comunica, din oficiu si administratiei financiare n raza ca reia se afla sediul societatii. Se va comunica si numarul de nmatriculare al societatii n re'istrul comertului. 2nmatricularea filialelor - Filiala prezinta acelasi re'im juridic cu societatea comerciala &mama(, motiv pentru care nmatricularea ei se va realiza cu respectarea aceleiasi proceduri prezentate anterior. .eosebirea este ca la denumirea firmei unei filiale se poate adau'a si cuvntul filiala, acest lucru fiind lasat la optiunea libera a comerciantului. Se va realiza verificarea si rezervarea disponibilitatii firmei si>sau a emblemei de catre oficiul re'istrului comertului n aceleasi conditii ca pentru o societate comerciala.
E.Crcei, &Societat ileH(, op.cit., p.#*+. Art.$# $4 C.com., n prezent abro'ate, prevedeau ca re'istrele n care se nmatriculau societatile comerciale erau inute de tribunalele comerciale..e la data nre'istrarii, societatea dobndeste personalitate juridica. 3e'ea re'istrului comertului, intrata n vi'oare la #- aprilie #$*# impunea obli'ativitatea nscrierii societatii comerciale la camerele de comert si industrie teritoriale. )data cu aceasta operau doua nre'istrari ale societatii6 una constitutiva la tribunalul de comert, alta profesionala, la camerele de comert s i industrie, solut ie consacrata si prin 3e'ea din 4* iunie #$+4. !n acest sens s a e/primat 5.3.Aeor'escu &.rept comercial romn(,op.cit., p.%- %, s i Curtea de Casat ie, dec. din #4 martie #$+4, R...C.,#$+4, p.*+# n prezent, sistemul dublei nre'istrari a fost abro'at, instituindu se prin 3e'ea nr.4;>#$$-, competenta oficiului re'istrului comert ului de nmatriculare si evidenta a societatii comerciale. @ + St...Carpenaru, &Formalitat ile le'ale de constituire a societatilor comerciale si consecint ele nerespectarii lor, n limita 3e'ii nr.*#>#$$- (, R...C. nr.+>#$$4, p.#;.
@4 @*

$+

Comerciantul cu sediul principal al comertului sau n strainatate, care constituie o filiala n Romnia, se va supune tuturor dispozitiilor le'ale necesare nmatricularii si publicarii actelor si faptelor cerute pentru comerciantii din tara. Aceste formalitati vor fi ndeplinite la oficiul re'istrului comertului de la sediul filialei. 2nmatricularea sucursalelor - !n re'istrul comertului din judetul n care vor functiona sucursalele se efectueaza nmatricularea lor, nainte de nceperea activitatii de catre acestea. Se va realiza o nmatriculare independenta n situatia n care sucursalele se nfiinteaza ntr o localitate din acelasi judet sau n aceeasi localitate cu societatea fondatoare. Aceasta nmatriculare distincta se face n acelasi re'istru al comertului 0art.+* din 3e'ea nr.*#>#$$-1. Art.,# din 7ormele <etodolo'ice instituie faptul ca sucursalele functioneaza sub firma societatii mama, adau'ndu se cuvntul sucursala si sediul acestora 0localitatea si>sau tara1. .aca sucursala se nfiinteaza prin actul constitutiv, cererea de nmatriculare a acesteia va fi nsotita de actul constitutiv n copie, certificata de parte, alaturi de actele doveditoare ale sediului social, mputernicirea pentru semnatarii cererii depuse, dovezi privind achitarea ta/elor le'ale. Se va indica n cererea de nmatriculare si numarul sub care a fost nmatriculata firma sediului principal. 3a oficiul re'istrului comertului de la sediul principal se face mentionarea nmatricularii sucursalei, din oficiu, n baza copiei certificate de pe ncheierea de nmatriculare comunicata de oficiu la care s a nmatriculat sucursala. Celelalte sedii secundare ale unei societati comerciale 2 a'entii, reprezentante sau alte asemenea sedii 2 care nu primesc statut de sucursala din partea societatii mama, vor fi mentionate numai n cadrul nmatricularii societatii, n re'istrul comertului sediului principal, conform art.+* din 3e'ea nr.*#>#$$-. ) societate comerciala straina poate, cu respectarea dispozitiilor le'ale romne, sa nfiinteze sucursale, a'entii si alte asemenea sedii secundare, daca le'ea statului lor or'anic le permite. .aca o societate comerciala straina nfiinteaza mai multe sucursale n tara, documentele de constituire si alte acte ale aceleiasi societati, necesare pentr u nmatriculare, se depun numai la unul din oficiile re'istrului comertului9 la celelalte oficii, n cadrul cererii de nmatriculare, se va mentiona oficiul @, re'istrului comertului la care s au depus aceste cereri. Personalitatea juridica a societatilor comerciale pe actiuni. Definitie si caracterizare. .in momentul constituirii societatii pe actiuni cu ndeplinirea formalitatilor cerute de le'e, aceasta dobndeste personalitate juridica. Art. # din 3e'ea nr.*#>#$$- instituie ca6 &!n vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei le'i. Societatile comerciale cu sediul n Romnia sunt persoane juridice romne.( 3e'ea societatilor comerciale fi/eaza data finalizarii formalitatilor de constituire ca data a recunoaster ii personalitatii juridice, solutie ce o 'a sim
@,

E.Crcei, &Societat ileH(, op.cit., p.#*, #*@.

$,

si n dreptul francez, 'erman, italian, olandez, en'lez. Aceasta re'ula creeaza avantajul cunoasterii cu e/actitate de catre asociati si terti a momentului de la care societatea e/ista si functioneaza valabil. "rezinta dezavantajul ca e/ista incertitudine vizavi de perioada constitutiva a societatii pe actiuni. !n calitate de persoana juridica , societatea comerciala are o @; Societatea comerciala e/istenta abstracta , reprezentnd o fictiune a le'ii. cuprinde toate elementele impuse de le'e pentru a fi persoana juridica6 or'anizare de sine statatoare, materializata prin numirea sau ale'erea or'anelor de conducere ce vor reprezenta societatea n raporturile ei cu tertii, un patrimoniu distinct de cel al asociatilor si un scop determinat, adica are un obiect propriu de activitate. "ersonalitatea juridica i confera societatii comerciale calitatea de a fi titulara de drepturi si obli'atii, dea fi un subiect colectiv de drept. Fiind o personalitate juridica autonoma de fiecare dintre persoanele fizice sau juridice componente si care o conduc, societatea comerciala are o vointa @@ proprie care cuprinde vointele individuale ale asociatilor. &ctiuni Actiunea este o parte sociala transmisibila si ne'ociabila, n care se materializeaza dreptul asociatului. Art. $+ din 3e'ea nr. *#>#$$-, dispune6 Actiunile trebuie sa fie de o e'ala valoare, ele acorda posesorilor drepturi e'ale. !n scopul 'arantarii autenticitatii lor, le'ea impune necesitatea semnarii titlurilor de ca tre doi administratori, cnd sunt mai multi sau de unicul adminstrator.

Fuziunea societatilor comerciale

'uziunea reprezinta operatiunea prin care doua societati se unesc pentru a forma una sin'ura. Aceasta se realizeaza fie prin absorbtia unei societati de catre o alta societate, fie prin contopirea a doua sau mai multe societati pentru a constitui o societate noua, permitand consolidarea si cresterea capacitatii concurentiale a intreprinderilor, fiind si un mijloc de reor'anizare a unui 'rup.
@;

!n acest sens s au e/primat6 ....Aerota, op.cit., p.#49 <.A..umitrescu, &Codul comercial(,?ol.*, Ed. Acala=, Ducures ti, #$#4, p.+% 4 +%*. Cu privire la istoricul privind personalitatea juridica s au e/primat6 J6Eminescu, &:eoria 'enerala a personalitatii juridice(, n &Subiecte colective de drept(9 p.#, 4@9 A.Deleiu, &.rept civil(9op.cit.,p.*+%9 St...Carpenaru, &.reptH(,op.cit., p.@$ $49 ?."atulea, &Cadrul le'islativ privind modurile de constituire a diferitelor cate'orii de or'anizatii ca persoane juridice(, R... nr.,>#$$4, p.* #%.
!nainte, autonomia comerciala era consacrata e/pres prin art.@% alin* C.com. 0n prezent abro'at16 &Societatile sus aratate constituiesc, n raport cu cel de al treilea, o persoana juridica distincta de cea a asociatilor(. Fa cnd aplicarea acestui principiu, Curtea de Casatie a statutat6(!ntruct societatea comerciala este o persoana juridica, deosebita de cea a asociatilor, individualizarea ei n afipte sau>si publicatiuni, n caz de urmarire silita , este suficient facuta prin indicarea numelui si a sediului ei, fara a fi necesar a adau'a prin reprezentantul sau le'al deoarece art.@, alin. "enultim C.proc.civ., relativ la predarea citatiilor se aplica si la nmnarea afiptelor.( 0Cas.555, dec.nr.4,$ din 4* noiembrie #$4#, n S.5onescu, 3."reutescu, &Codul comercial romn adnotat(, Ed. )scar "rint, Ducuresti, #$$*, p.#--1.

@@

$;

Fuziunea poate imbraca doua forme6 fuziunea prin absorbtie si fuziunea prin contopire. 'uziunea prin absorbtie reprezinta operatiunea prin care una sau mai multe societati transmite alteia, ca urmare a dizolvarii fara lichidare, totalitatea activului si pasivului patrimonial, atribuindu se actionarilor sau asociatilor societatilor absorbite actiuni sau parti sociale si, eventual, o sulta in numerar, care sa nu depaseasca un procent de #-O din valoarea lor nominala sau din valoarea lor contabila. 'uziunea prin contopire si constituirea unei noi societati reprezinta operatiunea prin care mai multe societati se reunesc pentru a transmite unei societati care se constituie, ca urmare a dizolvarii si radierii lor, ansamblul activului si pasivului patrimonial, in schimbul atribuirii de parti sociale sau actiuni si, eventual, o sulta care sa nu depaseasca #-O din valoarea nominala sau, in lipsa acesteia, valoarea lor contabila. Fuziunea se caracterizeaza prin o serie de elemente caracteristice cum ar fi6 a. transmiterea universala a patrimoniului cu alte cuvinte transmiterea tuturor elementelor de active si pasiv9 b. dizolvarea societatii absorbite9 c. schimbul 0compensarea1 drepturilor sociale pentru a restructura o societate prin fuziune trebuie ca actionarii sau asociatii societatii absorbite sa devina asociatii societatii mostenitoare prin atribuirea de actiuni sau parti sociale la aceasta societate9 Societatile participante pot fi societati comerciale de forme juridice diferite 0pot apare astfel de le'aturi intre societatile de capitaluri si cele de persoane1. ) societate dizolvata sau in curs de lichidare poate sa participe la o fuziune sau sa se diviz eze cu conditia ca, dupa deschiderea lichidarii, sa nu fi procedat la nici o repartizare de activ intre actionari. Fuziunea este posibila numai in masura in care e/ista activ patrimonial la societatea care este absorbanta. ) societate UPmamaPP poate fi absorbita de societatea UPfiicaPP, in schimb nu poate participa la fuziune o sucursala a unei societati comerciale. .in punct de vedere economic, fuziunile fac obiectul unei clasificari traditionale 6 fuziunea prin contopire fuziunea prin absorbtie 0ane/are1 restructurarile interne a9 'uziunea prin contopire Aceasta operatiune se caracterizeaza prin reducerea la o sin'ura unitate a doua sau m ai multe entitati deosebite anterior.Cu aceasta ocazie se creeaza o noua societate care presupune punerea in comun a aporturilor societatilor care au fuzionat. b9 'uziunea prin absorbtie Aceasta operatiune presupune suprematia unei societati asupra altei societati. Este vorba de o veritabila achizitie, de un transfer de putere si de control, ca urmare a unei mutatii patrimoniale.

$@

Aceste doua tipuri de reor'anizari sunt rezultatul unui proces car e presupune6 intocmirea proiectului de fuziune pe baza hotararii asociatilor fiecarei societati care se reor'aniz eaza9 realizarea acordului final privind fuziunea propriu zisa. c1 Restructurarile interne care au ca obiect o remodelare juridica a puterii in interiorul unui 'rup, cu scopul de a modifica or'anizarea interna a intreprinderii pentru a face fata imperativelor de dezvoltare a acesteia. .aca fuziunea sau divizarea a fost facuta pentru frauda, creditorii lezati prin absorbirea sau divizarea societatii, pot cere ca forma de reor'anizare sa fie inopozabila lor . "entru pre'atirea fuziunii trebuie determinate in primul rand conditiile financiare ale operatiunii. 5n determinarea acestor conditii se pot folosi metodele traditionale practicate in cazul aporturilor in natura 0evaluarea bunurilor aportate la valoarea lor intrinseca9 evaluarea titlurilor atribuite ca plata pentru aporturi9 impartirea valorii nete a bunurilor aportate la valoarea reala a actiunilor societatii beneficiatre a aporturilor1. 5n practica sunt utilizate si alte criterii pentru o determinare mai e/acta a valorii economice a intreprinderii 0volumul productiei9 rentabilitatea9 cursul la bursa9 perspective de viitor1. Evaluarea economica a societatii ce urmeaza sa fuzioneze se poate realiza prin diverse metode, cum ar fi calcularea6 valorii intrinseci 0matematica1 2 valoarea patrimoniului9 valorii lichidative 2 valoarea intrinseca diminuata cu cheltuielile si impozitele antrenate de lichidarea societatii9 valorii productivitatii 2 capitalizarea dobanzilor determinate de marja bruta de autofinantare, de beneficial net sau de media dividendelor distribuite pe societate9 valorii de bursa 2 calculata fata de cursul mediu al actiunii. ?aloarea totala a societatii este impartita la numarul de actiuni. Cu ajutorul capitalului fiecareia dintre ele, se determina valoarea unitara a fiecarui titlu. "aritatea schimbului de titluri este data tocmai de compararea aceastor valori, daca raportul de schimb definitiv poate fi hotarat. Raportul trebuie sa fie simplu si posibil. .in paritatea obtinuta rezulta numarul de actiuni noi emise de societatea absorbanta sau noua in vederea atribuirii lor actionarilor societatii absorbite sau divizate. .aca valoarea reala a actiunilor societatii absorbante e/cede valoarea lor nominala, diferenta intre valoarea bunurilor primate ca aport si valoarea majorarii capitalului societatii absorbante trebuie sa fie in pasivul bilantului, intr un cont de &prima de fuziune(. "rima de fuziune poate fi utilizata si pentru acoperirea cheltuielilor relative la fuziune sau div izare, completarea fondului de rezerva ori constituirea de provizioane sau de reserve particulare. "roiectul de fuziune este intocmit de catre consiliul de administratie al societatilor interesate si semnat de reprezentantul fiecareia dintre societatile participante la operatiune. "roiectul planului de fuziune trebuie sa aiba incluse cel putin urmatoarele clauze6

$%

I forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune9 I fundamentarea scopurile 0cauzele, obiectivele1 si conditiile fuziunii9 I stabilirea si evaluarea activului si pasivului care trebuie transmis la societatile absorbante sau noi I modalitatile de predare a actiunilor sau partilor sociale si data la care acestea au dreptul la dividende I paritatea 0raportul de schimb1 a actiunilor sau partilor sociale I cuantumul primei de fuziune I drepturile ce se acorda obli'atarilor 2 detinatorilor de obli'atiuni si orice avantaje speciale 0actiuni preferentiale, drepturi de fondator1 I data la care trebuie sa fie incheiate bilanturile contabile de fuziune 0data care trebuie sa fie aceeasi pentru toate societatile participante la operatiune 1 I data la care operatiile societatii absorbite vor fi considerate din punct de vedere contabil, ca fiind efectuate la societatea beneficiara de aporturi. "roiectul de fuziune trebuie sa contina orice alte date particulare care prezinta interes pentru operatiune. "roiectul de fuziune semnat de reprezentantii societatilor participante la operatiune, se depune la Re'istrul Comertului unde este inmatriculata fiecare societate implicate. Ane/at proiectului de fuziune se depune o declaratie a societatii care inceteaza a e/ista, in care se mentioneaza modul in care aceasta a hotar at sa stin'a pasivul sau. "roiectul de fuziune se publica in <onitorul )ficial. Fuziunea poate avea efect dupa trei luni de la publicarea in <onitorul )ficial a inscrisului care a operat transformarea si a hotararii judecatoresti de autorizare. :ermenul suspensiv de trei luni poate fi scurtat daca se indeplineste una din conditiile6 a1 se justifica plata datoriilor sociale cu acte obtinute de la creditori. b1 suma corespunzatoare pasivului este depusa la CEC sau la administratia financiara9 certificatul constatator prin care s a efectuat depunerea trebuie publicat. 5n acest caz este nevoie de autorizarea judecatoriei. c1 e/ista acordul tuturor creditorilor pentru reducerea termenului suspensiv de trei luni, fiind neces ar consimtamantul in scris. .upa e/pirarea termenului de trei luni 2 daca el nu a fost redus 2 fuziunea poate fi e/ecutata, deci societatea va avea drepturile s i va lua asupra sa obli'atiile societatii care isi inceteaza activitatea .

$$

.istinctia dintre actiunile la purtator si actiunile nominative. Actiunile la purtator sunt cele al caror proprietar nu este cunoscut, iar dreptul de proprietate asupra lor se transfera prin simpla traditiune 0art. $, din 3e'ea nr. *#>#$$-1, n baza posesiunii de buna credinta. Actiunile nominative sunt cele al caror proprietar este cunoscut, avnd numele nscris pe titlul actiunii si ntr un re'istru special de actiuni tinut la sediul societatii. .reptul de proprietate asupra acestor actiuni se transmite prin declaratia facuta n re'istrul de actiuni al societatii comerciale emitente, subscrisa de cedent si cesionar sau de mandatarii lor si prin mentiunea facuta pe actiune 0art. $% din 3e'ea nr.*#>#$$-1. Actiunile neplatite n ntre'ime sunt ntotdeauna nominative 0art.$4 alin.4 din 3e'ea *#>#$$-1. Ratiunea acestei dispozitii consta n facilitarea demersurilor societatii mpotriva cesionarilor subsecventi pentru restul neplatit. .aca actiunile neplatite n ntre'ime ar fi ca purta tor, cum n cazul transmiterii lor nu se cunosc posesorii ulteriori, actiunea solidara preva zuta de le'e pentru urmarirea restului neplatit ar fi n'reunata , e/istnd riscul unui posesor nesolvabil. "otrivit art.#-4 din 3e'ea nr. *#>#$$-, actiunile sunt indivizibile, motiv pentru care, n literatura juridica s a considerat ca pentru fiecare actiune nu e/ista dect nu e/ista un sin'ur actionar. Coproprietarii unei actiuni trebuie sa des emneze un reprezentant unic pentru e/ercitarea drepturilor, rezultnd din acea actiune nominativa sau la purtator. "entru efectuarea va rsamintelor, nsa toti sunt raspunzatori solidar. Capac itatea actionarilor Actionarii, persoane fizice sau juridice, trebuie sa aiba capacitatea de a se obli'a juridic. !n tacerea le'ii, capacitatea de a fi asociat sau actionar se determina potrivit re'ulilor 'enerale, nscrise n .ecretul nr.*#>#$,+. @ituatia minorilor <inorii cu capacitate restrnsa 0art.$ din .ecretul nr.*#>#$,+1 nu pot fi comercianti, ei pot fi nsa actionari, ntr o societate pe actiuni sau comanditari, ntruct actionarii si comanditarii nu au calitatea de comercianti. <inorii fara capacitate de e/ercitiu pot subscrie actiuni prin reprezentanti lor le'ali sau tutori. @ituatia majorilor Situatia majorilor alienati mintal este aceeasi cu a minorilor fa ra capacitatea de e/ercitiu. "e de alta parte, pentru unele cate'orii de persoane, re'lementarile n vi'oare preva d unele incompatibilitati.

#--

Astfel, prin 3e'ea nr.#%%>#$$$, functionarii public i de orice cate'orie nu pot efectua activitati de comert, dar pot dobndi sau nstraina actiuni ori parti sociale. @ituatia sotilor. 8n efect al e'alitatii dintre barbat si femeie este si acela ca fiecare sot poate sa si alea'a profesia sau ocupatia pe care o doreste, fa ra a avea nevoie de consimtamntul celuilalt sot. !n consecinta, fiecare dintre sot are dreptul sa devina membru al unei societati comerciale. .repturile actionarilor se pot clasifica n drepturi patrimoniale si nepatrimoniale. !n cate'oria drepturilor nepatrimoniale se include6 dreptul de a participa la adunari 'enerale, dreptul de vot n aduna ri 'enerale si dreptul de informare. .in cate'oria drepturilor patrimoniale fac parte6 dreptul de beneficii 0dividende1, dreptul asupra fondului de rezerve, dreptul preferential de subscriptie, dreptul asupra bunurilor rezultnd din lichidare si dreptul de a nstraina actiunile. .reptul de a participa la adunarea 'enerala l au toti actionarii. .e la aceasta re'ula, nu se poate dero'a prin clauze statutare. "articiparea la adunarile actionarilor poate fi asi'urata n doua forme6 "ersonal "rin reprezentare. .omeniul reprezentarii n aduna rile actionarilor cuprinde reprezentarea6 Conventionala 3e'ala Cudiciara. "otrivit 3e'ii nr.*#>#$$-, actionarii nu vor putea fi reprezentati n adunarile 'enerale dect prin alti actionari, n baza unei procuri speciale. Actionarii nu pot fi reprezentati de administratorii si functionarii societatii, sub sanctiunea nulitatii hotarrii, daca fara votul acestora nu s ar fi obtinut majoritatea ceruta. .reptul la vot. Fiecare actionar are dreptul la vot. Fiecarei actiuni i corespunde un drept de vot, drept care nu poate fi dect suspendat, n mod e/ceptional, cu titlu de sanctiune, pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta . Actionarii nu pot renunta la dreptul lor de vot si nici nu poate sa l cedeze separat de transmiterea actiunii. Actionarii e/ercita dreptul de vot n adunarea 'enerala, proportional cu numa rul actiunilor pe care le poseda. "rin contractul de societate sau statut se poate limita numarul voturilor apartinnd actionarilor care poseda mai mult de o actiune. Botarrile Adunarii Aenerale se iau prin vot deschis. 5ndiferent de prevederile contractului de societate si ale statutului, votul secret este obli'atoriu pentru ale'erea membrilor Consiliului de Administratie si al cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotarrilor referitoare la raspunderea adminstratorilor. "entru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesar prezenta actionarilor care sa reprezinte c el putin jumatate din capitalul

#-#

social, iar hotarrile sa fie luate de actionari ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat n adunare, daca n contractul de societate, statut sau le'e nu se prevede o majoritate mai mare. "entru validitatea delibera rilor adunarii e/traordinare, cnd contractul de societate sau statutul nu dispun altfel, este necesara la prima convocare prezenta actionarilor reprezentnd V din capitalul social, hotarrile fiind luate cu un numar de actionar care sa reprezinte, cel putin S din capitalul social. Dreptul la informare. Adminstratorii societatii pe actiuni sunt obli'ati sa puna la dispozitia actionarilor re'istrele societatii respectiv, re'istrul actionarilor si cel al sedintelor si deliberarilor Adunar ii Aenerale si sa elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, e/trase de pe ele. Actionarii mai au dreptul de a cerceta bilantul depus n copie la sediul societatii si la sediul sucursalelor si filialelor cu #, zile nainte de ntrunirea Adunarii Aenerale, mpreuna cu raportul administratorilor si cenzorilor. Drepturile patrimoniale Dreptul la dividende . .e esenta contractului de societate este scopul obtinerii de beneficii. Cota parte din beneficii ce se va pla ti fiecarui actionar se numeste dividend. .reptul la dividend este un drept de creanta si se prescrie n termenul 'eneral de * ani. Dreptul asupra rezervelor . Rezervele societatii sunt fonduri constituite din beneficii, destinate a asi'ura o mai buna protectie capitalului social. .upa natura lor, rezervele pot fi le'ale, statutare, facultative. Rezerva legala sau fondul de rezerva se constituie potrivit art.#*# din 3'.*#>#$$- prin prelevarea anuala a unei cote de cel putin ,O din beneficiile societatii pna la concurenta unor cote de o cincime din capitalul social. !n fondul de rezerva se include, chiar daca acesta a atins plafonul minim, e/cedentul obtinut prin vnzarea actiunilor la un curs mai mare dect valoarea lor nominala, daca acest e/cedent nu este ntrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor. .aca dupa constituire fondul de rezerva s a micsorat, din orice cauza, el trebuie completat cu respectarea conditiilor preva zute de le'e pentru constituirea lui. Rezerva le'ala este un act de prevedere avnd natura unei asi'urari. Rezerva le'ala face parte din capitalul social, fiind o (prelun'ire( a acestuia. Ca urmare, rezerva le'ala, fondul de rezerva reprezinta ca si capitalul social, 'ajul 'eneral al creditorilor sociali. .estinatia fondului de rezerva este de a acoperi pierderile din capitalul social, n perioadele de activitate deficitara. Fiind prevazuta de 3'.*#>#$$-, rezerva le'ala trebuie constituita chiar daca nu a fost prevazuta n statut. !ntruct are aceeasi natura ca si capitalul social, fondul de rezer va nu poate fi folosit pentru acordarea de dividende n cazurile cnd nu s au obtinut beneficii. !n bilant este trecut la pasiv, iar la activ i se rezerva o masa de valori active corespunzatoare.

