MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

COLEGIUL ECONOMIC “ HERMES “

BUCURESTI

PROIECT DE SPECIALITATE
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
COMPETENTE PROFESIONALE NIVEL IV

TEMA : STUDIUL ACTIVITATII ECONOMICE

LA FIRMA S.C. CLOTH TRADE .S.R.L.

Filiera : Tehnologica
Profilul : Servicii
Specializarea : Tehnician in activitati economice

ELEV:NEACSU FLORIN ROBERT

PROF.INDRUMATOR: LESARU MIHAELA

- 2018 -
 CUPRINS
Argument

Capitolul I – ORGANIZAREA FIRMEI S.C CLOTH TRADE

S.R.L.
Capitolul II – NOTIUNI TEORETICE DESPRE PRODUSELE
FIRMEI S.C. CLOTH TRADE S.R.L
Capitolul III –PROTECTIA CONSUMATORULUI LA S.C.
CLOTH TRADE S.R.L

Concluzie
Bibliografie
 ARGUMENT

In industria de confectii locul creatorului si al proiectantului de tipare se afla

la inceputul procesului tehnologic de fabrictie si au rolul de a realizea produse
vestimentare cu efect estetic si functional cerute de consumatori.
Imbracamintea ocupa in randul celorlante bunuri de consum un loc special
deoarece ea reflecta cel mai bine evolutia materiala si spirituala a societatii.
Calitatea produsului de imbracaminte este factorul hotarator in dorinta
cumparatorilor, un mijloc de concurenta si un indicator al activitatii
producatorului de confectii.

Etapa de elaborare a documentatiei tehnice consuma circa 30%

din durata de fabricatie a unui produs. Lucrarea prin continut si mod de
structurare ofera solutii teoretice si practice privind elaborarea si constructia
tiparelor modelelor de imbracaminte.

Lucrarea este structurata in doua parti in care se trateaza doua

teme diferite. In prima parte sunt evidentiate principalele etape ale procesului
de creatie si proiectare pentru un produs cu sprijin pe umeri- camasa barbati.
In partea a doua a lucrarii sunt reprezentate sumar, informative
particularitatile de rezolvare constructiva unor elemente de produs de ex:
buzunare aplicate.

In conceperea modelului am tinut cont de urmatoarele criterii de

eficienta:

 Marimea consumului de material stiind ca 80% din costul produsului il

reprezinta costul materiei prime;
 Complexitatea modelului este de valoare medie pentru a putea fi usor
de realizat si cu timp scazut pe faza de confectionare;
 Estetica produsului nu trebuie sa sufere in detrimental primelor 2 criterii,
modelul fiind simplu din motivele achizitionarii produsului.

Dimensioanarea produsului s-a facut tinandu-se cont de standardele

tehnice actuale precum si de tendintele modei. Am considerat ca este necesar
sa aprofundez capitolele referitoare la creatia modelului etapa de constructie
clasica si alegerea materialelor. Lucrarea este o sinteza in care s-a urmarit in
egala masura estetica lucrarii, valorificarea informatiei, acoperirea
continutului, contributia proprie si originalitatea lucrarii.
 Capitolul I. ORGANIZAEA FIRMEI S.C. CLOTH TRADE.S.R.L

Firma SC CLOTH TRADE SRL s-a infiintat la 03 iunie 2016 , cu respectarea si

realizarea unor operatiuni , cum sunt :

• Intocmirea formalitatilor necesare infiintarii :

ACT CONSTITUTIV SC CLOTH TRADE SRL

• Firma are ca asociati :

Neacsu Florin Robert nascut la 25.01.2000 cu domiciliul in Com.Vidra,Ilfov, str Garii ,

nr 81, cetatean roman
Constantin Petruta nascuta la 03.06.1999 , cu domiciliul in Bucuresti sector 3, str
Ramnicu Valcea , nr 18 , bl 33, sc B, ap 92, cetatean roman

• Denumirea. Forma juridica. Obiect de activitate. Sediul. Durata. Emblema

• Denumirea societatii :

Societatea se numeste SC CLOTH TRADE SRL . S-a verificat anterioritatea si s-a

rezervat numele cu dovada nr.3689/03.06.20016.

• Forma juridica a societatii

a). Societatea comerciala este persoana juridica romana, avand forma juridica de
societate in nume colectiv si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane,
ale prezentului act constitutiv.
b). In cadrul activitatii sale societatea este titulara de drepturi si obligatii si poate sa
dobandeasca drepturi de proprietate si alte drepturi.
c). Ca persoana juridica, sub denumirea sa societatea poate fi reclamanta sau parata.
Ea va fi reprezentata in asemenea cazuri de persoane specializate in domeniu.
d)Societatea raspunde cu intregul patrimoniu, asociatii au incredere unii in altii, oferind
garantie tertilor.

 Obiectul de activitate al societatii

Activitatea principala a societatii consta in fabricarea fibrelor si firelor sintetice si

artificiale,cod 2470, conform COD CAEN.

• Sediul societatii

Sediul social al firmei este in Bucuresti, Bulevardul Gh.Sincai 9, 0403123. El va putea fi

schimbat in orice alt loc din Romania in baza hotararii AGA.

• Durata societatii

Durata de functionare a societatii este nelimitata si incepe din momentul inmatricularii in

Registrul Comertului.

• Emblema societatii

Aceasta va arata in felul urmator :

 • CAPITALUL SOCIAL. PARTI SOCIALE. CESIUNEA LOR.

• Capitalul social

Capitalul social al societatii este 10.000 lei, impartit in 200 de parti sociale a cate 50 lei
fiecare, subscris de catre asociati astfel :
• 100 parti sociale de Petruta Constantin ;

• 100 parti sociale de Neacsu Florin Robert

• Capitalul se considera constituit in momentul varsarii integrale a partilor sociale in

termen de 30 de zile de la semnarea prezentului contract.

• Partile sociale si cesiunea lor

Capitalul social se imparte in 200 de parti sociale a 50lei fiecare. Drepturile si obligatiile
legate de partea sociala nu pot fi trecute in proprietatea altor persoane straine. Obligatiile
sociale sunt garantate de toti asociatii, cu intregul lor patrimoniu. In cazul interdictiei,
insolvabilitatii sau mortii unuia dintre asociati, societatea va fi dizolvata. In cazul
falimentului, societatea si asociatii acesteia vor fi declarati faliti. Asociatii participa la
repartizarea profitului sau la acoperirea pierderilor ce ar putea fi create din activitatea
societatii proportional cu partea pe care o detin din capitalul social.

• CONDUCEREA, ORGANIZAREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

• Conducerea si organizarea societatii

Asociatii au drepturile si obligatiile ce revin AGA.

 • Administrarea societatii

Societatea este administrata de Constantin Petruta. Administratorul nu poate primi fara

autorizarea AGA mandatul de administrator in alte societati comerciale concurente sau
care desfasoara acelasi tip de activitate.
Administratorul va tine registrul asociatilor.

• CONTROLUL SI ACTIVITATEA SOCIETATII

• Controlul societatii

Gestiunea societatii este controlata de catre asociati si de catre cenzorul autorizat de la

Ministerul de Finante. Pentru a putea exercita dreptul de control, asociatilor li se va
prezenta la cerere date cu privire la activitatea societatii, situatia patrimoniului, a
beneficiilor si a pierderilor. Cenzorul isi desfasoara activitatea conform legislatiilor in
vigoare.

• Activitatea societatii

Exercitiul economico-financiar incepe pe 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al

fiecarui an. Primul exercitiu incepe la data constituirii societatii. Societatea va intocmi
anual bilantul si contul de profit si pierdere in lei si va tine evidenta economico-financiara
in lei. Beneficiul societatii se stabileste prin bilant.

• MODIFICAREA FORMEI JURIDICE, DIZOLVARE, LICHIDARE SI LITIGII

• Modificarea formei juridice

Societatea va putea fi transformata in alta forma de societate prin decizia asociatilor.

Noua societate se va constitui cu un capital cel putin egal cu cel al vechii societati si cu
aceiasi asociati. Pentru constituire noua societate va indeplini formalitatile de inregistrare
si publicitate cerute la infiintarea societatilor comerciale.

• Dizolvarea societatii

Societatea comerciala se dizolva prin :

• trecerea timpului stabilit pentru durata societatii ;

• imposibilitatea realizarii obiectului de activitate ;

• declararea nulitatii societatii ;

• hotararea AGA ;

• hotararea Tribunalului, la cererea oricarui asociat din motive obiective ;

• falimentul societatii ;

• alte cauze prevazute de lege sau in actul constitutiv al societatii

Dizolvarea societatii se produce in conditiile prevazute de art.222, 224, 226 si 227 din
L.31/1990.

• Lichidarea societatii

In caz de dizolvare societatea va fi lichidata. Lichidarea societatii se poate realiza si prin

falimentul acesteia. Lichidarea se efectueaza prin intermediul lichidatorilor care,
impreuna cu administratorii, efectueaza un inventar si inchid bilantul acesta, se semneaza
si apoi se insemneaza toate operatiunile lichidarii intr-un registru. Decizia de lichidare
juridica desfiinteaza juridic societatea si repartizeaza creditorilor produsul lichidarii. Dupa
terminarea lichidarii, lichidatorii care isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor
trebuie sa ceara radierea societatii din Registrul Comertului.

• Dispozitii finale

Modificarea prezentului act constitutiv se poate face de catre asociati cu respectarea

legislatiei in vigoare. Prezentul act constitutiv se completeaza cu prevederile L.31/1990,
Codul Comercial si Codul Civil Roman. Prezentul act constitutiv se semneaza de catre
asociatii S.C BOBINCOP S.R.L si se stampileaza cu stampila Uniunii Avocatilor din
Romania si stampila avocatului.
 ORGANIGRAMA FIRMEI S.C. CLOTH TRADE S.R.L.

ANALIZA SWOT A FIRMEI S.C. CLOTH TRADE S.R.L.

