LICEUL TEHNOLOGIC ˝MIRON NICOLESCU˝ GIURGIU

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ECHIPAMENTE DE CALCUL

PROIECT
pentru obţinerea certificatului de calificare nivel V

TEMA: REŢEA PEER TO PEER PE DOUĂ

BLOCURI PENTRU 12 STAŢII DE LUCRU

INDRUMĂTOR:
Ing. ELEV:
Anul II B PL

2016

1
 Descrierea problemei

Să se realizeze o reţea PEER-TO-PEER pentru 2 blocuri pentru 12 staţii de lucru,

să se dea posibilitatea cuplării și altor doritori în reţea. Blocurile au 2 etaje.
Dispunerea stațiilor de lucru pe cele 2 blocuri este următoarea:
BLOCUL I
- La parter se cuplează la reţea 2 calculatoare;
- La etajul 1 se cuplează la reţea 1 calculatoare;
- La etajul 2 se cuplează la reţea 2 calculatoare.
BLOCUL II
- La parter se cuplează la reţea 2 calculatoare;
- La etajul 1 se cuplează la reţea 3 calculatoare;
- La etajul 2 se cuplează la reţea 2 calculatoare.

Calculatoarele de la fiecare bloc pun în comun câte o imprimanta. Calculatoarele

din toata rețeaua pun in comun fişiere de muzică, fișiere video și fișiere imagini. Reţeaua
este conectată la Internet.
Să se prezinte softul, echipamentul necesar şi costul final al reţelei.

2
 Tipuri de reţele de calculatoare
O reţea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare (sisteme de calcul)
interconectate prin intermediul unor medii de comunicaţie (cablu coaxial, fibră optică, linie
telefonică, wireless) în scopul utilizării în comun de către un număr foarte mare de utilizatori
a tuturor resurselor fizice (hardware), logice(software de bază şi aplicaţii) şi informaţionale
(baze de date) asociate calculatoarelor din reţea. Prin astfel de reţele de calculatoare se poate
asigura o integrare informatică a unui număr foarte mare de utilizatori la nivel local, regional
si mondial.
Apariţia calculatoarelor conectate în reţea a reprezentat o performanţă privind utilizarea
calculatoarelor în procesarea informaţiilor.
Multiplele avantaje oferite de reţelele de calculatoare sunt:
- utilizare eficienta prin partajare a resurselor unităţii centrale(UC);
- acces direct la resursele hardware (memorii externe, imprimante, etc.) si software
(editoare, limbare de programare, programe specializate);
- păstrarea programelor si fişierelor intr-o singura copie (pe server) si utilizarea lor de
către orice utilizator cu drept de acces;
- utilizarea simultană a bazelor de date de către mai mulţi utilizatori;
- comunicare si schimb de informaţii (programe si fişiere) intre utilizatori la nivellocal,
regional  sau mondial.
Din punct de vedere hardware, o reţea de calculatoare este constituita din:
- calculatoare centrale (Server)
- staţii de lucru (Workstation)
- echipamente periferice
- elemente de conectare

După tehnologia de transmisie, reţelele se împart în două categorii:

 reţele punct la punct
 reţele cu difuzare (broadcast).
Reţele punct la punct sunt acele reţele care dispun de numeroase conexiuni între perechi
de calculatoare individuale. Pentru a ajunge de la calculatorul sursă la calculatorul destinaţie,
un pachet s-ar putea să fie nevoit sa treacă prin unul sau mai multe calculatoare intermediare.
Deseori sunt posibile trasee multiple, de diferite lungimi etc.
Reţele cu difuzare (broadcast) sunt reţele care au un singur canal de comunicaţie.
Acesta este partajat de toate calculatoarele din reţea. Oricare dintre mesajele trimise de un
membru al acestui tip de reţea poate să fie recepţionat de toţi ceilalţi membri din reţea.
Un avantaj semnificativ al reţelelor cu difuzare este faptul că mesajul (pachet) poate fi adresat
unui singur calculator, tuturor calculatoarelor din reţea (difuzare) sau unui subset de
calculatoare (trimitere multiplă). Acest mod de transmitere este caracteristic reţelelor LAN.
În general, reţelele mai mici (locale) tind să utilizeze difuzarea, în timp ce reţelele mai mari
sunt de obicei punct - la - punct.

Reţelele de calculatoare sunt de mai multe feluri, funcţie de numărul staţiilor de lucru şi
de aria lor de răspândire
Reţelele de calculatoare se împart după extinderea lor în următoarele tipuri:
- Reţele locale (Local Area Network) - LAN
- Reţea metropolitană (Metropolitan Area Network) - MAN
- Reţea de arie largă (Wide Area Network) – WAN
Un LAN este o reţea care acoperă o zonă geografică restrânsă, cum ar fi la domiciliu,
birou, sau o clădire. Reţelele LAN curente sunt bazate pe tehnologia Ethernet. De exemplu, o
bibliotecă va avea o conexiune prin fir sau de tip Wireless LAN pentru a interconecta
dispozitive locale (ex.: imprimante, servere) şi pentru a accesa Internetul.

