Sunteți pe pagina 1din 27

CUNIVERSITATEA SPIRU HARET

CENTRUL TERITORIAL ID GIURGIU FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL SPECIALITATEA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

PROIECT CONTABILITATE SI INFORMATICA

STUDENT: AUGUSTIN DINU DANIEL ANUL III

GIURGIU 2009

CUPRINS

Capitolul I
PEZENTAREA MODALITATII DE CONSTITUIRE A SC STAVROS

Capitolul II
ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL

Capitolul III
PREZENTAREA PROBLEMATICII ANALIZATE LA NIVELUL COMPARTIMENTELOR FINANCIAR-CONTABIL

Bibliografie

Capitolul I

1.1.PEZENTAREA MODALITATII DE CONSTITUIRE A SC STAVROS SRL La 15 octombrie 2003, dupa parcurgerea etapelor si obtinerea tururor documentelor necesare prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, actualizata prin Legea nr.195/1997 din 17.11.1997, Monitorul Oficial nr.335/19947, sa organizat si isi incepe activitatea societatea comerciala "STAVROS "SRL, avand ca obiect principal de activitate COMERT CU AMANUNTUL.. Documentele necesare infiintarii societatii si institutiile la care se prezinta acestea pentru autentificare si inregistrare (vezi OG nr.32/1997 publicata in Monitorul Oficiar nr. 133/1997 si Legea nr.195/1997 se prezinta astfel: 1) La sediul societatii Adunarea generala a asociatilor adopta : a) Actul constitutiv, care cuprinde contractul de societate si statutul . 2) La notariatul public pentru autentificare se prezinta : contractul de asociere (original si copie) statulul SRL (original si copie) ; 3) La banca, pentru deschiderea contului bancar in numele societatii si depunerea capitalului in numerar conform actelor de constituire, se prezinta: contractul de asociere autentificat (copie); statutul societatii autentificat (copie); 4) Inmatricularea societatii: a) La Registrul Comertului. se prezinta: cerere de inregistrare;

actul constitutiv al societatii, original si copie autentificata ; dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv ; justitie printr-un judecator delegat; b) La circumscriptia financiara, pentru inscrierea si obtinerea codului fiscal, se

controlul legalitatii actelor de inregistrare in Registrul comertului se exercita de

prezinta:

actul constitutiv autentificat (copie);

certificatul de inregistrare la Registrul comertului (original si copie); dovada existentei capitalului social (copie); dovada depunerii la banca a capitalului aportat in numerar; 5) Monitorul Oficial -publicarea Hotararii judecatorului autorizat privind infiintarea societatii(extras al incheierii)

6) Depunerea la Registrul comertului a semnaturilor reprezentantiilor legali ai societatii (art.34 din OUG ntr.32/1997) Societatea comerciala STAVROS SRL are punct de lucru deschis in judetul Giurgiu, unde isi desfasoara activitatea un santier . 1.2. ACTUL CONSTITUTIV AL SOCIETATII COMERCIALE SC "STAVROS" SRL
I.- DENUMIREA, FORMA JURIDICA, SEDIUL, DURATA SOCIETATII

.DENUMIREA societatii este "STAVROS" SRL. In toate documentele emanate de la societate, denumirea "STAVROS" SRL va fi urmata de cuvintele societate cu raspundere limitata, initialele SRL, de numarul de inmatriculare de la Registrul Comertului J52/192/2003, de codul fiscal R15444800, sediul social si capitalul social in Giurgiu, str. Tineretului bl 18/613 scA. FORMA JURIDICA a societatii STAVROS este societate comerciala cu raspundere limitata. STAVROS este societate cu sediul in Romania, fiind persoana juridica romana. SEDIUL social al societatii este Giurgiu, str Tineretului, bl 18/613, sc A.. Societatea isi va putea infiinta filiale, sucursale, puncte comerciale sau de lucru, reprezentate in tara si strainatate. DURATA de functionare a societatii incepe odata cu data inmatricularii in Registrul Comertului si este nelimitata.
II -OBIECTUL DE ACTIVITATE

Societatea "STAVROS" SRL va avea ca domeniu principal de activitate LUCRARI DE INSTALATII TEHNICO SANITARE CAPITALUL SOCIAL initial al societatii STAVROS SRL este in suma de 2500 lei. Capitalul social se divide in 25 parti sociale, egale si indivizibile, cu o valoare de 100 lei fiecare. PARTILE SOCIALE sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaste decat un singur propietar pentru o parte sociala. Fiecare parte sociala da dreptul la un vot in Adunarea asociatilor. Transmiterea partilor sociale se face in conditiile legii si cu respectarea urmatoarelor conditii: - Partile sociale pot fi transmise intre asociati cu modificarea actului constitutiv, prin mentionarea in procesul verbal al Adunarii Generale a asociatiilor, precum si la Oficiul Registrul comertului si publicarea in Monitorul Oficial.

- Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin 3/4 din capitalul social, indiferent de numarul asociatilor, pana la limita numarului prevazut de lege. Majorarea capitalului social se poate face prin: - subscrierea de noi parti sociale de catre asociati prin aporturi in numerar sau in natura; - investitii sau achizitionarea in numele societatii a unor bunuri patrimoniale, titluri si alte documente de valoare a caror valoare va reveni asociatilor poportional cu partile sociale detinute; - extinderea numarului de asociati care vor subscrie noi parti sociale. Hotararea Adunarii generale Extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica potrivit dispozitiilor legale. Reducerea capitalului social va fi hotarata numai dupa epuizarea tuturor posibilitatilor de reintregire a acestuia din fondul de rezerva, contributii ale asociatilor, noi subscrieri sau alte compensatii. Daca reducerea capitalului se datoreaza greselilor de administratie, administratorii sunt obligati sa o compenseze din alte surse. Adunarea asociatior va hotara, in functie de gravitatea greselilor, sanctiunile ce se vor lua impotriva administratorilor nerepartizarea beneficiilor din functie, excluderea din societate si alte sanctiuni, inclusiv obligatia despagubirii societatii. Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a 2 luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial. Hotararea de reducere a capitalului social trebuie sa respecte minimum de capital prevazut si sa arate motivele pentru care se face reducerea precum si procedeul utilizat pentru efectuarea ei.
III. -ASOCIATI, DREPTURI SI OBLIGATII

Asociatii au drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea lor de detinatori de parti sociale, conform prevederilor legale si ale prezentului act constiutiv. Asociatii au dreptul la beneficii proportional la partile sociale pe care le detin . Adunarea asociatilor poate hotara si o alta repartitie a beneficiilor. Asociatii, in intelesul acestui act constitutiv, pot lua parte ca asociati cu raspundere limitata in alte societati, indiferent de obiectul de activitatea al acestora, dar nu pot fi asociati cu raspundere nelimitata in nici o alta societate, fara acordul Adunarii asociatilor mentionat in registrul sedintelor acestuia.

IV. CONDUCEREA SI CONTROLUL SOCIETATII ADUNAREA ASOCIATILOR

Organul suprem de conducere si control al societatii este adunarea asociatilor. Adunarea ordinara are loc odata pe an, la trei luni de la inchiderea exercitiului financiar.
V-ACTIVITATEA SOCIETATII

Exercitiul economico-financiar Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al fiecarui an. Primul exercitiu va incepe la data constituirii societatii Personalul societatii - Directorii sunt numiti de Consiliul de administratie in conditiile de prezenta si cvorum stabilit pentru acesta. - Asociatii pot fi salariati ai unitatii. - Restul personalului este angajat de catre Consiliul de administratie. - Angajarea personalului sociatatii se face in cadrul schemei de organizare, pe baza de contracte individuale de munca, de catre administratorul sau directorul in a carui competenta se afla activitatea pentru care este angajat. - Nivelul salariilor personalului societaii, pe categorii de calificare si functii, se stabileste si poate fi modificat de catre consiliul de administratie si se ratifica de Adunarea asociatilor. - salariile personalului vor fi stabilite conform legii, la cuantumul prevazut in contractele individuale de munca cu o majorare periodica in functie de indicele de crestere al preturilor, - Plata salariior, impozitele pe acestea si a cotei de asigurari sociale se va face in lei pentru personalul roman si in lei sau valuta pentru personalul strain. - Celelalte drepturi si obligatii ale personalului societatii se stabileste in Consiliul de administratie. - Premiile, gratificatiile si alte asemenea drepturi, acordate anual personalul roman pot fi platite integral sau partial in valuta, conform reglementarilor in vigoare in Romania. - In functie de rezultatele activitatii conducerea va aproba gratificatii si premii in limita disponibilitatiilor financiare si pe masura rezultatelor individuale. - Personalul strain al societatii va putea transfera in strainatate drepturile sale de salarizare in cota de cel mult 50% stabilita de Consiliul de administratie, conform reglementarilor in vigoare in Romania. Evidenta contabila si bilantul contabil

Societatea va tine evidenta contabila conform Legii contabilitatii si va intocmi anual bilantul si contul de beneficii si pierderi, avand in vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Calculul si repartizarea profitului Veniturile societatii se constituie din incasarile si comisioanle obtinute prin toate operatiunile prevazute in obiectul de activitate. In afara cheltuielilor evidentiate in costuri, cheltuielile de circulatie , taxe, comisioane, protocol, Consiliul de administratie stabileste pentru fiecare an urmator, prim buget, alte cheltuieli cu scopuri umanitare, sociale, culturale, sportive. Consiliul de administratie stabileste proportia de realizare a fondurilor constituite conform prevederilor legale. Fondul de rezerva se constituie in limita a 5% din profitul contabil al anului pana va atinge 20% din capitalul social. In afara fondului de rezerva se mai pot constitui: fond de dezvoltare (extinderea, modernizarea activitatii si tehnologiile de productie); fondul pentru protejarea mediului inconjurator; fondul social; alte fonduri permise de lege;

Profitul societatii se stabileste prin bilantul aprobat de adunarea generala a asociatilor. Profitul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor incasate si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri, precum si a celorlalte cheltuieli si prevederi prevazute prin bugete si admise de lege. Administratorii si directorii vor urmari efectuarea cheltuielor si constituirea fondurilor prevazute in bugete si aprobate. Din profitul ramas dupa plata impozitelor la stat, asociatii sai pot hotara, cu votul a 3/4 din capitalul social, alocarea unor cote pentru marirea capitalului social, cu marirea proportionala a aportului asociatilor. Profitul revine sub forma de beneficii asociatilor si se repartizeaza intre acestia in mod egal daca adunarea nu hotareste o alta repartitie. Profitul cuvenit din beneficii partii straine se impoziteaza conform legii in cazul in care se trasfera in strainatate. Plata beneficiilor cuvenite asociatilor se face de catre societate, in cel mult doua luni de la aprobarea bilantului de catre adunarea generala a asociatilor.