#-4

Asociatii care se retra' din societate au dreptul sa ceara recalcularea cotei lor asupra ntre'ului activ social 0corespunzator acestei rezerve1 care cuprinde si fondul de rezerva . "otrivit art.; litera e din )rdonanta @->#$$+ fondul de rezerva, n limite a ,O din profitul contabil anual, pna ce acesta va atin'e a cincea parte din capitalul social, se deduce din cheltuielile pentru determinarea profitului impozabil. !n afara fondului de rezerva constituit potrivit le'ii, societatea poate si constituie si alte rezerve6 statutare si>sau facultative. Rezerva statutara se constituie n virtutea prevederilor incluse n statut sau contractul de societate si nlaturarea lor nu poate fi operata dect pe calea modificarii statutare. Rezerva facultativa se constituie prin decizia adunarii 'enerale ordinare. Rezerva statutara si facultativa au rol asi'urator, crend societatii posibilitatea de a le folosi n anii deficitari pentru a e'aliza cuantumul dividendelor apropiat de anii normali. Ele au natura unor beneficii reportate, a caror mpartire este amnata si care pot capata destinatia hotarta de adunarea 'enerala. Rezervele statutare pot fi folosite limitat numai n strnsa le'a tura cu prevederile statutare, ca de e/emplu, crearea unei ramuri noi de activitate. Rezervele statutare si cele facultative pot fi transformate n dividende ,cnd statutul prevede sau adunarea 'enerale hotaraste. .aca societatea este declarata n stare de faliment, rezervele facultative ntra i masa falimentara. 7u este obli'atoriu ca rezerva facultativa sa si pa streze individualitatea. Ea poate fi utilizata, prin hotarrea Adunarii Aenerale la efectuarea de investitii. Fondul de rezerva mai cuprinde, n afara de partea de beneficii, si e/cendentul obtinut prin vnzarea actiunilor la un curs mai mare dect valoarea nominala, daca acest e/cedent nu este ntrebuintat la plata cheltuielilor de emisie s au destinat amortizarii. Dreptul preferential de subscriptie . Art. #;# din 3e'ea nr.*#>#$$acorda actionarilor, n cazul n care societatea si mareste capitalul social, dreptul de a subscrie cu preferinta actiunile emise, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. .aca n termenul stabilit n contract, statut sau de Adunarea Aenerala, dreptul de preferinta nu a fost clarificat, actiunile vor putea fi subscrise de public. Dreptul asupra bunurilor rezultate din lic-idare . Acest drept se e/ercita n faza lichidarii societatii. Sumele de bani care ramn dupa achitarea datoriilor societatii se mpart asupra actiunilor. Dreptul de a *nstra ina actiunile :ransmiterea actiunilor nominative este supusa unor e/i'ente le'ale privind nre'istrarea lor, spre deosebire de actiuni la purta tor, pentru a caror transmitere nu se prevad nici o formalitate. Obligatiile actionarilor #. Realizarea aportului. "rima obli'atie a actionarilor este de a varsa aportul de numerar sau n natura, potrivit an'ajamentului sau. Conform art.#* din 3e'ea nr.*#>#$$-, actionarii trebuie sa verse la

#-*

constituirea societatii S din valoarea actiunilor subscrise. Actiunile ce reprezinta alte aporturi dect n numerar vor trebui acoperite inte'ral. 4. Respectarea statutului si a hotarrii societatii. Actionarii sunt obli'ati sa respecte prevederile statutare si deciziile Adunarii Aenerale, cnd ele au fost luate cu respectarea procedurii prevederilor le'ale. *. )bli'atia actionarilor de a suporta pierderile sociale pna la concurenta aportului sa u. "articipare la datoriile societatii se face n limita aporturilor. 7u se poate ma ri n mod conventional contributia actionarului la pierderile societatii ntruct s ar contraveni naturii juridice a actiunii. Regimul obligatiunilor emise de societatile pe actiuni !n anumite cazuri, capitalul societatii poate deveni insuficient pentr u a face fata unor nevoi neprevazute sau pentru dezvoltarea activitatii societatii. Avnd nevoie de capital suplimentar societatea pe actiuni, poate emite anumite titluri de credit, denumite obli'atiuni, care sa acopere suma de bani de care are nevoie. Obligatiunile sunt titluri de credit emise de societate n schimbul sumelor de bani mprumutate, care ncorporeaza ndatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobnzile aferente. .esi sunt titluri de credit, ca si actiunile totusi, obli'atiunile au anumite c aracteristici proprii. !n consecinta, calitatea de obli'atar, 0posesor al unor obli'atiuni1 nu se confunda cu calitatea de actionar. )bli'atarul are calitatea de c reditor al societatii pentru suma reprezentnd valoarea obli'atiunii subscrise, avnd dreptul la restituirea sumei datorate si plata dobnzilor aferente. Acest drept al obli'atarului e/ista, indiferent daca societatea a obtinut sau nu beneficii. )bli'atiunile sunt de doua feluri6 obli'atiuni nominative si obli'atiuni la purtator. )bli'atiunile nominative cuprinde n titlul numele, prenumele si domiciliul obli'atarului, respectiv denumirea si sediul acestuia. .reptul incorporat n titlul apartine posesorului si se e/ercita numai de catre titular, putnd fi transmis prin cesiune. )bli'atiunea la purtator nu cuprinde mentiunile de identificare a titularului. .reptul apartine posesorului titlului, care l poate transmite prin traditiunea titlului. Conditiile emiterii obligatiunilor "entru emiterea obli'atiunilor, 3e'ea nr.*#>#$$- prevede ndeplinirea unor conditii de fond. Emiterea de obli'atiuni este hota rta numai de adunarea 'enerala e/traordinara a societatii 0art. ##* 3 *#>$-1. Suma pentru care se pot emite obli'atiuni nu poate depasi trei patrimi din capitalul varsat si e/istent, conform ultimului bilant aprobat 0art. #;41. ?aloarea nominala a unei obli'atiuni nu va putea fi mai mica de 4,.--- lei. )bli'atiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare e'ala9 ele confera posesorilor lor drepturi e'ale. "entru emiterea obligatiunilor prin subscriptie publica administratorii unei societati vor ntocmi un prospect de emisiune, care trebuie sa cuprinda6 denumirea, obiectul, sediul si durata societatii9 capitalul social si rezervele societatii, data contractului de societate si a modificarilor ce i s au adus, precum si data publica rii lor. Situatia patrimoniului social, dupa ultimul bilant aprobat9 cate'oriile de actiuni emise de societate9 suma totala a obli'atiilor ce urmeaza sa fie emise si a

#-+

celor care au fost emise, modul de rambursare, valoarea nominala a obli'atiunilor, dobnda lor, indicarea daca sunt nominative sau la purtator9 sarcinile care priveaza imobilele societatii9 data la care a fost publicata hotarrea adunarii 'enerale care a aprobat emisiunea 0art. #;* 3. *#>$-1 3e'ea cere ca prospectul de emisiune sa fie vizat de catre instanta n a carei raza teritoriala si are sediul societatea. "otrivit ordonantei Auvernului nr. #%>#$$*, emisiunea de obli'atiuni trebuie autorizator de A'entia ?alorilor <obiliare. Autorizarea se obtine pe baza prospectului de emisiune, ntocmit n conditiile 3e'ii nr.*#>#$$-. .upa avizarea si autorizarea lui, prospectul de emisiune trebuie publicat la Re'istrul Comertului si n presa. "ersoanele interesate vor subscrie obli'atiunile pe e/emplarele prospectului de emisiune, prin aratarea numelui, prenumelui si domiciliul subscriitorului, numarul obli'atiunilor subscrise si data subscrierii. Aceste mentiuni trebuie nsotite de semnatura subscriitorului. "otrivit art. #;, alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$-, valoarea obli'atiunilor subscrise trebuie sa fie inte'ral varsate. !n baza subscrierii, societatea emite titlurile obli'atiunilor. Aceste titluri trebuie sa cuprinda elementele prospectului de emisiune, numarul de odine si tabloul platilor de capital si dobnzi si sa fie semnate de cel putin doi administratori sau de unicul administrator. Rambursarea obligatiunilor Rambursarea obli'atiunilor se face la scadenta sau anticipat. Fiecare titular al unei obli'atiuni va primi dobnda aferenta si suma de bani corespunza toare valorii nominale a obli'atiunii, la datele nscrise n tabloul platilor cuprinse n chiar titlul obli'atiunii. Societatea poate rambursa obli'atiunile si anticipat prin tra'ere la sorti. Rambursarea anticipata se face la o suma superioara valorii nominale o obli'atiunilor. .iferenta reprezinta prima sau premiul, care are menirea sa compenseze dobnzile pe perioada ramasa pna la scadenta. ?aloarea de rambursare anticipata a obli'atiunilor este stabilita de societate si anuntata public cu cel putin #, zile nainte de tra'ere la sorti. !n vederea apararii drepturilor lor, art. #;; din 3e'ea *#>#$$prevede ca obli'atarii se pot constitui n adunarea 'enerala pentru a delibera asupra intereselor lor. &dunarea generala a obligatarilor are urmatoarele atributii6 a1 7umeste un reprezentant al obli'atarilor si unul sau mai multi supleanti. Acestia au dreptul sa reprezinte pe obli'atari fata de societate si n justitie6 ei vor putea asista la aduna rile 'enerale ale actionarilor, dar nu vor putea lua parte la administrarea societatii. b1 !ndeplineste toate actiunile de suprave'here si aparare a intereselor comune ale obli'atarilor. Adunarea poate autoriza un reprezentant n ndeplinirea acestei sarcini. c1 Constituie un fond pentru acoperirea cheltuielilor necesare apararii drepturilor obli'atarilor d1 "oate face opozitie la orice modificare a actelor constitutive ale societatii sau a conditiilor mprumutului, prin care s ar putea aduce o atin'ere drepturilor obli'atarilor. e1 Se pronunta asupra emiterii de noi obli'atiuni de catre societate.

#-,

!n toate cazurile n care au fost nca lcate drepturile obli'atarilor, societatea poate fi chemata n judecata. .reptul la actiune n justitie apartine oricarui obli'atar ale carui interese au fost lezate. .aca reprezentantul obli'atarilor a intentat o actiune mpotriva societatii, actiunea individuala a obli'atarului este inadmisibila, daca are acelasi obiect ca si actiunea reprezentantului sau este contrara unei hotarri a adunarii 'enerale a obli'atarilor.

1-!- ORGANELE DE CONDUCERE) DE GESTIUNE SI DE CONTROL

&D"%&R;& !;%;R&L& este or'anul suprem de conducere si decizie al societatii pe actiuni. Competentele acestui or'an include n esenta dreptul de a adopta hota rri la cel mai nalt nivel n orice chestiune care intereseaza societatea comerciala n cauza. Atributiile pe care le e/ercita efectiv Adunarea Aenerala referitor la societatea pe actiuni, sunt enumerate n art. ### din 3e'ea nr. *#>#$$-. Acestea sunt6 a1 sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor precum si al cenzorilor, societatile care au asemenea or'an de control sa fi/eze dividendul 0repartizarea beneficiului net1. b1 sa alea'a pe administratori, cenzori, sa i revoce si sa le dea descarcare de activitate. c1 sa fi/eze remuneratia cuvenita pentru e/ercitiul n curs, administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin contractul de societate sau statut. d1 sa se pronunte asupra 'estionarii administratorilor, sa decida urmarirea lor pentru daune pricinuite societatii, desemnnd si persoana nsarcinata sa e/ercite aceasta actiune. e1 sa stabileasca bu'etul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, pro'ramul de activitate pe e/ercitiul urmator. f1 sa hotarasca 'ajarea, nchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multora dintre unitatile societatii. "roblemele cu caracter deosebit supuse Adunarii Aenerale e/traordinare sunt6 a1 prelun'irea duratei societatii9 b1 ma rirea capitalului social9 c1 schimbarea obiectului societatii9 d1 schimbarea formei societatii9 e1 mutarea sediului9 f1 fuziunea cu alte societati9 '1 reducerea capitalului social9 h1 dizolvarea anticipata a societatii. 'unctionar ea &dunarii !enerale .e re'ula , potrivit art.##@ alin.# si art.#+ alin. # din 3e'ea nr.*#>#$$-, convocarea Adunarii Aenerale, de cte ori va fi nevoie, revine administratorilor.

#-;

3e'ea nr.*#>#$$- dispune ca administratorii sunt obli'ati sa convoace de ndata Adunarea 'enerala , la cererea actionarilor reprezentnd a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca n contractul de societate se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra n atributiile adunarii. !n acest caz adunarea trebuie sa aiba loc n termen de o luna de la data cererii. Convocarea adunarii poate fi facuta si de cenzori sau la cererea actionarilor. !n societatile pe actiuni si n comandita pe actiuni, hota rrile adunarilor se iau, de re'ula, prin vot deschis, asa cum prevede art.%% alin.#. "rin e/ceptie, votul este obli'atoriu secret 2 oricare ar fi prevederile contractului de societate si statutului 2 pentru ale'erea membrilor consiliului de administatie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotarrilor referitoare la raspunderea administratorilor. &dministratia societatii !n conditiile 3e'ii nr.*#>#$$-, republicata , societatea comerciala poate fi administrata de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica. "ersoana desemnata ca administrator trebuie sa ntruneasca, n mod cumulativ, conditiile de capacitate, cetatenie, onorabilitate. Capacitatea adminstratorului !n calitate de administrator poate fi numit numai o persoana care se bucura de capacitate deplina de folosinta si de e/ercitiu, conditie ce este ceruta e/pres de art.; si #*, din 3e'ea nr. *#>#$$-. Cetatenia adminstratorului . !n 'eneral, strainii beneficiaza n Romnia de re'imul national. Ei au n conditiile le'ii, toate dr epturile civile ale cetatenilor romni. .e aici rezulta ca, n principiu, calitatea de administrator poate fi conferita si unei persoane de cetatenie straina, daca dispozitiile le'ale sau contractul de societate nu opresc asemenea numiri. 3e'ea nr.*#>#$$- instituie unele restrictii numai n societatea pe actiuni si comandita pe actiuni. "otrivit art.#*+ pct.*, unicul administrator sau presedintele consiliului de adminstratie si cel putin juma tate din numarul adminstratorilor vor fi cetateni romni, daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede altfel. Onorabilitatea adminstratorilor E/ercitarea functiei de administrator presupune ca titularul ndeplineste conditii desavrsite de moralitate, care sa l faca apt de a 'estiona bunurile societatii comerciale. 3e'ea nr. *#>#$$- a impus aceasta cerinta, n mod e/plicit, numai referitor la societatile pe actiuni si n comandita pe actiuni, prin art.#*,. "otrivit art.#*,, persoanele care, potrivit prezentei le'i, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societatii, iar daca au fost alesi sunt decazute din drepturi. :e/tul se completeaza cu art.;, care prevede ca nu pot fi fondatori persoanele care potrivit le'ii sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru 'estiune frauduloasa, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nselaciune, delapidare, ma rturie mincinoasa , dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute si pedepsite de 3e'ea nr. *#>#$$-, art. 4;, 4@;. )bli'atiile administratorilor a1 n orice societate comerciala , adminstratorii sunt obli'ati sa depuna la Re'istrul Comertului, semnaturile lor n termen de #, zile de la

#-@

data nmatricularii daca au fost numiti prin contractul de societate, iar cei alesi n timpul functionarii societatii, n termen de #, zile de la ale'eri. b1 sa depuna 'arantia prevazuta de le'e sub sanctiunea deca derii 0dublu remuneratiei sau valoarea a #- actiuni1. Administratorul actionar va depune #- actiuni ce se vor pastra n casa societatii. c1 ndeplineste toate formalitatile de publicitate ceruta de le'e pentru validitatea constituirii societatilor. d1 obli'atia de a tine la zi re'istrele mentionate de le'e. e1 obli'atia de a convoca adunarea 'enerala ordinara n conformitate cu prevederile statutului si le'ii. f1 obli'atia de a cere tribunalului declararea societatii n faliment, atunci cnd aceasta se afla n insolvabilitate comerciala. '1 ntocmeste si prezinta adunarii 'enerale a actionarilor, bilantul contabil privind 'estiunea societatii si depunerea lui la or'anele preva zute de le'i. h1 obli'atia de a colabora cu lichidatorii la ntocmirea bilantului si a inventarului prin care sa se constate situatia activului si pasivului. i1 sa reprezinte societatea n raport cu tertii. j1 sunt obli'ati sa asi'ure e/acta ndeplinir e a hotarrilor pe care le'ea, contractul de societate si statutul le impun. Administratorii sunt solidari raspunzatori fata de societate, pentru realitatea varsa mintelor efectuate de asociati, e/istenta reala a dividendelor platite. "entru activitatea lor primesc o indemnizatie stabilita prin actul constitutiv ori de adunarea 'enerala. Ei pot fi revocati fa ra preaviz si motiv. Controlul activitatii societatii comerciale Controlul 'estiunii sociale reprezinta o functie importanta n activitatea societatilor comerciale, fiind destinata sa previna situatii ce pot provoca falimentul, reducerea capitalului social sau diminuarea patrimoniului, ncalcarea statutului si contractului de asociere, abuzul n activitatea administratorilor, directorilor si a altor or'ane, ncalcarea le'ilor si normelor de comert si sa protejeze interesele asociatilor si alte societati nsasi. 3atura economica a controlului e/ercitiului social este dominanta, avnd n vedere ca obiectul activitatii l constituie operatiunile comerciale, iar drepturile asociatilor si ale societatii au n mare masura continut patrimonial. 3e'ea impune conditii de pre'atire profesionala de specialitate celor ce ndeplinesc functii de control, ca aceea de a fi C)7:AD53 autorizat sau EE"ER: contabil si persoane cu studii superioare economice. .upa marimea si comple/itatea societatii, controlul 'estiunii soc iale se poate realiza fie prin or'ane de lar'a competenta nespecializate 0administratori, asociati, Adunarea Aenerala1 fie prin or'ane specializate. )r'anizarea cea mai completa a functiei de control, o ntlnim la societatea pe actiuni. 3e'ea nr. *#>#$$- dispune ca SA va avea * cenzori si tot attia supleanti. "rin contractul de societate si statut, se poate prevedea un numar mai mare de cenzori, dar ntotdeauna impar. Spre deosebire de actionari si celelalte or'ane ale societatii, cenzorii e/ercita n cadrul societatii un control special si independent. Ei sunt n sens strict, un or'an de control ncadrat cu profesionisti nsarcinati

#-%

sa suprave'heze 'estiunea sociala si n 'eneral sa 'aranteze ca activitatea societatii se deruleaza n conditii normale. Controlul or'anizat de cenzori este or'anizat n primul rnd n interesul actionarilor. Cenzorii au obli'atia sa verifice reclamatiile facute de actionari si, daca le 'asesc ntemeiate sa le aiba n vedere la ntocmirea raportului catre adunarea 'enerala. Activitatea cenzorilor este utila n e'ala masura si pentru conducerea societatii. .esi pot sa descopere ire'ularitati si ine/actitati n 'estiunea unitatii si sa le faca publice, ei actioneaza ca adevarati consilieri ai conducerii n materie contabila, competenti sa clarifice problemele comple/e n materie contabila si economica si sa releve mersul real al afacerilor. Cenzorii desfasoara si activitati utile pentru tertii care intentioneaza sa trateze cu societate ori sa achizitioneze titluri emise de aceasta. Cenzorii se ale' fie de adunarea constitutiva, fie de adunarea 'enerala a actionarilor pentru un mandat de * ani, care poate fi rennoit. "entru protejarea intereselor nationale le'ea cere ca majoritatea cenzorilor si actionarilor sa fie cetateni romni. Se mai cere ca cenzorii sa depuna o 'arantie, reprezentnd #>* din 'arantia administratorilor. 7edepunerea 'arantiei atra'e consecinte ca cenzorul este considerat demisionat. "entru a 'aranta actionarilor ca cenzorii vor e/ercita corect activitatile de control, le'ea dispune ca nu pot fi cenzori6 sotii administratorilor ori rudele sau afinii acestora pna la 'radul la patrulea, persoanele care primesc sub orice forma pentru alte functii dect cea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate, persoanele carora le este interzisa functia de administrator. Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fi/a stabilita prin statut sau fi/ata de adunarea 'enerala care i a numit. 3e'ea fi/eaza 4 directii principale de control desfasurate de control6 Suprave'herea 'estiunii sociale si are ca obiect ntrea'a activitate a societatii. Controlul contabil, ce are ca obiect sa stabileasca daca e/ista concordanta deplina ntre continutul scriptelor contabile si realitate si n ce masura activitatea sociala se reflecta n aceste documente. !n fiecare luna, sa faca inspectia casei, sa ve'heze ca dispozitiile le'ii statutului si contractului sa fie ndeplinite de administratori. Atributiile si raspunderile cenzorilor sunt re'lementate n articolele #,% #;# din le'ea *#>#$$-.

1-(& ,u2iunea so5ietatilor 5o3er5iale

'uziunea reprezinta operatiunea prin care doua societati se unesc pentru a forma una sin'ura. Aceasta se realizeaza fie prin absorbtia unei societati de catre o alta societate, fie prin contopirea a doua sau mai multe societati pentru a constitui o societate noua, permitand consolidarea si cresterea capacitatii concurentiale a intreprinderilor, fiind si un mijloc de reor'anizare a unui 'rup.

#-$

Fuziunea poate imbraca doua forme6 fuziunea prin absorbtie si fuziunea prin contopire. 'uziunea prin absorbtie reprezinta operatiunea prin care una sau mai multe societati transmite alteia, ca urmare a dizolvarii fara lichidare, totalitatea activului si pasivului patrimonial, atribuindu se actionarilor sau asociatilor societatilor absorbite actiuni sau parti sociale si, eventual, o sulta in numerar, care sa nu depaseasca un procent de #-O din valoarea lor nominala sau din valoarea lor contabila. 'uziunea prin contopire si constituirea unei noi societati reprezinta operatiunea prin care mai multe societati se reunesc pentru a transmite unei societati care se constituie, ca urmare a dizolvarii si radierii lor, ansamblul activului si pasivului patrimonial, in schimbul atribuirii de parti sociale sau actiuni si, eventual, o sulta care sa nu depaseasca #-O din valoarea nominala sau, in lipsa acesteia, valoarea lor contabila. Fuziunea se caracterizeaza prin o serie de elemente caracteristice cum ar fi6 a. transmiterea universala a patrimoniului cu alte cuvinte transmiterea tuturor elementelor de active si pasiv9 b. dizolvarea societatii absorbite9 c. schimbul 0compensarea1 drepturilor sociale pentru a restructura o societate prin fuziune trebuie ca actionarii sau asociatii societatii absorbite sa devina asociatii societatii mostenitoare prin atribuirea de actiuni sau parti sociale la aceasta societate9 Societatile participante pot fi societati comerciale de forme juridice diferite 0pot apare astfel de le'aturi intre societatile de capitaluri si cele de persoane1. ) societate dizolvata sau in curs de lichidare poate sa participe la o fuziune sau sa se diviz eze cu conditia ca, dupa deschiderea lichidarii, sa nu fi procedat la nici o repartizare de activ intre actionari. Fuziunea este posibila numai in masura in care e/ista activ patrimonial la societatea care este absorbanta. ) societate UPmamaPP poate fi absorbita de societatea UPfiicaPP, in schimb nu poate participa la fuziune o sucursala a unei societati comerciale. .in punct de vedere economic, fuziunile fac obiectul unei clasificari traditionale 6 fuziunea prin contopire fuziunea prin absorbtie 0ane/are1 restructurarile interne d9 'uziunea prin contopire Aceasta operatiune se caracterizeaza prin reducerea la o sin'ura unitate a doua sau m ai multe entitati deosebite anterior.Cu aceasta ocazie se creeaza o noua societate care presupune punerea in comun a aporturilor societatilor care au fuzionat. e9 'uziunea prin absorbtie Aceasta operatiune presupune suprematia unei societati asupra altei societati. Este vorba de o veritabila achizitie, de un transfer de putere si de control, ca urmare a unei mutatii patrimoniale.

##-

Aceste doua tipuri de reor'anizari sunt rezultatul unui proces car e presupune6 intocmirea proiectului de fuziune pe baza hotararii asociatilor fiecarei societati care se reor'aniz eaza9 realizarea acordului final privind fuziunea propriu zisa. f1 Restructurarile interne care au ca obiect o remodelare juridica a puterii in interiorul unui 'rup, cu scopul de a modifica or'anizarea interna a intreprinderii pentru a face fata imperativelor de dezvoltare a acesteia. .aca fuziunea sau divizarea a fost facuta pentru frauda, creditorii lezati prin absorbirea sau divizarea societatii, pot cere ca forma de reor'anizare sa fie inopozabila lor . "entru pre'atirea fuziunii trebuie determinate in primul rand conditiile financiare ale operatiunii. 5n determinarea acestor conditii se pot folosi metodele traditionale practicate in cazul aporturilor in natura 0evaluarea bunurilor aportate la valoarea lor intrinseca9 evaluarea titlurilor atribuite ca plata pentru aporturi9 impartirea valorii nete a bunurilor aportate la valoarea reala a actiunilor societatii beneficiatre a aporturilor1. 5n practica sunt utilizate si alte criterii pentru o determinare mai e/acta a valorii economice a intreprinderii 0volumul productiei9 rentabilitatea9 cursul la bursa9 perspective de viitor1. Evaluarea economica a societatii ce urmeaza sa fuzioneze se poate realiza prin diverse metode, cum ar fi calcularea6 valorii intrinseci 0matematica1 2 valoarea patrimoniului9 valorii lichidative 2 valoarea intrinseca diminuata cu cheltuielile si impozitele antrenate de lichidarea societatii9 valorii productivitatii 2 capitalizarea dobanzilor determinate de marja bruta de autofinantare, de beneficial net sau de media dividendelor distribuite pe societate9 valorii de bursa 2 calculata fata de cursul mediu al actiunii. ?aloarea totala a societatii este impartita la numarul de actiuni. Cu ajutorul capitalului fiecareia dintre ele, se determina valoarea unitara a fiecarui titlu. "aritatea schimbului de titluri este data tocmai de compararea aceastor valori, daca raportul de schimb definitiv poate fi hotarat. Raportul trebuie sa fie simplu si posibil. .in paritatea obtinuta rezulta numarul de actiuni noi emise de societatea absorbanta sau noua in vederea atribuirii lor actionarilor societatii absorbite sau divizate. .aca valoarea reala a actiunilor societatii absorbante e/cede valoarea lor nominala, diferenta intre valoarea bunurilor primate ca aport si valoarea majorarii capitalului societatii absorbante trebuie sa fie in pasivul bilantului, intr un cont de &prima de fuziune(. "rima de fuziune poate fi utilizata si pentru acoperirea cheltuielilor relative la fuziune sau div izare, completarea fondului de rezerva ori constituirea de provizioane sau de reserve particulare. "roiectul de fuziune este intocmit de catre consiliul de administratie al societatilor interesate si semnat de reprezentantul fiecareia dintre societatile participante la operatiune. "roiectul planului de fuziune trebuie sa aiba incluse cel putin urmatoarele clauze6

###

I forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune9 I fundamentarea scopurile 0cauzele, obiectivele1 si conditiile fuziunii9 I stabilirea si evaluarea activului si pasivului care trebuie transmis la societatile absorbante sau noi I modalitatile de predare a actiunilor sau partilor sociale si data la care acestea au dreptul la dividende I paritatea 0raportul de schimb1 a actiunilor sau partilor sociale I cuantumul primei de fuziune I drepturile ce se acorda obli'atarilor 2 detinatorilor de obli'atiuni si orice avantaje speciale 0actiuni preferentiale, drepturi de fondator1 I data la care trebuie sa fie incheiate bilanturile contabile de fuziune 0data care trebuie sa fie aceeasi pentru toate societatile participante la operatiune 1 I data la care operatiile societatii absorbite vor fi considerate din punct de vedere contabil, ca fiind efectuate la societatea beneficiara de aporturi. "roiectul de fuziune trebuie sa contina orice alte date particulare care prezinta interes pentru operatiune. "roiectul de fuziune semnat de reprezentantii societatilor participante la operatiune, se depune la Re'istrul Comertului unde este inmatriculata fiecare societate implicate. Ane/at proiectului de fuziune se depune o declaratie a societatii care inceteaza a e/ista, in care se mentioneaza modul in care aceasta a hotar at sa stin'a pasivul sau. "roiectul de fuziune se publica in <onitorul )ficial. Fuziunea poate avea efect dupa trei luni de la publicarea in <onitorul )ficial a inscrisului care a operat transformarea si a hotararii judecatoresti de autorizare. :ermenul suspensiv de trei luni poate fi scurtat daca se indeplineste una din conditiile6 b1 se justifica plata datoriilor sociale cu acte obtinute de la creditori. b1 suma corespunzatoare pasivului este depusa la CEC sau la administratia financiara9 certificatul constatator prin care s a efectuat depunerea trebuie publicat. 5n acest caz este nevoie de autorizarea judecatoriei. c1 e/ista acordul tuturor creditorilor pentru reducerea termenului suspensiv de trei luni, fiind neces ar consimtamantul in scris. .upa e/pirarea termenului de trei luni 2 daca el nu a fost redus 2 fuziunea poate fi e/ecutata, deci societatea va avea drepturile s i va lua asupra sa obli'atiile societatii care isi inceteaza activitatea .