Puncte tare Puncte slabe

 poziție bună pe piață  posibilitatile de control a unităților din

teritoriu este limitată
 reputație remarcabilă
 termenul de rotație a mărfii este scurt
 portofoliu puternic de produse
 lipsa unui site complex din punct de
vedere al informațiilor relevante pentru
clienți indiferent de natura lor
  activitatea de vânzare se desfășoară atât  magazine proprii de dimensiuni reduse
în magazinele proprii, precum și prin
intermediul altor agenți economici
 produse de calitate
 relația cu clienții este foarte bine
dezvoltată
 personal bine pregătit

Oportunități Amenințări

 extinderea pe piețele internaționale  modificări în preferințele

 participarea la târguri și expoziții de
profil
 creșterea cererii pentru produse de post
 participarea angajaților în programul de
educare și dezvoltare "Work and
Travel"
consumatorilor
 scăderea puterii de cumpărare a
populației
 actuală criză economică cu toate
implicațiile ei
 creșterea continuă a concurenței
 riscurile operaționale ale proiectelor de
dezvoltare ale firmei
 Capitolul II. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND PRODUSELE
FIRMEI S.C. CLOTH TRADE S.R.L.

In productia de marfurl textile ponderea cea mai importanta o detin tesaturile, ele
constituind materia primå principala pentru confectii și totodata principales mijloc de
decorare a interioarelor locuintelor.
Tesaturile sint produse textile obtinute prin incrucişaten perpendienlara intr-o anumită
ordine a doua sisteme de fire : unul de urzeala, care da lungimear tesaturii, şi unul de
batatura, care da latimea el.
Varietatea mare a testurilor permite clasiffenrea lor dupii mai multe criteria si anume:
- după natura materiei prime : tesatur din bumbac și tip bumbac, tesaturi matase si tip de
in-cinepă şi tip in-cinepă, tesituri din lind şi tip lina, tesituri din mātases;
-dupa latime : fesături normale. late si inguste ;
- după structura : simple si compuse :
- după domeniul de folosință : tesaturi pentru imbracaminte, pentru tenerie. Jesituri
tehnice etc.:
- dupli clase de calitate : fesături de calitatea ,,Lux", ,,Extra", Superioara" de „Masā"

INFLUENTA PROCESULUI TEHNOLOGIC

ASUPRA CALITATI TESATURILOR
LA S.C. CLOTH TRADE S.R.L

Procesul tehnolog e de obligere a tesăturilor are trei faze prine pale :

a) Preparatie care cuprinde operatii de pregătire a urzelii si a bataturii :
- preparatia firelor de urzeală consta in bohinare, urzire (Iranspunere paalelă a firelor pe
um sul). incleiere cu un aprel (pentru a primi firele rezistenta, etex me) si năvădire
(Trecerea firelor de urzeala prin cocletii ifelor si prin spata).
- preparata frelor de bataturi constă in eanetare (evuire), dublare, ră ucire.
b) Teserea propriu-sisä care se executa pe diferite tipuri de războaie de tesut, btinindu-
se diferite legaturi (armuri sau contexturi). Inerucişarea firelor de urzeala i de bilturo in
diferite armuri permite obtinerea anumitor caracteristici fiziconecanice, corespunzatoare
destinatiei Tesaturilor.
c) Finisarea Tesaturilor cuprinde un complex de Tratamente lizico-mecanice ich mice in
scopul imbunatatirii calitatii si aspectului comercial, precum si pentru cresterea valorii de
intrebuintare a tesaturilor. Printre cele mai importante operaiuni de finisare, mentionem :
- Albirea aplicala in special Jesuturilor celulozice: consta in decoloraren gentilor naturali
si se realizează mai ales eu compusi ai clorulu
- Mercerizarea se intilneste exclusiv la tesaturile de bumbac si se face numai laca firele
n-am fost mercerizate anterior. In urma acestei operatii tesaturile pri mese in luciu mai m
ăsos, o afinitate mai mare fata de colorant, o rezistenta mai mare tractiune.
- Vopsirea se poate executa la fire (inainte de a intra in procesul tehnologic de lesere)
sau in fesatura. In scopul vopsirii se folosese coloranti cu afinitate fata de tipul de fibra
folosit, intrucil in caz contrar la spalarea festarilor va iesi coloantul, iar tesatura va rămine
palată.
- Imprimarea se poate face cu o culoare sau cu mai multe culori. Ea va trebui eal zată,
de asemenea, cu coloranti specifici tipului de fibră folosit la jesături. Daca se folosesc mai
multe culori in vederea obtinerii anumitor desene de imprimare, va trebui să se facă o
suprapunere perfectă a colorantilor in vederea obtierii modelelor dorite. In caz contrar, pe
lingă faptul ca nu se vor realiza nuantele orespunzatoare, Tesatura va putea prezenta şi
deplasarea modelului.
- Pluarea se aplică numai fesăturilor de lină și consta in incileirea fibrelor orin frecare și
presare, sub actiunea concomitentă a umiditatii si calduril.
- Fixarea dimensională este necesară in finisarea fesăturilor sintetice, deoaece in
procesul de tesere, in special, firele de urzeală suferă tensiuni mai mari, Aceasta
operatiune se execută prin incalzire la o anumită temperaturi,urmată de heire brusca.
Alte procedee de finisare, sint: apretarea gofrarea (care confera jesăturilor an speel
errponat)calandrarea (calearea), scamosarea. nesifonabilizarea, sanforizarea (tralare
mecanica de seurtare forfată), hidrolubizarea, ignifugarea, etc.
 ARMURILE (LEGATURILE) TESATURILOR SI INFLUENTA LOR ASUPRA
PROPRIETĂŢILOR ŞI DOMENIILOR DE UTILIZARE ALE TESATURILOR LA S.C.
CLOTH TRADE S.R.L

Tesaturile se deosebesc intre ele datorită mai multor factori : natura firelor, finetea firelor,
structura firelor, dar mai ales după modul cum se incrucişează firele de urzeala cu cele
de bătătură, respectiv după model. Modul in care se face această incrucisare se numeste
legatura, armură sau contextura si se reprezintă grafic pe hirtie milimetrică prin anumite
desene. Partea armuri după care legarea firelor se repetă atit in directia urzelii cit si in
direcția bătăturii, se numeşte raport de legatura. Acesta se exprimat printr-un raport in
care la numărător se notează numărul firelor de urzeală, iar la numitor, numărul firelor de
bălătură.
Legăturile fesăturilor se pot grupa in : legături fundamentale, legaturi derivate din cele
fundamentale, legături comhinate, legături jacard şi legături compuse.
a) Legalurile fundamentale, cuprind:
- legatura pinză este cea mai simplă, numit popular legatura in douh ite" (fig. 9 a). Ea se
formează prin trecerea unui fir de urzenlă peste unul de batatura. deci raportul de legatura
este 272. Tesatura cu legitura plaza are aspect neted. fata si dosul la fel. o bună
rezistență la rupere, purtind diferite denumiri comerciale in functie de materia primă
folosita muselin, tafta", fresco"pinza albită şi nealbită, şifon, indian, batist, ete. :
- legatura seri (diagonal) se caracterizeazi prin intretierea firelor de urzenia el cele de
bătătură in diagonala (fig. 9
b). Tesaturile sint mai moi, mai suple. cu puncte de legăturli mai rare (raportul de legatura
este de 3/3), rezistente la frecare. Destinatia acestor fesături este foarte diversi: pentru
lenjerie, pentru rochii, cnpoate, furnituri de eroitorie (seri)decoratii interioare :
-- legatura atlaz la care, după patru fire de urzeală pe fata fesăturil, urmează un fir de
bătătură pentru legatură. Aspectul acestei fesaturi este foarte neted. lucios. Dacă pe fata
feiturii se intllnesc patru fire de bätötur incruelsate apoi en unul de urzeala, legatura se
numeste satin. Acesta nu este atit de rezistent si are tendinta de deplasare a firelor (fig.
9. c şi 9 d).
b) Legaturile deri pale cele mai uzuale sint din legitura pinza :
- legitura rips, ce poate fi de urzeală sau de bataturk (fig. 9 e). Testurile cu legatura rips
au diferite domenii de utilizare in functie de materia prima din care au fost realizate :
pentru imbracaminte femei, pentru pangliei, stofe de mobila, articole decorative, ete. :
- legatura (fig. 9. D se foloseste la obtinerea fesăturilor pentru lenjerie, articole de vară
ete.
e) Legaturile combinate se oblin din combinarea legăturilor fundamentale cu cele
derivate, formind electe de carouri, dungi ele. d) Legaturile jacard se realizează pe maşini
prevazute cu un dis
Leadlarile jacard se realizează pe masini prevăzute cu un dispozitiv special care conferă
tesaturilor un aspect deosebit, efecte de lumină şi culoare, motive speciale ca : flori,
cercuri, etc.
Se intrebuintează pentru lenjerie de pat (damase), pentru Imbracaminte femei cravate
bărbătești, fețe de plapumi, stofe de mobilă, fete de masă, covoare, carpete, perdele,
draperii ete.
e) Legături compuse se obtin folosindu-se o urzeală și mai multe bătături (tesături
s'miduble) sau mai multe urzeli şi bătături (tesături duble). Aceste Jegături conferă
tesaturilor capacitate de izolare termică
mare, fapt pentru care se intrebuințează
in special pentru stofe de paltoane, pături,
pleduri etc.
 CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE TESATURILOR LA S.C. CLOTH TRADE
S.R.L