In cazul inregistrarii de pierderi, partile se obliga sa analizeze cauzele si sa ia masuri de recuperare. Suportarea pierderilor de catre asociati se va face propotional cu aportul la capital si in limita capitalului subscris.

Capitolul II
ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL

Sistemul informational economic reprezinta un ansamblu organizat de informatii economice complexe care se obtin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite surse si care sint necesare pentru organizarea, reducerea si desfasurarea activitatii economice. Sistemul informational economic se compune dint-un ansamblu de fluxuri informationale.

Sistemul informational economic are urmatoarea structura : ansamblul informatiilor economice complexe, prelucrarea datelor sau informatiilor economice , sursele de date si informatii economice. Principala functie a sistemului informational economic este aceea de a furniza informatiile necesare cunoasterii activitatii economice in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice. Impotanta sistemului informational consta in faptul ca organizarea si conducerea activitatii economice la nivel micro si macroeconomic presupune cunoasterea permanenta a starii si functionarii unitatilor functionale, cunoastere ce se realizeaza cu ajutoul sistemului informational economic. Conducerea in general si conducerea activitatii economice in special nu mai este considerata numai o arta in care intuitia joaca un rol insemnat in luarea deciziilor , ci ca o stiinta de sine statatoare. Sistemul informational ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor, sa sesizam si sa examinam critic deficientele existente si sa punem in valoare ( sa generalizam efectele pozitive ) . Oricit de bine ar fi proiectat, un produs informatic nu poate satisface toate cerintele utilizatorului in speta economist, la locul sau de munca . Foarte putini sau familiarizat cu noile instrumente oferite de limbajele foarte inalte, recunoscind usurinta cu care se poate interoga sau preluca datele din fisiere, in folosirea facilitatilor de prezentare grafica in rezolvarea unor probleme, in utilizarea functiilor economice disponibile. Realitatile de la noi demonstreaza ignorarea unui aspect esential : informatica in general, produsele informatice financiar-contabile in special trebuie sa-si gaseasca locul in cadrul sistemului informatic al intreprinderii. Aplicatiile informatice din domeniul financiar-contabil trebuie sa se incadreze in atingerea obiectivelor sistemului informatic din care face parte . Pornind de la acest criteriu , sistemele informatice economice actuale se clasifica astfel : - sisteme de prelucrare a tranzactiilor economice, au ca obiectiv principal colectarea datelor din diferite domenii : contabilitate, marketing, personal, fabricatie. - sisteme de informare a conducerii operative si tactice prin valorificarea datelor culese sint furnizate informatii pentru conducerea tactica , sub forma rapoartelor de gestiune si a altor situatii.

- sisteme de sprijinire a procesului decizional indeosebi la nivelul operativ si tactic; obiectivul prioritat il constituie acum nu numai simpla culegere a datelor si sintetizarea lor si usurarea procesului de luare a deciziei - sisteme expert prin care se trece la prelucrarea cunostintelor umane . Sistemele expert se pot regasi pe orice treapta a conducerii - de la nivelul operativ pina la cel strategic si nu reprezinta numai o prelungire a sistemului de sprijinire a procesului decizional. - sisteme de informare a conducerii strategice, - sisteme de autorizare a muncii de birou mai sint cunoscute si sub numele de birotica. Ele se ocupa cu tratarea comunicatiei umane, regasindu-se in toate tipurile de sisteme informatice. MODUL CUM ESTE ORGANIZAT SISTEMUL DE CONTABILITATE Interfata dintre documentele contabile se realizeaza prin forma de

contabilitate. Aceasta reprezinta un sistem de formulare corelat intre ele, care servesc la inregistrarea si prelucrarea, dupa anumite reguli, a starii si miscarii elementelor patrimoniale . In categoria fomularelor ca elemente componente ale formei de contabilitate se cuprind : documentele justificative , registrele contabile, purtatorii tehnici de date (cartele si benzi perforate , benzi si discuri magnetice, microfilme ) , balanta conturilor , registrul inventar , situatiile financiar contabile de sinteza si raportare . Forma de contabilitate acopera prin sfera sa de cuprindere si da expresie subsistemului documente - fisiere - rapoarte . O asemenea interpretare este redata in figura de mai jos:

Documente justificative

Jurnal(grila articolelor contabile)