3
 Reţelele metropolitane (MAN) sunt reţele de mare extindere care de obicei împînzesc
oraşe întregi. Aceste reţele folosesc pentru legături cel mai des tehnologii fără fir (wireless)
sau fibră optică.
WAN desemnează tipul de reţele de transport de date care acoperă zone geografice mari şi
foarte mari (de ex. de la un oraş la altul, de la o ţară la alta, de la un continent la altul), şi
folosesc de multe ori facilităţile de transmisiuni de date de la transportori publici (ca de ex.
companiile de telefonie).
Reţelele sunt clasificate in reţele peer-to-peer şi reţele bazate pe server. Într-o reţea
peer-to-peer nu există servere dedicate şi nici o organizare ierarhică a calculatoarelor -
toate calculatoarele sunt egale. De aceea se şi numeşte reţea Peer-to-Peer (de la egal la egal).
Fiecare calculator are atât rol de client cât şi de server. Evident că acest lucru înseamnă că
nu există un administrator care să se ocupe de reţea, ci fiecare utilizator trebuie să aibă grijă
de propriul sistem (fiecare utilizator este atât administratorul propriei maşini cât si
utilizatorul acesteia). Costul unei astfel de soluţii este în general mic, nefiind nevoie de a
achiziţiona un sistem care să joace rolul de server. O reţea peer-to-peer poate fi formată din
minim 2 calculatoare. De obicei o reţea peer-to-peer este mai ieftină decât o reţea bazată pe
server.

Topologia de reţea
Topologia (structura) unei reţele rezultă din modul de conectare a elementelor reţelei între
ele. Ea determină şi traseul concret pe care circulă informaţia în reţea "de la A la B".
Principalele tipuri de topologii pentru reţelele LAN sunt:
 topologia Bus (înseamnă magistrală) - are o fiabilitate sporită şi o viteză mare de
transmisie;
 topologia Ring (inel) - permite ca toate staţiile conectate să aibă drepturi şi funcţiuni
egale;
 topologia Star (stea) - oferă o viteză mare de comunicaţie, fiind destinată aplicaţiilor
în timp real.
Reţelele mai mari prezintă o topologie formată dintr-o combinaţie a acestor trei tipuri.

Topologia BUS (magistrală)

• presupune un cablu liniar la care sunt conectate toate nodurile reţelei.

Avantaje:
4
 • necesar de cablu redus
• viteză de lucru mai mare
• interconectare simplă
• defectarea unui nod nu afectează reţeaua
Dezavantaje:
• timpul de transmitere a unui mesaj dintr-un nod în altul nu poate fi determinat

Topologia STAR (stea)

• presupune un nod privilegiat in reţea (cu rol de server) la care sunt conectate toate
celelalte.
Avantaje:
• viteza de transmitere ridicată
• posibilitate de rulare a aplicaţiilor în timp real (timpul poate fi estimat)
• costul cablului de conectare este scăzut
Dezavantaje:
• defectarea serverului face imposibila utilizarea reţelei
• cantitate de cablu necesară mai mare decât la celelalte tipuri
• interconectarea este mai complicată
• Pot exista şi combinaţii: STAR-BUS, STAR-RING

Topologia RING (inel)

• presupune conectarea calculatoarelor pe un canal circular. Controlul reţelei este

deţinut pe rând de fiecare dintre noduri intr-un interval de timp bine determinat

5
  
Avantaje:
• toate nodurile sunt egale
• intervalul de timp în care va fi transmis un mesaj poate fi estimat
• necesarul de cablu e acceptabil
Dezavantaje:
• viteza de comunicare mai redusă
• defectarea unui nod duce la blocarea întregii reţele

Reţeaua care trebuie realizata la nivelul celor două blocuri este o

reţea de tip STAR.

Transmiterea datelor în reţele cablate

În domeniul reţelelor de calculatoare, următoarele grupuri au stabilit standarde: IEEE
(Institute of Electrical and Electronics Engineers), UL (Underwriters Laboratories), EIA
(Electronic Industries Alliance), TIA (Telecommunications Industry Association. Pe lângă
aceste standarde, se aplică şi cele locale referitoare la construcţii, siguranţă, prevenirea
incendiilor.
Ethernetul este un standard pentru o familie de tehnologii de reţele. Tipuri diferite de
Ethernet folosesc cabluri şi plăci de reţea complet diferite.
Proiectanţii standardului Ethernet s-au confruntat cu o serie de probleme: cum să trimită
datele prin fir, cum să identifice calculatoarele expeditor şi destinatar, cum să determine
calculatorul care ar trebui să utilizeze la un moment dat cablul partajat. Aceste probleme au
putut fi rezolvate prin utilizarea cadrelor de date care conţineau adrese MAC (Media Access
Control) pentru identificarea calculatoarelor din reţea şi folosind un proces numit CSMA/CD
(Carrier Sense Multiple Access with Collision Detection – acces multiplu cu sesizarea
purtătoarei şi evitarea coliziunilor) pentru a determina care dintre sisteme ar trebui să acceseze
cablul la un moment dat.