Pentru a corespunde destinatiei, tesăturile trebuie si indeplineasch mai multe

caracteristici esentiale care sint influentate direct de compozitia fibroasă, de modul de
prelucrare şi de finisare.
Principalele caracteristici de calitate ale fesăturilor se pot grupa astfel : a) Caracteristici
fizico-mecanice
- Grosimea tesăturii care este influentată de finelea firelor, de armura si de modul de
finisare a fesaturii. La rindul ei, grosimea influentează proprietaten de drapare,
proprietatile termoizolante etc. Grosimea se determini en ajutorul micrometrului textil.
Cele mai subtiri festuri se obtin din matase naturală si din "Lire obtinute pe cale chimica.
- Desimea este o caracteristica de bază a calitatii si structurii tesaturilor. influentind masa,
tuseul, capacitatea de Mulare, rezistenta si alungirea la rupere permeabilitatea fesăturilor
etc. Desimea este dată de numărul firelor de urzenia zi de batatura pe o lungim: de 10
ein. Ea este influentats de finetea firelor, de atmura fesilturii, de finisare.
- Latimea este o caracteristică ce se are in vedere la calcularea consumului de Jesătură
necesar confectiilor.
- Rezistenta la rupere si alungirea in rupere sint caracteristici deosebit de importante,
influențate de materia prima, de armura si desi mea tesaturii, de linisore. La tindul lor,
aceste proprietati influentează durata de purtare a tesaturilor si uneori destinalia lor.
- Uzura si rezistenta la frecare se refera in proprietaten tesaturi de a-si pastra structura si
aspectul in timpul unei folosiri mai indelungate. Această caracteristic este influentata de
natura materiei prime, de lumină, de agentif de spălare, de actiunile mecanice la care
este suposa tesatura ete.
b) Caracteristici tehnologice
Aspectul, determinat in cea mai mare masuri de structura firelor Intrebuintate, de armara
si finisarea tesaturil. In functie de aspect Tesatur le pot fi : netede, se mosate, piuate,
plusate, albite, vopsite, imprimate, In carouri etc. Aceasta carac teristica trebuie avuta in
vedere la stabilirea modelului si la croire.
- Deaparea este insusirea tesaturilor de a forma cute sau pliuri. Materialele suple si subtiri
se drapeazh usor si formeaza cute miel, pe cind cele groase suplete se drapează mai
greu.
- Contractia este o proprietate plastica a lesaturilor şi duce la modificarea dimensiunilor
si a formei imbracamintei. Contractia poate fi liberă (cind se produce in momentul
inmuierii in apă sau a spălării) si dirijată (cind Jesitura se contraclă sub actiunea umezelii
şi a temperaturii). Tesaturile din bumbac, in, lina, celofibra se contractă la spalare mai
mult decit tesaturile din polimeri sintetici.
- Rezistenta la deplasarea firelor, inlluenteaza proprietatile de coasere si durabilitate la
purtare a imbrăcămintei din tesaturi. Această caracteristica depinde de natura, structura
si fine ea firelor, de felul legaturii, de finisarea si desi mea Jesaturii.
c) Proprietali igienice ale teshturilor. Acestea au o deosebită importantă mai ales pentru
materialele intrebuintate ca articole de imbracaminte.
- Higroscopicitatea tesăturilor depinde de natura si de structura firelor, de finisarea
tesaturilor şi de conditiile mediului exterior. Tesaturile de bumbac si de in absorb si
cedează repede umezeala, fapt pentru care sint foarte mult folosite la confectionarea
lenjeriei.
- Conductibilitatea termică este o proprietate foarte importantă la confeeJionarea
imbracamintei de vară sau de iarnă. Ea depinde de natura si structura firelor, de armura,
finisarea si grosimea tesaturii. Testurile de lina sint ma l duronse decit cele de bumbac.
Daca ele se finiseaza prin seamosare sau pure. isi imbunatatese şi mai inult proprietatile
termoizolante.
- Permeabilitatea la aer a featurilor asigură circulatia vaporilor si a caldurii degajate de
corpul omenesc. Această proprietate depinde in special de porozitatea Tesaturii.
Comportarea Tesaturilor la impurilicarea constituie o caracteristic negativă din punct de
vedere igienic. Tesaturile rare poronse retin mai usor praful ori alle impuritāti. Tesaturile
acoperite cu aprel nu permit nsor pătrunderea prasului. In general, lesturile care se
impurifica usor se si curata usor (de exemplu. Testu rile din PNA).

DEFECTELE TESATURILOR LA S.C. CLOTH TRADE S.R.L

In urma procesului tehnologie de obtinere a les tarilor pot apare unele delerle care au ca
urmare degradarea aspectului si reducerea valorii caracteristicilor lor de calitate.
Defectele pot proveni de la materia primă (fire) sau din procesul tehnoloties Conform
standardelor in vigoare, defectele fesaturilor se clasifica in defecte im prästiale si defecte
locale.
a) Defecte impresiale : impuriladi, nopeuri (hernoloace mici de frel straLuni usoare,
schmosare, diferente de nunta la tesaturile vopsite si imprimate urine de ace pe fondul
sau la marginea Tesăturii, deplasarea neuniforma a raportului de culoare, diferentă de
Nr.crt. Denumirea defectului Caracterizare si cauzele aparitiei

1. Nopeuri Se prezintă ca mici aglomerări

de fibre scurte şi se datorează
conţinutului mare de bumbac
mort şi impurităţi, precum şi a
curăţirii incomplete la cardare

2. Blende de fire Benzi de culoare, nuanţă sau

calitate diferită în ţesătură.

3. Cuiburi Ruperea firelor de urzeală şi

agăţarea lor de cele vecine.

4. Defecte de culoare în Nerespectarea ordinii de aşezare

a firelor de urzeală din raportul
urzeală de culoare al desenului în
operaţiile de urzire.

5. Fire lipsă în urzeală Ruperea firului în timpul ţeserii

şi reînnodarea lui. Afectează
sau în bătătură mult rezistenţa ţesăturii.

6. Margini defecte Se prezintă ca urmare a

năvădirii necorespunzătoare a
marginii ţesăturii.

7. Liziera defecta Este specific ţesăturilor obţinute

pe maşina de ţesut STB şi constă
în neasigurarea dimensiunii
lizierii de 17 mm, ca urmare a
capetelor firelor tăiate ce apar
deasupra ţesăturii.

8. Pete nelavabile din finisaj Pete de rugină, de vopsea şi de

manipulare.

9. Pete de calandru Datorită impurităţilor prinse pe

valţuri.

10. Dungi de albire Ţesătura intră cutată în

instalaţia de albit, este prea
tensionată şi se contractă în
timpul uscării.
11. Dungi de la vopsire Aspect determinat de
nerespectarea procesului de
vopsire (afinitate şi viteză mare
de epuizare a coloranţilor de
cadă, cutarea ţesăturilor vopsite
la uscare pe cilindru, ţesături cu
fire de torsiuni diferite).

12. Vopsire neuniforma Aspect neuniform al culorii,

determinat de folosirea apei
dure, tensionări diferite,
acidulare necorespunzătoare,
stoarcerii şi uscării neuniforme,
precum şi a termofixării
neuniforme.

13. Imprimare neuniforma Aspect neuniform al imprimării,

cauzat de diferenţa de presiune
la capetele cilindrului de
imprimat, urme de scame şi fire
în sistemul de imprimare,
montarea greşită a culorilor,
valţuri de imprimare şlefuiţi
necorespunzător şi de lipsa de
atenţie la strecurarea pastei de
imprimare.

14. Margini oxidate Defect datorat nerespectării

parametrilor de lucru ca:

temperatură, raport de flotă şi

concentraţii.

15. Biezarea Neperpendicularitatea firelor de

bătătură cu cele de urzeală,
determinată de prinderea
incorectă în rama de egalizat,
coaserea greşită a capetelor
ţesăturii şi nerespectarea
proceselor tehnologice de
finisare.

16. Raport de imprimare deplasat Pasta de imprimare nu umple

complet locul rezervat şi se
remarcă suprapunere de culori,
 aceasta din cauza dereglării Luseu sau de
raportului între valţurile de aspect, efect de
imprimat. moar (la tesaturile
de tin matase).
16. Raport de imprimare deplasat Pasta de imprimare nu umple Defectele
complet locul rezervat şi se imprastiate nu se
remarcă suprapunere de culori, marchează.
aceasta din cauza dereglării
raportului între valţurile de b)Defectele
imprimat. locale. După
mărime, acestea
17. Margini neimprimate Margini slab imprimate ca se clasifica in
urmare a nerespectării doua tipuri : I şi Il.
procesului tehnologic de
imprimare Defectele de tipul
I, au marimen sub
18. Sangerari de colorat Cedarea colorantului, ca urmare limită si nu
a folosirii unor coloranţi care nu afecteaza prea
rezistă la tratamente ulterioare. mult aspectul
comercial al
19. Lipsa fluor Porţiuni unde nu se observă tesăturii si nici
fluorul, ca urmare a nelegării
valoarea ei de
firului în canal.
intrebuintare.
20. Scamosare neuniforma Stratul pufos este neuniform, ca Freeventa lor este
urmare a tensionării insa limitată la un
anumit număr de
neuniforme a ţesăturii la metri in functie de
scămoşare. tipul de Jesatura.
In cazul in care
21. Flotari de fire Firele de urzeală leagă peste un sint mai dese se
număr mare de fire de bătătură consideră
ca urmare a funcţionării defectele locale
incorecte a iţelor.
de tipul 2.
22. Fie uleiate Fire impure datorită însemnării Defectele locale
cu cretă uleioasă sau a de tipul II pot fi :
murdăririi în timpul prelucrării lipsa unui fir
şi depozitării. Influenţează mult dinurzeala, fire
calitatea ţesăturilor albite şi a duble in urzeala,
celor de mătase şi tip mătase. noduri, blende
(rarituri, desi me
zeală, noduri, cireei, fire ingresate, cuiburi. prea mare) pe toata latimea Tesaturii, fire
tensionate neuniform, pele, Ingustarea Istimil pe por juni. dungi de la imprimare, cute de
la calcare, inargine rupta, scamosarea neuniforma, defecte de legatura.
Defectele de tipul Il se marcheaza marginea tesaturii cu ată de culoare contrastanta
culorii esaturilDefectele aflate aproximativ pe aceeasi treaptă perpendicular pe lungimea
tesuturi se marchează o singură dată. Numarul max m de defecte admis, este dat de
standardele in vigoare si difera in functie de grupa de fesătură, conform prevederilor de
sortare din standardele de stat.
Unele defecte ale tesaturilor se pot corecta prin operafiile de finisare din cadrul procesului
tehnologie, sau in urma controlului final de calitate prin repansare (inlaturaren defectelor
reparabile),