Carte mare conturi

balanta

Situatii financiar contabile

Operatii patrimoniale

Analiza contabila

Inregistrare sistematica

Centralizare si controlul Sintetizare si rapoarte exactitatii conturilor

10

Formele de contabilitate adoptate in cadrul noului sistem contabil al intreprinderii sint : forma clasica, forma pe jurnale, forma maestru sah si forma informatica. Forma de contabilitate folosita in cadrul STAVROS SRL. Giurgiu este forma de contabilitate " maestru sah " .Inregistrarile contabile in forma " maestru-sah " se practica de regula de unitatile patrimoniale de dimensiuni mijlocii si cu o mai strinsa dispersie teritoriala .Trasatura de baza a formei de contabilitate " maestru-sah " este cea a dezvoltarii pe conturi corespondente atat a rulajului debitor cit si a celui creditor al conturilor sintetice. In ceea ce priveste contabilitatea analitica , aceasta capata diverse structuri in raport cu metodele folosite pentru evidenta activelor si pasivelor, evidenta si calculul costurilor si rezultatelor . Inainte de a fi inregistrate , documentele justificative sint supuse prelucrarii contabile ( sortarea pe feluri de operatii, verificare, evaluare si control ). Daca pentru acelasi fel de operatii exista mai multe documente justificative , acestea se inregistreaza zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul formularelor de tipul " Document cumulativ " intocmit fie pentru debitul , fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatii. Pentru inregistrarile care nu au la baza documente cumulative se intocmesc note contabile. Principalele formulare care se utilizeaza sint: Jurmalul de inregistrare , Fisa sintetica sah, Balanta conturilor si Registrele auxiliare folosite pentru evidenta analitica. Jurnalul de inregistrare este folosit pentru inregistrarea cronologica a operatiilor economice si financiare si stabilirea rulajului lunar al acestora . Pe masura inregistrarii in acest registru , documentelor justificative , documentelor cumulative si notelor de contabilitate li se atribuie un numar de ordine (de inregistrare) corespunzator datei la care au fost inregistrate . Lunar , se Acest vizeaza Jurnalul de inregistrare , obtinindu-se rulajul lunii respective fara a se raporta in luna urmatoare . trebuie sa corespunda cu soldul rulajelor debitoare si creditoare ale lunii Fisa sintetica sah ( cu conturi corespondente ) serveste la evidenta sintetica a operatiilor economice si financiare . Atit pentru debitul , cit si pentru creditul fiecarui cont sintetic se foloseste acelasi model de fisa Inregistrarile in fise se fac in mod cronologic si sistematic , pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative sau notelor contabile dupa caz. Inregistrarea in fisele sah este precedata de inregistrarea cronologica proprie Jurnalului de inregistrare . respective din balanta de verificare sintetica.

11

Registrele auxiliare pentru evidenta analitica capata forma fiselor de cont analitic pentru valori materiale , fiselor de cont pentru operatiuni diverse, situatiilor si altor formulare specifice folosite in acest scop . Inregistrarile in formularele folosite pentru evidenta analitica se fac in mod sistematic si cronologic, pe baza documentelor justificative in tot cursul lunii.Balanta conturilor se intocmeste lunar, pe baza fiselor sintetice sah. In cadrul sau se stabilesc soldurile si rulajele cumulate de la inceputul anului, pentru fiecare cont sintetic in parte . De asemenea pe baza inregistrarilor din contabilitatea analitica se intocmesc balante lunare pentru conturile analitice.

Capitolul III Prezentarea problematicii analizate la nivelul compartimentelor financiar-contabil


CONTABILITATEA PERSONALUL OPERATILOR PRIVIND DECONTARILE CU

Decontarile cu personalul au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli si decontarea salariilor cuvenite angajatilor. Structural, salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si adaosurile pentru conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute ( sporurile pentru conditii deosebite de munca, sporurile pentru orele prestate pe timpul noptii, sporurile pentru orele suplimentare de munca, sporurile pentru vechime neintrerupta in munca), indemnizatiile si alte sporuri acordate pentru conducere, indexarile de salariu si compensarea cresterilor de preturi; indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna.

12

Sunt incluse in fondul de salarii si indemnizatiile platite personalului ce lucreaza pe baza de contracte de prestari de servicii sau conventii civile (colaborari) in masura in care sunt prevazute a fi suportate din acesta. Sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de protectie sociala sub forma de : ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca, cele pentru ingrijirea copilului, ajutoarele de deces si alte ajutoare acordate de intreprindere care se suporta din contributia pentru asigurari sociale, precum si sumele achitate, potrivit legii, pentru somaj tehnic. De asemenea, sunt contabilizate in sfera decontarilor cu personalul , premiile acordate din beneficii si participarile la profit. Elementele de calcul si decontare a venitului brut asa cum sunt ierarhizate in statul de salarii se prezinta astfel: salariul brut de baza (+) sporuri si adaosuri ( + ) indemnizatiile de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere ( + ) indexarile de salarii si compensarea cresterilor de preturi ( + ) salariul n natura ( + ) alte drepturi de personal (=) VENITURI BRUTE (a) unde sporurile si adaosurile cuprind: sporuruile permanente: vechime; fidelitate; conducere; noapte; conditii deosebite (exemplu: toxicitate); limba straina; stres; ore suplimentare lucrate sistematic. sporurile temporare: ore suplimentare; ore prestate in zilele prevazute libere prin lege; ore efectuate peste program; ore de traducere. adaosurile se refera la: prime de vacanta; pentru sarbatori si aniversari ale persoanei sau ale unitatii; diverse stimulente. (b) alte drepturi de personal cuprind: indemnizatia de concediu; prima de Paste/Craciun; plata zilelor libere pentru evenimente deosebite; indemnizatia pentru concediul de boala; ajutoare materiale in bani. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILE CU ASIGURARILE SOCIALE SI PROTECTIA SOCIALA In sfera acestor operatii se includ contributiile intreprinderii la asigurari sociale, contributia personalului la pensia suplimentara, contributia intreprinderii si a personalului la fondul de somaj.