6
 În ce constă CSMA/CD? Dacă două sau mai multe gazde încep să transmită în acelaşi
timp se spune că a avut loc o coliziune. Când se întâmplă acest lucru gazdele care au produs
coliziunea o pot detecta şi trimit un semnal de bruiaj astfel încât fiecare gazda să afle care este
situaţia. După aceea, staţiile care au generat coliziunea nu mai transmit nimic pentru o perioadă
de timp aleasă aleator; apoi pot începe să retransmită. Un algoritm special cunoscut sub numele
de algoritmul back-off este folosit pentru a calcula această perioada de timp. În final fiecare
staţie a reţelei va avea posibilitatea să transmită date, dar spre deosebire de reţelele token-
passing, Ethernet-ul nu este determinist (nu se poate calcula cât timp trebuie să aştepte un
computer până poate transmite).
Ethernet-ul este o reţea de difuzare. Acest lucru înseamnă că toate gazdele dintr-o reţea
pot vedea frame-urile nodului care transmite, dar numai gazda care deţine adresa MAC ce se
potriveşte cu destinaţia din câmpul destinaţie va procesa datele transmise. Restul gazdelor le vor
ignora.
Comitetul IEEE 802.3, ajungând la concluzia că nu există o soluţie unică de cablare
funcţională în orice situaţie, a stabilit mai multe standarde de cablare cum ar fi: 10Base5,
10Base2, 10BaseT, 10BaseTX. Cu timpul, datorită evoluţiei reţelelor, au mai apărut şi altele.

Standardele Ethernet pot fi aplicate în diverse medii fizice de transmisie rezultând mai multe
variante, cu transmisie în banda de bază (BB - BaseBand, notată simplu BASE) sau cu
modulare şi demodulare şi transmisie în bandă largă (Broadband notată BROAD), la 10
Mbps pe segmente de reţea de maximum 3600 metri (notaţie: 10Broad36).

Notaţia unui standard Ethernet include:

 pe prima poziţie valoarea vitezei de transmisie exprimată în Mbps (Mega bits per
second)
 specificaţia benzii de transmisie (BASE sau BROAD)
 un simbol asociat mediului de transmisie, lungimii segmentului de cablu exprimate ca
multiplu de 100 metri sau lungimii de undă a undei luminoase folosite

Exemplu:
10 Base 5

Viteza:
10Mbps Distanţa:
500 metri
Tipul de semnal:
Transmisie în banda de bază

Notaţia standardului Ethernet

T - cablu torsadat (twisted pair), ecranat (STP - Shielded Twisted Pair sau FTP -Foiled
Twisted Pair) sau neecranat (UTP - Unshielded Twisted Pair);
F - fibră optică (fiber);
C - cablu coaxial (coaxial);
2 - cablu coaxial subţire cu segmente de lungime maximă 200 m;
5 - cablu coaxial gros cu lungime maximă a segmentului de 500 m;
S - fibră optică cu lungime de undă mică (short wavelength);
L - fibră optică cu lungime de undă mare (long wavelength).

7
Tipuri de transmisii
În funcţie de posibilităţile de vehiculare direcţionată a datelor, sunt cunoscute trei tipuri
fundamentale de transmisii: simplex, semi-duplex (half-duplex), duplex (full-duplex).

simplex semi-duplex duplex

Tipuri de canale de comunicaţie

Simplex - transmisie intr-un singur sens, de la A către B, specifice terminalelor de

supervizare
Semi-duplex (half-duplex) - transmisia de la A către B, sau de la B către A, dar
alternativ şi nu simultan.
Duplex sau full-duplex - transmisia simultană de la A către B şi de la B către A.
Un caz particular îl constituie transmisia de tip echoplex pe canale full-duplex, care
constă în retransmisia înapoi a caracterului recepţionat, efect similar cu ecoul. Echoplexarea
este utilă pentru detectarea şi corectarea erorilor.

Medii de transmitere
In cea ce priveşte asigurarea legăturii intre dispozitive in reţeaua pe care dorim sa o
realizam vor fi folosite urmatoarele medi de transmitere:
- Intre Internet Network Provider si router va fi folosita fibra optica aceasta având un
avantaj major cum ar fi viteza mare de transmitere, precum si faptul ca se foloseşte de
obicei in afara clădirilor.
- Intre etajele blocului va fi folosit cablu FTP, fiind mai solid decât cablul UTP
- Intre staţiile de lucru la nivel de etaj va fi folosit cablu UTP

Fibra optică

Fibra optică este o fibră de sticlă sau plastic care transportă lumină de-a lungul său.
Fibrele optice sunt folosite pe scară largă în domeniul telecomunicaţiilor, unde permit
transmisii pe distanţe mai mari şi la lărgimi de bandă mai mari decât alte medii de
comunicaţie. Fibrele sunt utilizate în locul cablurilor de metal deoarece semnalul este transmis
cu pierderi mai mici, şi deoarece sunt imune la interferenţe electromagnetice. Fibrele optice
sunt utilizate şi pentru iluminat şi transportă imagine, permiţând astfel vizualizarea în zone
înguste. Unele fibre optice proiectate special sunt utilizate în diverse alte aplicaţii, inclusiv
senzori şi laseri.
Lumina este dirijată prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne totale. Aceasta
face fibra să se comporte ca ghid de undă. Fibrele care suportă mai multe căi de propagare sau
moduri transversale se numesc fibre multimodale (MMF), iar cele ce suportă un singur mod
sunt fibre monomodale (SMF). Fibrele multimodale au în general un diametru mai mare al
miezului şi sunt utilizate în comunicaţii pe distanţe mai scurte şi în aplicaţii în care trebuie