##4

1-((- DI/OL+AREA SOCIETATILOR COMERCIALE

%otiunea de dizolvare a societatii comerciale Societatea comerciala se constituie pentru a desfas ura o activitate comerciala pe durata de timp stabilita n actul constitutiv. .urata societatii se poate prelun'i chiar si dupa decesul asociatilor care au constituit societatea. .ar, orice societate comerciala va sfrsi prin a dispa rea, deoarece ea urmeaza acelasi destin implacabil, ca si o persoana fizica6 se naste, tra ieste si moare. !ncetarea e/istentei unei societatile comerciale crmuite de prevederile 3e'ii nr. *#>#$$-, privind societatile comerciale realizeaza prin intermediul unei proceduri care strabate, n mod normal, &doua faze distincte, cea a dizolvarii, urmata de lichidare(, asa cum a 4, . precizat Curtea Suprema de Custitie !ntr adevar, n cuprinsul 3e'ii nr. *#>#$$- republicata, dizolvarea societatii comerciale este re'lementata n :itlul ?5 0art. 444 4*41, iar lichidarea n :itlul ?55 0art. 4+; 4;+1, deci distinct si subsecvent dizolvarii. S a pus problema daca nu s ar putea realiza ncetarea e/istentei societatii c omerciale printr o procedura simplificata, n sensul contopirii celor doua faze. ) astfel de cerinta s ar impune n acele cazuri cnd societatea nu a avut activitatea ori aceasta a fost redusa, iar asociatii ar cadea de acord cu privire la lichidarea activului si pasivului societatii. Solutia a fost consacrata n actuala forma a 3e'ii nr.*#>#$$-. Art. 4*- din le'e prevede ca, n societatile n nume colectiv, n comandita simpla si cu raspundere limitata , asociatii pot hotar, odata cu dizolvarea, si modul de lichidare a societatii. ) atare hota rre poate fi luata numai daca asociatii sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cnd asi'ura stin'erea pasivului sau re'ularizarea lui n acord cu creditorii.

4+

, se

<onitorul )ficial al Romniei, "artea 5, nr. #4; #4@ din #@ noiembrie #$$-. 3e'ea nr.*#>#$$- a fost substantial modificata si co mpletata prin ).A. nr. *4># $$@ 0<onitoru l )ficial al Romniei, "artea 5, nr. #** din 4@ iunie #$$@1. !n temeiul art. E din ).A. nr. *4>#$$@, 3e'ea nr. *#>#$$privind societatile comerciale a fo st republicata, cu o noua numerotare a te/telor, n <onitorul )ficial al Romniei, "artea 5, nr. ** din 4$ ianuarie #$$%. 3e'ea nr. *#>#$$- republicata a mai fost modificata prin :itlul 555 din 3e'ea nr. $$>#$$$ privind unele masuri pentru accelerarea refo rmei 0<o nitorul )ficial al Romniei, "artea 5, nr. 4*; din 4@ mai #$$$1. 4 , C.S.5., sec. com., nr.*,$ din 4# octombrie #$$*, n &Duletinul de jurisprudenta pe anul #$$*(, pa'.4*4.
4+

##*

Botarrea privind dizolvarea si lichidarea societatii trebuie luata n conditiile de cvorum si de majoritate prevazute de le'e pentru modificarea actului constitutiv. .izolvarea si lichidarea societatilor comerciale sunt re'lementate prin dispozitiile 3e'ii nr. *#>#$$- republicata. 3e'ea permite nsa asociatilor ca n actul constitutiv sa prevada &modul de dizolvarea si lichidarea a asociatilor( 0art. @ si % din le'e1. 4; societatii comerciale se ntele'e desfiintarea ei, ca "rin dizolvarea persoana juridica, ncetarea e/istentei ei si nu numai a contractului de 4@ . .izolvarea nu trebuie, nsa, nteleasa societate sau a statutului societatii ca o desfiintare imediata a persoanei juridice. "ersoana juridica va continua sa e/iste, deoarece ea trebuie sa ndeplineasca operatiile de lichidare a patrimoniului dobndit n timpul e/istentei sale. .izolvarea are, ca efect imediat, numai ncetarea raporturilor dintre asociati, nascute din contractul de societate. .izolvarea societatii comerciale si asi'ura premisele lichidarii patrimoniului social. Aceste operatiuni se refera sa hotarrea aduna rii 'enerale sau a instantei judecatoresti de dizolvare a societatii si aducerea ei la cunostinta celor interesati. E/ceptional, dizolvarea se poate produce si n temeiul le'ii. CA!"E#E $E%E&A#E 'E '(")#*A&E A +)C(E,A,(#)& C)-E&C(A#E .izolvarea societatilor comerciale este pricinuita de cauze care survin, de re'ula, n cursul functionarii comerciale sau la e/pirarea datei convenite, n mod voluntar sau pe cale judiciara . Aceste cauze de dizolvare sunt prevazute de art.444 44+ si art.4*4 din 3e'ea nr.*#>#$$republicata. "rin dispozitiile citate sunt re'lementate unele cauze de dizolvare 'enerale, aplicabile tuturor societatilor comerciale, precum si anumite cauze de dizolvare specifice unora dintre formele de societate Cauzele de dizolvare a societatilor comerciale sunt cele re'lementate de le'e sau stabilite n actul constitutiv 0art.444 lit. ' din 4$ . 3e'ea nr. *#>#$$- republicata1 "otrivit art.444 al. # din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata , cauzele 'enerale de dizolvare a societatii comerciale sunt6 a1 trecerea timpului stabilit pentru durata societatii9 b1 imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia9 c1 declararea nulitatii societatii9 d1 hotarrea adunarii 'enerale9
4;

4%

Cuvntul &dizolvare( vine de la verbul latin6 dissolvo dissolutum dissolvare, cu semnificat ia de a desparti, a desface. 4@ A se vedea R.". ?oinica, &.reptulH(, op. cit., pa'. $$. 4 % ) analiza ampla a cauzelor de dizolvare a societatilor comerciale este realizata de 5.3. Aeor'escu, &.reptul comercial romn(, 0citat n continuare &.reptul comercialH(1, vol.55, Ed. Socec, Ducuresti, #$+;, p. @-4 @4-. 4$ 5bidem, pa'. @-% @-$. !n sensul ca asociatii ar putea conveni s i alte cauze de dizolvare prin contractul de societate si statutul societatii, a se vedea ?.Ros, &.izolvarea societat ii comerciale. "articularitati ale dizolvarii pe cale judiciara. 3ichidarea societatilor comerciale. <omentul n care intervin e. Rolul instantei de judecata n cursul lichidarii.(, 0citat n continuare &.izolvarea societatilor comerciale H(1, n R...C. nr. #>#$$;, pa'. ,;.

##+

e1 hotarrea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum nentele'erile 'rave dintre asociati, care mpiedica functionarea societatii9 f1 falimentul societatii. &lte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. !n cele din ce urmeaza voi e/amina numai cauzele 'enerale de dizolvare, urmnd ca cele speciale sa fie analizate odata cu prezentarea *- . re'imului juridic al fiecarei forme de societate comerciala a1 2mplinirea termenului stabilit pentru durata societatii . Societatea comerciala se dizolva la e/pirarea timpului stabilit pentru durata societatii 0art.444 lit. a din 3e'ea nr. *#>#$$- republicata 1. "otrivit le'ii, n contractul de societate trebuie sa se prevada &durata societatii(. .e vreme ce nsusi actul constitutiv stabileste durata e/istentei societatii, nseamna ca la e/pirarea termenului contractual, societatea se dizolva. Acest efect este deci e/presia vointei asociatilor privind soarta societatii :rebuie observat ca, n acest caz, dizolvarea societatii opereaza n temeiul le'ii, fara a fi necesara vreo formalitate. Efectul dizolvarii societatii, ca urmare a e/pirarii termenului stabilit pentru durata societatii, poate fi nlaturat prin prelun'irea duratei societatii, n conditiile art.#$$ din 3e'ea nr. *#>#$$- republicata. Astfel, cererea de nscriere de mentiuni cu privire la prelun'irea duratei de functionare a societatii nu poate fi admisa daca, la data la care adunarea 'enerala a hota rt prelun'irea, e/pirase durata de functionare, societatea fiind de drept dizolvata . !n speta, s a retinut ca apelul formulat mpotriva ncheierii pronuntata de )ficiul Re'istrului Comertului, n data de *4 ."rin ncheierea atacata s a retinut corect ca, 4- mai #$$;, este nefondat potrivit actului constitutiv al societatii la <inisterul Finantelor. :ot astfel, corect s a retinut ca durata putea fi prelun'ita n temeiul unei hotarri a adunarii 'enerale, adoptata cu cel putin ; luni naintea e/pirarii termenului stabilit9 nsa, la data la care adunarea 'enerala a hotart prelun'irea duratei de functionare, societatea era de drept dizolvata . .eci, tribunalul va respin'e, ca nefondat, apelul. Ca o masura preventiva, art.444 alin.4 din 3e'ea nr. *#>#$$republicata dispune ca asociatii trebuie consultati, cu cel putin un an nainte de e/pirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelun'ire a acesteia. .aca administratorii societatii nu or'anizeaza consultarea, la cererea oricarui asociat, tribunalul va putea dispune, prin ncheiere, efectuarea consultarii. 7eefectuarea consultarii nu mpiedica dizolvarea societatii la e/pirarea duratei prevazute n actul constitutiv. b1 $mposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia
*-

*#

A se vedea A. Aheor'he, 3.7."rvu, ..<.:abaltoc, &Contributii la clasificarea unor probleme ivite n aplicarea de catre instantele judecatoresti a 3e'ii nr. *#>#$$- privind societatile comerciale(, n R...C. nr. ;>#$$*, pa'. #-$ ##;. * # .aca n contractul de societate nu s a prevazut durata societatii, oricare asociat poate cere dizolvarea societat ii, care se considera nere'ulat constituita. 05.7.Fintescu, &CursH(, op. cit., vol. 5, pa' 4%$1. Concluzia este prea cate'orica9 societatea se p oate constituie si pe o durata nederminata. * 4 :rib. <un. Duc., sec. com., dec. nr. , din #* ianuarie #$$@, n &Cule'ere de practica juridiciara comerciala pe anii #$$- #$$%(, Ed. All DecK, Ducures ti, #$$$, pa'. #-@.

##,

Societatea comerciala se dizolva n cazul unei imposibilitati de realizare a obiectului societatii, ca si n cazul cnd obiectul societatii s a realizat 0art.444 lit. b din 3e'ea nr. *#>#$$- republicata1. )rice societate comerciala are un obiect de activitate, care trebuie aratat n actul constitutiv. Acest obiect se realizeaza n cursul duratei societatii. .aca se constata o imposibilitate a realizarii obiectului de activitate propus, evident, societatea si pierde ratiunea de a e/ista si deci se dizolva. Acest efect se produce, att n cazul cnd imposibilitatea s a ivit n cursul duratei s ocietatii, ct si n cazul cnd obiectul nu s a realizat deloc ** . !n speta s a constatat ca, prin nscrisurile e/istente la dosar, se face dovada ca obiectul pentru care s a constituit societatea comerciala a devenit imposibil de realizat, datorita atitudinii pr tului, ca , datorita acestui lucru, s a ajuns si la rezilierea contractului de loc atiune pentru ma'azinul care a constituit sediul social, instanta apreciind ca sunt ntrunite conditiile prevazute de art. 444 lit.b din 3e'ea nr.*#>#$$republicata. "rtul nu a depus la dosar acte din care sa rezulte contractul, si anume ca s ar fi e/ecutat obiectul de activitate prevazut de actul constitutiv *+ . Fata de cele de mai sus, tribunalul va respin'e apelul, ca nefondat. 5mposibilitatea realizarii societatii si realizarea obiectului sunt chestiuni de fapt, care trebuie dovedite pentru a justifica dizolvarea societatii. c1 Declararea nulitatii societatii Societatea comerciala sa dizolva n cazul declararii nulitatii ei 0art.444 lit.c din 3e'ea nr.*#>#$$$- republicata1. 7erespectarea conditiilor le'ale privind constituirea societatii, prevazute de art.,; din 3e'ea *, . nr.*#>#$$- republicata, atra'e nulitatea societatii Cazurile de nulitate sunt limitativ prevazute de 3e'ea nr.*#>#$$republicata. "otrivit art.,; din le'e, nulitatea unei societati nmatriculate n Re'istrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cnd6 lipseste actul constitutiv sau cnd acesta nu a fost ncheiat n forma autentica9 toti fondatorii au fost, potrivit le'ii9 incapabili la data constituirii societatii9 obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice9 lipseste ncheierea judecatorului dele'at de nmatriculare a societatii9 lipseste autorizarea le'ala administrativa de constituire a societatii9 actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris9 s au nca lcat dispozitiile le'ale privind capitalul social minim, subscris si varsat9 nu s a respectat numarul minim de asociati prevazut de le'e. Aceste prevederi sunt n conformitate cu .irectivele Comunitatii Economice Europene, care limiteaza or'anizarea re'imului nulitatilor societatilor din statele membre.

"entru a ilustra aceste situatii, art. #$# pct. 4C. com 0n prezent abro'at1, se referea la &lipsa sau desfiintarea obiectului societatii(. * + :rib. mun. Duc., sec. com., dec. nr. ,,% din *- octombrie #$$+, n &Cule'ere de practica judiciara comerciala pe anii #$$- #$$%(, Ed. All DecK, Ducuresti #$$$, pa'. @-$. *, 7ulitatea nu poate fi declarata n cazul n care cuaza ei, nvocata n cererea de anulare, a fost nlaturata nainte de a se pune concluzii n fond la tribunal.
**

##;

!n data la care hotarrea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea nceteaza fara efect retroactiv si intra n lichidare. ) atare ncetare a e/istentei societatii echivaleaza cu dizolvarea acesteia. 7ulitatea nu va putea fi declarata n cazul n care cauza ei invocata n cererea de anulare, a fost nlaturata nainte de a se pune concluzii n fond la tribunal. <entionam ca declararea nulitatii societatii nu aduce atin'ere actelor ncheiate n numele sau. d1 otarrea adunarii asociatilor !ntruct constituirea societatii comerciale se bazeaza pe vointa asociatilor, manifestata prin actul constitutiv, asociatii pot decide si dizolvarea societatii. ?ointa asociatilor privind dizolvarea societatii se *; . manifesta n cadrul adunarii asoc iatilor care e/prima vointa sociala Adunarea asociatilor poate hota r dizolvarea societatii n toate cazurile im puse de interesele asociatilor. !ntr adevar, ntruct le'ea nu limiteaza cazurile n care societatea poate fi dizolvata prin hotarrea adunarii asociatilor, nseamna ca asociatii sunt liberi sa apreciez e motivele de dizolvare a societati. 8n caz de dizolvare a societatii de catre adunarea asociatilor, care este re'lementat de le'e, priveste dizolvarea s ocietatii nainte de e/pirarea termenului fi/at pentru durata societatii. ) asemenea masura de e/ceptie, care intervine nainte de e/pirarea termenului fi/at pentru durata statutara a societatii comerciale, este posibila n conditiile prevazute de art.44$, coroborat cu art.*4 din 3e'ea nr.*#>#$$republicata. Efectele unei astfel de decizii fata de terti se produc numai dupa trecerea unui termen de *- de zile de la publicarea n <onitorul )ficial*@ . "rintre tertii care pot fi prejudiciati fi'ureaza si fondatorii societatii comerciale. !n ceea ce i priveste, art.*4 dispune ca ei au dreptul, n caz de dizolvare anticipata , sa ceara daune de la societatea n cauza, daca dizolvarea s a facut n frauda drepturilor lor. Actiunea n justitie poate fi introdusa n cursul unui termen de ; luni, fi/at de art.**. :ermenul ncepe sa cur'a de la data adunarii 'enerale a actionarilor, care a hotart dizolvarea anticipata. ) asemenea desfiintare a societatii comerciale, nainte de e/pirarea duratei statutare convenite, ridica problema daca dizolvarea poate sau nu sa fie contopita cu faza lichidarii, prin dero'are de *% . la dreptul comun, care disociaza cele doua momente Convocarea adunarii 'enerale numai n prezenta reprezentantilor le'ali are loc numai daca toti asociatii au fost le'al convocati, aflndu se n

*;

*;

.ecizia privind dizolvarea societatii nu poate fi luata de consiliul de administratie al societatii. A se vedea :rib. 5lfov, dec.civ.nr.*4+ din 4$ noiembrie #$4%, n R...C., #$4$, pa'. #%.

*@

.eclararea efectelor pe timpul aratat are ca finalitate &prote'iuirea intereselor tertilor, acestia avand dreptul sa faca opozit ie mpotriva dizolvarii societatii, caz n care e/ecutarea hotarrii adunarii 'enerale de dizolvare este suspendata pna la solutionarea opozitiei printr o sen tinta definitiva a instantei( 0C.S.C., sec. com., dec. nr. *,$ din 4# octombrie #$$*, n &Duletinul de jurisprudenta pe anul #$$*(, pa'.4*41.
!n sensul admisibilitatii unei asemenea contopiri a opinat Comisia de drept comercial de pe ln'a Camera de Comert s i 5ndustrie a Romniei, prin A vizul nr. # din 4* martie #$$*, publicat n R...C. nr. *>#$$*, pa'. #*-. Solutia contopirii celor doua faze prezinta, potrivit acestui aviz, avantajul de a suprima dublele formalitati de publicare si de nre'istrare la Re'istrul Comertului 0att pentru dizolvare, ct s i pentru lichidare1, reprezintnd o simplificare utila.

*%

##@

tara la acea data , iar adunarea 'enerala se desfas oara datorita refuzului *$ . nejustificat al acestora de a se prezenta e1 otarrea tribunalului Societatea comerciala se dizolva prin hota rrea tribunalului, n conditiile le'ii 0art.444 lit.e din 3e'ea nr. *#>#$$- republicata1. .izolvarea societatii prin hotarrea tribunalului are loc atunci cnd dizolvarea nu se poate realiza prin hotarrea adunarii 'enerale. "otrivit le'ii, tribunalul poate hotar dizolvarea societatii pentru &motive temeinice(. 8n asemenea motiv l constituie nentele'erile 'rave dintre asociati &pun n imposibilitate continuarea activitatii unei societati n nume colectiv si fac o piedica s erioasa realizarii scopului ei, avnd drept +- . consecinta de nenlaturat dizolvarea si lichidarea societatii( f1 'alimentul societatii ) alta cauza 'enerala, care atra'e dizolvarea societatii comerciale, o constituie falimentul, institutie juridica re'lementata de 3e'ea nr.;+>#$$, +# , cu scopul de asi'ura privind procedura reor'aniza rii si lichidarii judiciare administrarea si lichidarea 2 n interesul creditorilor comuni 2 a patrimoniului unei societati comerciale care se afla n imposibilitate de a si plati datoriile asumate n le'atura cu actele de comert ncheiate n nume propriu. "rin le'e se prevede mai nti o procedura de salvare preventiva. Este ceea ce se cheama &redresare economica si financiara a ntreprinderii(, redresare ce se face pe baza unui plan care va cuprinde masuri or'anizatorice, economice, financiare, juridice menite sa duca la nsanatosirea activitatii debitorului si, implicit, la asi'urarea resurselor necesare pentru plata datoriilor fata de creditori. !n cazul societatilor comerciale, 3e'ea nr.;+>#$$, recunoaste dreptul de a propune un astfel de plan asociatilor societatii, n conditii diferite6 asociatii cu raspundere limitata, fara conditii9 actionarii, daca sunt titularii a cel putin unei treimi din capitalul social al societatii pe actiuni9 nu au dreptul sa propuna un plan asociatii din soc ietatea cu raspundere limitata. .oar n situatia n care planul de redresare se dovedeste a fi irealizabil sau nu este e/ecutat, se va constata starea de dificultate n care se afla ntreprinderea, aplicndu se procedura falimentului, care va avea ca efect dizolvarea soc ietatii n cauza.
*$

:rib. mun. Duc., sec. com. 7r. ,4+ din 4# octambrie #$$+, n &Cule'ere de practica judiciara comerciala pe anii #$$- #$$%(, Ed. All DecK, Ducures ti, #$$$, pa'. ,;@. !n speta, tribunalul constatnd ca adunarea 'enerala a avut loc n lipsa reclamantilor n conditiile n care ei nu se aflau n tara si prtii aveau cunot tisa de acest lucru 2 si ca procedura de citare a reclamant ilor nu s a facut conform prevederilor statutare si nici chiar printr un alt mod, a admis actiunea. +:rib. mun. Duc., sec. com., dec. nr. ,$@ din #4 au'ust #$$4, n ?. "atulea, C. :urianu, &.reprul economic si comercial. 5nstitutii si practica jurisdictionala(, Ed. Continent EE5, Ducuresti, #$$;, pa'. +-*.
+#

3e'ea nr. ;+>#$$, privind procedura reor'anizarii si lichidarii judiciare, a fost publicata n <onitorul )ficial al Romniei, "artea 5, nr. #*- din 4$ iunie #$$,. 8lterior le'ea a fost modificata prin ).A. nr. *% din 4% au'ust #$$; 0publicata n <onitorul )ficial al Romnie, "aretea 5, nr. 4-* din *- au'ust #$$;1, prin ).A. nr. ,% din 4@ septembrie #$$@ 0publicata n <onitorul )ficial al Romniei, "aretea 5, nr. 4;, din * octombrie #$$@1 2 astfel ca n prezent le'ea se numeste &3e'ea privind procedura reor'anizarii judiciare s i a falimentului( 2 s i prin 3e'ea nr. $$>#$$$, privind unele masuri pentru accelerarea reformei 0<onitorul )ficial al Romniei, "artea 5, nr. 4*; din 4@ mai #$$$.

##%

'1 &lte cauze prevazute de lege sau actul constitutiv al societatii Societatea comerciala se dizolva si n alte cazuri re'lementate de le'e sau stabilite prin actul constitutiv 0art.444 lit. ' din 3e'ea nr.*#>#$$republicata1. Art.4*4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata prevede ca societatea comerciala se dizolva n urmatoarele cazuri6 a1 societatea nu mai are or'ane statutare sau acestea nu se mai pot ntruni9 b1 societatea nu a depus, timp de * ani consecutivi, bilantul contabil sau alte acte care, potrivit le'ii, se depun la oficiul re'istrului comertului9 c1 societatea si a ncetat activitatea sau nu are sediu cunoscut ori asociatii au disparut sau nu au domiciliu ori resedinta cunoscuta. 5nactivitatea temporara nu duce la dizolvarea societatii. Ea trebuie nsa anuntata or'anului fiscal si nscrisa n re'istrul comertului. .urata inactivitatii nu poate depas i * ani 0art.4*4 al. 4 din 3e'ea nr.*#>#$$-19 d1 nerespectarea termenului de # an, prevazut de art. ; din ).A. nr.*4>#$$@ 0astfel cum a fost modificata prin 3e'ea nr.#$,>#$$@1, de ca tre societatile pe actiuni, n comandita pe actiuni si cu raspundere limitata pentru majorarea capitalului social la cuantumul prevazut de art.#- al.# 04,.---.--- lei pentru societatile pe actiuni si n comandita pe actiuni1 si de art. ## 04.---.--- lei pentru societatile cu ra spundere limitata1. 3a cererea camerei de comert si industrie teritoriale sau a orica rei persoane interesate, tribunalul, prin hotarre, va dispune dizolvarea societatii comerciale aflate ntr una din cauzele prevazute de art.4*4 din 3e'ea nr.*#>#$$republicata. Botarrea tribunalului, prin care s a pronuntat dizolvarea, se publica n <onitorul )ficial al Romniei, partea a 5? a, si ntr un ziar de lar'a raspndire, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putndu se ndrepta mpotriva societatii. !mpotriva hotarrii, orice persoana interesata, poate face apel n termen de *- de zile de la data publicarii ei n <onitorul )ficial al Romniei. Societatea va fi radiata din re'istrul comertului, din oficiu, dupa ramnerea definitiva a hotarrii de dizolvare, n afara de cazul n care prin hotarrea tribunalului s a dispus altfel. Caile dizolvarii societatii comerciale .izolvarea societatii comerciale se realizeaza pe trei ca i6 de drept, prin vointa asociatilor si pe cale judeca toreasca. Fiecare dintre aceste ca i de dizolvare impune respectarea unor conditii prevazute de le'e. :. Dizolvarea de drept a societatii. 3e'ea consacra un sin'ur caz de dizolvare de drept a societatii6 e/pirarea termenului stabilit pentru durata societatii. .in moment ce asociatii au stabilit, prin actul constitutiv, durata societatii, iar termenul fi/at a e/pirat, societatea se dizolva, de plin drept, la data e/pirarii termenului. !ntruct dizolvarea se produce de drept, nu este necesara nici o manifestare de vointa a asociatilor si nici ndeplinirea vreunei formalitati publicitare. ?ointa asociatilor a fost e/primata prin actul constitutiv si, daca nu s a hotart prelun'irea duratei societatii, ea si produce efectul.