CARACTERIZAREA SORTIMENTULUI COMERCIAL DE TESATURI LA S.C. CLOTH

TRADE S.R.L

Datorită faptului că in comert Jesaturile se grupeaza in special după destimatie, ele se

vor caracteriza dupa acest criteriu, indicindu-se şi aspecte legate de cu in pozitia fibroasă
şi de finisare.
a) Tesaturi din bumbac si lip bumbac
După compoz tia fibroasa se impart in tesaturi din bumbac 1000 din bumbac in amestec
cu celofibra, din bumbac in amestec cu fibre poliesterice sau alte fibre sintetice, din
celofibră 100% ete. Cele mai uzuale a mestecuri de fibre din bumbac si lip bumbac sint
cunoscute sub denumirea de ..lerocel (poliesteri si celor fibra) si Lercoturi" (33% bumbar
şi 67% poliester).
Dupa destinatie tesaturile din bumbac si tip bumbac se clasifică astfel:
- Tesaturi pentru lenjerie de corp si de pal. Se obtin din fire fine şi medii, an legitura pinxa.
mai rar legatura jnenrd sau alte legaturi. Finisarea se face prin albire Sau vopsire in culori
pastelate resistente la spalat. Imprimarea se foloseste mai putin, de exemplu, la terocel.
Se produc in lajimi foarte variate intre 70 si 240 cm in functie de destinatia lor pentru
cearceaf de pat, de plapuma, fete de perni, etc.) Dintre cele mai uzuale tesaturi din
aceasta grupa amintim sifon, oinndinn, damasc, terocel, pinză albită (legătură jacard).
- Pinza alb ta. Sa obtine din Gre de bumbac. din bumbac in amestec cu celofibră sau din
celofibră in amestec cu poliester, Ace legatura pinah, se miseaza prin albire, termofixare,
apretare, calandrare.
- Sifon. Se produse din fire de bumbac si tip bumbac, are legaturn pinzi. se finiscaza prin
albire, apretare,
- Olandin. Se fabrici din bumbac sau din bumbac in amestec cu celofibra Are legatura
pinza, se finisează prin albire sau vopsire in culori pastel roz, bleu, galbeavernil).
- Damase. Eite o tesatură din bumbac sau din bumbac in amestec cu lire chimice. In
contextură are inodele mari, variate (flori, peisaje, cercuri) rezultate din tiupul de legatura
folosit la obtinere acard). Se finiscazh prin albire, meret tizare, vopsire. Damaseul se
intrebuinteaxi si pentru fete de masa.
- Gradel. Se obtine d n amestec de fire din bumbac si tip bumbac, are armoura diagonal
sau combinata. S: finiseazh prin albire, mercerizare, vopsire, imprimare. Se
intrebuingează pentru lenjerie de corp.
Terocel. Tesătura fabricata din amestec de poliester si celofibra, legitura pinxil, finisată
prin albire, vopsire sau imprimare. Se Intrebuinteaza la confectio naren lenjeriel de pat,
dar se comercializeaza si pentru rochii de var, luste.
Lucrătorul comercial va trebui sa stie să ofere metrajul şi lilimua corespun zitoare
dorintelor cumparatorului, astfel incit să nu se poards mult material lt erore.
- Tesaturi pentru camasi, bluse, pijamale. Se oblin din compozit fibroase foarte vatiite, in
armuri diverse. Se finisează prin albire, mercerizare, vopsire. imprimare. sanfon zare. In
această grupă se includ esiturile intrebuintale atit pentru rochiilede vară eft şi pentru cele
de iarna, in functie de tipul de fir folosit de grosimea lui. de modul de finisare aplicat. Din
această grupă fac parte : lereotul, finetul, poplin pentru pijamale, terocelul, ete, sub
diferite denumiri comerciale.
Tercotul. Se obtine din fire de bumbac si tip bumbac, are contextura pinză diagonal sau
derivată, se sinisează prin albire, mereerizare, vopsire, imprimare.
In functie de compozitia fibroasă de finisarea firului si de modul de finisare poartă diferite
denumiri comerciale. Se intrebuintea şi pentru fuste, bluze, cămăşi.
- Pinetul. Este o tesăturii din bumbac sau din bumbac in amestec en fire chimice, armura
pinzil sayu combinată, scamosat pe una sau pe ambele fete pentru a primi un fuseu mai
moale pentru a fi mai calduros. Se intrebuintenza in special pentru cămăşi de noapte,
pijamale, lenjerie pentru articole de nou născuti.
- Terocelul. Se obtine din amestec de PES şi celo. In general cu legatura pinză, dar poate
avea si alte contexturi. Se comercializează sub diferite denumiri: Balota, Tina. Marius.
- Tesaturi pentru muchii. Se produe din compozitii fibroase foarte variate, in armuri
diferite, se finisează prin vopsire sau imprimare, in modele diferite in functie de moda.
Unele Tesături din această grupă sint destinate pentru rochii subtiri de vară, iar altele
pentru rochii de iarnă, in functie de finetea firului şi de modul de finisare, necesitind si alte
operatii in plus (apretare, scămoşare).
Tesaturile pentru rochii de vară poartă diferite denumiri comerciale. Tesaturile pentru
rochii de iarnă menjin Insă unele denumiri uzuale. Astfel ca : barchetul. diftina, catifeana.
- Barchetul. Este o fesătură din bumbac și tip bumbae, legătura diagonal finisată prin
vopsire, imprimare, sconusare pe dos, apretare. Se intrebuinteaza şi pentru chməsi,
bluze, capoate.
- Diftina. Se obfiue tot din fire de bumbac si tip bumbac, se linisează prin vopsire.
imprimare şi se scămoşează pe fata.
Are aceleaşi intrebuintari ca si barchetul.
- Catifeaua (velurub). Se produce din bumbac sau din amestecuri de bumbac. celo. PES,
are aspeet pufos, o urzeala sau o bătătură in plus care il da aspectul pufos. Se realizeaza
cu firele tăiate sau netaiate. Foarte apreciată este eat:leana ratată care prezintă dungi de
diferite grosimi.
- Tesaluri pentru costum: si Imbracaminte exterioard. Se obtine din fire cardate, mai putin
din fire pieptanate. Au legutāră diagonală, pinză si uneori speciale, Sint finisate prin
vopsire in fir sau in bucată, prin impregnare. Din această grupă fac parte : tereotul,
moltonul.
Tercotul. Se obtine din 33% bumbac si 67% PE. Are armură pinxh. rips. diagonal sau
combinată. Se caracterizează si printr-o desime mai mare a firelor decit cea pe care o
are tereotul Intrebuintat pentru rochii. Se comercializeaza sub diferite denumiri.
- Fanteziurile de modă sintesaturi cu desene de legitură variate impuse de cerintele
modei, deci au caracter temporar. Se comercializează ea tercoturi, terocel.. der cu diferite
denumiri.
J'esäluri carese desfac en bucala. Na o compozitie fibroast foarte variată (bumbac in,
linā, fire chimice) destinatii diferite. In general au legătura piază, dar pot avea si contexturi
speciale ca, de exemplu, cele cu o bătătură şi o urzeală in plus pentru a forma bucle
(telurile frotir). Datorită destinatiei lor majoritarea se caracterzează şi printr-o
higroscopicitate soprită, ca de exemplu : prosoape, şervete, balate, fefe de masă, batiste.
Tot in această grupā se includ pledurile, basmalele, balicurile.
- Tesaturi pentru stose de mobilă, des de saltele si decoratiuni.
Se oblin din fire medii si groase, in legatura piază, panama, rips, diagonal sau jacard,
uneori cu efecte de fire. Se sinisează in special prin vopsire, imprimare. aprelare.--
Tesaturile pentru furnituri de croitorie. Se folosesc pentru captusirea imbracanintei
exterioare, pentru interiorul buzunarelor, pentru intarirea pieptilor la costumele barbăteşti,
la taioare.
- Capafasul. Este o tesătură rară din bumbac sau din bumbac in amestec cu fire tip
bumbac, legătura pinză, finisată prin albire, apretare. Se intrebuinjeaza ca intaritură la
pieptii confectiilor groase.
- Moleschinul. Se obtine din fire de bumbac, are greutate mare pe unitatea de suprafata
este rezistent, cu legătura satin pe o parte iar pe cealalta cu legăturn incrucisala. Se
vopseste uni si se foloseste la captusitul buzunarelor sau la confecJionarea unor haine
de lucru.
Tesaturile din bumbac si tip bumbac se produc in mai multe intreprinderi. din Tara noastră
dintre care cele mai cunoscute sint la Giurgiu. Bucuresti, Slatina Arad. Timisoara, Mediaş.
b) Tesaturi din in, cinepa si lip incinepů.
In functie de fine ea firelor intrebuintate la obtinerea lor, aceste Tesaturi se impart in:
- Tesiluri din fire subțiri. După destinatie, acestea se grupează in:
- Tesături pentru lenjerie, care au urzeala din fire de bumbac sau tip bumbac, jar bilatura
din fire de in. Au legătura pinză, iar låtimile asemănătoare (esälurilor din bumbae. Se
finisează prin albire, imprimare, nesifonabilizare, sansorizare:
- Jesaturi pentru imbracaminte. Se obtin din fire de in in amestec cu bumbac sau poliester.
Au legatura pinza, uneori efecte de legătură. Se finisează prin albire. Vopsire, imprimare.
Deoarece inul este o fibra cu bună conductibilitate termică, fesăturile din in se
intrebuintează pentru imbrăcăminte de vara. Din in se produe si tesaturi pentru furnituri
de croitorie, de exemplu Vatir-Jiu (cu 50% in si 500 PE);
- Tesaturi pentru uz casnic. Sint foarte variale prin destinatia lor si cuprind Fesätori pentru
prosoape, servete, ştergare, fete de masă. Au armuri variate si se Finisează prin vopsire
in fir, imprimare, apretare. Se comercializenză la bucata sau in metraj:
-- Tesături pentru tapiterie si decorative.Ait armura pinxh, rips sau jacard. se finiscază
prin vopsire sau imprimare cu desene mari. Sint mult apreciate datorita proprietatilor lor,
aspectului si posibilitatilor de utilizare.
- Tesaturi din fire groase. Această grupă cuprinde tesaturi pentru saci, ambaJaje, prelate,
precum şi unele articole decorative, covoare, carpete din juta.
e Tesaturi din lina si tip lina
- Din punct de vedere al continutului fbros, tesaturile din lină si tip lini pot fi : tesaturi din
lină 100%. Gesäturi din lina in amestec cu fibre chimice (celolana, fibre PES. fibre PNA,
relon). Tesaturi tip lină din fire chimice (tip L) 1000
- După sortul de lină folosila : Lesături din lină pieptanată, din lină cardath şi din fire
combinate ('re pieptanate in urzeala si cardate in bätătură):
- tesaturile din lină pieptanată au suprafata neteda, desenul legiturit vizibil. masa mieh pe
metrul potrat, sareina de rupere mare, capacitatea de a se curata usor, nesifonabilitate,
durabilitate la parlare :
- esaturile din lină cardala, su aspeet päras, desenul legaturii neclar, masa si grosime
mare. Tesaturile piuate nu au armura vizibil, nu o mare capacitate de acumulare a
prafului, o durata de purtare mai mică, sint insa foarte cilduroase.
In prezent se folosesc mult amestecuri de fibre de lin pieptanată sau cardata. cu lire
chimice din polimeri sintetici. Aceste fire chimice conferă tesaturilor caracteristici fizien-
inecanice superioare (rezistenta la tractiune la frecare, nesifonabilitate precum si fosusiri
estetice deosebite.
Dapă destinatie, fesăturile din Tină si lip lioa se impart in:
- Tesaluri pentru rochii. Se obtin din fire subtiri din linh 100% sau in omnestee en
besinletiee (PES. PES celofibra). Armura folositi este in general cen pin25 inodelele
tesaturii fiind date prin combinatii de fire vopsite diferit, uneori fiind imprimate (ensmir).
- Tesaturi pentru costume. Se fabrica din fire din linā pieptanate sau din compozitii
fibroase rezultate din amestec de fire de linà cu lire sintetice. Sint de obicei mai compacte
decit Tesaturile folosite pentru rochii.
- Tesaturi penira paltoane si pardesie bar buli. Sint (esături groase, cu masa specifică
mare (1 000 gr./m"), iar finisarea se face prin vopsire, pluare.
- Tesaturi pentru paltoane si pardesie femei se obtin din fire de diferite categorii de lina
pura sau lina in amestec cu fibre chimice. Se finisează tot prin vopsire in bucată sau in
fir, iar uneori prin phare. Pot prezenta efecte de fire.
Tesaturi lip loden si pastan se obtin din fire de lină cardate, se sinisează prin punre. ceea
ce le va conferi un aspect päros.
Paturile si pledurile sint produse textile groase si calduroase datorita materiilor prime și
procedeelor de finisare folosite. Ca materii prime se intrebuinteaza fire de lină cardata,
deseuri de lină. MRR. fire de vigonie, celofibră. melană, fibre PES. Se inseaza prin
vopsire, så mosare sau luare. Se obtin prin procedee de lesere obisnuila sau prin
procedee tehnologice noi (textile nejesute).
= Copoarele sint produse en grosime mare, desene colorate, care se folosesc in locuinte
in scop decorativ si pentru izolare termică.
In functie de tehnologin folosită la obtinerea lor, covoarele sist Tesute (clasice). nefesute
si tricolate.
După aspectul suprafetei, covoarele pot fi netede, plusate sau buclate.
Covoarele se produce meesnic si inamal, priinele definind ponderea cen inai mare.
Covoarele mecanice netede se produc pe masini de fosut jacard, an mai multe urzel, fire
de ballura si uneori fre pentru plus. Urzeala este din bumbac sana jar batatura poate avea
compozitie variată calire din deseuri, celofibra, relor fiecare avind o finele diferita in functie
de sortimentul care se obtine.
Covoarele menajere plusate se comercializeaza in urmatoarele sortimente met
cunoscute :
- covoare tip .Tournay", Sint en smocuri diate, au firele de urxenia din in şi cinepă diterit
colorale :
- covoarele lip Axminster. Se realizează prin folosirea unui fir de båttura special numit
fenilie, care formează smocuri :
- covoare Durchbinder". Au sinocuri dublu legate, ceea ce le cantera o mnare rezistenta
la sinulgere. Desenul este vizibil si pe dos:
-- covoare Tufting" sint produse eit plusul fixate prin coasere (strapungere). Pe dos nu un
strat de latex pentru stabilitate dimensional. Se folosesc de obiect Ja mochelarea
holurilor.
Conoarele manuale se obtin plusate sau netede. Cele netede se numesc seoorte si se
caracterizează prin modele variate specifice anumitor reg'uni ale tarii, au prin motive
orientale (cele plușate) foarte solicitate in special la export.
Calitatea covoarelor se apreciază după valoarea artistică (culori, modele) si după
caracleristicile fizico-mecanice (desi me, grosime. rezistenta. lungimea pluşului ete.).
Intreprinderile mari producătoare de Jesături din lină și tip linä in tara noastră sint la
Braşov. Bucuresti. Sibiu, Bacau, Ploiești, Cisnădie, Constanta.
d) Tesaturi din matase si lip malase
Aceste tesaturi se deosebesc intre ele prin felul materiei prime, prin contextura si finisare.
Se obtin din matase naturală sau din fire chimice tip mālase.
Din punct de vedere al materiei prime, Tesaturile din matase si tip unhtose se grupează
in:
- Tesäluri din maluse pura care se caracterizează prin aspect frumos. luciu discret, Luşeu
plăcut, flexibilitate mare, masă redusă, desime inare, capacitate de drapare şi mullare,
sifona bilitate redusă, rezistenta la portare, conductibilitate termică mica.La obtinerea
Testlurilor de målase se folosesc diferite tipuri de fire industriale : line simple, sau rosucite
(prej). I re muselin din fire grej eu torsiuni foarte variate. Torsionarea si structura firelor
nfluenjează mult aspectul proprietaile lositurii. Din fire muselin (cu Torsionare moderată)
se obtin feshturi cu taseu si luchu pronuntat, iar din fire erep (cu torsiune foarte mare) se
obtin feshtur eu aspect ereponat şi lucru redus.
-- Tesaturile din fire de viscosa si acelal, sint inferioare celor din mtase naturala. svind
linete mai redusă, luseu mai aspru, capacitate de mulare si drapare redusa. ses fonează,
au rezistenta mai mica. Tesaturile acelat sint superioare celor din viscoza,
- Tesaturile din fire chimice artificiale se obtin după tipul lesturilor din matase naturală,
din fre cu torsiune variata.
- Texturile din fire sintetice lip matase (relon. PES) sint foarte rezistente, nesifonabile,
Transparente, au aspect plācnt.
Dupa destinatie. Jesătur le din matase şi tip mālase se clasif că astfel:
- T'exiluri pentru lenjerie obtinute din matase naturală sau artife als, iar ca Jegšturi: pinză,
rps, jacard, atlas, satin in culori deschise.
- Tesaturile pentru rochii, bluze si capoade, se produc intr-o combinatie variata de fire
care determină şi caracteristicile F zico-mecanice diferite. Finisarea se face jirin vopsire,
imprimare, albire, sanfonizare. Dintre cele mai uzuale lesituri din această grupă amintim:
zenana, crep de China, voal, santung, moar de matase. broderie. lame ele.
- Tesaturile pentru Imbracaminte crerinarü. Sint netede, compacte si se obtin mai ales
din fibre chimice. Se intrebuintează pentru fulgarine. bluze de vint te. si sint uni sau
imprimate.
- Tesaturi pentru articole de galanterie se produc in sortimente mal restrinse, in contextura
pinxh, erep, jacard, se finisează prin vopsire sau imprimare, Se comerclalizeaza la metraj
sau la bucată (baticuri, fulare, cravate).
- Tesaturi decorative de u: casnic includ Teitur le pentru fete de plupumil pentru perdele
cu si fara bordura, pentru inobilă, huse, draperii.
- Teraturi pentru furnituri de croitorie. Se obtin din fire lip matase. Vopsite. Se
comercializeazhurmatoarele tipuri : alluz, satin. seri, talla, captuseli pentru mineet ete.
Dintre Intreprinderile producatoare de tesaturi lip matase in Tara noastra men
innam .Matasea Popular". Borangicul". ,,Panduril". Select", Flamura Tiesie" din
Bucuresti... Victoria" - Iasi. Matasea Rasie - Cisaidie ele.
 SIMBOLIZAREA ŞI CODIFICAREA TESATURILOR LA S.C. CLOTH TRADE S.R.L