8
transferată multă putere. Fibrele monomodale se utilizează pentru comunicaţii pe distanţe de
peste 550 m.
Conectarea fibrelor optice una de alta este mai complexă decât cea a cablurilor electrice.
Capetele fibrei trebuie să fie atent tăiate, şi apoi unite fie mecanic fie prin sudare cu arc
electric. Se utilizează conectori speciali pentru conexiuni ce pot fi înlăturate.
Cablurile din fibre optice

Un cablu realizat din fibre optice este alcătuit din mai multe fibre de sticlă, care sunt capabile
să transmită datele la viteze apropiate de viteza luminii. Fibrele optice au câteva avantaje faţă
de liniile de comunicaţie tradiţionale:
 cablurile din fibre optice au o lăţime de bandă mult mai mare decât cablurile din
metal, astfel pot transmite date la viteze foarte mari. Deoarece au o atenuare foarte
mică sunt folosite la transmisii pe distanţe mari;
 cablurile din fibre optice nu sunt afectate de interferenţele câmpurilor
electromagnetice exterioare;
 cablurile din fibre optice sunt mult mai subţiri şi mai uşoare decât firele de metal;
 pe cablurile din fibre optice datele pot fi transmise digital (formatul în care sunt datele
în calculator) fără să fie transformate în semnale analogice.
Principalul dezavantaj al fibrelor optice este costul ridicat de instalare. Un alt dezavantaj este
că sunt mult mai fragile decât firele metalice şi sunt mai greu de ramificat. În Figura 8 se
prezintă modul de propagare a luminii printr-o fibră monomod şi structura unei fibre optice.

Propagarea luminii în fibra optică şi structura cabului de fibră optică

Fibrele optice transportă semnale de date digitale sub forma unor impulsuri luminoase.
Fibrele optice sunt alcătuite dintr-un cilindru de sticlă extrem de subţire, numit miez,
înconjurat de un strat concentric de sticlă numit înveliş, care are rolul de a asigura propagarea
luminii prin reflexie. Fibra este acoperită cu un strat de protectie, din material plastic. În
Figura 9 se prezintă fibra optică şi conectorii ST şi SC. Aceştia sunt utilizaţi pentru conectarea
fibrei optice la diversele echipamente de conectare.

În ceea ce priveşte celelalte medii de transmisie enumerate mai sus, cablul UTP
precum şi cablul STP, acestea sunt cabluri formate din 4 perechi de cabluri torsadate,
diferanţa între acestea fiind următoarea:

9
 - cablul STP are un are un strat suplimentar care asigură ecranarea acestuia care ajuta la
eliminarea interferentelor.ftp=foiled – twisted - pairs (perechi torsadate ecranate cu folie
metalica)), în timp ce cablul UTP are următoarea semnificaţie: utp=unshielded-twisted -
pairs (perechi torsadate neecranate).

Cablurile torsadate

Cablurile torsadate (răsucite) sunt cele mai folosite cabluri pentru realizarea reţelelor locale de
calculatoare. Acestea sunt de doua tipuri:
 cablul UTP (Unshielded Twisted Pair) este cablul torsadat în pereche, neecranat,
conţinând 4 perechi de fire. Fiecare pereche de fire este răsucită, cu un pas cuprins
între 80 şi 200 mm, care diferă de la o pereche la alta. În plus, perechile sunt răsucite
între ele cu un pas de 300 mm pentru reducerea diafoniei dintre ele. Perechile sunt
învelite într-o manta realizată din material plastic care asigură protecţia mecanică a
firelor. Cablu torsadat UTP este cel mai folosit tip de cablu pentru realizarea reţelelor
locale. În figură este prezentat un cablu UTP şi conectorul RJ45, utilizat pentru
conectarea cablului la echipamentele din reţea.

Cablul UTP şi conectorul RJ45 [7]

Izolaţiile firelor au culori diferite pentru a permite identificarea perechilor de fire şi

corespondenţa lor la capetele cablului. Impedanţa caracteristică a perechii de cablu
UTP are valoarea de 100 Ω. Diametrul exterior al cablului este de 0,43 cm.
Dimensiunile sale mici şi preţul redus constituie avantajele folosirii acestui tip de
cablu pentru realizarea reţelelor de calculatoare. În figură se prezintă modul de
dispunere al firelor cablului în conectorul RJ45.

Cablul UTP şi conectorul RJ45

Pentru cablurile UTP, standardele EIA/TIA 568A şi EIA/TIA 568B stabilesc că se

folosesc doar 4 din cele 8 fire disponibile şi specifică atât culoarea celor 8 fire, dar şi ordinea
de dispunere a acestora.

