AUXILIAR Ed. Antrep..2023-2024docx

LICEUL TEORETIC „CAROL I” FETEŞTI
AUXILIAR
DISCIPLINA: EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
AN ȘCOLAR: 2023-2024
CLASA A X-A………
PROFESOR: CONSTANDACHE VIOLETA

ELEV:………………………………………….
Str. Călăraşi, nr.530, Mun. FETEȘTI, Jud. IALOMIŢA

Telefon: 0243 361531, Fax: 0243 364831
E-mail: carolfetesti@gmail.com
Site: http://liceulteoreticcarolifetesti.ro
MODUL I
LECȚIA 1 – Prezentare disciplină.

LECȚIA 2 - Test inițial
CAPITOLUL I INIȚIEREA ȘI DERULAREA UNEI AFACERI
LECȚIA 3- Condiții legislative ale activității antreprenoriale. Statut juridic
LECȚIA 4- Registrul Comerțului. Obiectul de activitate
LECȚIA 5- Firma de exercițiu
LECȚIA 6- Studiile de piață
LECȚIA 7- Inițierea unei afaceri
2
CAPITOLUL I INIȚIEREA ȘI DERULAREA UNEI AFACERI
LECȚIA NR. 3 – CONDIȚIILE LEGISLATIVE ALE ACTIVITĂȚII

ANTREPRENORIALE
Conținuturi:
C1- Statut juridic- definiție

C2- Entități fără personalitate juridică
C3- Entități cu personalitate juiridică
Competențe specifice:
1.2 Utilizarea adecvată a conceptelor specifice antreprenoriatului

1.3 Identificarea prevederilor legislative referitoare la activitatea antreprenorială
3
FIȘA DE DOCUMENTARE NR. 1
EXEMPLU STATUT JURIDIC
STATUTUL SOCIETĂŢII COMERCIALE
“XXX” S.R.L.
CAP.I. DENUMIREA, FORMA JURIDICĂ, SEDIUL, DURATA SOCIETĂŢII
Subsemnatul: ________________________________________, cetăţean roman, născut la data de