13

Contributia pentru asigurarile sociale (CAS) genereaza datorii si creante pentru unitatile care utilizeaza forta de munca pe baza contractului individual de munca si a celui colectiv precum si persoanele fizice si juridice care au angajat forta de munca cu conventie de prestari de servicii si care nu au carte de munca. Contributia pentru asigurari sociale se determina astfel: CAS = salariul brut efectiv realizat cota de impunere Cota de impunere este de 19.5% pentru angajator si 9.5%pentru angajati. Plata contributiei unitatii la asigurarile sociale se realizeaza pana la data de 25 a lunii urmatoare. Asiguratii sistemului public au dreptul, in afara de pensii la: indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca; prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;indemnizatie pentru maternitate; indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav;ajutor de deces, Contributia la asigurarile sociale de sanatate Fondul de asigurari sociale de sanatate este constituit din contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorate si varsate de angajatori si din contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorate si suportate de asigurati. Contributia angajatorului la Fondul initial al asigurarilor sociale de sanatate reprezinta o cota de 6%, pe care angajatorul o calculeaza asupra venitului brut efectiv realizat de catre angajatii cu carte de munca si asupra veniturilor impozabile ale colaboratorilor cu conventie civila; Contributia angajatilor la Fondul initial al asigurarilor sociale de sanatate reprezinta o cota de 6.5%, aplicata asupra venitului brut efectiv realizat de angajatii cu carte de munca si de catre colaboratori, pe baza conventiei civile, venitului general impozabil, veniturilor individuale ale pensionarilor, veniturilor impozabile ale liber profesionistilor, ajutorului de somaj, ajutorului de integrare profesionala, alocatiei de sprijin. Contributia la fondul de somaj se datoreaza de intreprinderile romane si straine cu sediul n Romania care angajeaza pe baza de contract de munca, personal roman. Suma datorata de unitatea economica se calculeaza prin aplicarea cotei de 2.5% asupra venitului brut efectiv realizat de personal, respectiv asupra fondului de salarii realizat lunar, n valoare bruta. Contributia salariatilor la fondul de somaj se determina prin aplicarea procentului de 1% asupra venitului brut efectiv realizat de personal.

14

Pe langa declaratiile de CAS, sanatate, Somaj, unitatea mai trebuie sa depuna declaratie la Camera de Munca in cota de 0.85% , sa vireze obligatia corespunzatoare la Fondul de accidente si boli profesionale precum si 0.75% pentru indemnizatii. concedii si

Imobilizarile,Patrimoniul
Existenta, functionarea si dezvoltarea unei intreprinderi presupune consumuri de mijloace banesti concretizate in bunuri sau servicii achizitionate. Beneficiile asteptate de pe urma exploatarii acestora se obtin fie n perioada curenta, fie in perioadele viitoare. Daca beneficiile se obtin in perioada curenta, contravaloarea bunurilor si serviciilor consumate devine cheltuiala in aceeai perioada. Daca beneficiile se asteapta in perioade viitoare, atunci valorile bunurilor si serviciilor vor fi considerate active imobilizate in perioada curenta iar pltile efectuate pentru procurarea lor vor fi capitalizate (valorificate, fructificate in perioadele urmatoare). Activele imobilizate reprezinta bunuri si valori care se utilizeaza o perioada indelungata in intreprindere si care nu se consuma de la prima intrebuintare. Ele isi transmit treptat valoarea asupra produselor la a caror obtinere participa. Cu exceptia terenurilor, activele imobilizate au o existenta limitata in timp. Ele se consuma in procesul obtinerii veniturilor intreprinderii. Amortizarea este, de altfel, o modalitate prin care costul activelor imobilizate este desfasurat pe parcursul duratei de viata utila a acestora. Activele imobilizate ajuta la obtinerea de venituri pe toata durata lor de viata. Activele imobilizate asigura baza materiala a activitatii unei intreprinderi. Ele sunt o categorie de bunuri, reunite prin anumite caracteristici comune, dar si diferite din punct de vedere al scopului, utilitatii i formei. Caracteristicile ce le unesc intr-o categorie de sine statatoare sunt legate de durata de utilizare (pe parcursul careia valoarea lor trece asupra noilor produse prin amortizare) si de importanta (semnificatia) lor valorica. Punctele de vedere care le diferentiaza au determinat urmatoarea tipologie a activelor imobilizate: imobilizari necorporale (intangibile sau investitii nemateriale); imobilizari corporale (tangibile sau investitii materiale); Imobilizarile necorporale sunt active fara forma materiala, reprezentate in principal de concesiuni, brevete, licente, programe informatice, chetuieli de cercetare dezvoltare etc. Toate acestea reprezinta un potenial economic
15

important, prin care activitatea intreprinderii se dezvolta si se diversifica. Imobilizarile necorporale sunt supuse amortizarii, duratele variind de la un element de imobilizare necorporala la altul. Imobilizarile corporale sunt active cu form materiala concreta, care se regasesc in intreprinderi sub forma de terenuri si amenajari la terenuri si, respectiv, mijloace fixe. Imobilizarile financiare sunt valorile financiare pe termen lung investite de intreprinderi cu scopul cresterii si consolidarii pozitiei economice si financiare.