##$

) publicitate prin mentiune n re'istrul comertului si publicare n <onitorul )ficial al Romniei este inutila, de vreme ce prin publicitatea actului constitutiv, facuta cu ocazia constituirii societatii, tertii au luat la +4 . cunostinta de durata societatii !n caz de liti'iu, orice persoana interesata poate cere tribunalului constatarea dizolvarii societatii. 5nstanta nu pronunta dizolvarea, ci constata ca , fiind ndeplinita cerinta le'ii, dizolvarea a operat n puterea le'ii. <. Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor. Societatea comerciala se poate dizolva prin vointa asociatilor, manifestata n cadrul adunarii 'enerale. "entru dizolvarea societatii pe aceasta cale trebuie respectate conditiile stabilite de le'e pentru modificarea actului constitutiv 0art.#$$ din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata 1. Botarrea privind dizolvarea se ia cu respectarea conditiilor de cvorum si majoritatea prevazute de le'e pentru adunarea 'enerala e/traordinara +* . Actul care constata hotarrea privind dizolvarea societatii comerciale, n forma autentica, se depune la )ficiul re'istrului comertului pentru a se face mentiunea n re'istru, dupa care se transmite, din oficiu, <onitorului )ficial, spre publicare. !n cazul dizolvarii societatii nainte de e/pirarea termenului fi/at pentru durata sa, dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de *- zile de la publicarea n <onitorul )ficial. "entru a proteja pe asociati, le'ea permite revenirea asupra hotarrii privind dizolvarea societatii. Aceasta revenire trebuie hotarta n conditiile de cvorum si majoritate cerute de le'e pentru adunarea e/traordinara. Revenirea este permisa numai daca nu s a facut nici o repartitie de activ ntre asociati. 7oua hotarre se va mentiona n re'istrul comertului, de unde va fi trimisa <onitorului )ficial spre publicare. !mpotriva acestei hotarri orice persoana interesata poate face opozitie, n conditiile art.;4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata ++ . !n cazul societatilor n nume colectiv, n comandita simpla si cu raspundere limitata, asociatii pot hotar, n conditiile cerute pentru modificarea actului constitutiv, odata cu dizolvarea si modul de lichidare a societatii. 3e'ea cere ca asociatii sa fie de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si sa asi'ure stin'erea pasivului sau re'ularizarea lui cu consimtamntul creditorilor 0art.4*- din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1. 4. Dizolvarea societatii pe cale judecatoreasca

S... Carpenaru, &.rept comercial(, op. cit., pa'. 4+%. 3e'ea nr. *#>#$$- prevede n art. ##, ca pentru validitatea deliberarilor adunarilor 'enerale e/traordinare sunt necesare6 la prima convocare, prezenta act ionarilor reprezentnd trei patrimi din capitalul social, iar hotarrile sa fie luate cu votul unui numar de acionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotarrile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel put in o treime din capitalu l social. + + )pozitia se face n termen de *- de la data publicarii hotarrii n <onitorul )ficial al Ro mniei, daca le'ea nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul re'istrului comert ului care, n termen de * zile de la data depunerii, o va mentiona n re'istru s i o va nainta tribunalului sediului societatii.
+4 +*

#4-

Societatea comerciala poate fi dizolvata prin hota rrea tribunalului. !n cazul falimentului, dizolvarea societatii se pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului 0art. 44@ din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1. "otrivit le'ii, oricare asociat poate cere, tribunalului, pentru motive temeinice, dizolvarea societatii. 3e'ea prezuma drept motive temeinice nentele'erile 'rave dintre asociati, care mpiedica functionarea societatii. Se ntele'e ca, daca datorita nentele'erilor dintre asociati, se creeaza un blocaj care face imposibila desfas urarea activitatii, sin'ura solutie este dizolvarea si lichidarea societatii. .reptul de a cere dizolvarea societatii comerciale prin hotarre judecatoreasca 2 n cazul nerealizarii unui consens ntre asociati 2 apartine numai asociatilor, oricare din ei avnd posibilitatea sesizarii instantei. !n speta, instanta a retinut, n raport cu actul constitutiv al societatii, ca reclamantul nu a avut calitatea de asociat, astfel nct cererea sa +, . pentru dizolvarea unei societati de care este stra in este inadmisibila Botarrea judeca toreasca privind dizolvarea societatii trebuie nscrisa n re'istrul comertului si publicata n <onitorul )ficial. Aceste formalitati trebuie ndeplinite n termen de #, zile de la data la car e hotarrea judecatoreasca a devenit irevocabila. ;fectele dizolvarii societatii comerciale <a sura dizolvarii societatii comerciale, indiferent de modul n care se realizeaza, produce anumite efecte. Aceste efecte privesc deschiderea procedurii lichidarii si interdictia unor operatiuni comerciale noi. :rebuie ara tat ca dizolvarea nu are nici o consecinta asupra personalitatii juridice a societatii. Ca persoana juridica, societatea continua sa e/iste, avnd nsa cu totul alte atributii. Aceste atributii sunt e/ercitate de lichidatorii desemnati n acest scop. :oata activitatea pe care o vor desfas ura lichidatorii este destinata transformarii patrimoniului societatii n numerar pentru plata datoriilor si mpartirea activului ntre asociati. "erioada care ncepe odata cu dizolvarea societatii comerciale si se ntinde pna la mpartirea activului este denumita &perioada lichida rii(, astfel ca sin'urele operatiuni permise sunt cele specifice scopului urmarit, societatea nemaiputnd e/ercita n mod le'al nici un act de activitate comerciala. "otrivit art.44% din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Ca urmare a deschiderii acestei proceduri, administratorii au obli'atia de a convoca adunarea 'enerala a asociatilor pentru desemnarea lichidatorilor. !n anumite cazuri, dizolvarea are loc fara lichidare. Art. 44% din le'e mentioneaza cazul fuziunii si al divizarii societatii comerciale. .eci, n aceste cazuri, dizolvarea societatii nu are ca efect des chiderea procedurii lichidarii. "otrivit art.44% alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, din momentul dizolvarii, &administratorii nu mai pot ntreprinde noi operatiuni(. Aceasta interdictie impusa administratorilor, de a an'aja operatiuni comerciale noi, se e/plica prin starea n care se afla societatea. "rin dizolvare s a consumat prima faza a procedurii care are drept rezultat final
+,

C.S.5., sec. com., dec. nr. *-* din #+ iunie #$$+, C.Crisu, &"ractica si literatura juridica pe anii #$$+ #$$@(, 0citat n continuarie &"racticaH(1, Ed. Ar'essis, Ar'es , #$$%, pa'. ;$#.

#4#

ncetarea e/istentei societatii comerciale. .in moment ce a fost dizolvata, societatea nu poate dect sa continue realizarea operatiunilor comerciale aflate n curs, fara sa mai poata ncepe alte operatii noi. Activitatea societatii nu mai este o activitate normala, care sa urmareasca realizarea de beneficii, ci este o activitate orientata spre lichidare. !ncalcarea interdictiei le'ale are drept consecinta ra spunderea personala si solidara a administratorilor pentru operatiunile ntreprinse. 3e'ea stabileste ca interdictia unor operatiuni comerciale noi se aplica, dupa caz, din ziua e/pirarii termenului fi/at pentru durat societatii ori de la data cnd dizolvarea a fost hotarta de adunarea sau declarata prin hotarre judecatoreasca 0art.44% al. * din 3e'ea nr.*#>#$$republicata1. 1odificarile produse de trecerea la faza de lic-idare :recerea societatii comerciale n faza lichidarii produce anumite consecinte asupra acesteia. Astfel, obiectul si scopul societatii se modifica n concordanta cu finalitatea lichidarii. Apoi, administratorii societatii vor fi nlocuiti cu lichidatorii, care devin or'anul de administrare a societatii. !n sfrsit, 'estiunea societatii este predata lichidatorilor, care vor administra societatea aflata n lichidare. :. 1odificarea obiectului si scopului societatii. .in momentul n care societatea dizolvata a intrat n lichidare, activitatea ei nu se mai poate desfas ura n conditiile initiale stabilite prin actul constitutiv. Activitatea pe care o va desfasura societatea n ,, . continuare va fi subordonata e/i'entelor lichidarii )biectul activitatii societatii se restrn'e, activitatea societatii se limiteaza la realizarea operatiunilor comerciale aflate n derulare n ,; . 3e'ea interzice administratorilor sa momentul dizolvarii societatii ntreprinda operatiuni noi, iar daca an'ajeaza asemenea operatiuni, ei raspund personal si solidar 0art.44% din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1. "entru a preveni pe terti asupra situatiei n care se afla societatea, le'ea prevede ca toate actele amnnd de la societate trebuie sa arate ca aceasta este n lichidare. .e vreme ce obiectul societatii se restrn'e, nseamna ca si scopul societatii sufera anumite modifica ri9 prin desfasurarea activitatii societatii nu se mai urmareste realizarea de beneficii si mpartirea lor ntre asociati, ci realizarea finalitatii lichidarii societatii, adica asi'urarea platii creditorilor societatilor si satisfacerea drepturilor asociatilor. <. 2nlocuirea administratorilor cu lic-idatorii societati )data dizolvata, societatea intra n lichidare. "otrivit le'ii, operatiunile de lichidare a societatii si, n 'eneral, administrarea societatii n lichidare, nu se realizeaza de administratori, ci de catre lichidatori. .upa numirea lor, n conditiile le'ii, lichidatorii i nlocuiesc pe administratori. .ec, lichidatorii vor or'aniza si conduce operatiunile de lichidare si repartizare patrimoniului social ntre asociati9 ei intrnd n functie numai dupa ndeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de le'e 0art.4+;

,, ,;

S...Carpenaru, &.rept comercialH(, op. cit., pa'. 4,*. 5bidem, pa'. 4,;.

#44

alin.4 din 3e'ea nr. *#>#$$- republicata1, pe care le voi pr eciza n sectiunea referitoare le numirea lichidatorilor. 4. Predarea gestiunea societatii !nlocuirea administratorilor de catre lichidatori reclama predarea 'estiunii societatii ca tre acestia din urma. !n acest scop, administratorii si lichidatorii trebuie sa ntocmeasca anumite documente de predare primire. "otrivit re'imului 'eneral, instituit de art.4+@ alin.* din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, predarea 'estiunii se realizeaza n temeiul inventarului si bilantului. Aceste documente trebuie sa constate situatia e/acta att a activului, ct si a pasivului societatii, pe aceasta baza realizndu se operatiunile de lichidare a patrimoniului societatii. .ocumente mentionate trebuie semnate de catre lichidatori si administratori. .ispozitiile le'ale au omis sa re'lementeze cazul unor nentele'er i care s ar ivi ntre administratori si lichidatori. "rin analo'ie cu art.4,$ alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata , ar fi normal sa se recunoasca lichidatorilor dreptul de &sa sustina eventualele contestatii( cu privire la aceste documente ,@ . !n cazul societatii pe actiuni sau n comandita pe actiuni, le'ea prevede o obli'atie speciala a administratorilor. Acestea trebuie sa prezinte lichidatorilor o dare de seama asupra 'estiunii pentru perioada cuprinsa ntre data ultimului bilant aprobat li data nceperii lichidarii 0art.4,$ din 3e'ea nr. *#>#$$- republicata1. !n ma sura n care sunt de acord cu continutul darii de seama, lichidatorii au dreptul sa o aprobe. !n caz contrar, pot sa faca ori sa sustina contestatii la instanta judecatoreasca. !n cazul n care unul sau mai multi administratori sunt numiti lichidatori, art.4;- din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata instituie un re'im special de control al darii de seama mentionate. Spre a se asi'ura o verificare impartiala, darea de seama urmeaza sa fie e/aminata n acest caz de actionari ,% . !n acest scop, darea de seama se va depune la )ficiul re'istrului comertului si se va publica n <onitorul )ficial, ca ane/a la bilantul ntocmit de lichidatori 2 fie primul bilant, daca 'estiunea dureaza mai mult de un e/ercitiu financiar, fie bilantul final, daca lichidarea se ncheie n cursul aceluiasi e/ercitiu 2 si prezentat adunarii 'enerale. "rice actionar poate, n termen de #, zile de la publicarea n <onitorul )ficial, sa faca opozitie la instanta judecatoreasca. !n cazul societatilor comerciale a caror activitate s a desfas urat n baza unei autorizatii de mediu, lichidatorii sunt obli'ati sa ia masuri pentru efectuarea bilantului mediu, prevazut de 3e'ea nr.#*@>#$$,, privind protectia mediului si sa comunice rezultatele a'entiei teritoriale pentru ,$ . protectia mediului 0art.4+% din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1 !n temeiul inventarului si bilantului, lichidatorii sunt obli'ati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, re'istrele ce li s au ncredintat de administratori si actele societatii.
).Capatna, &Societatile H(, op. cit., pa'. *%-. Aprobarea provenita de la lichidatorii a fost considerata ca insuficienta, din moment ce unii dintre ei se identifica, cu fos tii administratori. ,$ Dilant ul de mediu reprezinta procedura de a obtine informatii importante asupra cauzelor s i consecintelor efectelor ne'ative cimulate 2 anterioere si anticipate 2 care fac parte din actiunea de evaluare a impactului activitatii societat ii comerciale respective asupra mediului.
,@ ,%

#4*

"entru asi'urarea unei evidente a operatiunilor de lichidare, le'ea impune lichidatorilor obli'atia de a tine un re'istru n care trebuie sa fie consemnate cronolo'ic toate operatiile lichidarii 0art.4+@ alin.+ din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1. @tatutul lic-idarilor 3ichidatorii sunt, n principiu, persoanele nsarcinate sa or'anizeze si sa conduca operatiunile de lichidare a societatii comerciale. Aestiunea lichidatorilor se poate, eventual, prelun'i peste durata anului n care a avut loc numirea lor. !n acest caz, potrivit art.4;# din 3e'ea nr.*#>#$$republicata, ei &sunt obli'ati sa ntocmeasca bilantul contabil anual, ;- . conformndu se dispozitiilor le'ii si actului constitutiv( Avnd n vedere rolul pe care l au administrarea societatii aflate n lichidare, le'ea re'lementeaza conditiile de numire a lichidatorilor, puterile si raspunderea lor. 3ichidator poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. "otrivit art.4+@ alin.# din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, lichidatorul persoana fizica, precum si persoana fizica desemnata ce reprezentnd permanent de catre lichidatorul persoana juridica, trebuie sa fie lichidatori autorizati, n conditiile le'ii. #. %umirea lic-idatorilor 3ichidatorii sunt numiti prin hota rrea adunarii asociatilor9 n cazul societatii n nume colectiv, n comandita simpla , si cu raspundere limitata, hotarrea trebuie luata n unanimitate, daca n actul constitutiv nu se prevede altfel9 n cazul societatii pe actiuni sau n comandita pe actiuni, hotarrea trebuie sa se adopte cu majoritatea prevazuta de le'e pentru modificarea actului constitutiv 0conditiile prevazute de art.##, din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata pentru adunarea 'enerala e/traordinara1. !n toate cazurile n care nu sunt ndeplinite conditiile mentionate, lichidatorii sunt numiti de ca tre instanta judecatoreasca, la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati. "entru a decide, instanta trebuie sa asculte pe toti asociatii si administratorii societatii n nume colectiv, n comandita simpla sau cu raspundere limitata societatea pe actiuni si n comandita pe actiuni este suficienta citarea persoanelor care au solicitat numirea lichidatorilor, ct si a societatii comerciale dizolvate. !n cauza, se constata, pe de o parte, ca nu s a realizat unanimitatea voturilor celor trei asociate cu privire la persoana lichidatorului, iar, pe de alta parte, ca una dintre asociate s a opus, constant, la numirea lichidatorului. !n situatia data , numirea lichidatorului este contrara spiritului le'ii, instanta neputnd impune uneia dintre parti preferintele celorlalte !mpotriva hota rrii instantei se poate declara recurs de catre asociati sau administratori n termen de #, zile de la pronuntare.

;#

. !n

;4

.es i, formal, re'lementarea citata priveste numai societatea pe act iuni, n comandita pe actiuni si cu radpundere limitata, acesta solutie poate fi e/tinsa n orice cate'orie de societate comerciale, n masura n care lichidarea nu se termina n primul e/ercitu financiar. ;# 5nstanta este obli'ata sa numeasca lichidatori persoanele asupra carora cad de acord asociat ii 0C.S.C., sec. com., dec. nr. #4@@ din 4; martie #$$%, n St. Crisu, &Curisprudenta comerciala(, 0citat n continuare &CurisprudentaH(1, Ed. Ar'essis, Ar'es, #$$$, pa'. %4. ; 4 C.S.C., sec. co m., dec. nr. #,@- din 4; martie #$$;, n ?. "atulea, &"ractica judiciara adnotata(, 0citat n continuare & "racticaH(1, Ed. All DecK, Duc., #$$$, pa'. ,4*.
;-

#4+

Actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care i tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbari n persoana acestora, trebuie sa fie depuse, prin 'rija lichidatorilor, la re'istrul comertului, pentru a fi nscrise de ndata si publicate n <onitorul )ficial, conform art.4+; alin.# lit.b din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata. .upa ndeplinirea formalitatilor mentionate, lichidatorii vor depune semnatura lor n re'istrul comertului si vor intra n functie. .in momentul intrarii n functie a lichidatorilor, nici o actiune nu se poate e/ercita pentru societate sau contra acesteia dect n numele lichidatorilor sau mpotriva lor. )rice act ulterior, care va aduce schimba ri n persoana lichidatorilor, trebuie sa respecte cerintele prevazute de le'e pentru numirea lichidatorilor. "na la intrarea n functie a lichidatorilor administratorii sunt obli'ati, potrivit art.4+; alin.# lit. a din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, sa si continue mandatul, nsa fara dreptul de a ntreprinde noi operatii n numele societatii comerciale. Art.4+@ alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, prevede ca &lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii(. )ri, potrivit art.@4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, obli'atiile si raspunderea administratorilor sunt re'lementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele preva zute de le'ea societatilor comerciale. .eci, n conceptia le'ii, lichidatorii sunt considerati mandatari ai societatii, cu toate consecintele ;* . care decur' din aceasta calitate Anumite puteri ale lichidatorilor sunt conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor 0art. 4+$ din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1. 3ichidatorii si ndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor societatii 0art.4+@ alin., din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1. Se ntele'e ca, n societatile n care nu e/ista cenzori, dreptul de control apartine asociatilor. <. Puterile lic-idatorilor "e ln'a puterile conferite de ca tre asociati, art.4+$ din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata prevede si alte puteri ale lic hidatorilor. a9 Lic-idatorii trebuie sa e+ecute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lic-idare. Ei nu pot ntreprinde noi operatiuni comerciale, care nu sunt necesare scopului lichidarii. .aca se an'ajeaza asemenea operatiuni, lichidatorii raspund personal si solidar de e/ecutarea lor. !n acest fel, le'iuitorul restrn'e, prin norme imperative, obiectul 'estiunii pe care o e/ercita lichidatorii. b9 Lic-idatorii trebuie sa lic-ideze si sa *ncaseze creantele societatii. .aca este necesar, lichidatorii trebuie sa i urmareasca pe debitorii sociali, pentru satisfacerea creantelor s ocietatii. !n cazul n care debitorul social este supus procedurii reor'anizarii judiciare si a falimentului, lichidatorii trebuie sa declare creantele societatii si vor
;*

5. 3. Fintescu, &CursH(, op. cit., vol. 5, pa'. *-*. <andatul lichidatorilor consta n a transforma n numerar activul social, a achita pe creditori s i a mparti restul ntre asociati9 avnd, ca s i mandatul administratorilor un cont inut contractual si le'al.

#4,

participa la aceasta procedura. "entru creantele ncasate, lichidatorii sunt n drept sa dea chitanta. c9 Lic-idatorii sunt *ndreptatiti sa vnda, prin licitatie publica , bunurile 86 . mobile si imobile apartinnd societatii Sumele obtinute din valorificarea bunurilor societatii, ca si cele provenite din valorificarea creantelor societatii, sunt destinate satisfacerii creditorilor societatii, iar restul satisfacerii drepturilor cuvenite asociatilor. "otrivit le'ii, lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma de bani n contul pa rtilor ce li s ar cuveni din lichidare, naintea achitarii creditorilor societatii 0art.4,- din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1. d9 Lic-idatorii pot sa contracteze obligatii cambiale, sa faca *mprumuturi neipotecare si sa *ndeplineasca orice alte acte necesare lic-ida rii. 3e'ea are n vedere numai asumarea de obli'atii care servesc scopului lichidarii si care nu sunt pa 'ubitoare pentru patrimoniul societatii aflate n lichidare. Dunurile societatii vor putea fi ipotecate daca e/ista dispozitii n acest sens n actul constitutiv, sau n actul de numire a lichidatorilor. !n absenta unor asemenea dispozitii, ipotecarea bunurilor societatii se poate face cu avizul cenzorilor si autorizatia instantei judecatoresti. e9 Lic-idatorii sunt *n drept sa stea *n judecata si sa fie actionati *n interesul lic -idarii. Acest lucru se e/plica prin aceea ca, potrivit le'ii, de la data intrarii n functie a lichidatorilor, nici o actiune nu se poate e/ercita pentru societatea sau contra acesteia dect n numele lichidatorilor sau impotriva lor 0art.4+; alin.* din 3e'ea nr.*#>#$$republicata1. f9 "articipnd la solutionarea liti'iilor privind societatea n lichidare, lic-idatorii sunt *ndreptatiti sa faca tranzactii, *n conditiile legii. 4. Raspunderea lic-idatorilor Art. 4+@ alin. 4 din 3e'ea nr. *#>#$$- republicata prevede ca lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii societatii. Avnd n vedere dispoz itiile art.@4 din 3e'ea nr. *#>#$$republicata, care se aplica n mod corespunzator, lichidatorii ra spund personal si solidar pentru nerespectarea obli'atiilor izvorte din mputernicirea asociatilor 0raspundere civila contractuala1, precum si pentru nerespectarea obli'atiilor stabilite de 3e'ea nr.*#>#$$- republicata ;, . 0raspundere civila delictuala sau raspundere penala1 Raspunderea lichidatorilor petru nerespectarea obli'atiilor rezultate din puterile conferite lor de catre asociati sau a obli'atiilor stabilite de le'ea societatilor c omerciale, se an'ajeaza, ca si ra spunderea ;; . administratorilor, n conditiile dreptului comun al raspunderii civile 5ndiferent de forma ei, raspunderea are ca temei culpa lichidatorului. Conduita lichidatorului n ndeplinirea obli'atiilor trebuie apreciata pe baza dispozitiilor Codului civ il. "otrivit art. #-%- C.civ., care se aplica n mod corespunza tor lichidatorilor, dili'enta ce trebuie sa
3e'ea cere ca vnzarea sa aiba ca obiect bunurile &ut sin'uli(, cu interzicerea vnzarii n bloc a bunurilor societat ii. ;, S...Carpenaru, &.rept comercialH(, op. cit., pa'. 4,@. ; ; A se vedea S.Deli'radeanu, &.ero'ari de la dreptul comu n al muncii, cuprinse n 3e'ea nr. *#>#$$- privind societat ile comerciale(, n R... nr. $ 2 #4>#$$-, pa' *;.
;+

#4;

depuna lichidatorul n ndeplinirea obli'atiilor ce i revin, este aceea a unui bun lichidator. Altfel spus, lichidatorul trebuie sa asi'ure o buna desfas urare a lichidarii, care sa duca la realizarea scopului acesteia. Actiunea n ra spundere mpotriva lichidatorilor este o actiune sociala9 ea apartine adunarii 'enerale si se ia cu respectarea conditiilor de cvorum si majoritatea preva zute de le'e pentru luarea hotarrilor de catre acest or'an al societatii. Ca efect a deciziei privind pornirea actiunii n raspundere contra unui lichidator, mandatul acestuia nceteaza de drept, iar adunarea 'enerala va proceda la nlocuirea lui. Actiunea n justitie mpotriva lichidatorilor poate avea un temei contractual sau delictual, dupa caz. "otrivit 3e'ii nr.*#>#$$- republicata, unele fapte savrsite de ;@ . Actiunea penala nu lichidatori sunt incriminate si pedepsite ca infractiuni poate apartine adunarii 'enerale, ci ea se e/ercita de ca tre procuror 0art.4;+ C. proc. pen.1. Lic-idarea patrimoniului societatii 3ichidarea societatii comerciale impune efectuarea unor operatiuni care au drept rezultat lichidarea patrimoniului societatii. Aceste operatiuni constau n lichidarea activului si pasivului societatii. Scopul operatiunilor de lichidare a activului si pasivului s ocietatii este prefacerea bunurilor societatii n bani si achitarea datoriilor societatii. Eventualul activ net se repartizeaza asociatilor. :. Lic-idarea activului societatii. )peratiunile de lichidare a activului societatii cuprind transformarea bunurilor societatii n bani si ncasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti. A. ,ransformarea bunurilor societatii n bani Aceasta operatiune se realizeaza pe calea licitatiei publice. "otrivit le'ii lichidatorii vor putea sa vnda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii 0art.4+$ alin.# lit.c din 3e'ea nr.*#>#$$republicata1 ;% . Ca masura de protectie, le'ea interzice vnzarea n bloc a bunurilor societatii, adica vnzarea acestor nuri pe un pret 'lobal. .eci, fiecare bun care se vinde prin licitatie trebuie evaluat n mod individual. "roblema care se pune este aceea de a sti daca este sau nu obli'atorie vnzarea la licitatie a tuturor bunurilor societatii. S a decis ca, daca o constructie a fost adusa ca aport, cu pastrarea dreptului de proprietate pentru asociat, ea nu fi'ureaza n activul societatii si, ca atare, ;$ . .in dispozitiile le'ii pare sa rezulte nu va fi cuprinsa n bilantul lichidarii ca toate bunurile societatii trebuie prefacute n bani, n vederea satisfacerii creantelor creditorilor sociali si mpartirii restului ntre asociati. Aceasta concluzie se poate ntemeia si pe faptul ca le'ea nu re'lementeaza partajul bunurilor societatii ntre asociati. Anumite bunuri ale societatii ar putea fi sustrase vnzarii la licitatie, daca prin actul constitutiv s a stabilit

!n :itlul ?555 al 3e'ii nr. *#>#$$- 0art. 4;, 2 4@;1 sunt prevazute infractiunile, precum s i sanctiunile corespuzatoare. ;% A se vedea "."erju, &Sinteza din practica sectiei civile a :ribu nalului judetean Suceava(, n R... nr. #->#$$4, pa'. ;;. ;$ C.S.5., sec. com., dec. nr. +@;>#$$,, n R... nr. *>#$$;, pa'. #-@.
;@

#4@

ca bunurile n cauza vor reveni, n contul partilor ce li s ar cuveni din @- . lichidare, asociatilor care le au adus ca aport n societate ) asemenea solutie se ntemeiaza pe dispozitiile art. 4+; alin.+ din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata , care prevad dreptul asociatilor de a hota r, prin actul constitutiv, re'ulile de lichidare a societatii. - ncasarea creantelor 3ichidatorii trebuie sa ncaseze creantele de la debitorii societatii. Aceasta operatiune se face la scadenta, potrivit obli'atiilor asumate. Solutia are la baza faptul ca starea de lichidare a societatii nu are nici o consecinta asupra raporturilor juridice ale societatii cu debitorii sai. C. Act iunile lic.idatorilor 3e'ea re'lementeaza calea de urmat n cazul cnd fondurile societatii, realizate din vinderea la licitatie a bunurilor societatii si din ncasarea creantelor acesteia, nu sunt ndestulatoare pentru plata creditorilor societatii. Art.4,# din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata prevede ca lichidatorii care probeaza, prin prezentarea bilantului, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul e/i'ibil, trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat inte'ral varsamintele, daca acestia sunt obli'ati sa le procure, dupa forma societatii, sau, daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obli'ati n calitate de asociati. .in dispozitiile le'ale rezulta ca , pentru realizarea fondurilor necesare pot fi urma riti asociatii care raspunde nelimitat pentru obli'atiile sociale sau asociatii care datoreaza societatii anumite sume de bani c u titlu de aport. Cu toate ca le'ea re'lementeaza o solutie alternativa , mai potrivita ar fi stabilirea unei ordini de urmarire, n sensul de a fi urmariti mai nti asociatii restantieri 0care sunt debitori ai societatii pentru varsamintele neefectuate1 si abia dupa aceea asociatii care au o raspundere nelimitata pentru obli'atiile sociale @# . 8rmarirea asociatilor care nu si au completat valoarea aportului este conditionata, n societatea n nume colectiv, n comandita simpla sau cu raspundere limitata, de punerea lor n ntrziere 0art.4#@ alin.# lit.a din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1, iar n societatea pe actiuni si n comandita pe actiuni de o invitatie adresata prin somatie colectiva , publicata de doua ori la un #, zile, n <onitorul )ficial si ntr un ziar raspndit, cu aplicarea sanctiunilor prevazute de art.;; din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, n caz de nee/ecutare. Asociatii urmariti nu vor putea sa invoce compensatia sumelor datorate societatii cu sumele ce li s ar cuveni din lichidare, deoarece s ar ncalca dispozitiile art.4,- din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, care preva d