______, în __________________, domiciliat în ________________________________, posesor al cărţii de
identitate seria ____ nr.______________care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru calitatea de
asociat unic.
În mod liber şi prin unică voinţă am hotărât să constitui o societate comercială în România în
următoarele condiţii:
Art. 1.1. Forma Juridică :
Societatea este cu răspundere limitată cu asociat unic, persoană juridică română, care îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi prezentul statut.
Modificarea formei juridice se realizează prin hotărârea asociatului unic, cu respectarea condiţiilor şi
formalităţilor prevăzute de lege .
Art. 1.2. Denumirea:
Se constituie de către subsemnatul o societate comercială a cărei denumire este “XXX” S.R.L.
În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând
de la o societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de înregistrare
în registrul comerţului şi codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale, emise de aparatele de
marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.
Pentru societatea cu răspundere limitată, va trebui menţionat şi capitalul social.
Dacă societatea are o pagină de Internet proprie, informaţiile prevăzute la alin. 2 şi 3, vor fi
publicate şi pe pagina de Internet a societăţii.
Art. 1.3. D urata : Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată.
Art. 1.4. Modificarea denumirii societăţii se realizează în urma hotărârii asociatului unic şi numai după ce, în
prealabil, s-a efectuat operaţiunea de verificare a disponibilităţii firmei .
4
Art. 1.5. Sediul :
Sediul societăţii este în ___________________________________________
PrÎn voinţa asociatului unic, sediul societăţii poate fi schimbat în orice loc din România cu efectuarea
formalităţilor prevăzute de legea Registrului Comerţului.
Societatea va putea înfiinţa filiale, sucursale, agenţii, reprezentanţe, puncte de lucru sau alte
asemenea unităţi în ţară sau străinătate, pe baza hotărârii asociatului unic.
CAP.II. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII
Art. 2.1. Obiectul principal de activitate al societăţii conform C.A.E.N., este: (Exemplu)
- domeniul: SERVICII
– activitatea principală: 742 Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultantă tehnică legate de
acestea
– 7420 Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea
Art. 7. Obiectul secundar de activitate al societăţii conform C.A.E.N. este:
511 Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata
5114 Intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane
741 Activităţi juridice, de contabilitate şi revizie contabilă, consultantă în domeniul fiscal; activităţi de studii de
piaţă şi de sondaj; consultanţă pentru afaceri şi management
7413 Activităţi de studiere a pieţei şi de sondaj
7414 Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management
Art. 2.3. În realizarea obiectului de activitate, societatea va plăti taxele şi impozitele prevăzute de legislaţia
în vigoare.
Art. 2.4. Obiectul de activitate al societăţii va putea fi modificat ulterior în sensul extinderii sau restrângerii
acestuia potrivit voinţei asociatului unic.
CAP.III. CAPITALUL SOCIAL, PĂRŢILE SOCIALE
Art. 3.1. Capitalul social total subscris este în valoare de 200 lei aport în numerar.
Art. 3.2. Capitalul social se divide în 20 părţi sociale, fiecare cu o valoare nominală de 10 lei.
Art. 3.3. Asociatul unic va deţine în totalitate 20 părţi sociale în valoare de 10 lei, reprezentând 100% din
capitalul social.
Art. 3.4. Aportul în natură nu există.
5
Art.3.5. Aportul în numerar este în valoare de __________ lei depuşi în contul societăţii cu titlu de capital
social.
Art. 3.6. Capitalul social poate fi modificat prin voinţa asociatului unic, cu respectarea normelor legale.
Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a
fost publicată în Monitorul Oficial. Hotărârea va trebui să respecte minimul de capital legal, să arate motivele
pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Orice creditor poate face
opoziţie în termenul prevăzut la aliniatul 1 în cond art. 62 din Legea nr. 31/1990 republicată şi modificată prin
Legea cu nr. 441/2006.
Art. 3.7. Capitalul social poate fi majorat, pe baza hotărârii asociatului unic prin aport propriu în natură sau în
numerar. Dacă mărirea capitalului social se face prin aport în natură, asociatul unic va dispune efectuarea
unei expertize pentru evaluarea acestui aport.
După depunerea raportului de expertiză, asociatul unic, poate hotărî mărirea capitalului social.
Hotărârea trebuie să cuprindă descrierea aportului în natură, numele persoanei care îl efectuează şi numărul
de părţi sociale corespunzătoare aportului.
Părţile sociale nou constituite vor fi subscrise în totalitatea lor, libere de orice sarcini.
Art. 3.8. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi nu pot fi grevate de datorii sau alte obligaţii
personale şi sunt indivizibile. Asociatul unic este răspunzător până la concurenţa sumei reprezentând părţile
sociale pe care le posedă.
Art. 3.9. Cesiunea parţială sau totală a părţilor sociale către terţi se poate face pe baza hotărârii asociatului
unic. Cesionarea părţilor sociale se înregistrează la Registrul Comerţului şi în registrul de asociaţi al
societăţii. Pentru a fi opozabile societăţii şi terţilor, actele de cesiune trebuie să fie publicate în Monitorul
Oficial şi înscrise în Registrul Comerţului.
Art. 3.10. prin efectul acceptării succesiunii, transmiterea părţilor sociale care au aparţinut asociatului unic
decedat, se produce deplÎn drept către moştenitorii săi legali sau testamentari, care vor dobândi calitatea de
asociaţi. În cazul în care există moştenitori minori, reprezentarea lor în societate se va face conform legii.
CAP. IV. CONDUCEREA SOCIETĂŢII
Art. 4.1. Conducerea societăţii se realizează prin asociatul unic, care are următoarele atribuţii:
- să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea beneficiului net;
- să desemneze pe administratori şi cenzori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor,
precum şi să decidă şi contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu potrivit
legii ;
- să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor, sau după caz, a auditorilor interni, pentru
daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;
- să modifice actul constitutiv.
6
Art. 4.2. Deciziile asociatului unic se consemnează într-un proces verbal în registrul societăţii ce este
numerotat, sigilat şi parafat.
CAP. V. ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII
Art. 5.1. Administrarea societăţii se face de către asociatul unic, în cazul în care nu a numit unul sau mai
mulţi administratori.
Art. 5.2. Societatea trebuie să ţină prin grija administratorului, un registru al societăţii în care se vor înscrie
numele şi prenumele asociatului, domiciliul, aportul la capitalul social, transferul părţilor sociale sau alte
modificări privitoare la acestea.
Administratorii (administratorul) sunt solidari răspunzători faţă de societate pentru:
- realitatea vărsămintelor ;
- existenţa reală a dividendelor plătite;
- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