Simbalizarea Tesaturilor se face conturin nomenclatorului codificat al acestora si pe baza

„Clasificarii unitare a produselor și serviciilor".
Simbolizarea tesuturilor este formată din mai multe cifre. (rod) fiecare avind o anumili
semnificatie.
Primele trei cifre ne indica grupa de tesaturi:
604 - tesaturi din bumbac şi tip bumbar :
607 - tesaturi din in einepi si lip in-cinepôt :
613 - festluri din Tina st tip lina :
615 - leshituri din matase si tip mătase.
Dupa codul rupai urmeaza o serie de cifre cure semnifich anumite caracteTistici ale
leshturii, in functie de grupa din care fac parte, astfel:
- In lesturile din grupa Goti 007 cifru a patra reprezinta destinatin, cifra 1 cincon fintea
final, efra a susen procentul de fibra naturals (1 - 100% bumbae.
2 - intre 10 si 20% bumbac, etc.) cifra a saptea modul de finisare. Urmează apoi un grup
de cifre care ne vor indica precis articolul respectiv :
-- la tesăturile din lină cifra a treia ne indicà destinatia jeshturii (1 stoff Tochii : 2 - stof
costum: 3 - stofā palton barbati, etc.). Cifra a piatra ne arată sortul de lină şi procesul de
finisare, cifra a cincea procentul de lin:
-- la tesaturile de matase și tip mătase in cod este cuprins şi felul contexturii : astfel, eifra
a sasea ne arată : 1 - legatura pinza : 2 = legatura crep sau rips 3 - atlas, 4 - jacard ete.
Exemplu de cod:
613 152 613 - codul grupei de tesaturi de lină şi tip lină;
1 - stofă pentru rochii ;
5 - fire pieptanate :
2 - procent de lina 20-29%.
 MARCAREA, AMBALAREA, DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL TESATURILOR LA
S.C. CLOTH TRADE S.R.L