3e'ea nr. *#>#$$- republicata nu a mai reprodus dispozitiile art. 4#@ C. com., care prevedeau ca6 &!n nici un caz societarul sau actionarul, pentru porsiunea ce i s ar cuveni, nu va putea lua n proprietate o parte sau totalitatea imobilului ce ar apartine societat ii, ci mpartirea imobilelor se va face prin licitatie publica(. @ # ).Capatna, &SocietatileH(, op.cit., pa'. *%4. 7u ar fi lo'ic sa se pretinda contributia asociatilor care au efectuat inte'ral varsamntul aportului subscris 0numai fiindca raspund nemar'init pen tru datoriile sociale1, nainte ca fondul comun sa fie ntre'it prin e/ercitarea constrn'erii mpotriv a restantierilor, spre a si e/ecuta obli'atiile asumate s i neonorate.
@-

#4%

ca asociatii nu pot primi nici o suma de bani n contul partilor ce li s ar cuveni din lichidare, naintea achitarii creditorilor societatii. Fondurile necesare platii creantelor societatii pot fi asi'urate si prin contractarea de mprumuturi neipotecare si de obli'atii cambiale, n conditiile prevazute de art.4+$ din 3e'ea nr.*#>#$$- republic ata. <. Lic-idarea pasivului societatii. "rin lichidarea pasivului societatii se ntele'e plata datoriilor societatii catre creditorii sa i. )peratiunea de lichidare a pasivului societatii se realizeaza de catre lichidatori, n conditiile stabilite de le'e. "lata datoriilor fata de creditorii sociali se face cu sumele de bani rezultate din lichidarea activului societatii. "entru stin'erea datoriilor societatii, lichidatorii pot contracta obli'atii c ambiale, pot face mprumuturi neipotecare si pot ndeplini orice alte acte necesare, inclusiv ncheierea de tranzactii. :otusi, lichidatorii nu pot, n lipsa de dispozitie speciala n actul constitutiv al societatii sau n actul de numire al lor, sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu vor fi autorizati de instanta, cu avizul cenzorilor 0desi'ur, n societatile a ca ror structura include acest or'an de control1. 3e'iuitorul nu precizeaza natura actului jurisdictional prin care @4 . instanta are caderea sa autorizeze un mprumut ipotecar !n scopul stin'erii datoriilor sociale, art.4,4 din 3e'ea nr.*#>#$$republicata n'aduie lichidatorilor sa le achite si &cu propriii lor bani(. !nsa, lichidatorii nu pot &sa e/ercite mpotriva societatii drepturi mai mari dect acelea ce apartineau creditorilor platiti(. Rezulta, asa cum a retinut n mod justificat Curtea Suprema de Custitie, ca &n re'lementarea 3e'ii nr.*#>#$$-, activitatea de lichidare si de repartizare a patrimoniului social 2 cu atributiile prevazute de art.4+$ 2 este de competenta lichidatorilor, iar nu a instantei judecatoresti. 5mplicarea directa a instantei judecatoresti n operatiunea de lichidare este 'resita @* . !n completare, C.S.C. a mai precizat urmatoarele6 &Competenta instantei de judecata n faza lichidarii societatii c omerciale 0n speta S.R.3.1 este strict re'lementata de 3e'ea nr.*#>#$$- n doua cazuri6 formularea unei cereri pentru numirea lichidatorilor, n situatia n care nu se poate ntruni unanimitatea voturilor asociatilor asupra persoanei acestora si n cazul formularii unei opozitii de catre asociati la bilantul de lichidare ntocmit de lichidatori. 5nstanta nu are competenta de a se subro'a n atributiile lichidatorilor, ci, sesizata fiind, va solutiona opozitiile formulate de asociati sau creditori la bilantul de lichidare si propunerile de repartizare a activului ntre asociati(. Drepturile creditorilor sociali Cumulativ cu obli'atia lichidatorilor de a asi'ura n mod prioritar stin'erea datoriilor sociale, creditorii societatii comerciale sunt ei nsisi n masura sa si valorifice drepturile corespunzatoare. !n definitiv, lichidarea @+ . !n acest se face n interesul asociatilor, dar fara a vatama pe creditor
:innd seama de ur'enta masurii ncuviint area judecatoreasca urmeaza sa fie data prin ordonanta prezidentiala, asa cum arata art. ,%# ,%4 C.proc.civ . @* C.S.C., sec.com., dec. nr. *,$ din 4# octombrie #$$*, n &Duletinul de jurisprudenta pe anul #$$*(, pa'.4*4. @+ 5.7.Fintescu, &CursH(, op. cit., vol.5, pa'. *-%.
@4

#4$

sens, art. 4,+ alin.+ din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata prevede ca Wlichidarea nu libereaza pe asociati nu mpiedica deschiderea procedurii de faliment a societatiiW. "entru a proteja interesele creditorilor societatii, le'ea consacra anumite actiuni prin care acestia si pot valorifica drepturile lor. !n primul rnd, creditorii societatii au dreptul, potrivit art.4,* din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, de a e/ercita contra lichidatorilor actiunile care decur' din creantele ajunse la termen. .ar, posibilitatea urmarii este urmarita numai pna la concurenta bunurilor e/istente n patrimoniul societatii. .eci, potrivit re'ulilor 'enerale, creditorii societatii care nu au fost satisfacuti n drepturile lor, pot actiona societatea, prin # lichidatori, pentru a urmari bunurile e/istente n patrimoniul social. Apoi, n subsidiar, creditorilor societatii pot sa se ndrepte mpotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a apor turilor la capitalul societatii Aceasta actiune are ca obiect plata sumelor de bani datorate ca aport de catre asociati. Recunoasterea unei asemenea actiuni directe a creditorilor sociali mpotriva asociatilor constituie o masura e/ceptionala de favoare pentru creditorii sociali. Suntem n prezenta unei dero'ari de la re'imul juridic 'eneral care se aplica n materie re'imul juridic actiunii oblice re'lementate de art.$@+ C. Civil. !ntr adevar, pe toata durata e/istentei societatii, dreptul de a cere asociatilor restantieri 0al caror aport nu a fost predat inte'ral1 sa si ndeplineasca obli'atia asumata apartine administratorilor si lichidatorilor. :otusi, n faza finala, care se deschide prin actul de dizolv are a societatii, imperativul de ntre'ire a capitalului social devenind strin'ent, e/plica aceasta masura de favoare pentru creditorii sociali. .ispoz itiile 3e'ii nr.*#>#$$- republicata nu mentioneaza si dreptul creditorilor sociali de a actiona pe asociati care raspund nelimitat si solidar pentru obli'atiile sociale. :acerea este cu att mai 'reu de e/plicat, cu ct @, art. 4-% C. com. adau'a, n mod firesc, actiunea personala contra asociatilor care, dupa felul societatii, si au luat o raspundere solidara si nemar'inita. Drepturile asociatilor cuvenite din lic-idarea societatii comeciale 3a ncetarea e/istentei societatii, ca urmare a dizolvarii si lichida rii, asociatii sunt ndreptatiti sa li se restituie valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii sau cu ocazia majorarii capitalului social, precum si sa primeasca partea ce li se cuvine din eventualele beneficii ramase nedistribuite. .ar, asemenea drepturi pot fi valorificate numai dupa ce au fost achitate toate datoriile fata de creditorii societatii si numai daca a mai ramas un sold activ. 8neori, activul societatii este suficient de mare fara de pasivul societatii, nct lichidatorii pot pla ti asociati#or anumite sume de bani n contul drepturilor care li se cuvin, chiar nainte de a ncheia operatiunile de lichidare. !nsa, cel mai adesea, numai la terminarea operatiunilor de lichidare, lichidatorii pot constata daca e/ista un activ net care urmeaza sa fie mpartit ntre asociati. !n acest scop, lichidatorii sunt obli'ati sa ncheie bilantul final si, daca este cazul, sa faca propuneri pentru mpartirea ntre
@,

:e/t reprodus, dar numai part ial de art. 4,* din 3e'ea nr. *#>#$$- si care n prezent este abro'at.

#*-

asociati a activului net. (- Platile anticipate *n contul partilor cuvenite asociatilor din lic-idare Art.4,- din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata dispune6 W3ichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma n contul partilor ce li s ar cuveni din lichidare, naintea achitarii creditorilor societatiiW. "rin dero'are de la aceasta interdictie, le'ea prevede ca asociatii vor putea cere lichidatorilor ca sumele realizate prin operatiuni#e de lichidare sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni ori la administr atia financiara si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau parti#or sociale, chiar n timpul lichida rii. ) asemenea cerere a asociatilor poate fi satisfacuta numai daca, afara de ceea ce este necesar pentru ndeplinirea tuturor obli'atiilor societatii scadente sau care vor ajun'e la scadenta mai ramne un disponibil de cel putin #-O din cuantumul sumelor depus e. !mpotriva deciziei prin care lichidatorii repartizeaza astfel asoc iatilor numerarul, creditorii societatii pot introduce opozitie la instanta competenta 0tribunalul sediului societatii1, n termen de *- de zile de la data deciziei. 3ichidatorii care fac plati asociatilor cu nesocotirea acestor dispozitii le'ale sunt sanctionati penal, n conditiile art. 4@4 din 3e'ea nr.*#>#$$republicata @@ . '- 2ntocmirea bilantului final si repartizarea activului net *ntre asociati Faza de lichidare a societatii comerciale se ncheie, potrivit art.4,@ si art.4;4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata, prin ntocmirea bilantului final. Acesta consemneaza, pe de o parte, sumele de bani rezultate din vnzarea la licitatie publica a bunurilor societatii si din ncasarea creantelor societatii si, pe de alta parte, sumele de bani achitate pentru plata datoriilor societatii. :otodata, bilantul constata eventualul activ net, ca diferenta ntre activul si pasivul societatii. S a stabilit ca bilantul final trebuie sa aiba la baza rezultatele financiar contabile de la data dizolvarii @% . societatii comerciale si nu pe cele dintr un an anterior dizo#va rii Activul net constituie sursa din care sunt satisfacute drepturile asociatilor rezultate din lichidare. !n mod normal, activul net ar trebui sa serveasca pentru rambursarea valorii aporturilor asociatilor, iar restul care reprezinta beneficiul net, sa fie repartizat ntre asociati proportional cu participarea la capitalul social. "entru simplificare, cele doua operatiuni sunt contopite si intre' activul net este repartizat asociatilor. !n acest scop, le'ea prevede ca lichidatorii trebuie sa propuna repartizarea activului ntre asociati , n cazul societatilor n nume colectiv, n comandita simpla si cu raspundere limitata, respectiv Wpartea ce se cuvine fieca rei actiuni din repartizarea activului societatiiW, n cazul societatii pe actiuni sau n comandita pe actiuni 0art.4,@ si art .4;4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1.
"edeapsa prevazuta de art. 4@4 din 3e'ea nr. *#>#$$- este nchisoare de la o luna la un an sau amenda de la 4,-.--- lei la #,.---.--- lei. @ % C.S.C., sec. com., dec. nr.*** din 4$ ianuarie #$$%, n St.Cris u, &CurisprudentaH(, op.cit., pa'.$#
@@

#*#

Dilantul final de lichidare si proiectul de repartizare ntocmite si semnate de lichidatori trebuie aduse la cunostinta asociatilor, prin fomalitatile prevazute de le'e. !n cazul societatilor n nume colectiv, n comandita simpla cu raspundere limitata, bilantul final si proiectul de repartizare se notifica asociatilor prin intermediul e/ecutorilor judecatoresti 0art.4,@ alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1. !n cazul societatilor pe actiuni sau n comandita pe actiuni, bilantul final, nsotit de raportul cenzorilor, se va depune, pentru a fi mentionat, la re'istrul comertului si se va publica n <onitorul )ficial 0art.4;4 alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata1 @$ . 5ndiferent de forma societatii, asociatii nemultumiti pot face opozitie mpotriva bilantului final de lichidare si proiectului de repartizare. )pozitia se face la tribunal in termen de #, zile de la data notificarii, respectiv n termen de *- de zile de la data publicarii in <onitorul )ficial, a bilantului final si a proiectului de repartizare. .aca mai multi asociati fac opozitie, toate opozitiile vor fi cone/ate pentru a fi solutionate printr o sin'ura hotarre judecatoreasca. "otrivit le'ii, pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la bilantul final al lichidarii vor fi separate de cele care privesc proiectul de repartizare, fa ra de care lichidatorii pot ra mne straini 0art.4,@ alin.* din 3e'ea nr. *#>#$$republicata1. .upa e/pirarea termenului prevazut de le'e pentru e/ercitarea dreptului de opozitie sau dupa ce hotarrea asupra opozitiei a ra mas irevocabila, bilantul final de lichidare si propunerile de repartizare a activului net ntre asociati se considera aprobate. "e baza propunerilor de repartizare aprobate, asociatii vor ncasa %- . sumele de bani care li se cuvin, n schimbul unei chitante de primire .aca sumele cuvenite actionarilor nu au fost ncasate n termen de doua luni de la publicarea bilantului final de lichidare, ele trebuie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, n cazul actiunilor nominative, sau a numerelor actiunilor, n cazul actiunilor la purtator. "lata se face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinndu se titlul n cauza . !n cazul n care an fost efectuate plati naintea e/pirarii termenului prevazut de le'e pentru e/ercitarea dreptului de opozitie, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a bilantului si a repartizarii facute fiecarui asociat 0art.4;* alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$republicata1. "rin aprobarea bilantului final al lichidarii si repartizarea activului net ntre asociati, lichidatorii sunt liberati. 3e'ea nr.*#>#$$-, asa cum a fost modificata prin ).A. nr.*4>#$$@, a instituit un termen limita de * ani pentru efectuarea lichidarii societatii, care cur'e de la data dizolvarii. "entru motive temeinice, tribunalul poate prelun'i acest termen cu cel mult 4 ani 0art.4,+ din le'e1. *. Partajul bunurilor societatii *ntre asociati
"roiectul de repartizare, prin care se propune partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului net al societatii, trebuie supus aceloras i formalitati, des i le'ea nu o arata n mod e/pres. %Chitanta de primire se aplica n orice cate'orie de societati comerciale.
@$

#*4

!n principiu, problema partajului bunurilor societatii ntre asociati nu se pune n practica. Acest lucru se e/plica prin aceea ca , n conceptia le'ii, toate bunurile societatii sunt prefa cute n bani, prin vnzarea la licitatie publica9 sumele de bani obtinute vor servi pentru plata creditorilor sociali, iar restul va fi repartizat ntre asociati. .e aceea, 3e'ea nr. *#>#$$- republicata nu re'lementeaza partajul bunurilor societatii. !n mod e/ceptional, se pot ivi cazuri cnd bunuri ale societatii trebuie mpartite ntre asociati. Este vorba de acele cazuri n care asociatii, stabilind re'ulile lichida rii 0prin actul constitutiv1, au convenit ca anumite bunuri sa nu faca obiectul vnzarii pe calea licitatiei publice. !n absenta unei re'lementari a partajului bunurilor societatii n 3e'ea nr.*#>#$$-, trebuie sa apelam la dispozitiile Codului civil. privitoar e la contractul de societate %# . 2nc-iderea lic-idarii societatii comerciale .upa terminarea operatiunilor de repartizare a activului net ntre asociati, procedura lichidarii societatii comerciale este ncheiata. Ramn de ndeplinit ultimele formalitati pentru finalizarea consecintelor care decur' din terminarea lichidarii6 radierea societatii din re'istrul comertului si luarea masurilor de conservare a re'istrelor si celorlalte documente ale societatii. !nchiderea lichidarii si ncetarea e/istentei societatii, ca persoana juridica, pune si problema raspunderii pentru eventualele creante ale creditorilor sociali, care nu au fost satisfacute n cursul lichidarii. #. Radierea societatii din registrul comertului Conform art.4,+ alin.4 din 3e'ea nr.*#>#$$- republicata , dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din re'istrul comertului. !ndeplinirea acestei formalitati este obli'atorie. !n acest sens, art.# %4 , prevede obli'atia din le'ea nr.4;>#$$-, privind re'istrul comertului comerciantului ca la ncetarea comertului sa ceara oficiului re'istrului comertului radierea nmatricularii societatii comerciale din re'istrul comertului. Radierea societatii trebuie ceruta n termen de #, zile de la data ultimului act de lichidare, care este repartizarea activului net ntre asociati. Radierea se poate face si din oficiu. Radierea din re'istrul comertului produce un efect simetric, invers nmatricularii soc ietatii comerciale. !ntr adevar, de la data ndeplinirii acestor formalitati, personalitatea juridica a societatii nceteaza, att n raporturile dintre asociati, ct si fata de tertele persoane. !n speta, reclamanta a introdus actiune la o data anterioara radierii societatii comerciale prte. !n aceasta situatie, prta trebuie sa fie reprezentata n proces prin c ontinuatorii sa i, care sunt lichidatorii9 personalitatea juridica a societatii ncetnd doar din momentul radierii. Ca
%# %4

.... Aerota, &CursH(, op.cit., pa'. #$#. 3e'ea nr. 4;>#$$-, publicata n <onitorul )ficial al Romnie, "artea 5, nr. #4# din @ noiembrie #$$-, a fost modificata si completata prin 3e'ea nr. #4>#$$% 0publicata n <onitorul )ficial al Romniei, "artea 5, nr. #, din #$ ianuarie #$$%1 s i republicata n <onitorul )ficial al Romniei, "artea 5, nr. +$ din + februarie #$$%. "rin 3e'ea nr. $$>#$$$ privind unele masuri pentru accelerarea reformei 0<onitorul )ficial al Romniei, "artea 5, nr. 4*; din 4@ mai #$$$1 au fost aduse noi modificari 3e'ii nr.4;>#$$-.

#**

urmare, instanta de apel a mentinut, 'resit, sentinta instantei de fond de anulare a actiunii, pe motiv ca prta ar fi fost radiata din re'istrul %* . comertului si ca nu ar mai avea personalitate juridica !n sensul aratat, Curtea Suprema de Custitie a precizat ca Wradierea din re'istrul comertului a unei societati comerciale echivaleaza cu ncetarea e/istentei sale ca persoana juridica W. 4. Depunerea registrelor societatii pentru pastrare .upa aprobarea societatilor si terminarea repartizarii activului net ntre asociati, re'istrele si actele societatii comerciale trebuie depuse pentru pastrare, n conditiile stabilite de le'e 0art.4,, din 3e'ea nr.* #>#$$- republicata1. !n cazul societatilor n nume colectiv, n comandita simpla si cu raspundere limitata, re'istrele si actele societatii se depun pentru pa strare la unul dintre asociati, desemnat prin votul majoritatii asociatilor. .aca re'istrele si actele societatii sunt necesare unuia dintre asociati, ele se vor preda acestui asociat. !n cazul societatii pe actiuni sau n comandita pe actiuni, re'istrele si actele societatii vor fi depuse pentru pastrare la oficiul re'istrului comertului. "otrivit le'ii, re'istrele si actele societatii pe actiuni sau n comandita pe actiuni depuse la re'istrul comertului vor putea fi consultate %, . de orice persoana interesata , cu autorizatia instantei judecatoresti Re'istrele si actele tuturor societatilor comerciale trebuie pastrate timp de , ani de la data depunerii lor 0art. 4,, alin.* din 3e'ea nr. *#>#$$republicata1.

C.S.C., sec.com., dec. nr. 4,- din 4$ februarie #$$;, n C. Crisu,St.Crisu, &"racticaH(, op.cit., pa'. @#@. % , Cerint a autorizat iei judecatoresti este e/a'erata, fiind suficienta autorizatia judecatorului dele'at pe ln'a oficiul re'istrului comertului.
%*

#*+

CAPITOLUL +I* O LIGATIILE PRO,ESIONALE ALE COMERCIANTILOR

%-(- O LIGATI+ITATEA 6NREGISTRARII 6N REGISTRUL COMERTULUI

Calitatea de comerciant implica un statut juridic diferit de cel al necomerciantilor, cu consecinte deosebite asupra raporturilor juridice la care participa. !n interesul bunei desfasurari a activitatii comerciale si a protejarii intereselor participantilor la aceasta activitate, le'ea instituie anumite obli'atii pentru comercianti, considerate obligatii profesionale ale comerciantilor. a1 Astfel, nainte de nceperea comertului, comerciantul este obli'at sa ceara nmatricularea n Re'istrul Comertului, iar n cursul e/ercita rii si la ncetarea comertului, sa ceara nscriere n acelasi re'istru a mentiunilor privind actele si faptele a ca ror nre'istrare este preva zuta de le'e. %-' O8li9ativitatea t inerii re9istrelor b1 )rice comerciant este obli'at sa tina anumite re'istre comerciale, n care sa se consemneze toate operatiile comerciale. Re'istrele obli'atorii pentru comercianti sunt6 re'istrul jurnal, re'istrul inventar si re'istrul copier0art.4- din 3e'ea contabilitatii %4>#$$#1. !n practica comerciala sunt folosite n afara re'istrelor obli'atorii si re'istre facultative cum sunt6 re'istrul cartea mare, re'istrul de casa, re'istrul scadentar, re'istrul de marfuri, re'istrul de facturi. !n afara acestora, S.A si S.C.A. trebuie sa tina un re'istru al actionarilor, un re'istr u al sedintelor si deliberarilor adunarii 'enerale, al consiliului de administratie, un re'istru al cenzorilor, un re'istru al actiunilor, un re'istru al obli'atiunilor 0art.#4@ 3e'ea nr.*#>#$$-1. !n re'istrul jurnal se trec analitic si cronolo'ic, zi dupa zi, toate operatiunile ndeplinite de societate, ncasarile si platile n le'atura cu acestea, iar luna dupa luna sumele ntrebuintate pentru cheltuieli personale ale societatii, cnd ele sunt admise de actul constitutiv. !n re'istrul inventar , comerciantul va nscrie n fiecare an, toate bunurile mobile si imobile, creantele si datoriile sale, att cele civile ct si cele comerciale rezultate prin inventariere. Dunurile si creantele se evalueaza dupa valoarea lor reala n momentul nscrierii, calculndu le dupa pretul lor la ncheierea e/ercitiului anual la care se refera inventarul. Situatia e/acta a patrimoniului societatii si realitatea beneficiilor se stabileste prin efectuarea bilantului operatiunilor anuale si a contului de profit si pierderi. !n re'istru copier se trece n ordine cronolo'ica si n ntre'ime continutul corespondentei trimisa de societate, ct si corespondenta primita n e/ercitiul comertului sau.

#*,

Scrisorile, tele'ramele si celelalte documente de corespondenta trimise si primite se pot pastra, ele putnd face dovada operatiunilor comerciale si a modului cum s au derulat acestea . Re'istrul cartea mare prezinta un interes deosebit, deoarece el este indispensabil pentru tinerea contabilitatii n partida dubla. :oate operatiunile fi'ureaza de doua ori n acest re'istru, n conturi diferite, care pot fi conturi 'enerale cnd corespund diferitelor elemente ale activului si pasivului fondului de comert ori conturi particulare, ce privesc pe furnizori si clientii obisnuiti ai societatii. "rin continutul sau, re'istrul cartea mare serveste ca repertoar al re'istrului 2jurnal, dnd posibilitatea comerciantului sa stie daca este debitor sau creditor n raport cu fiecare din clientii sai, fara a fi nevoie pentru a cerceta re'istrul jurnal n ntre'ime. Re'istrul de casa contine n mod analitic, ncasa rile si platile de orice natura ale societatii. Re'istrele obli'atorii trebuie tinute re'ulat n ceea ce priveste forma nre'istrarilor. 3e'ea dispune ca este culpabil de bancruta frauduloasa comerciantul care a sustras sau falsificat re'istrele sale ori care, n re'istre n scripte sau acte autentice ori private sau n bilant, s a dat n mod fraudulos dator al unor sume ce nu se datorau. Re'istrele corect tinute pot face proba n justitie pentru actele de comert. :oti comerciantii au obli'atia sa prezinte re'istrele or'anelor de control ale <inisterului de Finante .