- exacta îndeplinire a hotărârilor asociatului unic;
- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun;
Art. 5.3. Reprezentarea şi administrarea societăţii comerciale se realizează de către administratori în limitele
competenţei stabilite de asociatul unic.
Art. 5.4 Societatea este administrată nelimitat, cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de
_________________, având puteri depline de reprezentare şi administrare a societăţii, pe o perioadă
nelimitată.
CAP.VI. ACTIVITATEA SOCIETĂŢII
Art. 6.1. Exerciţiul economico - financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie al fiecărui an.
Primul exerciţiu va începe la data constituirii societăţii.
Art. 6.2. Angajarea personalului societăţii se face cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 6.3. Amortizarea fondurilor fixe se stabileşte prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorilor de
amortizare a fondurilor fixe .
Art. 6.4. Societatea va întocmi situaţii financiare şi contul de profit şi pierderi, va ţine evidenţa activităţilor
economico - financiare, conform dispoziţiilor legale.
Art. 6.5. Beneficiul societăţii se stabileşte prin situaţia financiară anuală aprobată de asociatul unic. Din
beneficiile societăţii se va prelua în fiecare an cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă până ce
acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Dacă fondul de rezervă după constituire s-a
micşorat din orice cauză, va fi completat cu respectarea prevederilor de la alin. 2. Plata efectivă a
beneficiului se face cu respectarea prevederilor legale.
7
Art. 6.6. Societatea va putea înfiinţa sucursale, filiale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi în
ţară, sau în străinătate, pe baza hotărârii asociatului unic şi cu respectarea prevederilor legale.
CAP. VII. DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII
Art. 7.1. Au ca efect dizolvarea societăţii:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;
- imposibilitatea realizării obiectului societăţii sau realizarea acestuia;
- declararea nulităţii societăţii;
- hotărârea asociatului unic;
- hotărârea tribunalului;
- falimentul;
- alte cauze prevăzute de lege sau de modificările prezentului act constitutiv;
Art. 7.2. Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi
numai după trecerea de 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Art. 7.3. din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţii, în caz contrar va fi
personal şi solidar răspunzător pentru operaţiile pe care le-a întreprins.
Interdicţia prevăzută la alin.1 se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii (în cazul în
care durata de funcţionare a societăţii este limitată) ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de
adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.
Art. 7.4 Dizolvarea şi lichidarea societăţii cu asociat unic se face conform legii 31/1990 modificată şi
republicată.
CAP. VIII. FUZIUNEA ŞI DIVIZAREA SOCIETĂŢII
Art. 8.1. Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de către asociatul unic.
Art. 8.2. Fuziunea se hotărăşte de asociatul unic. Situaţia financiară întocmită cu această ocazie va fi
depusă o dată cu cererea de înscriere a hotărârii de fuziune la Registrul Comerţului, pentru a fi menţionată
în registru.
Art. 8.3. Administratorul societăţii este obligat în caz de fuziune sau divizare să pună la dispoziţia
asociatului:
a) proiectul de fuziune sau de divizare;
b) raportul întocmit de către organele de conducere în conformitate cu art. 2432 din Legea 31/1990
republicată şi modificată prin Legea 441/2006;
8
c) situaţiile financiare anuale şi rapoartele de gestiune pentru ultimele trei exerciţii financiare ale societăţilor
care iau parte la fuziune sau divizare;
d) situaţiile financiare, întocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei
proiectului de fuziune sau de divizare, dacă ultimele situaţii financiare anuale au fost întocmite pentru un
exerciţiu financiar încheiat cu mai mult de şase luni înainte de această dată;
e) raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorului financiar;
f) raportul întocmit în conformitate cu art. 2433 din Legea 31/1990 republicată şi modificată prin Legea
441/2006;
g) evidenţa contractelor cu valori depăşind 10.000 lei fiecare şi aflate în curs de executare, precum şi
repartizarea lor în caz de divizare a societăţii.
Art. 8.4. Proiectul de fuziune sau de divizare vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor.
Creditorii societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecţie adecvată a
intereselor lor. Orice astfel de creditor, a cărui creanţă este anterioară datei publicării proiectului de fuziune
sau divizare şi care nu este scadentă la data publicării, poate face opoziţie, în condiţiile art. 62 din Legea
31/1990 republicată şi modificată prin Legea 441/2006;
Opoziţia suspendă executarea fuziunii sau a divizării până la data la care hotărârea judecătorească
devine irevocabilă, în afară de cazurile în care societatea debitoare face dovada plăţii datoriilor sau oferă
garanţii acceptate de creditori ori încheie cu aceştia un acord pentru plata datoriilor.
În cazul divizării, dacă un creditor al societăţii căreia îi este transferată obligaţia în conformitate cu
proiectul de divizare nu a obţinut realizarea creanţei sale, toate societăţile beneficiare sunt răspunzătoare
pentru obligaţia în cauză, în limita activelor nete care le-au fost transferate prin divizare, cu excepţia
societăţii căreia i-a fost transferată obligaţia respectivă, care răspunde nelimitat.
Art. 8.5. . Fuziunea/divizarea produce efecte:
a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, de la data înmatriculării în registrul comerţului a noii
societăţi sau a ultimei dintre ele;
b) în alte cazuri, de la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea, cu
excepţia cazului în care, prin acordul părţilor, se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată, care
nu poate fi însă ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţii absorbante sau societăţilor
beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului exerciţiu financiar încheiat al societăţii sau societăţilor ce îşi
transferă patrimoniul.
CAP. IX. LITIGII
Art. 9.1. Litigiile societăţii născute din contractele economice încheiate cu persoane fizice sau juridice
precum şi litigiile patrimoniale dintre asociaţi şi societate vor fi soluţionate de instanţele competente prin
9
aplicarea dreptului material român. Litigiile personalului angajat de societate se rezolvă potrivit legislaţiei
muncii în vigoare în România.
CAP.X. DISPOZIŢII FINALE
Art. 10.1. Prevederile statutului se completează cu normele Codului Civil, Codului Muncii, Legii nr.31/1990,
republicată, aşa cum a fost modificată prin Legea 441/2006 şi a legislaţiei comerciale în vigoare.
Art. 10.2. Prezentul statut intră în vigoare la data semnăturii de către asociatul unic şi a dobândirii de către
societate a personalităţii juridice, conform legii, constituind actul constitutiv al acesteia. (ASOCIAT UNIC şi
ADMINISTRATOR) Administrator xxxxx
10
FIȘĂ DE DOCUMENTARE NR. 2
Anexa 1 la Decizia nr.2/2000
Gruparea rudelor pana la gradul al