a) Marcarea tesaturilor se face prin stompilare, imprimare, şi etichetare cu anumite

mentiuni obligatorii,in conditiile actuale de folosire a unor materii prime foarte variate si in
amestecuri diferite, etichetarea fesăturilor este deosebit de importantă.
La tesaturile de bumbac si din bumbac stampilarea se face la ambele capete ale bucati
(cu exceptia tesaturilor pentru mobila. pluşate şi a paturilor) cu ştampila triunghiulară a
organului de control tehnic (CTC).
Etichetarea tesaturilor de
bumbae se face cu etichotă
lipită pe tesaturi so alta
agatata la margine.
Mentiunile pe care le
cuprind sint: denumirea sau
emblema intreprinderii
producatoare, denumirea
desăturii, compozitia
fibroasă, bumbral de articol
sau din nomenclator,
numarul de cod. numarul
STAS sau NT. latimea.
numărul desenului si al
culorii, lungimea totală in
metri, pretul si data
fabricatiei;
- La tesaturile din lini si tip
lina marearea se face prin stampilare sau perinrare la ambele capete cu initialele
intreprinderii producatoare, pe dosul testai cu tuş de culoare contrastantă fală de fondul
fesaturii si prin etichetare en menpunile cunoscute.
- La Tesaturile din matase şi bp matase, marcarea se executa prin impinmaren la
ambele capete ale buchtii cu denumirea sau emblema intreprinderi puducătoare,
ştampila CTC, numarul bucati, data fabricatiel, pretul de vinzare pe metru liniar.
b) Ambalarea se face individual in birtie de ambalaj sau folie de material plastic. prinse la
ambele capete cu banderolă din material rezistent, panglica, afa.
c) Transportul bucatilor de tesatura se face colectiv in containere sau transcomtainere
curate, usente, captusite cu hirtie cerată şi apoi cu festucă din fibre libe. riene, formindu-
se balot.
Fiecare lot de livrare
trebuie să fie insotit
de documentul de
certificare a calilății,
intocmit conform
dispozițiilor legale in
vigoare.
d) Depozitarea se
face in magazii
curate, aerisite si cu
pereți uscati, pe
rafturi, pe palete de
transport, pe
platforme de scinduri
sau gratare de lemn,
bine uscate si la 15
cm de la poden, la
distanta de conducte
de apa, aburi sau
electricitate. ferite de
actiunea directa a radiatiilor solare.
 VERIFICAREA CALITATI TESATURILOR LA S.C. CLOTH TRADE S.R.L

Verificarea calitatii tesaturilor se face in magazia de produse a intreprinderii producatoare.

In depozitul de tranzit sau direct in depozitul intreprinderii cu ndieata. De asemenea, se
mai execută in depozitul intreprinderii sau al organizatiei comerciale cu amanuntul.
Receptin Jesaturilor trebuie să aibă loc in camere spatioase, luminate corespunzător,
inzestrate cu utilajul necesar (mese de receptie, rampe de control, rafturi, etc.) si cu
aparate de control (balante, lupă, dinamometru etc.).
Verificarea calitatii desăturilor se face pe loturi, fiind necesare ca documente: STAS. STR.
STI. buletine de analiza, certificate de calitate, cataloage, mostre omologate, anexe la
contractele economice etc. La verificare se iau la intimplare mostre 10% pentru gesiturile
din fire fine si 5% pentru restul tesaturilor, dar nu mai putin de 5 bucati. Daca in lot sint
mai inulte pozitii coloristice, trebuie luate din toate pozitiile coloristice. Mărimen unui lot
este de 3 000 - 30 000 min functie de tipul Tesaturilor (de bumbac, in, lina, cinepit,
matase, amestee, cte).
Verificarile care se fac la fiecare lot de marfă sint :
a) Verificarea marcarii si ambaluri care se executa in toate bucălile din most Lotul se
admite dacă pentru fiecare bucată luată din lot rezultatele obtinute corespund normelor
in vigoare. Chiar dacă numai la o bucata lunta pentru verificare: o singura caracteristica
nu corespunde, verificarea se repeta la un număr dublu de bucll. Daca si in acest caz
numal una din bucali este necorespunzatoare. Totul se respinge, pulind fi prezentat din
nou la receplic dupa resor lare.
b) Verificarea aspectului desenul, coloriful, tusenl etc.) se face astfel:
- pentru testuri crude şi lesturi tehnice prin comparare cu mostre de referinta:
- pentru testuri finisate prin comparare cu mostra de referinta si cu scara de nuante.
O dată cu verificarea aspectului se constata si eventualele defecte nle tesaturilor
c) Verificarea lungime fesaturii, se face to surindu-se distanta intre semnele de inceput şi
sfirsit de bucata, sau distanta intre extremitaspile bucălii dacă n-au semmil de inceput si
sfirsit.
Principiul metodei consta in masurarea unei bucili de testarà prin marearea din trei in trei
m. plus ultima porfiume mai mică de 3 10 si Insumarea lor:
Ca aparatură necesară masa de masurat cu lungimea de 4 metri datimea mall mare cu
cel putin 10 cm decit lati men tesăturii), precum si u rigla metalic de 2 sau 3 m. rudal in
metri, em si in mm. In buletinul de analiza se va men tona felul şi denumirea fesatari,
lungimea fiecarei bucati de lesitluri din proba şi data efectuari determinării.
d) Lalimen fesafurii se determină măsurindu-se cu rigla metalien Tatimen In anumite
distante egale in unele de lungimen tesaturii (5 masuratori dae tema este de 5-20 m si 10
masuratori daca tesatura are peste 20 m). Prima si ultima masurare se face la distanta
de 1,5 m de capetele buchtil, at en rezultate in media aritmetici a tuturor măsurătarilor
efectuate. In buletinul de analiza se va trece felul si denumirea esitarii. Istumca bucatil de
festa in cm, data efecturii inasuratorilor
e) Deximca lesurilor se determina prin destra mare, cu ochiul libet, som om dispozitiv de
marire:
- prin destramare se aplica la festurile duble, Impisilte, jacard. ele, in care firele individuale
nu sint distincte. Ca aparatura se folosesc ace pentru destra mare. pensel, rigla gradath
in min. Mostrele se vor taia la distanca de 10 em de marginea fesaturii
- cuncul liber este metoda care se aplica la tesiturile en fire groase delimi tindu-se initial
cu rigla kendala cite 100 mm in directia urxelif si a bataturil.

- cu dispoz tivul de marire se determina la toate celelalte tipuri de Josaturi, Tolosindu-se

lupa lextila.
In buletinul de anal za si vor trece felul şi denunirea Tesaturii, datele pentru identificarea
lotului, metodele de determinare folosite, rezultatele obtinute si data efectuarii
determinării.
f) Mana tesăturii se determina pe mo si pe metru liniar putindu-se folosi 3 metode pe
epruvete. pe bucali intregi si pe metru, conform prevederilor STAS. In buletinul de
incercare se va trece atit masa pe mg, cit şi masa pe metru. .
g)Determinarea rezistente la rupere si a alungirii la rupere, a textilelor Lesule si nejesute
se face cu dinamometrul textil. Rezistenta la rupere se exprimò prin for a maximă obtinuta
in timpul incercării la tractiune, alunei cind Tesoura (ell Klimensiuni stabilite) este intinsa
pina la rupere. Rezultatele rezistente la rupere se citesc pe seara aparatului, şi sint
exprimate in kyf mind for alungirea in procente.
h) Modificările dimensionale la spital si cical se determina la fesăturile obisnuite din orice
fel de fibra cu exceptia celor care contin peste 50% lind şi a fesaTarilor crep. Spalarea se
face cu masini de spalat sau prin agilare manuală, la anumite temperaturi in functie de
tipul de desiluri.
Cilentul de exprimare a rezistenlei se face cu ajutorul formule prevazute in STAS)
i) Verificarea rezistentes apsirilor si imprimirilor la actiunea diferitilor Inetori si agenti
exteriori (limină, apă, transpiratie, la spalat, la solventi organiella frecare uscata si la
călcat cu umezire.)
Rezistentele minime ale vopsirilor si imprimarilor la spalare, la solventi. In transpiratie se
verifica su punind probe de festuri in conditii determinale (conform STAS). Se apreciază
apoi mod Ticarea culorii mostrei vopsite supuse Incererii fata de o mostra identica
nesupusit incercarii, precum si gradul de vedare a colne Tantului pe o epruveta de
bumbae nevopsită.
Pentru determ narea valorii rezistentei vopsirilor Ia Trecate uscat si la chleat cu umezire,
se constata cedarea colorantului pe material textil de bumbae nevopsit.
In urma verificării calitative a tesaturilor se pot constata unele defecte care Yor determina
alături de alti factori, incadrarea fesäturi respective in una din cele clase de calitate
lux". ..extra". ..superior".si .de inas"). pe baza de punctaj. Printre criteriile care stau la
baza impărtirii pe clase de calitate la tesi turi menTionm : finetea, contextura, finisarea,
natura materii prime, musa tesaturi. Keadul de noutate, prezentarea tehnică, numărul de
culori.
Personalul operativ 'n reteaua comerciala are obligatia să facă o receptie amanuntith a
fesăturilor si să constate justa inendrare a acestora in una din cele patru clase de calitate.
In special se vor urmari anumite defecte care micsoreaza similor calitatea tesiturilor (d
ferente de culoare intre marginile si mijlocul fashturil, neregularitatea carourilor sau
dungilor pe Loată lungimea bucatilor de les fora. dungi in urzeala, ruperi de fire, rigiditate
cresenta, scamosari neuniforme, ruperi la cusături).
 TEHNICA VINZARI TESATURILOR LA S.C. CLOTH TRADE S.R.L