10
 Standardul T 568
Tabel – Culorile firelor

Pin Funcţie Culoare – T568B Culoare – T568A

1 Transmisie Alb-Portocaliu Alb-Verde

2 Transmisie Portocaliu Verde

3 Recepţie Alb-Verde Alb-Portocaliu

4 Nefolosit Albastru Albastru

5 Nefolosit Alb-Albastru Alb-Albastru

6 Recepţie Verde Portocaliu

7 Nefolosit Alb-Maro Alb-Maro

8 Nefolosit Maro Maro

În Europa se foloseşte standardul 568B, iar în Statele Unite 568A.

 cablul STP (Shielded Twisted Pair) este cablul torsadat în pereche, ecranat,
conţinând 4 perechi de fire. Fiecare pereche de fire este răsucită şi ecranată cu o folie
metalică (pair shield). Toate perechile sunt ecranate electromagnetic cu un ecran
exterior din folie sau panglică metalică. Pentru protecţia împotriva factorilor mecanici
şi climatici, se foloseşte o manta exterioară din material plastic. Acest cablu reduce
efectele diafoniei dintre perechi şi a interferenţelor electromagnetice din exteriorul
cablului. Cablul STP este utilizat în locurile unde sunt multe surse de perturbaţii
11
 electromagnetice. Dezavantajele cablului torsadat STP constau în dimensiunea mai
mare, greutate mai mare care fac instalarea mai dificilă şi preţul mai ridicat. Impedanţa
caracteristică a perechii are valoarea tipică de 150 Ω. În Figura 7 se prezintă structura
unui cablu STP.

Parametri - Categorii de cablu

Categorie
Frecvenţă Viteza de transmisie Utilizare
cablu

Cat 1 1 Mbps Telefonia clasică

Cat 2 4 Mbps Transmisiuni seriale

Cat 3 16 MH2 10 Mbps 100 Mbps TokenRing 10BaseT 100BaseT4

Cat 4 20 MHZ 16 Mbps 100 Mbps TokenRing 10BaseT 100BaseT4

ATM, TokenRing, 10BaseT

Cat 5 100 MHz 10 Mbps 100 Mbps
100BaseTX

10 Mbps 100 Mbps 1

Cat 5e 155 MHZ 10BaseT, 100BaseTX, 1000BaseT
Gbps

Cat 6 250 MHZ 100 Mbps 1 Gbps 100BaseTX 1000BaseT

Cat 6a 500 MHz 10 Gbps 10GBaseT

Cat 7 625 MHz 10 Gbps 10GbaseT

1200
Cat 8 10 Gbps 10GbaseT
MHz

12
 Etapele sertizării

1. Se îndepărtează teaca cablului 2. Se separă firele

3. Se detorsadează firele şi se îndreaptă 4. Se aranjează firele în ordinea arătată într-una

fiecare fir în parte. din schemele 568A sau 568B.

Se aduc toate firele la un loc până se ating între ele. La acest punct, se verifică dacă aranjamentul
firelor corespunde diagramei selectate. Opţional: se face un semn la distanţa de 1 cm de capătul
cămăşii cablului. Firele se ţin, foarte apropiate între ele, grupate (şi sortate), între degetul mare şi
arătător.

5. Se taie firele la un unghi de 90 de grade, la 6. Se introduc firele într-un conector RJ-45.

o distanţă de 1,5 - 2 cm de capătul cămăşii Împingeţi moderat pentru a vă asigura că toate
cablului. Dacă firele nu sunt tăiate toate drept, firele au ajuns la capătul conectorului
atunci unele dintre ele nu vor face contact.

7. Se presează firele în conector 8. Se verifică respectarea codului culorilor

13
9. Se verifică ambele capete, de regulă folosind un tester în special atunci când distanţa dintre
elementele conectate este mare.

Arhitectura de reţea
Termenul de arhitectură de reţea defineşte structura globală a acesteia precum si toate
componentele care o fac funcţională, cum ar fi echipamentele hardware şi software -ul de
sistem.   
Un concept foarte important în reţelele de calculatoare este acela de protocol .
PROTOCOL =ansamblu de convenţii şi reguli pe baza cărora se realizează transmiterea
datelor
ARHITECTURA =modul de interconectare a componentelor reţelei, pentru a realiza un
anumit mod de funcţionare.
Protocolul – este un set de reguli şi semnale pe care le folosesc calculatoarele spre a
comunica între ele.
CARACTERISTICILE PROTOCOLULUI :
 Este robust
 Este compatibil cu toate sistemele de operare (SO)
 Este free software
Este transparenţa reţelei – orice utilizator poate accesa resurse (programe de aplicaţii)
fără să ştie dacă resursele sunt localizate pe propriul calculator sau pe orice alt calculator din
reţea.
O reţea de calculatoare (engleză: computer network) leagă între ele o mulţime mai
mică sau mai mare de calculatoare, astfel încât un calculator poate accesa datele, programele
şi facilităţile sau resursele unui alt calculator conectat la aceeaşi reţea. De obicei este nevoie
desigur şi de măsuri de restricţie/siguranţă a accesului.
Metodele de conectare sunt în continuă dezvoltare şi deja foarte diverse, începând cu
tot felul de cabluri metalice şi de fibră optică, chiar submarine, şi terminând cu legături fără
fir prin unde radio cum ar fi Wi-Fi, WiMAX sau Bluetooth, prin raze infraroşii ca de ex. IrDA
sau prin intermediul sateliăţilor de telecomunicaţii. La reţelele moderne de telefonie, radio,