patrulea inclusiv
Dupa gradul de rudenie, rudele se grupeaza

astfel:
- rude de gradul intai:
parinti(linie dreapta ascendenta); - rude de gradul al treilea:
copii*) (linie descendenta) strabunici (linie dreapta ascendenta);
stranepoti (linie dreapta descendenta);
nepoti de frate/sora (linie colatrala);

- rude de gradul al doilea:
unchi/matusi (linie colaterala);
bunici (linie dreapta ascendenta);
nepoti (linie dreapta descendenta);
frati/surori (linie colaterala); - rude de gradul al patrulea :
stra-strabunici (linie dreapta ascendenta);
stra-stranepoti (linie dreapta descendenta);
copii ai nepotilor de frate/sora (linie

colaterala);
11
veri primari (linie colaterala).

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE SOCIETĂȚILOR COMERCIALE
Forma juridică SNC SCS SCA SA SRL
Contract Contract de Contract de Contract de Contract de
de societate societate și societate și societate și
Act constitutiv societate statut statut statut sau
doar statut în
cazul unui
asociat unic
2 2 din care: 2 din care: 5 1 maxim 49
1 asociat 1 asociat Peste 49 se
Număr minim de
comanditar comanditar transformă
asociați/acționari
1 asociat 1 asociat în SA
comanditat comanditat
Părți Părți
Părțile de capital Părți sociale Acțiuni Acțiuni
sociale sociale
Valoarea
minimă a unei - - 0,10 lei 0,10 lei 10 lei
părți de capital
Nu este Nu este Echivalentul Echivalentul
precizat precizat a 25000 €, a 25000 €,
Capital minim la
dar nu mai dar nu mai 200 lei
înființare
puțin de puțin de
90000 lei 90000 lei
Solidară și Comanditarii Comanditarii Acționarii Asociații
nelimitată răspund în răspund în răspund în răspund în
limita limita limita limita
Răspunderea capitalului capitalului capitalului capitalului
asociaților/ depus depus depus depus
acționarilor Comanditații Comanditații
răspuind răspuind
solidar și solidar și
nelimitat nelimitat
12
LECȚIA 4- REGISTRUL COMERȚULUI. OBIECTUL DE ACTIVITATE
Conținuturi:
C1- Oficiul Registrului Comerțului