Contabilitatea trezoreriei
Pentru indeplinirea in bune conditii a obiectivelor ce-i revin, contabilitatea trezoreriei trebuie sa fie organizata si condusa in mod corespunzator. In acest scop trebuie sa se tina seama de influenta urmatorilor factori: a) Structura elementelor de trezorerie. In structura elementelor de trezorerie se cuprind: titlurile de plasament , disponibilitatile in conturi la banci si in casa, in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie. In contabilitate, elementele de structura ale trezoreriei sint reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I si II si a conturilor analitice. b) Locul unde se afla valorile de trezorerie , care poate fi : casieria unitatii, bancile, terte unitati sau persoane. Se folosesc evidentele operative si conturi sintetice adecvate locurilor unde se afla valorile de trezorerie. c) Apartenenta valorilor de trezorerie , impune folosirea de conturi bilantiere pentru valorile de trezorerie proprii si de conturi in afara bilantului pentru valorile de trezorerie ce nu apartin unitatii si care se afla temporar in pastrarea acesteia. d) Formele decontarilor fara numerar prin intermediul conturilor deschise la banci ( acceptarea, acreditivul ) cu instrumentele de decontare adecvate, necesita nu numai folosirea de conturi sintetice ci si inregistrari contabile diferite. Evidenta disponibilitatilor in lei si devize aflate in conturi la banci se tine cu ajutorul contului 512 " Conturi curente la banci " Este un cont bifunctional , al carui sold debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in devize iar soldul creditor , creditele primite . Contul 512 " Conturi curente la banci " se detalieaza pe conturi sintetice de gradul II astfel : -5121 "Conturi la banci in lei "
16

-5124 " Conturi la banci in devize " -5125 " Sume in curs de decontare " -5126 "Carnete de cecuri cu limita de suma " Contul 5121 "Conturi la banci in lei " este un cont bifunctional . Cu ajutorul lui se reflecta existenta si miscarea disponibilitatilor in lei pastrate in conturi la banci , dar si creditele acordate de banca pina la limita acoperirii platilor angajate ( limita de creditari ) . In situatia in care nu se acorda credite prin contul 5121 "Conturi la banci in lei " el indeplineste functia unui cont de disponibilitati banesti si este un cont de activ . Contul 5121 " Conturi la banci in lei " indeplineste alternativ cele 2 functii de activ sau pasiv , astfel : -daca disponibilitatile existente in cont acopera integral volumul platilor , atunci contul functioneaza ca un cont de activ si prezinta sold debitor , fiind un cont de disponibilitati banesti . -daca disponibilitatile existente in cont nu acopera nivelul platilor de efectuat in acel moment , in baza contractelor de credit bancar , banca acorda un credit pina la o limita stabilita , numita limita de creditare . In aceasta situatie contul 5121 "Conturi la banci in lei " functioneaza ca un cont de pasiv si prezinta sold creditor . Deci , contul 5121 se debiteaza cu incasarile de disponibil bancar si cu restituirile de credite si se crediteaza cu platile efectuate in lei si cu creditele acordate. Poate prezenta sold debitor , care reprezinta disponibilitati banesti in lei sau sold creditor care reprezinta credite primite ( inseamna ca are deschisa o linie de credit pentru o anumita valoare si un anumit obiectiv ) In general , o unitate economica poate avea deschise conturi pentru disponibil in lei , la mai multe unitati bancare . In acest caz se impune o detaliere analitica a contului 5121"Conturi la banci in lei " , pe fiecare banca. Toate operatiunile efectuate prin conturile curente la banci , sunt inscrise de banca in "Extrasul de cont " . Este emis de fiecare banca si cuprinde : data emiterii , soldul initial , incasarile si platile efectuate si soldul final . La un moment dat , soldul contului de disponibil confirmat de banca prin extrasul de cont trebuie sa fie egal ( dar de sens opus ) cu cel din contabilitatea unitatii . In caz de diferenta se face un " punctaj " intre datele din evidentele unitatii .

17

Diferentele constatate se inregistreaza si in urma lor cele 2 solduri trebuie sa fie intotdeauna egale . CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR Unitatile economice pot efectua o serie de decontari in numerar , care pot fi in lei si in valuta . Sumele in numerar , in lei si valuta , de care dispune o unitate patrimoniala sunt pastrate in caseria unitatii , cu gestionarea lor distincta . Existentul si miscarea acestor sume este reflectata de contul 531 Casa , cont de activ , care se debiteaza cu incasarile in numerar si se crediteaza cu platile de aceeasi natura . Soldul debitor al contului reflecta numerarul , in lei si in valuta , existent in caseria unitatii . Contabilizarea distincta a operatiunilor in numerar , in lei , de cele in devize , impune desfasurarea contului 531 Casa in doua subconturi : * 5311 Casa in lei * 5314 Casa in devize CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR IN LEI Operatiile de incasari si plati in lei au o pondere redusa in cazul