%-.- DES,ASURAREA ACTI+ITATII 6N CONDITII DE CONCURENTA LOIALA

c1 Comerciantii sunt obli'ati sa desfasoare activitatea comerciala n conditiile unei concurente loiale . Concurenta loiala 3upta pentru csti'area, e/tinderea si conservarea clientelei se poate desfasura, ntre a'enti care produc sau distribuie marfuri, presteaza servicii ori e/ecuta lucrari, numai n conditiile economiei de piata. ) asemenea lupta nu este de conceput dect ntr un re'im de libertate a comertului. "otrivit unei caracterizari cuprinzatoare, prin concurenta comerciala se ntele'e lupta dusa, att pe plan national, ct si international, ntre firme capitaliste de productie, comerciale, bancare, etc. n scopul realizarii unor profituri ct mai mari, ca urmare a acapararii unor se'mente tot mai lar'i de piata si n consecinta, a sporirii volumului de afaceri. !n continutul notiunii de concurenta comerciala re'a sim componentele de baza pe care le e/prima definitia 'enerica, reprodusa mai sus si anume6 pe de o parte C)7FR87:AREA dintre subiectele de drept, iar pe de alta parte o tendinta comuna n desfasurarea activitatii, constnd n obtinerea de beneficii. .efinitia e/prima, n plus, strate'ia care serveste pentru obtinerea de profituri ct mai mari. Ea consta n &acapararea de se'mente ct mai

#*;

mari lar'i de piata(, ceea ce contribuie, n mod normal, la cresterea volumului de afaceri al subiectului de drept n cauza. .efinitia data stabileste totodata participantii la activitatea economica. Acestia trebuie sa aiba calitatea de &firme capitaliste( de productie bancare, comerciale sau de alta natura asemanatoare. Se subntele'e, per a contrario, ca nu poate fi vorba de competitie ntr o economie ri'id planificata, bazata pe monopolul de stat, pe centralism e/cesiv. Romnia a abandonat sistemul economiei comuniste dupa decembrie #$%$, statund prin art. #*+ pet.# din Constitutia din #$$# ca &economia Romniei este economie de piata(. .eocamdata te/tul citat da e/presie unui vast pro'ram de v iitor, care urmeaza sa fie transpus n practica cnd procesul de privatizare a fostelor ntreprinderi de stat va fi realizat. Art.#*+, pct.4 din Constitutie obli'a statul sa asi'ure libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Conditiile mentionate reprezinta factori de baza ai economiei de piata, care trebuie completate si cu dispozitiile art.+# din Constitutie care precizeaza ca &proprietatea privata este ocrotita n mod e'al de le'e, indiferent de titular(. Constitutia suprima astfel fondul unic al proprietatii de stat asupra mijloacelor de productie. 5nstaurarea economiei de piata n Romnia nu ar putea fi conceputa fara aceste principii juridice. Stimularea initiativei private, att pe plan intern ct si atra'erea investitiilor stra ine, nceperea procesului de privatizare a ntreprinderilor de stat care detin nca o ponder e precumpanitoare n economia nationala, liberalizarea preturilor asi'urndu se astfel functionalitatea le'ii cererii si ofertei, n conditii de concurenta onesta, precum si trecerea la convertibilitatea monedei nationale care, pe piata internationala a ncetat demult sa mai fie cotata , sunt componente majore ale trecerii spre economia de piata n Romnia. Re'imul concurentei comerciale a fost instituit n Romnia prin 3e'ea ##>#$$# privind combaterea concurentei neloiale, 3e'ea #,>#$$-, 3e'ea #4>#$$- privind protejarea populatiei mpotriva unor activitati ilicite, modificata prin 3e'ea +4>#$$# si 3e'ea 4#>#$$;. Concurenta licita 7ici un act normativ din le'islatia romna nu a defini concurenta licita. 3e'ea ##>#$$# cuprinde n art.# o dispozitie cu caracter 'eneral care impune comerciantilor obli'atia de a si e/ercita activitatea cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite. Cum concurenta este un atribut al activitatii comerciale, rezulta ca si ea trebuie sa fie conforma bunei credinte si uzantelor cinstite. !n raport cu aceste precizari putem defini conc urenta licita ca fiind forma fundamentala de concurenta n cadrul careia comportamentul competitional al a'entului economic se e/ercita concret, cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite, n domenii permise concurentei, n scopul de a asi'ura e/istenta sau e/pansiunea comertului sau. Cerinta comportamentului de buna credinta aratat n art.# al 3e'ii ##>#$$# este n concordanta si cu dispozitiile art.,+ din Constitutie care

#*@

prevede ca &cetatenii romni, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa si e/ercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta, fa ra sa ncalce drepturile si libertatile celorlalti. !n literatura noastra de specialitate, buna credinta a fost definita ca starea psiholo'ica a unui subiect de drept care implica o anumita activitate a individului sau o atitudine pur intelectuala de i'norare sau eroare, care poate fi apreciata etic si pe baza careia, plecnd de la o norma de drept, sa se poata declansa efecte juridice. S a retinut de asemenea, n mod justificat, ca buna credinta este un principiu etic convertit din morala n drept, ntruct normele le'ale l implica n raporturile juridice. "e plan moral, valorile intrinseci ale bunei credinte includ onestitatea, echivalenta cu probitatea, prudenta 0evitarea 'reselilor1, ordinea. "e plan juridic, valorile mentionate ale bunei credinte corespund cu intentia corecta, dili'enta, liceitatea si abtinerea de la vatamarea altuia. Duna credinta prezinta o esenta etico juridica cu doua valente 6 pe de o parte loialitatea n actele juridice, iar pe de alta parte credinta eronata si scuzabila a subiectului de drept n cauza ca se comporta conform le'ii. !n sistemul de drept actual, e/istenta bunei credinte se prezuma, n temeiul art.#%$$ din 4 cod civil &Duna credinta se prezuma ntotdeauna(. "rezumtia subsista pna la rasturnarea ei prin proba contrara . "rin opozitie cu buna credinta, reaua credinta poate fi nteleasa ca sinonima cu intentia raufacatoare, cauzatoare de vatamarea partenerului contractual sau unei terte persoane. 8n alt criteriu n evaluarea conduitei a'entilor economiei l constituie conformarea uzantilor cinstite. ) conditie similara fi'ureaza n art.#- bis al Conventiei de la "aris din #%%* pentru protectia proprietatii industriale, ratificata de Romnia n #$##, care prevede urmatoarele6 &constituie un act de concurenta neloiala orice act de concurenta contrar practicelor cinstite n materie industriala si comerciala(. Sfera mijloacelor si instrumentelor cinstite, pe care a'entii economici le pot folosi pentru csti'area, e/tinderea si pastrarea clientelei formeaza obiectul de studiu al altei discipline 2 marKetin'ul. "racticile competitionale cinstite include procedee precum sporirea competitivitatii produselor prin mbunatatirea calitatii si diminuarea pretului de cost, pre'atirea lo'istica a ma rfii oferite de piata, prin ambalare, marcare si etichetare9 sondarea pietei interne si internationale, sensibilizarea clientilor potentiali prin reclama comerciala 9 participarea la tr'uri de mostre. Standardele uzantelor cinstite sunt supuse perfectiona rii continue si inovatiilor. ) alta conditie necesara e/istentei concurentei licite o constituie desfas urarea competitiei concurentiale n domeniile permise acesteia. "rin le'e au fost incluse concurentei diferite domenii cum sunt 6 (: Piata fortei de munca ; practica a demonstrat ca admiterea concurentei pe piata fortei de munca determina pe ntreprinzatorii preocupati de profituri ma/ime sa impuna durate de lucru tot mai mari si salarii tot mai mici, fapt de natura a nra utati statutul social al an'ajatilor si a afecta protectia sociala . Ca urmare statul a intervenit si a impus re'lementari obli'atorii si indero'abile cu privire la 6 salariu

#*%

minim, care nu pate face obiect al cererii si ofertei individuale fiind predeterminat prin le'e9 durata zilei de lucru, re'imul concediului de odihna, protectia muncii, asi'urarile sociale si pensionarea. ': Domeniile rezervate e+clusiv monopolului de stat ; interdictia le'ala de concurenta este opozabila tuturor a'entilor economici si ncalcare ei constituie concurenta interzisa , sanctionata prin desfiintarea efectelor tuturor actelor si faptelor de concurenta, obli'area la repararea prejudiciilor si chiar sanctionarea contravine concurenta interzisa, sanctionata prin desfiintarea efectelor tuturor actelor si faptelor de concurenta, obli'area la repararea prejudiciilor si chiar sanctionarea contraventionala si penala. *1 Anumite domenii pot fi nchise unui comerciant si prin conventia partilor . Conventia n acest sens poate fi realizata ca act independent sau ca o clauza contractuala. Ea cuprinde an'ajamentul e/plicit al uneia din parti de a nu ndeplini o activitate profesionala n detrimentul celeilalte pe parti. ) astfel de clauza este licita n masura n care nu ncalca ordinea publica, bunele moravuri si libertatea comertului. +1 $nterdictia concurentei *n raporturile dintre comerciant si prepus sau alti salariati . "otrivit art.*$4 cod comercial prepusul este per soana &nsarcinata cu comertul patronului sau, fie n locul unde acesta l e/ercita, fie n alt loc. Art.*$@ cod comercial prevede ca prepusul nu poate, fa ra nvoirea e/presa a patronului, a face operatiuni, nici a lua parte n socoteala sa proprie sau a altuia, la alte ne'oturi de natura aceleia cu care este nsarcinat. !n caz contrar, prepusul este responsabil de daune interese si patronul are nca dreptul de a retine pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste operatiuni. 1: Concurenta este interzisa si *n raporturile dintre societatea *n nume colectiv si asociati 7erespectarea interdictiei impusa da le'e atra'e sanctionarea asociatului culpabil prin e/cluderea din membrii asociati, ct si actionarea acestuia pentru acoperirea pa'ubelor efective si a csti'ului nerealizat. "rohibitia le'ala privind concurenta asociatului si S.7.C. poate fi nlaturata asa cum prevede art.%4 din 3e'ea nr. *#>#$$- numai printr un consimtamnt e/plicit al celorlalti membri. !n acest sens este necesara o hotarre adoptata de adunarea 'enerala a societatii n cauza. .aca o obtine, asociatul rival nu mai risca, desi'ur, nici o sanctiune. 'unctiile concurentei !n economia de piata, concurenta ndeplineste urma toarele functii 6 (: Faciliteaza re'larea cererii si a ofertei n oricare domeniu al activitatii economice9 n cadrul pietei dominata de oferta, strate'ia competitionala determina att specializarea ntreprinderii ntr un sector n vederea satisfacerii cererii pietei, ct si ajustarea ofertei n raport cu valoarea cererii. ': Factor determinant n stabilirea pretului ma rfurilor. E/ercitarea concurentei mpiedica impuner ea de preturi de monopol ct si obtinerea de profituri care au caracter monopolist.

#*$

.: Stimulator al inovatiilor, crearea de marfuri noi si de tehnici tot mai perfectionate de productie, cale optima de a cuceri pozitii avantajoase de piata9 0: Concurenta asi'ura o alocare rationala a resurselor solicitate pe piata. 1: Concurenta statorniceste o realizare a profitului proportionala cu contributia efectiva a a'entilor economici n procesul de productie si de distributie a bunurilor. Concurenta neloiala )pusa concurentei licite si loiale, concurenta neloiala reprezinta ncalcarea obli'atiei comerciantului de a folosi n activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte. Concurenta neloiala a fost definita n art. 4 din 3e'ea nr.##>#$$# ca fiind orice act sau fapt contrar uzantilor cinstite n activitatea comerciala sau industriala. !n raport cu aceasta definitie ac tele sau faptele de concurenta neloiala presupun ntrunirea urmatoarelor conditii 6 comportamentul concurential sa constea n acte contrare uzantelor cinstite n activitatea comerciala si industriala 9 actele de concurenta neloiala, fiind dupa caz susceptibile de sanctiuni civile, contraventionale sau penale, trebuie sa ndeplineasca conditiile cerute faptelor delictuale, contraventionale sau infractionale9 comportamentul concurential neloial trebuie sa fie concret si culpabil. Actele si faptele de concurenta neloiala sa se produca n domenii deschise concurentei. Clasificarea actelor de concurenta neloiala (: .upa forma raspunderii, actele de concurenta neloiala pot fi6 infractiuni contraventii delicte civile ': .upa modul n care ncalca limitele concurentei licite, actele de concurenta neloiala pot fi6 acte si practici e/cesive de concurenta acte si practici restictive de concurenta .: .upa scopul n care sunt savrsite, acte de concurenta neloiala pot fi6 acte de stimulare a comertului acte n dauna altui comerciant 0: .upa continutul lor, acte de concurenta neloiale pot fi6 acte de deni'rare acte de dezor'anizare acte de imitare de infidelitate parazitare si clandestine

%-0- PROTECTIA CONSUMATORILOR

!n e/ercitarea prero'ativelor sale, statul se obli'a potrivit art. #*+ din Constitutie sa asi'ure libertatea comertului si crearea cadrului favorabil

#+-

pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. .e asemenea trebuie sa tina seama de interesele consumatorilor, ca e/presie a unor drepturi fundamentale. Cadrul juridic pentru protectia consumatorilor a fost creat prin adoptarea )rdonantei 'uvernului 4#>#$$4, adoptata si modificata prin 3e'ea ##>#$$+, si 3e'ea #@%>#$$% si )A nr. ,%>*- 5 4---. Art.# ).A. 4#>#$$4 nscrie principiul potrivit caruia FStatul prin mijloacele prevazute de le'e protejeaza cetatenii calitatea lor de consumatori, asi'urnd cadrul necesar accesul nen'radit la produse si servicii, informarii lor complete despre caracteristicile esentiale ale acestora, apararii si asi'ura rii drepturilor si intereselor le'itime ale persoanelor fizice mpotriva unor practici abuzive, participa rii acestora la fundamentarea si luarea deciziilor ce i intereseaza n calitate de consumator(. "rin ).A. ,%>4--- de modificare si completare a ).A. 4#>#$$4 sunt definite notiunile de6 calitate, consumator, produca tor, a'ent economic, produs, serviciu, termen de 'arantie, termen de valabilitate, practici abuzive, etc. Calitatea este ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care i confera acestuia aptitudinea de a satisface necesitatile 3e'ea ##>#$$+ a fost publicata <.). nr.@,>4*.-*.#$$+ ).A. ,%>4--- pentru modificarea si completarea ).A. 4#>#$$4 privind protectia consumatorilor a fost publicata n <.). +*>*#.5.4--- e/plicite sau implicite. Consumator 2 persoana fizica care cumpara, dobndeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii, n afara activitatii sale profesionale. &gent economic 2 persoana fizica sau juridica care fabrica, importa, transporta, depoziteaza sau c omercializeaza produse ori parti din acestea ori presteaza servicii. Producator 2 a'ent economic care fabrica un produs sau care si aplica numele, marca sau alt semn distinctiv pe produs ori care reconditioneaza produsul. Produs 2 bunul material destinat consumului sau utilizarii individuale ori colective. @erviciu 2 activitatea, alta dect cea din care rezulta produse, efectuata n scopul satisfacerii unor necesitati ale consumatorilor. #ermen de valabilitate 2 limita de timp stabilita de producator, pna la care un produs perisabil sau pericol imediat, pentru sana tatea consumatorului, si pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si de pastrare9 pentru produsele alimentare acesta reprezinta data limita de consum. Practici comerciale abuzive / metode de vnzare restrictive sau conditionate care afecteaza interesele consumatorilor. 3e'ea interzice punerea pe piata a produselor periculoase, producerea, importul si comercializ area produselor falsificate sau contrafacute. !n calitate de consumator, persoanele fizice au urma toarele drepturi6

#+#

a1 de a fi protejate mpotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le pericliteze viata, sana tatea sau securitatea ori sa le afecteze drepturile si interesele le'itime9 b1 de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor9 c1 de a avea acces la piete care le asi'ura o 'ama variata de produse si servicii de calitate9 d1 de a fi despa'ubiti pentru prejudiciile 'enerate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor folosind n acest scop mijloacele prevazute de le'e9 e1 de a se asocia n asociatii pentru protectia consumatorului n scopul apararii intereselor lor. Asociatiile pentru protectia consumatorului trebuie sa fie consultate cu ocazia elabora rii actelor normative, standardelor sau specificatiilor care definesc caracteristicilor tehnice si calitative ale produselor si serviciilor destinate consumatorilor. !n ceea ce priveste protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor, a'entilor economici le revin anumite obli'atii cum sunt6 sa puna pe piata numai produse si'ure si daca actele normative prevad, acestea sa fie si>sau certificate9 sa puna pe piata numai produse care respecta conditiile calitative permise sau declarate9 sa opreasca livrarile si sa retra'a de la beneficiari produsele la care or'anele abilitate de le'e au constatat ca sunt periculoase sau nu ndeplinesc caracteristicile calitative prescrise sau declarate9 sa asi'ure conditii i'ienico sanitare conform normelor sanitare n vi'oare n productie, transport, depozitare. Aceleasi obli'atii le au si prestatorii de servicii. :oti a'entii economici producatori, distribuitori, prestatori de servicii sunt obli'ati sa puna pe piata numai produse si servicii care corespund caracteristicilor calitative prescrise sau declarate, sa se comporte n mod corect n relatiile cu consumatorii si sa nu foloseasca practici comerciale abuzive. 3a respectarea acestor obli'atii se are n vedere si normele stabilite de 'uvern pentru fabricarea, importul, conservarea, ambalarea, etichetarea produselor, prestarea serviciilor n conditii optime. Astfel prin ).A. nr. *#>#$$, este re'lementat re'imul de producere, circulatie, si comercializare a produselor farmaceutice, prin ).A6 nr.+4>#$$, producerea de produse alimentare destinate comercializarii potrivit ).A. 4#>#$$4 comercializarea pr oduselor si serviciilor se fac n locuri si spatii autorizate conform re'lementa rilor le'ale n vi'oare. 7erespectarea drepturilor consumatorilor atra'e, dupa caz, raspunderea civila, contraventionala sau penala . Constatarea contraventiior si aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii mputerniciti ai )ficiului pentru "rotectia Consumatorilor, precum si de ca tre reprezentatii mputerniciti ai altor or'ane ale administratiei publice, potrivit competentelor stabilite prin actele normative n vi'oare. !n cazul infractiunilor prevazute de Codul penal Ffalsificarea de alimente sau alte produse 0art. *#* C."1, nselaciune cu privire la calitatea marfurilor 0art. 4$@ C.".1 sanctiunea se aplica de or'anele jurisdictionale competente.

#+4

"entru limitarea prejudicierii consumatorilor, a'entul constatator poate dispune urmatoarele masuri6 I aprecierea definitiva a comercializarii si retra'erea din circuitul consumului uman al produselor care6 sunt periculoase, contrafacute sau falsificate, au termenul de valabilitate e/pirat, sunt interzise consumului uman prin re'lementari le'ale "entru asi'urarea protectiei intereselor economice ale consumatorilor, ).A. 4#>#$$4 prevede anumite drepturi la ncheierea contractelor cum ar fi6 I libertatea de a lua decizii la achizitionarea de produse si servicii, fara a li se impune n contract clauze care pot favoriza folosirea unor practici abuzive n vnzare, de natura a influenta optiunea acestora9 I de a beneficia de o redactare clara si precisa a clauzelor contractuale, inclusiv a celor privind caracteristicile calitative si conditiile de 'arantie, indicarea e/acta a pretului precum si stabilirea cu e/actitate a conditiilor de credit si a dobnzii9 I de a scoate de pe piata produsele si serviciile care nu au fost solicitate si acceptate9 I de a fi despa 'ubiti pentru daunele provocate de produsele>serviciile care nu corespund clauzelor contractuale I de a li se asi'ura service ul necesar si piese de schimb pe toata durata medie de utilizare a produsului. Consumatorii au dreptul de a pretinde a'entilor economici remedierea, nlocuirea 'ratuita a produselor si serviciilor cu deficiente constate n termen de 'arantie, precum si daune 0despa'ubiri1 pentru pierderile suferite ca urmare a necorespunderii calitative a produselor. .upa e/pirarea termenului de 'arantie, consumatorii pot pretinde remedierea sau nlocuirea produselor, dupa caz, numai n cazul descoperirii unor vicii ascunse 0deficiente calitative ale unui produs>serviciu care, e/istnd n momentul predarii e/ecuta rii nu au fost cunoscute si nic i nu puteau fi cunoscute de consumatori prin mijloace obisnuite1. .repturile consumatorilor si obli'atiile corelative ale a'entilor economici se completeaza cu alte re'lementari precum B.A. *$+>#$$, republicata n #$$@ privind obli'atiile ce revin a'entilor economici n comercializarea produselor de folosinta ndelun'ata destinate consumatorilor, B.A. ;;,>#$$; privind nlocuirea, remedierea sau restituirea c>v produselor care prezinta deficiente de calitate. !n ceea ce priveste informarea si educarea consumatorilor, le'ea stipuleaza ca acestia au dreptul de a fi informati n mod complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de catre a'entii economici astfel nct sa aiba posibilitatea de a face o ale'ere rationala , n conformitate cu interesele lor, ntre produsele si serviciile oferite si sa fie n masura sa le utilizeze potrivit destinatiei acestora n deplina securitate. Realizarea acestui drept se face prin elementele de identificare si caracterizare ale acestora care se nscriu la vedere pe6 produse, etichete, ambalaje sau n cartea tehnica a produsului. 5nformatiile trebuie, obli'atoriu, sa cuprinda 6 denumirea produsului, marca producatorului, calitatea, pretul, termenul de 'arantie>valabilitate si, #+*

dupa caz, principalele caracteristici tehnice si calitative, eventualele riscuri previzibile, contraindicatii, mod de folosire etc. "rodusele de folosinta ndelun'ata sunt nsotite si de declaratiile de conformitate, certificat de 'arantie, si carte tehnica sau instructiuni de folosire. A'entii economici sunt obli'ati sa demonstreze consumatorilor la cererea acestora, cu ocazia cumpararii, modul de functionare si utilizare a produselor, iar preturile si tarifele trebuie afisate, n mod vizibil si ntr o forma neechivoca. S i n acest domeniu s au adoptat re'lementari specifice precum6 B.A. nr. %,@>#$$; privind etichetarea ener'etica a aparatelor fri'orifice de uz casnic, B.A. nr. @%+>#$$; privind aprobarea 7ormelor metodolo'ice privind etichetarea produselor alimentare sau B.A. nr. @%,>#$$; pentru adoptarea 7ormelor metodolo'ice privind denumirea, marcarea si etichetarea produselor te/tile destinate populatiei. "entru o mai buna realizare a protectiei intereselor si drepturilor consumatorilor a fost or'anizat potrivit B.A. nr. 44*>#$$, )ficiul pentru "rotectia Consumatorilor. Acesta este un or'an de specialitate al administratiei publice centrale si are ca principale atributii6 I elaboreaza strate'ii pe termen scurt, mediu sau lun' n domeniul protectiei consumatorilor pe care le supune spre aprobare Auvernului9 I elaboreaza mpreuna cu alte or'ane de specialitate ale administratiei publice, proceduri privind obiectivele, conditiile si modul de elaborare n desfas urarea activitatii de protectie a consumatorilor pe care le supun aprobarii Auvernului9 I suprave'heaza respectarea dispozitiilor le'ale privind protectia consumatorilor referitoare la calitatea produselor, serviciilor prestate inclusiv a celor publice, prin efectuarea de inspectii periodic e inopinante la depozite, n piete precum si la producatori9 I suprave'heaza, n unitatile vamale si pe piata, calitatea produselor de import, pentru a preveni comercializarea acelor produse care pot afecta viata, sana tatea>securitatea consumatorilor precum si interesele economice ale acestora9 I valorifica respectarea de catre a'entii economici a standardelor obli'atorii privind protectia vietii, sanatatii, securitatii consumatorilor precum si drepturile si interesele le'itime ale acestora9 I desfas oara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor individuali sau or'anizati9 I sprijina asociatiile pentru protectia consumatorilor si participa, mpreuna cu acestea la informarea si educarea consumatorilor9 I avizeaza proiecte de acte normative care au le'atura cu protectia consumatorilor. E/istenta unei le'islatii de studii destul de vaste n domeniul practicii consumatorilor face ca acestia sa se bucure de anumite drepturi si sa aiba la ndemna mijloacele juridice necesare acestora pentru protectia drepturilor si interesele lor le'itim e. Se pot observa tendintele le'islativului si ale or'anelor administratiei centrale de aliniere a le'islatiei romne n domeniu economic 3e'islatia 8niunii Eur opene, dar pentru atin'erea dezideratelor #++

propuse trebuie sa e/iste o activitate ndelun'ata de instruire att a consumatorilor ct si a a'entilor economici precum si un control asupra activitatii acestora din urma. !n scopul apararii drepturilor si intereselor le'itime ale consumatorilor, acestia se pot constitui n asociatii pentru protectia consumatorilor care, n conditiile le'ii pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare n or'anismele consultative cu rol n domeniul protectiei consumatorilor. Aceste asociatii pentru protectia consumatorilor au o paleta relativ lar'a de drepturi, dintre care enumeram6 I dreptul de a solicita autoritatilor competente luarea de masuri n vederea opririi productiei, atra'erii de pe piata produselor sau serviciilor care nu asi'ura nivelul calitativ sau care pun n pericol viata, sanatatea, inte'ritatea, consumatorilor9 I dreptul de a fi consultate cu ocazia elaborarii standardelor, specificatiilor care definesc caracteristicile tehnice si calitative a produselor sau a serviciilor destinate consumatorilor9 I dreptul de a informa opinia publica pentru asi'urarea deficientelor de calitate a produselor si serviciilor, precum si asupra consecintelor vatamatoare ale acestora pentru consumatori I dreptul de a putea participa la actiunea de suprave'here pe piete mpreuna cu or'anele administratiei publice abilitate sa actioneze n domeniul protectiei consumatorilor9 I dreptul dea introduce actiuni n justitie pentru apararea drepturilor, intereselor ale membrilor lor.