C2- Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN)

13
COD CAEN
CAEN înseamnă Clasificarea Activităților din Economia Națională. Codurile CAEN sunt împărțite
în 4 niveluri, astfel:
 secțiune - primul nivel, conține titlul domeniului de de activitate

 diviziune - al doilea nivel, format dintr-un cod numeric din două cifre
 grupă - al treilea nivel, cod numeric din trei cifre
 clasă - al patrulea și ultimul nivel, cod numeric din patru cifre
Orice companie românească trebuie să aibe un singur cod CAEN principal, ce reflectă obiectul
principal de activitate și se regăsește și pe certificatul de înregistrare.
Pe lângă codul CAEN principal, o firmă poate alege și alte coduri CAEN ce vor reflecta activitățile
secundare ale acesteia.
EXTRAS CAEN
C - Industria prelucrătoare
10 - Industria alimentară
101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne
1011 - Prelucrarea si conservarea carnii
1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare
1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)
102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor
14
FIȘA DE LUCRU NR. 1
Cerință: Stabiliți codul CAEN al firmei voastre de exercițiu.
LECȚIA 5- FIRMA DE EXERCIȚIU
15
Conținuturi:
C1- Stabilirea denumirii FE

C2- Creare siglă, slogan, motto FE
C3- Completarea documentelor de înființare

16
Firma este numele sau, după caz, denumirea sub care un profesionist îşi exercită comerţul şi
sub care semnează, iar în vederea rezervării, firma este supusă unor operaţiuni de verificare astfel
încât să îndeplinească, cumulativ, condiţiile generale şi speciale de legalitate, de disponibilitate şi
de distinctivitate faţă de firmele înregistrate în registrul comerţului sau rezervate în vederea
înregistrării.
Firma trebuie să fie scrisă cu caractere latine, în primul rând în limba română, şi să nu
producă confuzie cu alte firme sau denumiri înregistrate anterior, iar dreptul de folosinţă exclusivă
asupra firmei se dobândeşte doar prin înscrierea acesteia în registrul comerţului.
O firmă este disponibilă, adică susceptibilă de a fi apropriată de un profesionist, atunci când
nu aparţine altui profesionist prin înregistrarea ei anterioară în registrul comerţului.
O firmă este distinctivă atunci când constă într-o denumire care nu este necesară, generică
sau uzuală şi atunci când nu este identică sau similară cu alte firme înregistrate anterior în registrul
comerţului.
Distinctivitatea firmei se apreciază atât din punctul de vedere al grafiei, cât şi al topicii
cuvintelor care formează denumirea. Nu reprezintă elemente de distinctivitate:
a) articularea cuvintelor;
b) inversarea ordinii cuvintelor care au intrat în componenţa unei firme înregistrate sau rezervate;
c) dublarea uneia sau mai multora dintre literele ori cifrele care au intrat în componenţa unei
firme înregistrate sau rezervate;
d) adăugarea sau eliminarea adverbelor, prepoziţiilor, conjuncţiilor, numerelor, semnelor de
punctuaţie şi a altor particularităţi similare, având o semnificaţie vagă, precum şi a abrevierilor care
nu sunt de natură să schimbe înţelesul denumirii;
e) utilizarea unor cuvinte diferite din punct de vedere semantic, dar identice fonetic;
f) folosirea unor prescurtări ale cuvintelor care intră în componenţa unei firme înregistrate sau
rezervate;
g) utilizarea simbolurilor echivalente literelor şi cuvintelor, de exemplu, @, #, % etc.;
h) utilizarea/neutilizarea diacriticelor;
i) adăugarea, eliminarea sau înlocuirea unei părţi din denumirea înregistrată sau rezervată, dacă
adăugarea, eliminarea sau înlocuirea nu schimbă înţelesul firmei sau utilizarea cuvintelor "grup",
"holding", "company", "trust", "com", "trans" ori altele asemenea;
j) adăugarea cuvântului "România" indiferent de limba în care este redat.
17
Cerință: Completați documentele de înființare din anexa nr. 1
18
LECȚIA 6- STUDIILE DE PIAȚĂ
Conținuturi:
C1- Marketing- definiție

C2 – Studiu de piață – dfiniție, forme, etape
C3- Segment de piață – definiție, variabile de segmentare