Tesaturile se comercializează pe grupe prineipale, prin magazinele universale, generale,

specializate şi strict specializate.
Etalarea tesaturilor se face avindu-se in vedere destinalin articolului, culoaren desemul,
calitatea etc. In ceea ce priveste destinatia. Tesaturile se expun in functie de
intrebuintarile lor : pentru lenjerie, pentru camist. bluxe. pijamales pentru Tochii, costume,
paltoane. pardesie, ele. In cadrul acestor subgrupe fesaturile se aranjeaza pe articole
(damasc, olandină, finet, poplin, etc.) si la fiecare articol,testurile se prezintă pe modele,
culori avindu-se in vedere tehnica imbinarii cu Iorilor (nuanti, degradeuri, contrastulcle)
dimensiuni si clase de calitate. Separat se evidentiaza sortimentul esterilor din categoriile
extra" şi lux". - Metrajele se expun rulate pe faja, pe gondole si mese, pe tamburi speciali
confectionati din material plastic. Bucălile de fesaturi se aşază pe gondole, rafturi san
mese aranjate astfel incit la intrarea in magazin să se vadă latura deschisa a acestora,
iar la iesirea cumpărătorilor să se vadă capetele rulate pe tamburi.
Baloturile groase de stofă pot fi puse in pozitie verticală (stofe de palton. pardeslu) pe
podiumuri speciale, desfcindu-se capetele pentru a se putea observa tusenl, grosimea
ele.
Tesaturile de mătase rulate pe suluri se expun de obicei pe polite inclinate prevazute cul
opritor.
Imitatiile de blănuri, catifeaua si alte tesaturi care pentru a-si mentine aspectul folosesc
suporti metalici cu margine dinjata, se expun in rastele forsone din lanjeroane cu bara.
Tormind compartimentari pentru sprijin.
Tesaturile cu imprimeuri mari care nu pot fi bine vizule de cumparatori in bucati rulate pe
tamburi, se expun sub forma de esanlioane in metraj confecFionabil agal indu-se in
suporli speciali in consola. Cupoanele mici care de aseinenca nu se pot vedea bine in
rafturi, se prezintă pe panouri speciale sau pe raft dar in Forma de amfiteatru.
Articolele pentru decorat i interioare au anumite particularitäti in expunere, Astfel,
perdelele sa draperiile se pot prezenta sub forma de esantioane de dimensium
confectionabile agajate pe suporti speciali, sugerind modul in care perde um este ablata
in locuinte.
Stofa de mobila care se livreaza pe suporli metalici cu margini zimtate, precum si
mochetele melraj (rulate in prealabil pe fatit) se introduc in rastele compartimentale in
vederea sprijiniti sulurilor in pozitie verticală. Se pot expune si su porli spec ali real xali
din cadru inelelle cul tamburi pe care se ruleaza melajul si de pe care se face si vinzarea.
Covoarele si carpetele cu exceptia celor de lux (plusate, mecanice sau lernte In anual),
se expun pe podiumuri, suprapuse unele peste altele, cu modelul in sus. perm ind
cumparatorilor sa vadă inodelul sau desenul carpetelor. Covoarele de urx seves pun pe
suporli speciali cu brate in consolă care se rolese in jurul uman. permitind astfel sa se
vada fiecare covor prin intoarcerea bratelur. Expunerea carne Lelor si mochelelor mici se
face pe un suport curbat, pe care esantionnele sint szule in seară in scopul de a face
vizibile desenele si culorile
Lenjeria de pat care se livreaza unitatilor cu amanuntul gata confectionata, este ambalata
in pungi de material plastic transparent si se expune pe mese, rafturi sau gondole, cu fala
v hila spre cumparator pentru a se putea alege culoarea, Tesilara sau broderia. Prin
eticliein de prel care este vizibila si dispusa intre venga de plastie si material,
cumparatorul este informat asupra compozitiei garniturii (en pese, dimensiuni) si asupra
pretului.
Servetele, paturile, pledurile, prosoapele, fetele de masa, se expun Implante pe fata
suprapuse in infuri, gondole, podiumuri, cu acces liber al cumparatorilor la maria espusi

In cadrul in care spatiile permit, in interiorul magazinului se va crea un decor. Tematic

unde se vor expune si articule decorative, alaturi de lenjerie de pat, pi turi pleduri aranjate
pe garnituri de mobilā.

Etalarea fusaturilor in vitrinele exterioare ale unitorilor comerciale se face pe grupe de

destinatie, iar in cadrul acestora pe sortimente si variante coloristice. Pentru etalore se
utilizeaza suporta specializati manechime, busturi, siluele stilizate. precum si suporti
moderni care Inlocuiesc manechinele (suporti de sirmā nichelata p leta, serpentine Arile,
suport din material plastie), La vitrinele simple se potfolosi caderi verticale libere in falduri
simple, in bir-uri, dar nu se vor deforma festurile pentru a obține forme fortale.

Articolele decorative se pot etala fie in vitrine generale ea articole complementare, fie in
vitrine specializate unde să sugereze prin grafică şi decor at mosfera interioarelor de
locuinta.

Particularitățile comercializării Jesăturilor solicita lucratori comerciali bine pregatiji care

să cunoasca caracter sticile specifice desfacerii acestor můrfuri, så asigure prezentarea
lor, a simbolurilor corespunzatoare compozitiei fibroase, a metodelor de intretinere.
 Cumpărătorul cere
uneori exact articolul
pe care il doreste, cu
denumirea sa
comerciala. Alteori
solicita articole
pentru anumite
destinatii (pentru
lenjerie de pat,
pentru cămăşi,
rochii, bluze etc.).
Atunci intervine
priceperea
lucratorului
comercial in legătură
cu caracteristicile
generale de calitate
ale articolului respectiv compozitia fibroasă, rezistenga la uzură a materialului,
pastrarea culoril, latimea si lungimea de fesătură necesara scopului dorit, comportarea
la purtare. Intreti nerea tesaturii etc. De asemenea, vinzatorul trebuie să fie capabil să
recomande anumite fesaturi si in functie de persoana care le solicită sexul, virsta).

Avindu-se in vedere posibilitatile variate de amestec ale fibrelor textile natu rale cu cele
chimice, vinzatorul trebuie să cunoască foarte bine proprietatile generale ale fibrelor
textile pentru a putea sa le extindă a noi si asupra Tesaturilor care se fabrica in alte
compozitii fibroase decit cele cunoscute. In scopul usurarii comercializarii Jesăturilor mai
ales cind avem amestecuri de fibre, un mijloe principal de informare este eticheta. Pe ea
se trec denumirile comerciale ale lesturilor, codul simbolul, inodul de intretinere, pretul de
vinzare cu amanuntul. Referitor la modul de intretinere, acesta se prezintă sub forma unor
simboluri indicate pe tichete sau pe vignete (tesute şi imprimate), marcindu-se toate cele
patru posibilitati de intretinere (spalare, călcare, curatare şi eventual folosirea agentilor
de albire ell clor). conform tabelului de mai jos:
Pentru familiarizarea cumparatorului cu semnnele de intretinere este indicat ca in fiecare
unitate comercială unde se desfac marfuri textile sa fie expuse aceste semne, impreună
cu explicatiile corespunzatoare.
Pe lingă simbolurile arătate, este bine ca lucrătorul comercial să facă recomandari
suplimentare referitoare la calcatul diferitelor tipuri de fesături la care nu numai
temperatura, ci si modul de călcare este in portant. Astfel:
- Tesuturile din acetat de celuloza (matase artificiala) se vor calea numai pe dos si fără a
se suprapune două foi de fesătură ;
- broderiile in relief se calcă intii pe fata şi pe urmă pe dos, pe o patură groasa pentru a
se evita aplatizarea broderiei;
- fesăturile crep se calcă numai in sensul läpimii jesăturii şi după ce in prealabil au fost
acoperite cu o cirpă :
- fesăturile de lină se presează mai mult decit se calca, acoperindu-se cu o cirpa umedă,
iar fierul nu prea cald ;
- Jeshturile velur se calcă numai pe dos in sensul lungimii tesaturii, fiind indicat să nu se
așeze jesătura pe o suprafaţă solidă, ci mai mult să fie suspendata :
- albirea cu hipoclorit nu este recomandabilă la festurile din fibre de origine animală (lină,
mătase naturală) şi nici la majoritatea fibrelor sintetice, deoarece imbibarea lor cu o
solutie de hipoclorit produce ingalbenirea.
Pentru scoaterea petelor de pe tesaturi, vinzatorul trebuie să atragă atentia asupra
respectării stricte a indicatiilor de pe etichetă, deoarece fiecare fibră reacționează intr-un
mod specific față de diferiti solventi.
Se mai poate recomanda pentru inviorarea culorii tesuturilor, clătirea cu o soluţie acidă :
o lingurita de otet la 5 litri de apă pentru tesäturile din bumbac, in, fibre chimice celulozice
şi 2 lingurite de ojet la 5 litri de apă pentru fesăturile din fibre animale.
La prezentarea și recomandarea fesăturilor, vinzatorul va trebui să scoată in evidentă
insușirile estetice ale produselor respective, så sugereze eventualele modele ce se pot
realiza din materialele respective, combinatiile de culori, valoarea de intrebuintare diversă
ce poate fi datā tesăturii.
Se recomanda cantitatea de material necesară pentru scopul dorit (pentru rămaşi, bluze,
pijamale, ca poate, costume. laloare, etc.) si se indrumă cumparătorul pentru croirea
confectiilor la punctul de eroit care exista in marile magazine.
Punctul de croire va trebui să aiba expuse preturile care se percep pentru croirea
articolelor mai uzuale (fete de pernă, de plapumă, cearceafuri, bluze, fuste) si va trebui
sa fie dotat cu o masă de croit, foarfeci, creta de croitorie, metru pentru eroitorie, tipare
de diferite mărimi, reviste de modă. Punctul de croire va fi deservit de personal bine
calificat (1-2 persoane), expeditiv, receptiv la dorintele cumph Tátorului. Deseurile care
cad de la croit se vor stringe si se vor da spre revalori Hieare unitatilor din jude care le
vor putea intrebuinta prin destramare ea materii prime la obtinerea unor anumite categorii
de fire.
In scopul ridicari nivelului de servire a cumpărătorilor si pentru cresterea elicien el
economice a fiecarei unitaji comerciale, conditiile de prezentare a tesaturilor vor trebui sa
ne in permanenţa modernizate si actualizate. In acest scop. in special produsele noi vor
trebui expuse vizibil, pe busturi, manechine, suporti podiumuri, structuri spatiale fixe şi
mobile specifice fiecarei tesaturi. Se va asigura. pe cil posibil iluminatul natural la
comercializare pentru a se putea aprecia cit mai corect culoarea, nuantele, modelul
diferitelor tipuri de Tesaturi.
Cumparatori vor putea fi informati in legatura cu jetulle moi aparute si prin expozitiile cu
vinzare a noutatilor (organizate in incinta magazinului), prin organizarea de standuri
pentru vinzarea tesaturilor noi, de calitate superioara (scotindu-se in evidentă marea
fabricii, prin prezentarea de reviste, cataloage eu mostre de tesaturi noi, in care sa se
prezinte eventual si modele de confectii din Tesaturile respective.
 Capitolul III. Protectia consumatorilor in Romania – membra
UE

In tara noastra exista urmatoarele institutii publice, organizatii si asociatii ale

consumatorilor cu atributii de protectie a consumatorilor:
- Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania(APC)
- Centrul de Consiliere si Informare a Consumatorilor Bucuresti,serviciu asigurat de
APC Romania;
- Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor;
- Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, organizatie bugetara guvernamentala,
inzestrata cu atributii de control, inspectie si sanctionare;
- Oficiul pentru Protectia consumatorilor din Bucurest, care este organul teritorial
al Oficiului pentru protectia consumatorilor;
- Oficiul Concurentei.