14
televiziune ş.a.m.d. informaţiile de transmis originale sunt mai întâi digitalizate (transformate
în date) şi apoi transmise tot prin reţele de calculatoare şi/sau Internet, deoarece acestea oferă
mari avantaje faţă de reţelele analogice tradiţionale respective.
În domeniul topologiilor pentru reţele de calculatoare s-au realizat şi unele
standardardizări, dintre care se pot aminti :
- ETHERNET -topologie Bus (maxim 150 de staţii de lucru) produsă de firma Xerox în
colaborare cu firmele Intel si Digital.
- RX-Net (maxim 255 staţii de lucru), IPX, X25
-IBM Token Ring -; topologie Ring (maxim 96 de staţii de lucru)
-IBM -; PC -; topologie Bus
-AppleTalk
-ARCNET.
Ethernet este fără îndoială cea mai populară arhitectură de reţea în momentul de faţă.
Această arhitectură foloseşte topologia bus sau star şi poate transmite datele la 10 Mbps dar
şi la 100 Mbps datorită standardului 100 BaseX Ethernet (sau mai uzual numit Fast
Ethernet).
În prezent cele mai utilizate patru arhitecturi de reţea sunt :
-Ethernet
-TokenRing
-AppleTalk
-ArcNet

Topologia reţelei este o topologie STAR.

Pentru fiecare etaj se va realiz legarea calculatoarelor la un hub. Legarea etajelor între
ele se va face cu ajutorul unui router folosind topologia star. Reţeaua este formată din:

BLOCUL I
Parter -2 Calculatoare
Etaj I -1 Calculator + Imprimantă
Etaj II -2 Calculator

BLOCUL II
Parter -2 Calculatoare
Etaj I -3 Calculatoare
Etaj II -2 Calculatoare + Imprimantă

Fiecare calculator are câte o placă de reţea. Routerul are 3 plăci de reţea pentru cele 2
BLOCURI şi una pentru conectarea la Internet
Reţeaua este conectată la Internet.

15
Necesarul de materiale pentru realizarea reţelei este:

Nr. Crt. Denumire echipament Cantitate

1 Staţii de lucru 12 buc

2 Switch 8 P 2 buc

3 Router 1 buc

4 Cablu FTP 100 m

5 Cablu UTP 350 m

6 Mufe RJ45 40 buc

7 Switch 4 P 5 buc

8 Conectori FO 2 buc

9 Imprimantă 2 buc

16
 Preţuri componente reţea

Denumire
Nr. crt. Imagine Producător Caracteristici Distribuitor Preţ
echipament
Intel Procesor Intel Core Ci3 SandyBridge i3-2130
EMAG
3.40GHz, s.1155, 3MB, 32nm, procesor grafic integrat
GMA
Placa de baza GIGABYTE Intel Z68,S.1155,PCI-E FLANCO
2.02*PCI-Ex16 slot( 1 PCIEx16 or 2 PCIEx8) , 1
Staţii de PCIEx16 or 2 PCIEx8, 2* PCI, 3 PCI-Ex1,2 ch, 4
1. IBM 2789,02
lucru DIMM DDR3 1333/ 1066/ 800,14 USB2.0 (F6,...
Memorie KINGSTON DDR III 4GB, 1333MHz, CL9,
Dual Channel Kit 2 module 2GB, Kingston HyperX -
calitate excelenta
Hard Disk SEAGATE 2TB Seagate Barracuda Serial
ATA3, 7200rpm, 64MB
Porturi WAN: 1 EMAG
Porturi LAN: 4
Porturi USB: 1 FLANCO
2. Router TP - LINK Frecventa (GHz): 2.4 - 2.5 79,90
Rata transfer cablu (Mbps): 10 / 100 / 1000
Standarde: 802.11 b/g/n
Management: Web Interface
Numar antene: 6 interne
3. Switch Porturi: EMAG 943,54
24 x 10/100 Mbps (RJ-45)
TP - LINK
Management:
SNMP v1/v2/v3, DHCP
Port Mirroring, CPU Monitor
Cable Test, System Log, Ping/Tracert SNTP

17
 Denumire
Nr. crt. Imagine Producător Caracteristici Distribuitor Preţ
echipament

Alimentare:
100 - 240 V AC, 50 - 60 Hz
1757, RFC 1157, RFC 2571, RFC 2030
Dimensiuni (D x H x W mm):
440 x 260 x 44

Adancime De Culoare 48 bit Copiere

Multipla 1 - 21 Functii Print, Scan, Copy
Rezolutie La Printare 4800 x 600 dpi Tip
4. Imprimantă CANON Inkjet Body & design Greutate 3.5 kg 3E 208
Conexiuni Usb 2_0 Da Alimentare Putere
Consumata 9 W

Interfata:
PCI-E
Placă de Porturi:
5. INTEL 1 x RJ-45 EMAG 387,09
reţea Viteza de transfer (Mbps):
10/100/1000