2.2 Utilizarea unor instrumente adecvate pentru studierea fenomenelor specifice diferitelor pieţe
2.3 Identificarea oportunităţilor pieţei
4.2 Evaluarea schimbărilor şi a tendinţelor care intervin în mediul de afaceri
19
CHESTIONAR
Utilizând link-ul atașat, elaborați un chestionar cu o temă la alegere (exemplu:

comportamentul consumatorului servicului pe care îl realizați în cadrul firmei de exercițiu,
bullying, copiatul la școală etc.). Aplicați chestionarul colegilor de clasă/școală și interpretați
rezultatele.
https://www.survio.com/ro/sabloane-pentru-chestionare
20
LECȚIA 7- INIȚIEREA UNEI AFACERI
Conținuturi:
C1- Inițierea unei afaceri noi – avantaje, dezavantaje

C2 – Cumpărarea unei afaceri existente - avantaje, dezavantaje
C3- Franciză – definiție, tipuri

5.1 Evaluarea posibilităţilor de derulare a unei afaceri proprii şi profitabile, luând în considerare
interesele comunităţii
21
MODUL II
LECȚIA 8- Planul de afaceri
LECȚIA 9- Plan de afaceri – firma de exercițiu
LECȚIA 10- Resursele necesare derulării unei afaceri
LECȚIA 11- Resursele necesare FE
LECȚIA 12- Evaluare scrisă
LECȚIA 13- Produsul
22
LECȚIA 8- Planul de afaceri
Conținuturi:
C1- Planul de afaceri- definiție, funcții

C2- Etapele elaborării unui plan de afaceri
C3- Structura planului de afaceri

23
FIŞA DE LUCRU NR. 4

PLAN DE AFACERI
I. Completează enunţurile următoare cu informaţia corectă:
1. Planul de afaceri este documentul ................................pentru a

determina ...........................de .................................al unei întreprinderi într-o
anumită ........................de timp.
2. Rolul planului de afaceri este de a ................................ că afacerea merită finanţată dar si de
a ............................... intreprinzătorul începănd cu primul an de operare a afacerii.
II. Asociați litera cu cifra corespunzătoare astfel încât să rezulte o corelație corectă:
Funcțiile planului de afaceri Descriere

a. Instrument de management 1. prin care se proiectează diferitele faze ale afacerii, se
identifică posibile dificultăți și obstacole, se descriu
alternative posibile de acțiune etc
b. Instrument de planificare 2. prin care pot fi mobilizați diferiți finanțatori sau
parteneri, pe baza evidențierii potențialului de succes al
afacerii.
c. Instrument de comunicare 3. prin care se organizează și se conduc diferitele
compartimente și activități
III.Completează schema următoare referitoare la succesiunea etapelor elaborarii unui plan de

afaceri:
Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3
IV. Enumeră elementele unui plan de afaceri.
24
LECȚIA 9- PLAN DE AFACERI – FIRMA DE EXERCIȚIU
Conținuturi:
C1- Misiune FE
C2- Viziune FE
C3- Obiective FE

25
-EXEMPLE MISIUNE, VIZIUNE-
 Fabrica pijamale
MISIUNE
Misiunea noastră este aceea de a continua diversificarea portofoliului de produse, oferind
consumatorilor articole vestimentare complexe, cu un design inovativ. Suntem o companie
dinamică și agilă ce susține și promovează continuu un stil de viață activ și sănătos prin produsele
pe care le oferim.
VIZIUNE
Viziunea noastră este de a deveni prima alegere a clientului autohton în materie de articole
vestimentare din fibre naturale și de a genera trenduri pe piața locală de specialitate. Suntem o
companie consecventă și transparentă și dorim să devenim un producător de top pe piața de articole
sportive din România.
 Industria carnii
MISIUNE
Misiunea noastră este să ne ridicăm, prin ceea ce facem zi de zi, la înălțimea așteptărilor
consumatorilor, angajaților, acționarilor și partenerilor noștri. Produsele AGRICOLA şi serviciile
ataşate acestora sunt etalonul bunăstării oamenilor, prin calitatea, diversitatea și creativitatea cu
care le asigurăm adevărate «mese de poveste».
VIZIUNE
AGRICOLA își propune să fie cel mai puternic brand din industria cărnii, unul dintre cei mai
importanți jucători din agribusiness-ul românesc. Obiectivele noastre sunt Top 3 producători de
carne de pui și semipreparate din carne și Numărul 1 în piața salamurilor crud-uscate din România.
 Restaurant
Misiunea noastra este de a pastra si promova traditia romaneasca in Marea Britanie. Strategia
Restaurantului Dracula este de a oferi mancare traditionala romaneasca de cea mai buna calitate
intr-o atmosfera de buna dispozitie.
26
Viziunea Restaurantului Dracula este de a fi recunoscut ca unul dintre cele mai bune restaurante
romanesti din Londra, locul si modul preferat de a petrece romaneste timpul liber cu familia si
prietenii. A fi printre cei mai buni implica atingerea si mentinerea unor standarde de calitate, servire
si curatenie impecabile pentru a construi o relatie cat mai stransa cu clientii.
 Firma curăţenie şi design interior pentru clădiri, îmbrăcăminte corporativă şi