Orice persoana care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii
se numeste consumator.

Drepturile consumatorilor sunt:

• dreptul de a alege
• dreptul de a fi informat corect asupra produselor si serviciilor si de a fi educati
pentru a face o alegere cat mai avantajaoasa
• dreptul de a fi in siguranta
• dreptul de a se organiza in asociatii pentru protejarea propriilor interese
• dreptul de a avea acces la o gama variata de marfuri
• dreptul de a fi protejati contra riscului de a cumpara bunuri care le pun in
pericol sanatatea
• dreptul de a fi despagubiti atunci cand bunurile nu corespund

Aceste drepturi sunt recunoscute de legislatia romaneasca (Ord. Guv. Nr. 21 din
1992 si nr 58 din 2000), iar cine le nesocoteste sufera sanctiuni.
Producatorul de bunuri alimentare trebuie sa informeze consumatorul despre:
- denumirea/marca sa, adresa, cantitatea, termenul de garantie,
- principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitie
- eventualele riscuri ce pot aparea, modul de utilizare, depozitare.
- cazuri in care produsul nu este indicat

Eticheta produselor reprezinta orice material scris, imprimat, ce trebuie sa contina:

- denumirea produsului;
 • numele si adresa producatorului, distribuitorului sau importatorului inregistrat
in Romania;
• data durabilitatii minimale/termenul de valabilitate;
• cantitatea neta;
• conditii speciale de depozitare si folosire,daca este cazul;
• locul de origine sau provenienta a produsului;
• lista cuprinzand ingredientele folosite,specificand cantitatea
• instructiuni de utilizare.

Data durabilitatii minimale reprezinta data pana la care produsul isi pastreaza
caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare. Aceasta este
exprimata de obicei prin sintagma „a se consuma de preferinat inainte de…”.

Pentru produsele de folosiinta indelungata, obligatiile producatorilor sunt:

• acordarea unor termene de garantie minime pe grupe de produse
• asigurarea unitatilor service autorizate, documentatiei de remediere,
catalogului pieselor de schimb,etc
• supravegherea respectarii conditiilor in care au fost abilitati producatorii
pieselor de schimb si unitatile service;
• obligatia producatoruli fat de vanzator de a asigura si suporta toate
cheltuielile pentru punerea in functiune,intretinerea, repararea acestora,
precum si cheltuieli de diagnosticare, montare, ambalare pentru produsele
reclamate in cadreul termenului de garantie.

Bunurile de folosiinta indelungata trebuie sa fie insotite la comercializare de

certificat de garantie semnat si stampilat de producator si vanzator, declaratie de
conformitate si carte tehnica ori instructiuni de folosire. Toate aceste documente vor fi
redactate in limba romana, indiferent de tara de origine a produsului.
 Cadrul legal si institutional privind
protectia consumatorilor

Principalele proleme cu care se confrunta practica juridica sunt legate de

dificultatea crearii unor mijloace cu adebvarat eficace care sa actioneze pentru asigurarea
unui echilibru de forte in cadrul relatiei ofertant-consumator. Mijloacele judiciare presupun
apelarea la un tribunal de natura civila sau administrativa, ceea ce prezinta numeroase
inconveniente pentru consumatori:costul foarte ridicat al justitiei, obstacole de ordin
psihologic,etc. Mijloacele parajudiciare sunt organizate de stat sau institutii particulare si
se situeaza in afara ordinului jurisdictional. Acestea se impart in: consultatii juridice
furnizate consumatorilor gratuit sau la preturi reduse, exercitarea de presiuni asupra
ofertantilor si rezolvarea litigiilor prin aducerea fata in fata a consumatorilor si ofertantilor.

Voi prezenta acum cateva acte normative care alcatuiesc cadrul legislativ adecvat
privind protectia consumatorilor:
• O.G.nr 21/1992 care institutionalizeaza OPC-ul(actualul ANPC)
• O.G.nr 19/1992 privind activitatea de standardizare, modificata prin legea nr
11/1994;
• O.G. nr 20/1992 ce cuprinde prevederi referitoare la activitatea de
metrologie;
• H.G.nr 167/1992 privind constituirea si functionarea sistemului national de
certificare a calitatii;
• H.G.665/1995 privind inlocuirea sau restituirea produselor care prezinta
deficiente de calitate;
• H.G.784/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea
produselor alimentare;
• Legea nr 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele
de igiena si sanatate .H.G.nr 23/1995 privind instruirea sistemului de marcare
pentru tigarete, produse de tutun si bauturi alcoolice;
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
(A.N.P.C.)

Aceasta Autoritate functioneaza pe baza urmatoarei legislatii in vigoare:

• H.G.nr 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor;
• O.G. nr 21/1992 privind protectia consumatorilor;
• O.G. nr 58/2000 pentru modificarea si completarea O.G. nr 21/1992;
• O.G. nr 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor;
• H.G. nr 752/2001 privind majorarea valorii amenzilor contraventionale
prevazute la art 46 si 46’ din O.G. nr 21/1992;
• Legea nr 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati
comerciale ilicite;
• O.G. nr 126/1998 privind modificarea Legii nr 12/1990;
• Legea nr 177/1998 pentru completarea art 2 din Legea nr 12/1990 privind
protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite;
• H.G. nr 665/1998 privind inlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii
produselor care prezinta deficiente;
• H.G. nr 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane
fizice sau juridice in comercializarea produselor de folosinta indelungata
destinate consumatorilor;
• H.G. nr 953/1999 privind modificarea si completarea H.g. nr 784/1996 pentru
aprobarea normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare;
• H.G. nr 187/2000 privind imitatiile de produse alimentare care prezinta riscul
de a pune in pericol sanatatea sau securitatea consumatorilor;
• Ordin al Ministerului Sanatatii nr 975/1998 partea 1,2,3,4,5,6, privind
aprobarea normelor igienico-sanitare pentru alimente;
• O.U.G.nr 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si
comercializarii alimentelor;
• Legea nr 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre
comercianti si consumatori;
• O.G. nr 87/2000 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele
generate de produse periculoase;
• H.G. nr 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor
oferite consumatorilor spre vanzare;
• Legea nr 178/2000 privind produsele cosmetice;
• O.G. nr 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor
si preparatelor chimice periculoase;
• H.G. nr 329/2000 privind importul si comercializarea unor produse folosite;
 • Ordinul ANPC nr 217/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de
clasificare a produselor folosite destinate copiilor mai mici de 36 luni;
• H.G. nr 332/2001 privind denumirea, marca compozitiei fibroase si
etichetarea produselor textile
• H.G. nr 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor
consumatorilor la achizitionatea de piese de schimb auto, altele decat cele
care pot afecta siguranta circulatiei si protectia mediului;

ANPC participa impreuna cu alte organe, la elaborarea strategiei in domeniul

protectiei consumatorului. Elaboreaza,proceduri privind obiectivele, conditiile si modul de
colaborare in desfasurarea activitatii de protectie a consumatorilor.

ANPC efectueaza analize si incercari in laboratoarele acreditate conform legii sau

in laboratoarele proprii ori agreate, sprijina asociatiile de consumatori in actiunea de
infiintare si functionare a centrelor de consultanta, informare si educare a consumatorilor.
De asemenea ANPC-ul prezinta informari periodice Guvernului si organelor administratiei
publice centrale interesate, referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor
si intereselor consumatorilor. In afara de cele mentionale ANPC-ul mai are o serie de
atributii, participand si la realizarea programelor interne si internationale in domeniul
protectiei consumatorilor.
 Concluzie

Tesaturile si confectiile de tesaturi se afla intr-o continua dezvoltare.

 Bibliografie

 Baetoniu P., Dima D., Ionascu I., Petrescu V., Redes A. - „Elementele de teorie si strategia
calitatii marfurilor”- volumul al II-lea, Editura ASE, Bucuresti, 1991.

 Olaru M. – „Managementul calitatii” – editia a II-a revizuita si adaugita, Editura Economica,

Bucuresti,1999.

 Patriche D. – „Protectia consumatorului in economia de piata”, Editura Academia Universitara

Athenaeum, Bucuresti, 1994.

 Petrescu V., Paslaru C. - „Falsificarea produselor”, in Tribuna calitatii nr.11-12/1998.

 Vasiliu F. – „Controlul modern al calitatii produselor”, Editura Ceres, Bucuresti, 1985.

 ...ISO 9000: 2000 – Sisteme de managementul calitatii. Principii fundamjentale si vocabular.

 ...ISO 9001: 2000 - Sisteme de managementul calitatii. Cerinte.

 ...ISO 9004: 2000 - Sisteme de managementul calitatii. Ghid pentru imbunatatirea performantelor.

 ..Ordonanta de Guvern nr. 39/30.01.1998 privind activitatea de standardizare nationala in

Romania, in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 43/1998.

 ...Oficiul pentru protectia consumatorilor- Strategia in domeniul protectiei consumatorilor

privind pregatirea aderarii Romaniei la U.E.