%-1- O LIGATI+ITATEA PLATII IMPO/ITULUI PE PRO,IT

"rofitul reprezinta beneficiul obtinut ca rezultat al investirii de capital. Avnd natura unui venit, profitul trebuie sa fie supus impunerii, ca ci oricine realizeaza un venit trebuie sa contribuie proportional, de re'ula, cu marimea acestuia la formarea resurselor financiare publice, necesare acoperii nevoilor 'enerale ale societatii. 5mpozitul pe profit reprezinta unul din cele mai importante venituri bu'etare obtinute sub forma impozitelor directe. "rima re'lementare postrevolutionara privind impozitul pe profit a fost 3e'ea nr.#4>#$$#, prin care s a realizat o simplificare le'islativa, nlaturndu se toate prevederile le'ale anterioare si instituind un sistem unic de participare a a'entilor economici la formarea veniturilor publice n raport cu marimea profitului obtinut, fa ra diferentieri determinate de forma proprietatii. 3e'ea nr.#4>#$$# a fost abro'ata prin ).A. @->#$$+ privind impozitul pe profit, care modificata, completata si republicata, este n vi'oare si n prezent. 0A fost republicata n <.).>#4.-*.#$$@1. Subiectele de drept platitoare de impozit pe profit potrivit ).A. @->#$$+ sunt 6

#+,

#1 persoanele juridice romne pentru profitul impozabil obtinut din orice suma, att n Romnia ct si n strainatate9 41 persoanele juridice straine care desfas oara activitati printr un sediu, permanent n Romnia, pentru impozitul aferent acestui sediu9 prin sediu permanent potrivit ).A. @->#$$+se ntele'e locul prin intermediul caruia activitatea unei persoane fizice sau juridice straine este condusa total sau partial, respectiv direct sau indirect9 *1 persoanele fizice sau juridice straine care desfasoara activitati n Romnia n baza unui parteneriat 0care nu da nastere unei alte persoane juridice1 pentru toate veniturile obtinute din respectiva activitate desfasurata n Romnia9 +1 asocierile dintre persoanele juridice romne si persoanele fizic e romne care nu dau nasteri unei persoane juridice, pentru veniturile realizate att n Romnia ct si n strainatate9 @unt e+ceptate de la plata impoz itului pe profit A trezorerie statului pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul 'eneral al trezoreriei9 institutiile publice pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile e/trabu'etare si disponibilitatile realizate si utilizate n conformitate cu le'ea finantelor publice9 or'anizatiile de nevazatori si de invalizi9 asociatiilor persoanelor handicapate si unitatile comerciale ale acestora9 asociatiile si fundatiile, atunci cnd utilizeaza cel putin %-O din veniturile obtinute din orice sursa n scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate inclusiv pentru investitii si datorii, precum si cheltuielile de functionare9 unitatile apartinnd cultelor reli'ioase pentru veniturile obtinute din producerea valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cultura potrivit le'ii9 institutiile de nvatamnt particulare creditate, precum si cele autorizate provizoriu, potrivit le'ii, pentru veniturile realizate din activitatile de nvatamnt9 cu conditia utilizar ii pentru dotarea bazei tehnico materiale potrivit le'ii nvatamntului asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice, pentru veniturile realizate din activitatile economice si care sunt utilizate pentru mbuna tatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru reparatii si ntretinerea imobilului. 0aze de impunere "rofitul impozabil se determina ca diferenta ntre veniturile obtinute din livrarea de bunuri 0mobile sau imobile1, prestarea de servicii sau e/ecutarea de lucra ri, inclusiv din orice alte csti'uri si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr un an fiscal, la care se adau'a cheltuielile nedeductibile. C-eltuielile nedeductibile sunt 6 sumele reprezentnd impozitul pe profit datorat conform le'ii9 amenzile si penalitatile datorate autoritatilor romne sau straine9 cheltuielile pentru protocol, reclama si n publicitate care depas esc limitele prevazute de le'ea bu'etara anuala9

#+;

sumele reprezentnd cote de majorare a rezervelor si care depasesc cotele preva zute de le'e9 cheltuielile privind recuperarea bunurilor constatate lipsa n 'estiune sau de'radate si neimputabile precum si ta/ele le'ale datorate n le'atura cu acestea9 cheltuieli de dele'are, detasare si deplasare n cadrul localitatii efectuate n interesul serviciului si care depas esc plafoanele prevazute pentru salariatii institutiilor publice si Re'iilor Autonome cu specifice deosebite9 cheltuielile de asi'urare care nu privesc activele corporale si circulante ale contribuabilului9 remizele sau alte reduceri de pret acordate clientilor9 orice alte cheltuieli de administrare si conducere nre'istrate la sediul permanent din Romnia al unei persoane straine, daca depaseste * din veniturile totale realizate prin acel sediu. 5mpozitul pe profit se calculeaza, se retine si se varsa de catre contribuabilul debitor prin aplicarea tarifului de impunere asupra bazei impozabile de 4,O, procent care reprezinta re'ula la care sunt si e/ceptii 0Danca 7ationala a Romniei plateste un impozit pe profit stabilit n cota de %-O, dar care se aplica numai asupra veniturilor ramase dupa scaderea tuturor cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva, constituit potrivit le'ii, persoanele juridice stra ine datoreaza pentru profitul realizat printr un sediu permanent n Romnia o cota de ;,4 etc.1. Contribuabilii care ndeplinesc anumite conditii e/pres preva zute de le'e le sunt acordate anumite nlesniri sau facilitati n ceea ce priveste stabilirea si plata impozitului pe profit. "ierderea anuala le'al declarata de catre contribuabil 2 poate fi recuperata din profiturile impozabile obtinute n urmatorii , ani. !n temeiul unor re'lementari le'ale speciale n raport cu actul normativ privind impozitul pe profit 2 sunt acordate nlesniri constnd chiar n scutirea de la impozit sau reducerea considerabila a cotei de impunere. Astfel potrivit le'ii ##+>#$$; privind locuintele s a preva zut scutirea de la plata impozitului profiturilor investite pentru realizarea locuintei, a consolidarilor de locuinte afectate de seisme, precum si pentru lucrarile de viabilizare a terenurilor destinate constructiilor de locuinte. Conform ).A. $4>#$$@ privind stimularea investitiilor directe, e/ista posibilitatea 2 pentru contribuabil 2 de a opta, cu ocazia realizarii unei investitii noi, ntre a si deduce din profitul impozabil aferent e/ercitiului financiar o cota de 4-O din pretul de achizitie a echipamentelor tehnolo'ice care constituie active amortizabile achizitionate n acel fiscal. 5mpozitul pe profit se varsa 2n principiu2 n contul bu'etului de stat, cu o sin'ura e/ceptie6 impozitul pe profit, majorarile de ntrziere si amenzile datorate de Re'iile Autonome din subordinea consiliilor locale se fac venit la bu'etele locale respective. "lata impozitului pe profit se face trimestrial pna la data de 4, inclusiv a primei luni din trimestrul urmator aceluia pentru care se face plata. .e la aceasta re'ula fac e/ceptie D7R si societatile bancare, care trebuie sa verse n contul bu'etului de stat lunar sumele reprezentnd

#+@

impozitul pe profit le'al datorat, plata putnd fi facuta pna la data de 4, inclusiv a lunii urmatoare aceleia pentru care s a calculat impozitul. "entru ultimul trimestru impozitul pe profit se plateste pe baza unor estimari pentru ultimul trimestru, respectiv luna, a anului fiscal, urmnd apoi sa se faca re'ularizarea pentru ntre' an e/pirat, pe baza datelor din bilantul contabil. !n cazul cnd sumele datorate nu au fost varsare n termenul le'al, contribuabilul va fi obli'at sa suporte majora ri de ntrziere. .reptul or'anului fiscal de a stabili diferente de impozit, precum si de a calcula si pretinde majorari de ntrziere pentru neplata la termen a obli'atiilor fiscale se prescrie n termen de , ani socotiti de la data cnd a e/pirat dreptul de a depune declaratia de impunere sau de la ultimul termen le'al de plata. Contribuabilul care se considera vatamat n drepturile sale, datorita modului n care or'anul fiscal a calculat si eventual a ncasat transe de impozit ori majorari de ntrziere are libertatea de a uza de caile de atac administrative si jurisdictionale prevazute de ).A. @->#$$+. Se sanctioneaza cu amenda6 depunerea cu ntrziere a declaratiei de impunere si neplata n ntre'ime a impozitului pe profit la data preva zuta de le'e. !n afara platii impozitului pe profit societatea este obli'ata a plati si alte ta/e si impozite re'lementate de dispozitiile le'ale n materie fiscala.

@%

%-%- E+A/IUNEA ,ISCALA SI COM ATEREA EI

Evaziunea fiscala a fost conceputa si este re'lementata din necesitatea stabilirii si ncasarii conforme a impozitelor, a ta/elor si celorlalte venituri publice. Faptele de sustra'ere de la impozit pentru impozite, ta/e, contributii datorate bu'etului public sunt denumite fapte de evaziune fiscala. Actul normativ care re'lementeaza combaterea evaziunii fiscale frauduloase este 3e'ea %@>#$$+. 3e'ea nr.%@>#$$+ defineste evaziunea fiscala ca fiind sustra'erea prin orice mijloc, n ntre'ime sau n parte, de la plata impozitelor, ta/elor si a altor sume datorate bu'etului de stat si fondurilor speciale e/trabu'etare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romne sau straine avnd calitatea de contribuabili. Combaterea evaziunii fiscale este conceputa si urmarita prin actiuni att preventive, ct si de sanctionare. "entru a preveni producerea faptelor de evaziune fiscala, 3e'ea nr.%@>#$$+ re'lementeaza o serie de obli'atii pentru contribuabili, cum sunt6 efectuarea de activitati permanente sau temporare, 'eneratoare de venituri impozabile, poate avea loc numai n baza unei autorizatii emise de or'anul competent sau a unui alt temei prevazut de le'e9 obli'atia de declarare, la or'anul fiscal, n termen de cinci zile de la nre'istrarea actelor n le'a tura cu subunitatile constituite n sucursale,
@%

A se vedea &.rept financiar( 5on Ali'a, Ed. Bumanitas, #$$%

#+%

filiale, puncte de lucru, depozite, ma'azine bancile si conturile n lei si valuta n tara sau strainatate. obli'atia de a declara or'anului de control bunurile sau valorile impozabile9 obli'atia de evidentiere a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate din activitati desfas urate, prin ntocmirea re'istrelor sau a oricaror alte documente le'ale9 obli'atia declararii cu sinceritate a veniturilor realizate, bunurilor mobile si imobile aflate n proprietate sau detinute cu orice titlu le'al, precum si alte valori care 'enereaza titlu de creanta fiscala obli'atia de plata la termen a impozitelor si ta/elor datorate9 obli'atia de a permite efectuarea controlului si de a pune la dispozitia or'anelor de control a tuturor documentelor contabile, a evidentelor si a oricaror alte elemente materiale sau valorice solicitate. $nfractiunile de evaziune fiscala si pedepsirea lor Sunt calificate infractiuni de catre 3e'ea nr.%@>#$$+ urma toarele fapte6 #1 refuzul de a prezenta or'anelor de control financiar documentele justificatoare si actele de evidenta contabila necesare pentru stabilirea impozitelor si a celorlalte obli'atii financiar publice9 41 ntocmirea incorecta sau necorespunzatoare de documente primare sau de evidenta contabila ori acceptarea unor astfel de documente, cu scopul de a mpiedica verificarile financiar contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala9 *1 sustra'erea de la plata impozitelor, ta/elor si contributiilor banesti datorate statului prin nenre'istrarea unor activitati pentru care le'ea prevede obli'atia nre'istrarii, n scopul obtinerii de venituri9 +1 sustra'erea de la plata obli'atiilor fiscale, n ntre'ime sau n parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau sursei impozabile sau efectuarea oricaror operatiuni n acest scop9 ,1 fapta de a nu evidentia prin acte contabile sau alte documente le'ale, n ntre'ime sau n parte veniturile realizate ori de a nre'istra cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, dect au avut ca urmare neplata sau diminuarea impozitului, ta/ei si contributiei9 ;1 or'anizarea sau conducerea de evidente contabile duble de catre conducatorul unitatii sau alte persoane cu atributii financiar contabile, alterarea memoriei aparatelor de ta/at, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor n scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor, ta/elor si contributiilor precum si 2 n acelasi scop 2 distru'erea actelor contabile sau a altor documente, a memoriilor aparatelor de ta/at, de marcaj ori a altor mijloace de stocare a datelor9 @1 declararea fictiva facuta de contribuabili sau mputernicitii acestora cu privire la sediul unei societati comerciale sau schimbarea acestuia fa ra ndeplinirea obli'atiilor prevazute de le'e, n scopul sustra'erii de la controlul fiscal. "edeapsa prevazuta este nchisoare de la * luni la @ ani, care pentru cele mai putin 'rave dintre aceste infractiuni poate fi nlocuita cu amenda de la 4-- mii pna la #- milioane de lei, iar cele mai 'rave se pedepsesc cu nchisoare de la 4 la @ ani si interzicerea unor drepturi conform Codului penal.

#+$

)r'anele care, n e/ercitarea actiunilor de control, constata ncalcari ale le'islatiei fiscale prin fapte sau omisiuni care ntrunesc elementele constitutive ale oricareia dintre infractiunile de evaziune fiscala sunt obli'ate sa ntocmeasca procese verbale de constatare care, nsotite de nscrisurile cu valoare probanta le'ala, se trimit spre sesizare or'anelor de ancheta penala, n vederea pornirii procesului penal mpotriva contribuabililor vinovati conform dispozitiilor Codului de procedura penala . Contraventiile de evaziune fiscala si sanctionarea lor Cate'oria contraventiilor de evaziune fiscala cuprinde urma toarele fapte si omisiuni6 #1 nedeclararea n termenele prevazute de le'e, de catre contribuabili, a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor, ta/elor si contributiilor9 41 nentocmirea la termen si conform prevederilor le'ale a docum entelor primare si contabile privind veniturile realiz ate de contribuabili9 *1 calcularea eronata a impozitelor, ta/elor si contributiilor, cu consecinta diminuarii valorii creantei fiscale cuvenite statului9 +1 neprezentarea de catre contribuabili, la cererea or'anelor de control, a documentelor justificative si contabile referitoare la modul n care au fost ndeplinite obli'atiile fiscale9 ,1 refuzul de a prezenta or'anului financiar contabil bunurile materiale supuse impozitelor si ta/elor n vederea stabilirii veridicitatii declaratiei de impunere si a realitatii nre'istrarii acesteia9 ;1 neretinerea sau nevarsarea, potrivit le'ii, la termenele le'ale, de catre contribuabili carora le revin asemenea obli'atii, a impozitelor, ta/elor si conributiilor care se realizeaza prin stopaj la sursa 9 @1 nedepunerea actelor, situatiilor si a oricaror alte date n le'atura cu activitatea efectuata de catre unitatea si subunitatile de care ra spund contribuabilii, cerute de or'anele financiar fiscale precum si utilizarea n alte conditii dect cele prevazute de le'e a documentelor cu re'im special9 %1 neaducerea la ndeplinire, la termen, a dispozitiilor date prin actul de control ncheiat de or'anele financiar fiscale9 $1 nendeplinirea obli'atiilor de declarare a datelor privind sediile, subunitatile, punctele de lucru inclusiv schimbarile intervenite n situatiile acestora9 #-1 neonorarea, n mod nejustificat, de catre banci sau institutii financiare la care contribuabilii au deschis conturi de disponibilitati banesti a titlurilor de creanta fiscala emise de or'anele competente, n vederea urmaririi silite a impozitelor, ta/elor si contributiilor neachitate n termen, inclusiv a majorarilor de ntrziere9 ##1 sustra'erea de la plata impozitelor, ta/elor si contributiilor datorate statului pentru veniturile detinute prin e/ercitarea de activitati neautorizate. Sanctiunile ce se aplica acestor contraventii sunt6 a1 amenda ntre #-- mii si *-- mii lei pentru persoanele fizice si ntre #-mii si * milioane pentru persoanele juridice9 b1 o suma de bani e'ala cu diferentele de impozite, ta/e si contributii stabilite de or'anele de control, cnd se constata ca sa vrsirea contraventiei a avut si consecinta financiara a diminuarii impozitelor,

#,-

ta/elor sau contributiilor cu respectivele diferente banesti fata de sumele le'al datorate9 c1 o suma de bani e'ala cu dublu diferentelor de impozite, ta/e sau contributii constatate ca datorate n cazul n care contravenientul a savrsit o noua contraventie de evaziune fiscala n termen de un an de la prima contraventie de acest fel. "rocedural, contraventiile, la fel ca infractiunile de evaziune fiscala, se constata de catre or'anele de control financiar fiscal ale <inisterului Finantelor si din cadrul or'anelor locale de administrarea finantelor publice, de catre Aarda Financiara si alte or'ane le'al mputernicite. Constatarea contraventiilor de evaziune fiscala implica ntocmirea n fiecare caz, a unui proces verbal cuprinznd datele privind or'anul constatator, contribuabilul persoana fizica sau functionarul din unitatea platitoare de impozit, ta/a etc. vinovat de savrsirea contraventiei, specificarea faptelor si omisiunilor constatate si apreciate ca fiind contraventii, precizarea mprejurarii comiterii ncalcarilor. "rocesele verbale de constatare cuprinznd att constatarea savrsirii contraventiilor, ct si decizia de sanctionare cu specificarea cuantumului banesc al amenzii si eventual al diferentelor de impozite, ta/e sau contributii datorate, dupa aprobarea lor de catre conducerile or'anelor de control fiscal, au valoare juridica de titluri de creante bu'etare n temeiul carora se urmareste plata respectivelor sume de bani n folosul bu'etului de stat, al bu'etului local etc. !mpotriva proceselor verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor de evaziune fiscala contribuabilii pot e/ercita pln'ere la judecatoria n a ca rei raza teritoriala a fost savrsita contraventia.

%-"- REGULI SPECI,ICE ACTELOR DE COMERT

!n privinta obli'atiilor comerciale, le'ea instituie o prezumtie de solidaritate a codebitorilor, fiecare debitor este tinut de ntrea'a datorie, neputnd pretinde creditorului sa primeasca o plata partiala. Aceasta solutie consacrata de Codul Comercial este supusa celei re'lementate de Codul Civil. !n raporturile civile, n cazul pluralitatii de debitori re'ula 'enerala este ca obli'atiile sunt divizibile9 fiecare codebitor este tinut pentru partea sa. !n civil solidaritatea este o e/ceptie de la re'ula divizibilitatii, ea nu se prezuma, ci trebuie sa rezulte din le'e ori sa fie stipulata n conventia partilor. "rezumtia de solidaritate a codebitorilor re'lementata de Codul Comercial este menita sa protejeze creditul. Ea nlatura dificultatile pe care le implica diviziunea datoriei, conferind creditorului o 'arantie eficac e a e/ecutarii obli'atiei de catre debitor. Solidaritatea este de natura obli'atiilor comerciale si deci ea nu trebuie neaparat stipulata e/pres. Solidaritatea poate fi nla turata prin conventia partilor. Rasturnarea prezumtiei de solidaritate se poate face cu orice mijloc de proba . .atoriile comerciale n bani pr oduc dobnzi de drept din ziua cnd devin e/i'ibile 0art.+* Cod Com.1.

#,#

Aceasta re'ula din Codul Comercial este diferita de cea consacrata de art.#-%% din Codul Civil care prevede ca dobnzile sunt datorate din ziua cererii de chemare n judecata . .obnzile pentru datoriile comerciale cur' de drept de la scadenta, chiar daca nu au fost stabilite prin contact scris ntre parti. E/plicatia acestei re'uli tine de specificul activitatii comerciale. !n materie comerciala , banii sunt fructiferi, ei trebuie sa produca alti bani. .aca debitorul nu pla teste la scadenta suma de bani datorata, nseamna ca foloseste el aceasta suma mbo'atindu se fa ra justa cauza. Conditiile pentru ca dobnda sa cur'a de drept sunt6 a1 )bli'atia debitorului sa constea n plata unei sume de bani b1 )bli'atia sa fie lichida 0cuantumul sumei sa fie precis determinat1 c1 )bli'atia sa fie e/i'ibila 0datoria sa fi ajuns la scadenta1 !n materie comerciala, anatocismul este permis. .ebitorul datoreaza dobnda la dobnda. .obnda datorata si neachitata se adau'a la suma de bani datorata si n continuare dobnzile se calculeaza la suma rezultata. Potrivit art.66 din Codul Comercial &!n obli'atiile comerciale, judecatorul nu poate acorda termenul de 'ratie permis de art.#-4# din Codul Civil. Aceasta interdictie si 'aseste fundamentul n e/i'entele activitatii comerciale. !n raporturile comerciale, e/ecutarea obli'atiei este o conditie esentiala 0art.#-@* din Codul Civil1. 7umai prin e/ecutarea la termen a obli'atiei, creditorul realizeaza scopul avut n vedere la ncheierea contractului cu debitorul. Acordarea unui termen de 'ratie n raporturile comerciale ar duce la dezor'anizarea activitatii comerciale, putnd provoca e/ecutari silite, falimentare. Specific raporturilor comerciale este si faptul ca n dovada drepturilor rezultnd din actele c omerciale, se poate face cu orice mijloc de proba admis de le'e 0art.+; din Codul Comercial1 S i potrivit art.+, din Codul Comercial n raporturile comerciale, retractul liti'ios este interzis. d1 !n cazul ncetarii platilor pentru datoriile comerciale, comerciantul poate fi declarat n faliment 0se aplica 3e'ea ;+>#$$, privind procedura de reor'anizare si lichidare judiciara1

#,4

CAPITOLUL +II* PROCEDURA INSOL+ENTEI

Securitatea comertului impune stabilirea unei proceduri eficiente de descoperire si declarare a comerciantilor nesolvabili, n scopul nlesnirii, n masura posibilului, a redresarii financiare a acestora si al protejarii altor comercianti prin mpiedicarea e/tinderii starii de insolvabilitate. !n mod e'al, aceasta procedura faciliteaza recuperarea de catre creditori n mod colectiv a creantelor pe care le detin mpotriva debitorului ins olvabil. .in punct de vedere etimolo'ic, termenul de faliment deriva din faillre , faillite, cuvnt care nseamna n limba franceza a esua . "rocedura insolventei este o institutie juridica comple/a de drept comercial, care intereseaza, pe de o parte starea si capacitatea persoanelor, iar, pe de alta parte, se refera direct la bunurile acestor persoane, asupra carora instituie un re'im de indisponibilizare si le afecteaza scopului procedurii, fie de redresare, fie de lichidare a activului n vederea acoperirii pasivului. "rocedura insolventei are la baza justificari de ordin social economic prin functia sa de asanare si nsanatosire a comertului si economiei, prin salvarea comerciantilor insolvabili care pot fi salvati si prin eliminarea celor a caror salvare nu mai este posibila. 3e'ea privind procedura insolventei nr. %,>4--; publicata n <.)f. nr. *,$>4#.-+.4--; si intrata n vi'oare la 4-.-;.4--; reuneste prevederile le'ale n materie intr un cadru unitar. Anterior acestei le'i, procedura falimentului a fost re'lementata de 3e'ea nr ;+>#$$, cu numeroase modificari. 7otiunea de insolventa implica o situatie patrimoniala dificila sau de criza a unui comerciant n care pasivul depa seste activul, determinnd imposibilitatea ndeplinirii de catre comerciant la termen si n bune conditii a obli'atiilor de plata asumate. Conform le'ii, &insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si e/i'ibile( 3e'ea prevede ca6 a1 insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cnd debitorul, dupa *- de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori9 b1 insolventa este iminenta atunci cnd se dovedeste ca debitorul nu va putea pla ti la scadenta datoriile e/i'ibile an'ajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. Actuala re'lemantare le'ilativa se refera la procedura insolventei 0'enerala sau simplificata1, la procedura falimentului care este definita ca &procedura de insolventa concur suala colectiva si e'alitara care se aplica debitorului n vederea lichida rii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din re'istrul n care este nmatriculat( 0art. * pct 4* din 3e'ea nr. %,>4--; 1 precum si la procedura de reor'anizare judiciara care este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, n vederea achitarii datoriilor acestuia, conform pro'ramului de plata a creantelor. "rocedura de reor'anizare presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reor'anizare.

#,*

Se pare, deci, ca procedura 'enerala a insolventei poate imbra ca forma procedurii falimentului sau a procedurii de reor'anizare judiciara, n timp ce, n cazul procedurii simplificate, se realizeaza e/clusiv procedura falimentului, fiind e/clusa ncercarea de redresare prin procedura de reor'anizare judiciara. Pro5edura 9enerala a insolventei se aplica societatilor comerciale, societatilor cooperative, or'anizatiilor cooperatiste, societatilor a'ricole, 'rupurilor de interes economic si oricarei alte persoane juridice de drept privat care desfasoara activitati economice, comercianti care sunt in cate'oria debitorilor aflati n stare de insolventa sau de insolventa iminenta. E/ista si comercianti, ce fac parte din cate'oriile de mai sus, e/ceptati de la aceasta procedura si anume cei care indeplinesc una din urmatoarele conditii6 comercianti nu detin nici un bun in patrimoniul lor9 actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi 'asite9 administratorul nu poate fi 'asit9 sediul nu mai e/ista sau nu corespunde adresei din re'istrul comertului9 debitori care nu au prezentat urmatoarele documente6 o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluznd toate conturile si ba ncile prin care debitorul isi ruleaza fondurile9 pentru bunurile 'revate se vor mentiona datele din re'istrele de publicitate9 o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora6 certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu se suma, cauza si drepturile de preferinta 9 o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare n perioada de observatie, o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale effectuate de debitor in cele #4- zile anterioare cererii introductive, si o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare n procedura simplificata sau de reor'anizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, n tot sau n parte, a averii, in vederea stin'erii datoriilor sale. "rocedura 'enerala a insolventei reprezinta practic procedura prin care un debitor intra , dupa perioada de observatie, succesiv, n procedura de reor'anizare judiciara si n procedura falimentului sau, separat, numai n reor'anizare judiciara ori doar n procedura falimentului. Pro5edura si34li<i5ata reprezinta procedura prin care un debitor, care ndeplineste conditiile prevazute in acest sens de 3e'e, intra direct n procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de ma/imum ,- de zile. "rocedura simplificata se aplica debitorilor aflati n stare de insolventa, care se ncadreaza n una dintre urmatoarele cate'orii6 a1 comercianti persoane fizice actionnd individual9 b1 asociatii familiale9 c1 comerciantii 0societati comerciale, societati cooperative, or'anizatii cooperatiste, societati a'ricole, 'rupuri de interes economic si oricare alte persoane juridice de drept privat care desfasoara activitati economice1 care ndeplinesc una din urma toarele conditii6 #. nu detin nici un bun n patrimoniul lor9 4. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi 'asite9

#,+

*. administratorul nu poate fi 'a sit9 +. sediul nu mai e/ista sau nu corespunde adresei din re'istrul comertului9 d1 debitorii societati comerciale, societati cooperative, or'anizatii cooperatiste, societati a'ricole, 'rupuri de interes economic si oricare alte persoane juridice de drept privat care desfasoara activitati economice care nu au prezentat urmatoarele documentele o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluznd toate conturile si ba ncile prin care debitorul isi ruleaza fondurile9 pentru bunurile 'revate se vor mentiona datele din re'istrele de publicitate9 o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora6 certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu se suma, cauza si drepturile de preferinta9 o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare n perioada de observatie, o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele #4- zile anterioare cererii introductive, si o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare n procedura simplificata sau de reor'anizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, n tot sau n parte, a averii, in vederea stin'erii datoriilor sale9 e1 societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive9 f1 debitori care si au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare n faliment sau care nu sunt ndreptatiti sa beneficieze de procedura de reor'anizare judiciara prevazuta de prezenta le'e. Or9anele 5are a4li5a 4ro5edura sunt* instantele judecatoresti9 judecatorul sindic9 administratorul judiciar 9 lichidatorul. !n cuprinsul sau, le'ea insolventei face referire si stabileste unele atributii si pentru adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, administratorul special, fa ra nsa ca prin aceasta adunarea creditorilor si comitetul creditorilor sa fie considerate or'ane care aplica procedura, ci doar simpli participanti la procedura insolventei, notiune care are o sfera mai lar'a dect cea de or'ane care aplica procedura. $nstantele judecatoresti Conform art. ; alin. # din 3e'e, astfel cum acesta a fost modificata prin 3e'ea nr. 4@@>4--$, toate procedurile prevazute de le'e, cu e/ceptia cererii de recurs, sunt de competenta sectiei de comerciale a tribunalului n a ca rui raza teritoriala si are sediul debitorul, astfel cum fi'ureaza acesta n re'istrul comertului, respectiv n re'istrul societatilor a'ricole sau n re'istrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt e/ercitate de judecatorul sindic. Curtea de Apel este n materia falimentului instanta de control, judecnd recursurile mpotriva hota rrilor pronuntate de judecatorul sindic.Aceste hotarari ale judecatorului sindic pot fi atacate in termen de @ zile de la comunicarea acestora. ,udecatorul sindic #,,