Cablu UTP CAT5E Datamaxx 0.5 mm, Media Tehno 302.24 ROLA
Cablu SRL DE 305 M
6. Cablu UTP DATAMAX 8 fire de cupru, pass fluke test

18
 Denumire
Nr. crt. Imagine Producător Caracteristici Distribuitor Preţ
echipament

Conector Media Tehno

7. DATAMAX Mufe UTP RJ45  0,50
RJ 45 Cablu SRL

8. Hub TRENDNET Hub Trrend Net cu 4 porturi Emag 22

Cablu fibră Media Tehno

9. DATAMAX Cablu Fibra Optica Datamaxx 8 Fire 1200 N 1,63 / M
optică Cablu SRL

Conectori Media Tehno

10. DATAMAX Conector pt. F.O. ST – Q 13
fibră optică Cablu SRL

COST TOTAL REȚEA

19
Nr. Crt. Denumire echipament Cantitate Preţ unitar Preț
1 Staţii de lucru 12 buc 2790 33480
2 Switch 8 P 2 buc 943,54 1887,08
3 Router 1 buc 79,90 79,90
4 Cablu FTP 100 m 1,00 350
5 Cablu UTP 350 m 1,00 350
6 Mufe RJ45 40 buc 0,50 20
7 Hub 5 buc 22 110
8 Conectori FO 2 buc 13 26
9 Imprimanta de reţea 1 buc 16 150,11 16 150,11
TOTAL ECHIPAMENTE 34336

Total cost reţea 34336 lei

20
 Elemente de configurare software
Reţeaua peer-to-peer de mai sus foloseşte sistemul de operare Windows XP. Fiecare
calculator are posibilitatea să-şi pună în comun cu celelalte calculatoare din reţea resursele. În
mediile Windows,cel mai simplu protocol LAN de configurat pentru o reţea de mici
dimensiuni este interfaţa extinsă NetBIOS. Cu toate acestea,dacă reţeaua va avea şi o
conexiune la Internet, calculatoarele din reţeaua PEER-TO-PEER trebuie să fie configurate
pentru TCP/IP. În mediul Windows XP tabulatorul Protocoale (Protocols) din caseta de dialog
Network este utilizat pentru adăugarea,înlăturarea şi configurarea protocoalelor. Se dă
click dreapta pe pictogramă My Network Places, se selectează Properties. Apare Local Area
conections:

Click dreapta pe pictograma şi selectarea Properties apare caseta de dialog care permite
adăugarea unui nou protocol sau configurarea unuia deja existent:

Pentru a adăuga un nou protocol,se execută click pe butonul Install Va apărea caseta de
dialog Select Network Component Type. Această casetă asigură trei opţiuni:Client, Service si
Protocol:

21
 Calculatoarele pot folosiTCP/IP şi pentru comunicare locală. Pentru adresarea
“privată” au fost rezervate trei intervale de adrese IP care n-au fost associate
calculatoarelor de pe Internet.
Pentru clasa C din care face parte reţeaua noastră intervalul de adresare IP privată este
de la 192.168.0.1 la 192.168.255.254. Mască de subreţea este: 255.255.255.0. Pentru a
configura manual adresa IP se selectează Protocol Internet şi se dă click pe Properties.În
caseta de dialog Internet Protocol Properties se dă click pe Use the following IP Adress şi
se poate introduce adresa IP şi submasca de reţea:

In ceea ce priveşte configurarea routerului acesta depinde de tipul conexiunii si modul

de conectare la internet furnizat de Internet Service Provider.

In cazul in care Internet Service Provider-ul furnizeaza o adresa static pentru

conexiunea la internet, Reuteru-lui i se va seta in mod manaul adresa de IP data de
Internet Service Provider, iar pentru calculatoarele din spatele acestuia se va putea face o
configurare , fie automat, activându-se Serverul DHCP al routelui, fie alocând pentru
fiecare staţie de lucru adrese de IP dedicate fiecăruia ca in cazul nostru.
Un dezavantaj al acestei configurări este administrarea greoaie a adreselor de IP
pentru staţiile de lucru, fapt care duce la mărirea timpului de administrare. In acest caz
alocările de IP se vor face manual.
Alocarea manuala este des întâlnita de obicei pentru reţelele de mărime mica, gen cele
dintr-un birou, unde nu trebuie făcute deplasări inutile pentru configurare(in lipsa unui
soft gen Remote Desktop).
Alocarea dinamica este des folosita in reţelele de calculatoare, datorita faptului ca
administrarea routerului implicit a adreselor de IP se va poate face de la orice staţie de
lucru.
In acest caz alocarea dinamica poate fi coroborata cu filtre de alocare a adreselor IP ca
de exemplu:
- Alocarea Ip-ului in funcţie de adresa MAC a placii de reţea
- Alocarea Ip-ului in funcţie de User Name si Parola, folosind protocolul PPPoe.