decontarilor . Incasarile in lei pot sa provina din vinzarea de produse din productie proprie , din vinzarea de marfuri , lichidarea unor debitori , ridicari de numerar de la banca ,aport la capital . Platile in lei se pot face pentru achitarea drepturlor salariale , plata ajutoarelor materiale din fondul asigurarilor sociale , avansuri spre decontare , cumparari de bunuri , depuneri de numerar la banca . Ca documente folosite in operatiile de casa in lei care stau la baza inregistrarilor in contabilitate intilnim : * Cecul de numerar folosit la ridicarea sumelor de la banca . Trebuie sa fie semnat de persoanele imputernicite sa dispuna plati in conturile deschise la banca . * Chitanta , se emite la fiecare incasare in lei , cu exceptia ridicarilor de numerar pentru care se foloseste cecul de numerar . * Chitanta fiscala , care se emite pentru vanzarile cu plata in numerar pentru care se datoreaza TVA si nu se mai emite factura . * Foaia de varsamint cu chitanta , serveste pentru depunerea sumelor in lei din caseria societatii la banca . * Dispozitia de plata / incasare , utilizata fie pentru plati in lei din caserie , fie pentru incasari in lei cand nu exista alte documente justificative de plati si incasari .

18

Cand este utilizata ca dispozitie de incasare , pentru sumele incasate , casierul trebuie sa emita chitanta . Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite anterior de diferite compartimente ale unitatii ( state de salarii , liste de avans chenzinal , ordin de deplasare ) fara sa se mai intocmeasca alte documente de plata . Toate operatiile de casa se inscriu de catre casier in Registrul de casa , care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii . Contabilitatea sintetica a operatiilor de casa in lei se tine cu ajutorul contului 5311Casa in lei . Este un cont sintetic de gradul II , operational , cont de activ . Se debiteaza cu incasarile in lei si se crediteaza cu platile in lei . Soldul poate fi numai debitor si reprezinta existentul de numerar in lei din caseria unitatii . Prezentarea principalelor registre de contabilitate folosite de SC STAVROS SRL Societatea utilizeaza registre si formulare financiarcontabile conform Ordinului nr. 1850/2004, publicat in MONITORUL OFICIAL al ROMANIEI nr.23/07.01.2005 , dupa cum urmeaza : - REGISTRUL-JURNAL - Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii elementelor de activ si de pasiv ale unitii.. Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreun cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. - REGISTRUL-INVENTAR - Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ si de pasiv. Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii. Se intocmeste la inceputul activitatii, la sfarsitul exercitiului financiar sau cu ocazia incetarii activitatii, fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ si de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.

19

Registrul-inventar se completeaz pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ si de pasiv grupate dupa natura lor conform posturilor din bilant . Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. - REGISTRUL CARTEA MARE - Serveste: - la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, la unitatile care aplica forma de inregistrare "pe jurnale"; - la verificarea inregistrarilor contabile efectuate; - la intocmirea balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. - NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE Serveste ca: - document pentru receptia bunurilor aprovizionate; - document justificativ pentru incarcare in gestiune; - act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie; - document justificativ de inregistrare n contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente, Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil. - BONUL DE CONSUM serveste ca: - document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor; - document justificativ de scadere din gestiune; - document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate. Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

20

- FISA DE MAGAZIE serveste ca: - document de evidenta la locul de depozitare a intrrilor, iesirilor si stocurilor bunurilor, cu una sau cu doua unitati de masura, dupa caz; - document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri); - sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale. Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica. - DISPOZITIE DE PLATA/INCASARE CATRE CASIERIE Serveste ca: - dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de ncasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit, pentru procurare de materiale etc.; - dispozitie pentru casierie, in vederea incasarii in numerar a unor sume care nu reprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale; Se intocmeste intr-un exemplar de compartimentul financiar-contabil: - REGISTRU DE CASA - Serveste ca: - document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative; - document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa; - document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa. Se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de casierul unittii sau de alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati. La sfarsitul zilei, randurile neutilizate din formular se bareaza. Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza, dupa caz, pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiunilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate. Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor de casa.

21

- STAT DE SALARII - Serveste ca: - document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiilor si al altor sume datorate; - document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de evidena a muncii si a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in acord etc., a evidentei si a documentelor privind retinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihna, certificatelor medicale si se semneaza, pentru confirmarea exactittii calculelor, de catre persoana care determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii. - LISTA DE AVANS CHENZINAL - Serveste ca: - document pentru calculul drepturilor baneti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale; - document pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale platite; - document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste lunar, pe baza documentelor de evidenta a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate si se semneaza pentru confirmarea exactittii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale si a intocmit lista. - ORDIN DE DEPLASARE (DELEGATIE - Serveste ca: - dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea; - document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate; - document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans; - document justificativ de inregistrare in contabilitate. - LUCRARI DE SINTEZA SI RAPORTARE FINANCIARCONTABILA. Societatea tine evidenta contabila conform Legii contabilitatii si intocmeste anual bilantul si contul de beneficii si pierderi, avand in vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie . In Romania BILANTUL CONTABIL este alcatuit din : bilant contul de profit si pierdere anexa la bilant

22

raport de gesiune Intocmirea bilantului cu intreaga sa formatie de documente de sinteza

reprezinta un proces complex de agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico financiari privind situatia patrimonului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propiu-zisa a bilantului. Structura patrimoniala specifica bilantului Bilantul este conceput ca un document de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul intreprinderii la incheierea exercitiului. El pune in evidenta situatia patrimoniului descrisa prin ecuatia: Situatia neta a patrimoniului = activul bilantier -datorii bilantiere