"rocedurile prevazute de le'ea insolventei sunt e/ercitate de catre instantele judecatoresti prin intermediul judeca torilor sindici, care apar ca judecatori specializati. Repartizarea cauzelor care au ca obiect procedura insolventei judecatorilor desemnati ca judecatori sindici se realizeaza n mod aleatoriu, n sistem informatizat. "rincipalele atributii ale judecatorului sindic, n cadrul prezentei le'i, sunt6 a1 pronuntarea motivata a hotarrii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare n faliment att prin procedura 'enerala, ct si prin procedura simplificata9 b1 judecarea contestatiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii9 judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii9 c1 desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolventa care au depus oferta de servicii n acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pna la confirmarea sau, dupa caz, nlocuirea sa de catre adunarea creditorilor9 d1 confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care detinea mai mult de ,-O din valoarea creantelor precum si a onorariului ne'ociat e1 nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului9 f1 judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a si mai conduce activitatea9 '1 judecarea cererilor de atra'ere a raspunderii membrilor or'anelor de conducere care au contribuit la ajun'erea debitorului n insolventa si sesizarea or'anelor de cercetare penala n le'atura cu savrsirea infractiunilor prevazute de le'ea insolventei. h1 judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii9 i1 judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate mpotriva ma surilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator9 j1 admiterea si confirmarea planului de reor'anizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de ca tre creditori9 K1 solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reor'anizare judiciara si de intrare n faliment9 l1 solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului9 m1 judecarea actiunii n anularea hotarrii adunarii creditorilor9 n1 pronuntarea hotarrii de nchidere a procedurii. Botarrile judecatorului sindic sunt definitive si e/ecutorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs &dministratorul judiciar

#,;

Conform le'ii insolventei 0art. * pct. 4@1 astfel cum a fost modificat prin 3e'ea nr. 4@@>4--$ , ,,administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica compatibila, practician in insolventa, autorizat n conditiile le'ii, desemnat sa e/ercite atributiile prevazute la art. 4- n perioada de observatie si pe durata procedurii de reor'anizare(. Principalele atributii ale administratorului judiciar , sunt6 a1 e/aminarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art.4% si *, si ntocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea n procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie n cadrul procedurii 'enerale si supunerea acelui raport judeca torului sindic, ntr un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 4- de zile de la desemnarea administratorului judiciar9 b1 e/aminarea activitatii debitorului si ntocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si mprejurarilor care au dus la aparitia starii 4# de insolventa , cu mentionarea persoanelor carora le ar fi imputabila, si asupra e/istentei premiselor an'ajarii raspunderii acestora, n conditiile art.#*%, precum si asupra posibilitatii reale de reor'anizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reor'anizarea si supunerea acelui raport judecatorului sindic, ntr un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi +- de zile de la desemnarea administratorului judiciar9 c1 ntocmirea actelor prevazute la art.4% alin.0#1, n cazul n care debitorul nu si a ndeplinit obli'atia respectiva nauntrul termenelor le'ale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse n actele respective, cnd acestea au fost prezentate de debitor9 d1 elaborarea planului de reor'anizare a activitatii debitorului, n functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a1 si n conditiile si termenele prevazute la art.$+9 e1 suprave'herea operatiunilor de 'estionare a patrimoniului debitorului9 f1 conducerea inte'rala, respectiv n parte, a activitatii debitorului, n acest ultim caz cu respectarea precizarilor e/prese ale judecatorului sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului9 '1 convocarea, prezidarea si as i'urarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica9 h1 introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloas e ncheiate de debitor n dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale ncheiate de debitor si a constituirii unor 'arantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor9 i1 sesizarea de ur'enta a judecatorului sindic n cazul n care constata ca nu e/ista bunuri n averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative9 j1 mentinerea sau denuntarea unor contracte ncheiate de debitor9 K1 verificarea creantelor si, atunci cnd este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si ntocmirea tabelelor creantelor9

#,@

l1 ncasarea creantelor9 urmarirea ncasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor nainte de deschiderea procedurii9 formularea si sustinerea actiunilor n pretentii pentru ncasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putnd an'aja avocati9 m1 cu conditia confirmarii de catre judeca torul sindic, ncheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la 'arantii reale9 n1 sesizarea judecatorului sindic n le'atura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta. .aca se dispune trecerea la faliment, judecatorul sindic va desemna un lichidator. "oate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior. Atributiile administratorului judiciar nceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul sindic. Lic-idatorul "otrivit art. * pct. 4% din 3e'ea nr. %,>4--;, lichidatorul este persoana fizica sau juridica , practician n insolventa, autorizat n conditiile le'ii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa e/ercite atributiile prevazute la art. 4, n cadrul procedurii falimentului, att n procedura 'enerala, ct si n cea simplificata . Principalele atributii ale lic-idatorului , sunt6 a1 e/aminarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata n raport cu situatia de fapt si ntocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si mprejurarilor care au dus la insolventa , cu mentionarea persoanelor carora le ar fi imputabila si a e/istentei premiselor an'ajarii raspunderii acestora n conditiile art.#*%, si supunerea acelui raport judecatorului sindic ntr un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depas i +- de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese ntocmit anterior de administratorul judiciar9 b1 conducerea activitatii debitorului9 c1 introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase ncheiate de debitor n dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale ncheiate de debitor si a constituirii unor 'arantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor9 d1 aplicarea si'iliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor9 e1 mentinerea sau denuntarea unor contracte ncheiate de debitor9 f1 verificarea creantelor si, atunci cnd es te cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si ntocmirea tabelelor creantelor9 '1 urmarirea ncasa rii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta naintea deschiderii procedurii, ncasarea creantelor9 formularea si sustinerea actiunilor n pretentii pentru ncasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putnd an'aja avocati9

#,%

h1 primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor n contul averii debitorului9 i1 vnzarea bunurilor din averea debitorului, n conformitate cu prevederile prezentei le'i9 j1 ncheierea de tranzactii, desca rcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la 'arantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul sindic9 K1 sesizarea judecatorului sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta9 l1 orice alte atributii stabilite prin ncheiere de catre judecatorul sindic. Alti 4arti5i4anti la 4ro5edura insolventei sunt 6 adunarea creditorilor9 comitetul creditorilor9 administratorul special9 &dunarea creditorilor este formata din totalitatea creditorilor cunoscuti n cadrul unei proceduri.Aceasta este i convocata si prezidata de ca tre administratorul judiciar sau, dupa caz, de ca tre lichidator, daca le'ea sau judecatorul sindic nu dispune altfel. Secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor cade n sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului. !n cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea ale'e un comitet format din * sau , creditori dintre cei cu creante 'arantate si cei chiro'rafari, dintre primii 4- de creditori n ordinea valorii, care se ofera voluntar9 comitetul astfel desemnat va nlocui comitetul desemnat anterior de judeca torul sindic. Cudecatorul sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat n persoana presedintelui astfel desemnat, iar n lipsa , prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor. Acest comitet al creditorilor are o serie de atributii cum ar fi6 a1 sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuar ea activitatii debitorului si la planurile de reor'anizare propuse9 b1 sa ne'ocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori n dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri9 c1 sa ia la cunostinta rapoartele ntocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea9 d1 sa ntocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna , motivat, si alte masuri9 e1 sa solicite, n temeiul art.+@ alin.0,1, ridicarea dreptului de administrare al debitorului9 f1 sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor n dauna creditorilor, atunci cnd astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator. &dministratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea 'enerala a actionarilor>asociatilor debitorului, persoana juridica, sa #,$

efectueze n numele si pe seama acestuia, actele de administrare necesare n perioadele de procedura cnd debitorului i se permite sa si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele n procedura pe perioada n care debitorului i s a ridicat dreptul de administrare. Adunarea 'enerala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar sau de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, n termen de ma/imum #- de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a si administra averea. Adunarea 'enerala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. .aca adunarea asociatilor>actionarilor convocata conform prezentului punct nu desemneaza un administrator special, debitorului i se va ridica dreptul de administrare, daca acesta nu a fost ridicat, iar debitorul, respectiv asociatii>actionarii, sunt deca zuti din drepturile recunoscute de procedura si care sunt e/ercitate prin administrator special. Administratorul special are urmatoarele atributii6 a1 e/prima intentia debitorului de a propune un plan9 b1 participa, n calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea unor actiuni c1 formuleaza contestatii n cadrul procedurii insolventei9 d1 propune un plan de reor'anizare9 e1 administreaza activitatea debitorului, sub suprave'herea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului9 f1 dupa intrarea n faliment, participa la inventar, semnnd actul, primeste raportul final si bilantul de nchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului9 '1 primeste notificarea nchiderii procedurii. "rocedura insolventei se declanseaza n baza unor cereri adresate tribunalului de la sediul debitorului de catre 6 0A1 debitor, 0D1 creditori sau 0C1 orice alte persoane sau institutii prevazute de le'e. Cererea debitorului 3e'ea consacra obli'ativitatea introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa de catre debitor n termen de ma/imum *- de zile de la aparitia starii de insolventa, la tribunalul in a carei raza teritoriala is i are sediul. Cererea poate fi depusa de debitorul aflat n stare de insolventa , precum si debitorul n cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta. Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, le pot reprezenta. "entru a mpiedica nsa cererile de declansare a procedurii care ar putea fi introduse cu rea credinta de catre un comerciant pentru a ntrzia sau a se sustra'e de la ndeplinirea obli'a7iilor asumate le'ea prevede UP introducerea prematura, cu rea credinta de catre debitor a unei cereri de

#;-

deschidere a procedurii atra'e raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuitePP. Cererea formulata de debitorul se va judeca de ur'enta in termen de , zile in camera de consiliu si trebuie insotita de o serie de acte justificative. Cererea de deschidere a procedurii insolventei este inadmisibila daca debitorul in ultimii , ani precedenti au mai facut o astfel de cerere sau au fost obiectul unei astfel de cereri introduse de creditori. Cererea creditorilor Cererea introductiva poate fi nre'istrata de catre orice creditor al debitorului, comerciant sau necomerciant, fara a se face 2 n aceasta faza 2 nici o diferentiere ntre creditori chiro'rafari si creditorii ai caror creante sunt 'arantate. 3e'ea nu impune conditia e/istentei unei pluralitati de creditori si nici cerinta formularii cererii de catre mai multi creditori. "e cale de consecinta cererea poate fi for mulata doar de un sin'ur creditor n mod independent si indiferent daca mai e/ista sau nu si alti creditori. Admisibilitatea cererii creditorului este conditionata de ndeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii6 #. creanta sa fie certa, lichida si e/i'ibila9 4. cuantumul creantei sa fie de +,--- lei pentru creditorul persoana juridica si un cuantum superior valorii nsumate a ; salarii medii pe economie n cazul n care creanta izvoraste din raporturi de munca9 *. neachitarea datoriilor de ca tre debitor timp de cel putin *- de zile de la scadenta, n asa fel nct acesta sa fie prezumat n insolventa. Cererea Camerei de Comert si $ndustrie Camerele de comert si industrie teritoriale si asociatiile cooperatiste teritoriale, respectiv nationala, vor putea introduce cerere mpotriva debitorului care, potrivit datelor de care acestea dispun, se afla intr o situatie notorie de insolventa , care este o chestiune relativa la sata la aprecierea instantei. Pri3ele 3asuri ce se iau de catre administratorul judiciar in urma admiterii cererii de dechidere a procedurii de insolventa sunt re'lementate in art. ;# 2 @; din le'ea insolventei.aceste masuri sunt urmatoarele6 notificare tuturor creditorilor mentionati n lista depusa de debitor9 toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare preva zute de prezenta le'e, cu e/ceptia creantelor constatate prin titluri e/ecutorii9 administratorul judiciar va proceda de ndata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili le'itimitatea, valoarea e/acta si prioritatea fiecarei creante9 administratorul judiciar>lichidatorul va ntocmi si va nre'istra la tribunal un tabel preliminar cuprinznd toate creantele mpotriva #;#

averii debitorului, preciznd ca sunt6 chiro'rafare, 'arantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratnd pentru fiecare numele>denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar9 debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar>lichidator n tabelul preliminar al creantelor9 dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar>lichidatorul va nre'istra, de ndata, la tribunal si va avea 'rija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor mpotriva averii debitorului, aratnd suma, prioritatea si situatia 'arantata sau ne'arantata a fiecarei creante. dupa e/pirarea termenului de depunere a contestatiilor, si pna la nchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie mpotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta n tabel definitiv al creantelor, n cazul descoperirii e/istentei unui fals, dol sau erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si n cazul descoperirii unor titluri hotartoare si pna atunci necunoscute. ;fectele desc-iderii procedurii .aca cererea debitorului ndeplineste conditiile de admisibilitate, judecatorul sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii, data deschiderii procedurii fiind data pronunta rii sentintei. Efectele deschiderii procedurii as upra debitorului sunt urmatoarele6 #. )bli'atia de a comunica acte si informatii in le'atura cu comerciantul intrat in procedura de insolventa9 4. )bli'atia de public itate fata de terti a deschiderii procedurii. .upa ramnerea irevocabila a hotarrii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administrator sau lichidator vor cuprinde, n mod obli'atoriu si cu caractere vizibile, n limbile romna, en'leza si franceza , mentiunea &n insolventa(..upa intrarea n reor'anizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta mentiunea &n reor'anizare judiciara( sau, dupa caz &n faliment(. *. 5ndisponibilizarea actiunilor sau partilor sociale detinute de catre administrator dupa deschiderea procedurii, administratorii statutari ai societa tii comerciale debitoare pot nstraina actiunile sau partile lor sociale, detinute la debitorul care face obiectul procedurii numai cu acordul judeca torului sindic. +. Ridicarea dreptului de administrare a activitatii si averii debitorului ridicarea dreptului de administrare si numirea unui administrator judiciar sau lichidator intervine numai atunci cnd6 debitorul #;4

nu si a declarat intentia de reor'anizare9 judecatorul sindic a dispus nceperea falimentului9 la cererea creditorilor, comitetului creditorilor, comitetului asociatilor>actionarilor, camerei de comert si industrie teritoriale etc., avnd ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate9 daca judecatorul sindic, din oficiu sau la cererea creditorilor, camerei de comert sau actionarilor debitorului considera nec esara si oportuna ridicarea dreptului de administrare datorita e/istentei unor indicii viznd e/istenta unor fraude, manopere dolozive sau incompetenta ori vadit 'resita conducere a afacerilor debitorului de ca tre or'anele de conducere ale acestuia. ,. Suprave'herea activitatii dupa deschiderea procedurii, desfasurarea activitatii debitorului se afla sub suprave'herea creditorilor, adunarii actionarilor si a judeca torului sindic, indiferent daca administrarea activitatii debitorului a fost ridicata sau nu. ;. 5nterdictia constituirii de 'arantii prezenta le'e prevede interdictia constituirii de 'arantii, cu e/ceptia cazurilor n care acestea sunt autorizate de ca tre judecatorul sindic sau ndeplinesc alte conditii instituite de le'e care au condus la ncetarea pla tilor. Planul de reorganizar e "rocedura reor'anizarii consta fie n reor'anizarea activita tii debitorului, fie n lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului. 3e'ea consacra principiul preeminentei reor'anizarii fata de faliment. Reor'anizarea se efectueaza n baza unui plan 2 de reor'anizare a activitatii sau de lichidare a unor bunuri din patrimoniul debitorului propus de participanti, publicat, votat de catre creditori si confirmat de catre judecatorul sindic. 3a elaborarea planului si n continutul acestuia se tine cont de faptul ca e/ecutarea planului nu poate depasi o perioada de * ani, care ncepe sa cur'a de la data confirmarii planului si de principiul e'alitatii de tratament a creditorilor care fac parte din aceeasi c ate'orie. Se admit nsa diferentieri ntre cate'orii diferite de creante. "lanul de reor'anizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde ma suri concordante cu ordinea publica, inclusiv n ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si nlocuire a administratorilor si a directorilor. Cate'oriile de persoane care pot propune un plan de reor'anizare sunt6 a1 debitorul, cu aprobarea adunarii 'enerale a actionarilor>asociatilor, n termen de *- de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii intentiei de reor'anizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si n cazul n care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori9 b1 administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pna la mplinirea unui termen de *- de zile de la data afisa rii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa si fi manifestat aceasta intentie

#;*

pna la votarea raportului asupra cauzelor si mprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le ar fi imputabila9 c1 unul sau mai multi creditori care si au anuntat aceasta intentie pna la votarea raportului detinnd mpreuna cel putin 4-O din valoarea totala a creantelor cuprinse n tabelul definitiv de creante, n termen de *- de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante. "lanul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reor'anizare. "lanul de reor'anizare trebuie sa prevada, mpreuna sau separat6 I modalitati de realizare prin6 a1 restructurarea operationala si>sau financiara a debitorului9 b1 restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social9 c1 restrn'erea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului9 I modificarea creantelor si drepturilor creditorilor, potrivit planului de reor'anizare9 I nerespectarea planului de reor'anizare 2 consecinte "rocedura reor'anizarii nceteaza n urma toarele doua situatii6 0a1 "lanul de reor'anizare a fost n ntre'ime adus la ndeplinire, creditorii recuperndu si creantele conform planului9 0b1 5ntrarea debitorului n faliment. .aca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul sau oricare dintre creditori poate solicita judeca torului sa aprobe intrarea n faliment. '&L$1;%#"L Cudecatorul sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin ncheiere, intrarea n faliment n urmatoarele cazuri6 A. a1 debitorul si a declarat intentia de a intra n procedura simplificata9 b1 debitorul nu si a declarat intentia de reor'anizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi n stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judeca torul sindic9 c1 nici unul dintre celelalte subiecte de drept ndreptatite nu a propus un plan de reor'anizare, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat9 d1 debitorul si a declarat intentia de reor'anizare, dar nu a propus un plan de reor'anizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat9 e1 obli'atiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt ndeplinite n conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului n decursul reor'anizarii sale aduce pierderi averii sale9 f1 a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului n faliment.

#;+

"rin ncheierea prin care se decide intrarea n faliment, judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune primele masuri le'ate de faliment6 0a1 ridicarea dreptului debitorului de administrare a averii sale9 0b1 in cazul procedurii 'enerale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, in conformitate cu criteriile aprobate prin le'ea de or'anizare a profesiei9 0c1 n cazul procedurii simplificate, confirmarea, n calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform le'ii9 0d1 termenul ma/im de predare a 'estiunii averii de la debitor>administrator catre lichidator, mpreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii9 0e1 ntocmirea de catre adminis tratorul judiciar si predarea catre lichidator, n termen de ma/imum #- zile de la intrarea n faliment, n cadrul procedurii 'enerale, a unei liste cuprinznd numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii n faliment, cu indicarea celor nascute dupa des chiderea pr ocedurii9 f1 notificarea intrarii n faliment. 5ntrarea debitorului n faliment este urmata de ma suri procedurale desfasurate sub suprave'herea judecatorului sindic si care vizeaza n principiu6 notificarea creditorilor cu privire la intrarea debitorului n faliment9 si'ilarea bunurilor debitorului9 inventarierea bunurilor din patrimoniul debitorului9 stabilirea masei credale. 3ichidarea bunurilor debitorului va ncepe imediat dupa afisarea tabelului creantelor definitiv consolidat si va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului sindic. 3ichidarea se realizeaza prin vanzarea bunurilor debitorului. Dunurile care apartin dobitorului pot fi vandute prin urmataorele modalitati6 0a1 Dunurile pot fi vndute n bloc ca un ansamblu n stare de functionare. Evaluarea in bloc are n vedere fie evaluarea totalita tii bunurilor din averea debitorului, fie evaluarea subansamblurilor functonale. "rin subansamblu functional se intele'e acele bunuri ale debitorului care, mpreuna , asi'ura realizarea unui produs finit, de sine statator, sau permit desfasurarea unei afaceri independente. 8n subansamblu este considerat functional numai daca are asi'urat accesul la drumul public si la folosirea utilita tilor. 3ichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport n care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vndute mpreuna, precizndu se si sarcinile de care, eventual, sunt 'revate, nsotit de propuneri viznd modalitatile de valorificarea a acestora si n care se va preciza daca vnzarea se va face n bloc sau individual ori o combinatie a acestora, prin licitatie publica sau ne'ociere directa ori prin ambele metode9 0b1 ?nzare bunurilor n mod individual. !n masura n care nu se aproba vnzarea bunurilor n bloc sau daca este mai profitabil ca bunurile sa fie vndute separat, lichidatorul va vinde bunurile n mod individual9 !n cazul n care se propune vnzarea n bloc prin ne'ociere directa, lichidatorul va putea propune, n baza ofertelor primite, nceperea

#;,

ne'ocierii cu unul sau mai multi cumparatori identificati, cu precizarea conditiilor de plata si a pretului minim de pornire a ne'ocierii, care nu poate fi inferior pretului de evaluare. 3ichidatorul va convoca adunarea 'enerala a creditorilor n termen de ma/imum 4- de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, nstiintndu i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul9 5mobilele vor putea fi vndute direct, n urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea 'enerala a creditorilor. "ropunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din re'istrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este 'revat si sa indice pasul de supraofertare si data pna la care, n caz de aprobare a vnzarii, sunt acceptate supraoferte. 3ichidatorul va convoca adunarea 'enerala a creditorilor, n termen de ma/imum 4- de zile de la data propunerii, notificnd propunerea administratorului special, creditorilor cu 'arantii reale as upra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunnd votului adunarii 'enerale a creditorilor propunerea de vnzare. 8lterior aprobarii de catre adunarea 'enerala a creditorilor, vnzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa *- de zile de la data ultimei publica ri facute de lichidator n ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare. ?alorile mobiliare vor fi vndute n conformitate cu re'lementarile privind pietele de capital si valorile mobiliare9 Activele pot fi vndute prin licitatie publica. !n acest caz, procesul verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate. Cnd le'ea impune pentru transferul dreptului de proprietate forma autentica , contractele vor fi perfectate de notarul public pe baza procesului verbal de licitatie. 3ichidatorul poate an'aja un e/pert contabil pentru a l ajuta la stabilirea preturilor bunurilor debitorului. Dunurile vor fi evaluate att individual, ct si n ansamblu n bloc. Contractele de vnzare cumparare vor fi ncheiate de catre lichidator. Sumele realizate din vnzari vor fi depuse n contul deschis la o unitate a unei banci, recipisele fiind predate judecatorului sindic ?eniturile obtinute din administrarea cla dirilor sau a altor bunuri ale averii debitorului vor fi depuse n contul averii acestuia si vor fi mpartite creditorilor n acelati timp cu pretul obtinut din vnzarea acelor bunuri. Fondurile obtinute din vnzarea bunurilor debitorului se distribuie catre creditori. 3a fiecare * luni, calculate de la data nceperii lichida rii, lichidatorul va prezenta judecatorului sindic un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din ncasarea de creante si un plan de distribuire ntre creditori. "otrivit art. #4# alin. # indice 4, alin. introdus prin )rdonanta de 8r'enta a Auvernului nr. #@*>4--%, ,,planul de distribuire ntre creditori cuprinde n mod obli'atoriu urmatoarele date referitoare la fiecare creditor pentru care se face distribuirea6 a1 ajustarile aduse tabelului definitiv de creante9 b1 sumele distribuite deja9 c1 sumele ramase dupa ajustarea tabelului definitiv si distribuirile efectuate deja9

#;;

d1 sumele ce fac obiectul distribuirii9 e1 sume ramase de plata dupa efectuarea distribuiriiPP. Fondurile obtinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, 'revate, n favoarea creditorului, die ipoteci, 'ajuri sau alte 'arantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite n urmatoarea ordine6 #. ta/e, timbre si orice alte cheltuieli aferente vnzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor an'ajate n conditiile art. #-, art. #$ alin. 041, art. 4* si 4+ din le'ea insolventei9 4. creantele creditorilor 'arantati, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile. !n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n ntre'ime a respectivelor creante 'arantate, creditorii vor avea, pentru diferenta , creante chiro'rafare care vor veni n concurs cu cele cuprinse n cate'oria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. #4*, si vor fi supuse dispozitiilor art. +#. .aca dupa plata sumelor prevazute rezulta o diferenta n plus, aceasta va fi depusa, prin 'rija lichidatorului, n contul averii debitorului. 8n creditor cu creanta 'arantata este ndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta naintea vnzarii bunului supus 'arantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi ndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vnzarea bunului supus 'arantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a mpiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult dect ar fi primit daca bunul supus 'arantiei sale ar fi fost vndut anterior distribuirii. *. creantele reprezentnd creditele, cu dobnzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultnd din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii9 +. creantele bu'etare9 ,. creantele reprezentnd sumele datorate de catre debitor unor terti, n baza unor obli'atii de ntretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asi'urarii mijloacelor de e/istenta9 ;. creantele reprezentnd sumele stabilite de judecatorul sindic pentru ntretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica9 @. creantele reprezentnd credite bancare, cu cheltuielile si dobnzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, presta ri de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii9 %. alte creante chiro'rafare9 $. creantele subordonate, n urma toarea ordine de preferinta6 a1 creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinnd cel putin #-O din capitalul social, respectiv din drepturile de vot n adunarea 'enerala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al 'rupului de interes economic9 b1 creantele izvornd din acte cu titlu 'ratuit. Cazurile de nchidere a procedurii insolventei6

#;@

se constata ca nu e/ista bunuri n averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunza toare9 se constata ca procedura de reor'anizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan si a atins scopul si au fost ndeplinite toate obli'atiile de plata asumate n planul confirmat9 se constata incheierea procedurii de faliment atunci cnd judecatorul sindic a aprobat raportul final,cnd toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cnd fondurile nereclamate au fost depuse la banca9 daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, chiar nainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate n ntre'ime9 daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, dupa lichidarea completa a activului9 daca judecatorul sindic constata , la e/pirarea termenului pentru nre'istrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s a depus nici o cerere. Raspunderea membrilor organelor de conducere 3a cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns n stare de insolventa, sa fie suportata de membrii or'anelor de suprave'here din cadrul societatii sau de conducere precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolv enta a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte6 a1 au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice n folosul propriu sau n cel al unei alte persoane9 b1 au facut acte de comert n interes personal, sub acoperirea persoanei juridice9 c1 au dispus, n interes personal, continuarea unei activitati care ducea, n mod vadit, persoana juridica la ncetarea de plati9 d1 au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea n conformitate cu le'ea9 e1 au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridic e ori au marit n mod fictiv pasivul acesteia9 f1 au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridic e fonduri, n scopul ntrzierii ncetarii de plati9 '1 n luna precedenta nceta rii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, n dauna celorlalti creditori. Aplicarea dispozitiilor de mai sus referitoare la ra spunderea membrilor or'anelor de conducere nu nlatura aplicarea le'ii penale pentru faptele care constituie infractiuni. Comitetul creditorilor sau creditorul care detine mai mult de juma tate din valoarea tuturor creantelor poate cere judecatorului sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea pentru atra'erea raspunderii daca administratorul #;%

judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, n raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea n ra spundere si raspunderea membrilor or'anelor de conducere ameninta sa se prescrie. !n caz de pluralitate, raspunderea membrilor or'anelor de conducere este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp n care si au e/ercitat mandatul ori n care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. "ersoanele n cauza se pot apara de solidaritate daca, n or'anele cole'iale de conducere ale persoanei juridice, s au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. Actiunea n raspundere se prescrie n termen de * ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa , dar nu mai devreme de 4 ani de la data hotarrii de deschidere a procedurii. )data cu cererea de raspundere, administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judeca torului sindic sa instituie masuri asi'uratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite

#;$