În cazul de fata configurarea adreselor IP a staţiilor de lucru se va face manual astfel:

- router 192.168.0.1

22
 - calculator A – 192.168.0.2
- calculator B – 192.168.0.3
- calculator C – 192.168.0.4
- calculator D – 192.168.0.5
- calculator E – 192.168.0.6
- calculator F – 192.168.0.7
- calculator G – 192.168.0.8
- calculator H – 192.168.0.9
- calculator I– 192.168.0.10
- calculator J – 192.168.0.11
- calculator K – 192.168.0.12
- calculator L – 192.168.0.13
- Imprimanta de reţea – 192.168.0.14

De asemenea pentru a facilita shararea în reţea se va instala o imprimanta de reţea,

aceasta avand, de asemenea adresa de IP alocata.
Instalarea pe statiile de lucru se va face folosind Standard TCP/IP port , dupa cum
urmeaza:
Din Control Panel se va alege Printers and Faxes dupa care se va alege butonul Add
Printer.

Se va urma instalarea alegându-se opțiunea selectata în imaginea de mai jos:

23
 După selectarea Standard TCP/IP Port se va introduce adresa de IP alocată
imprimantei.

Pentru fiecare staţie de lucru se va putea seta numele workgroup-ului din care face parte
astfel:
Se va da click-dreapta pe My Computer si se va alege Properties, se va allege tabul
“Computer Name”, apoi se va selecta butonul “Change…”. La selectarea acestui buton va
apare fereastra următoare, în care se va specifică numele calculatorului şi a workgroup-ului:

24
 Pasul următor este setarea numelui Workgroup-ului din care face parte calculatorul si
a numelui calculatorului. Acest lucru se face accesand secţiunea Identification.Numele
Workgroup-ului se alege insă si este indicat sa fie acelaşi pentru toate calculatoarele din reţea.
Numele reţelei este BIROU

25
Următorul pas si ultimul constă in simpla restartare a calculatorului.

Partajarea unei conexiuni Internet,

a fişierelor si imprimantelor

Pentru o reţea de cartier mica se face conectarea la internet a unui singur calculator si
apoi se face partajarea conexunii Internet. Pentru a partaja conexiunea la Internet se dă clic
dreapta pe conexiunea ce trebuie partajata ,se selectează Properters din meniul de comanda
rapidă care apare si apoi se selectează Sharing si se bifează.

26
 Partajarea fişierelor se face asemănător.Se dă clic dreapta pe fişierul ce se doreşte să
fie partajat(muzica,jocuri,etc.),se selectează Sharing.Apare caseta de dialog Sharing,clic
stanga pe Share This Folder,se bifeaza casuţa, se poate da un nume folder-ului,se poate
specifica o parola si nivelul de acces pentru dosar (Read Only sau Full). Fişierul partajat va
avea sub el o mana.

27
Partajarea imprimantelor se face prin deschiderea unei casuţe de dialog Printers. In caseta de
dialog Properties a imprimantei se da clic dreapta pe imprimanta se selectează Sharing.Se da
clic pe butonul Share As si se specifica numele imprimantei. Imprimanta partajata va apare cu
o mana sub ea :

Reţeaua de cartier PEER-TO-PEER se numeste BIROU, cuprinde 12

calculatoare, 1 router. Pune în comun fişiere text şi video, cele 2 imprimante , reţeaua de
internet. Topologia reţelei este STAR, foloseşte o arhitectură de reţea Fast
ETHERNETcu hub-uri, foloseste ca medii de transmisie 100 Base T, 10 Base F, foloseşte
protocolul TCP/IP. Fiecare staţie de lucru are un ID. Cost total al reţelei este 34947 lei.

28
 BIBLIOGRAFIE

1. Internetul, societatea informaţională şi societatea cunoaşterii. Aspecte tehnice, economice,

politice şi sociale
Autor: Tom Thomas
Editura: Corint
An apariţie: 2005

2. Reţele locale de calculatoare. Proiectare şi administrare

Autor: Panos Lekkas
Editura: Mograw Hill education-europe
An apariţie: 2003

3. Reţele de calculatoare pentru începători

Autor: Joe HABRAKEN
Editura: All
An apariţie: 2006

4. Reţele de calculatoare - cea mai bună introducere din lume în reţele de calculatoare
Autor: Dinesh Verma
Editura: John Wiley And Sons Ltd
An apariţie: 2004

5. Iniţiere în calculatoare
Autor: Ata Elahi
Editura: Cengage Learning
An apariţie: 2005

29
 CUPRINS

Descrierea problemei …………………………………………………... pag. 2

Tipuri de reţele de calculatoare ……………………………………….. pag. 3
Topologia de reţea …………………………………………………….....pag. 4
Transmiterea datelor în reţele cablate ……………………………..…. pag. 6
Medii de transmitere .…………………………………………….......... pag. 8
Arhitectura de reţea …………………………………….. . …………....pag. 14
Necesarul de materiale ………………………………………………... pag. 16
Preţuri componente reţea ...…………………………………………… pag. 17
Cost reţea ……………………………………………………………..... pag. 20
Elemente de configurare software ………………………………….... pag. 21
Partajarea unei conexiuni Internet, a fişierelor si imprimantelor ..…pag. 26
Bibliografie …………………………………………………………..… pag. 29
Cuprins …………………………………………………………..…..…. pag. 30
Anexă ………………………………………… ……………………….. pag . 31

30