Schema bilantului adaptata in cadrul Noului sistem contabil ierarhizeaza masa activelor si pasivelor dupa mai multe criterii pe urmatoarele structuri: SPECIFICARE Exercitiul N-1 ACTIV A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari finnaciare B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri II. Alte active circulante C. CONTURI DE REGULARIZARE SAU ASIMILATE D. PRIME PRIVIND RAMBURSAREA TOTAL GENERAL ACTIV PASIV Exercitiul N

23

A.CAPITALURI PROPRII I. Capital social sau contul inreprinzatorului individual II. Prime legate de capital III. Diferente de reevaluare IV. Rezerve V. Rezultatul reportat VI. Rezultatul contului (+, -) VII.Repartizarea profitului VIII. Fonduri X.Subventii pentru investitii XI.Provizioane reglementate B. PROVIZIOANE PENTR RISCURI SI CHELTUIELI C. DATORII D. CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL GENERAL PASIV

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Contul de profit si pierdere evidentiaza si explica intr-o forma analitica rezultatele prin prisma raporturilor de echilibru dintre cheltuieli si venituri. Criteriul folosit pentru gruparea cheltuielilor este cel al naturii activitatii desfasurate (exploatare financiara, exceptionala) si in cadrul acestora, natura resurselor utilizate, in cazul cheltuielilor si natura rezultatelor obtinute in cazul veniturilor.

Modelul adaptat pentru ierahizarea cheltuielilor si veniturilor se prezinta astfel: INDICATORI EXERCITIUL N-1 VENITURI DIN EXPLOATARE (I) (-) CHELTUIELI DE EXPLOATARE (II) = Rezultatul din exploatare (I-II) Profit sau Pierdere VENITURI FINANCIARE(III) (-) CHELTUIELI FINANCIARE (IV) = Rezultatul financiar(III-IV) Profit sau Pierdere Rezultatul curent al exercitiului(I-II+III-IV) Profit sau Pierdere VENITURI EXTRAORDINARE (V) (-) CHELTUIELI EXTRAORDINARE(VI) EXERCITIUL N

24

= Rezultatul extraordinar al exercitiului (V-VI) Profit sau Pierdere A. TOTAL VENITURI B. TOTAL CHELTUIELI PROFIT BRUT PIERDERE IMPOZIT PE PROFIT PROFIT NET PIERDERE

Prezentarea anexelor la bilant Reprezinta un set de situatii financiare care cuprind informatii complementare si

explicative in raport cu bilantul si contul de profit si pierdere, precum si o prezentare sub forma de text privind regulile si metodele contabile si de date complementare. Pentru bilantul contabil anexa este definita de : Repartizarea rezultatului exercitiului Situatia stocurilor si productiei in curs de executie Situatia creantelor si datoriilor Siuatia provizioaneloe Date informative Plati restante Impozite, taxe si alte obligatii datorate si varsate Situatia activelor imobilizate Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare

RAPORTUL DE GESTIUNE Este documentul bilantier folosit pentru interpretarea analitica a situatiei patrimoniului, evolutiei situatiei financiare si a rezultatului. Raportul trebuie sa cuprinda informatii cu privire la : - situatia patrimoniului si evolutia sa previzibila - elemente deosebite intervenite in activitatea unitatii patrimoniale dupa incheierea exercitiului - participatiile la capital ale unitatii - activitatea si rezultatele de ansamblu ale sucursalelor si altor subunitati proprii

25

- activitatea de cercetare- dezvoltare - alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerte necesare a fi inscrise in raportul de gestiune.

Bibliografie

Aurel-Virgil Baluta, - Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Fundatiei Romania Cicilia Ionescu Sisteme Contabile Moderne, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Cicilia Ionescu Contabilitate Baze si Proceduri, Ed.Fundatiei Romania de Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei, Luminita Ionescu Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Luminita Ionescu, Liana Gadau Contabilitatea institutiilor publice, teste grila si

de Maine, Bucuresti, 2007 ; Bucuresti, 2005 ; Maine, Bucuresti, 2007 ; Partea I, nr. 454 din 18/06/2008. Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2005 ; aplicatii practice, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 ;

26

Luminita Ionescu Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale, Ed, a Luminita Ionescu , Lucian Ilincuta, Floarea Georgescu Contabilitatea

III-a revizuita si adaugita, Editura FRM, Bucuresti, 2007 ; aprofundata a societatilor comerciale, teste grila si aplicatii practice, Editura FRM, Bucuresti 2008 ; OMEF nr. 116/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea si depunerea situatiilor financiare ale institutiilor publice la 31 decembrie 2007, M.O nr. 46 din 21 ianuarie 2008 ; OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, MO nr. 1.186 din 29 decembrie 2005 ; Ordinul Ministrului Finantelor nr 1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr. 2374/2007 privind modificarea contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 1080 bis/30.11.2005 ; Ordinului Ministrului Finantelor nr. 1752/2005, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 25/14.01.2008 ; Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil, ,,Metode si procedee de calculatie a Standardele Internationale de Raportare Financiara, Editia 2007 emise de costurilor, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 ; Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) Editura Irecson (traducere), Bucuresti, 2007 ;

27