protecţie.
MISIUNE
Compania de servicii textile Lindström consolidează imaginea publică a clienţilor săi. Serviciile
noastre susţin activităţile zilnice ale clienţilor noştri şi oferă cea mai bună valoare de pe piaţă.
Suntem un cetăţean corporatist responsabil şi un angajator respectat.
VIZIUNE
O companie solidă, cu o cifră de afaceri de 500 milioane Euro care ofera o experientă excelentă
clienţilor cu ajutorul angajaţilor implicaţi.
 Servicii de dezvoltare de software
VIZIUNE
Oricine cunoaşte semnificaţia cuvantului IT. Este un întreg univers, foarte dinamic, într-o
dezvoltare permanentă. Este regula noastră de bază să ne punem permanent la curent cu tot ce e nou
în domeniu. Aşa rămânem performanţi, capabili să gestionăm rapid informaţii, cunoştinţe şi să fim
eficienţi în costuri şi timp.
Ne ghidăm în realizarea soluţiilor software de acoperire a tuturor sarcinilor de zi cu zi, prin

realizarea unor aplicaţii cât mai prietenoase şi cu toate funcţionalităţile.
AMBO lucrează pentru tine şi nu lucrează singur: „IT works for you”.
MISIUNE
Misiunea firmei AMBO este de a înţelege perfect nevoile reale ale fiecărui client şi de a dezvolta
parteneriate durabile, bazate pe incredere şi profesionalism, care să aibă ca rezultat creşterea
eficienţei afacerii acestora ca urmare a folosirii tehnologiei IT la cel mai înalt standard de calitate.
27
LECȚIA 10- RESURSELE NECESARE DERULĂRII UNEI AFACERI
Conținuturi:
C1- Resurse economice - definiție
C2- Resurse financiare
C3- Resurse materiale
C4- Resurse umane
Competențe:

4.3 Utilizarea adecvată şi eficientă a resurselor, în funcţie de caracteristicele mediului economico-
social
28

RESURSE NECESARE DERULĂRII UNEI AFACERI
Aplicație
Alegeți din următoarele situații ipotetice:
- Organizarea Balului bobocilor;
- Pregătirea unei excursii de două zile cu întreaga clasă;
- Înființarea în școală a unui Club al elevilor;
- Editarea unei reviste de educație a consumatorului pentru elevi.
Identificați cât mai multe dintre resursele de care credeți că ați avea nevoie pentru desfășurarea
activității descries. Apoi, completați următorul tabel:
Categoria Resursa Modul în care Destinația

poate fi asigurată
Resurse materiale -
-
-
-
-
Resurse financiare -
-
-
Resurse umane -
-
-
Resurse -
informaționale -
29
-
LECȚIA 11- RESURSELE NECESARE FE
FIȘĂ DE LUCRU NR. 6
Identificați resursele necesare derulării afacerii firmei voastre de exercițiu
Categoria Resursa Modul în care Destinația

poate fi asigurată
Resurse -
materiale -
-
-
-
-
-
-
Resurse -
financiare -
-
Resurse -
umane -
-
-
Resurse -
informațional -
e
30
LECȚIA 13- PRODUSUL
Conținuturi:
C1- Produs- definiție

C2- Ciclul de viață al produsului – definiție, etape
C3- Gamă de produse, linie de produse
C4- Dimensiunile gamei de produse
Competențe:

social
31

PRODUSUL
1. Evoluția vânzărilor la produsul X realizat de firma Calende SRL se prezintă astfel:
Perioada Cantitate
1 ianuarie – 28 februarie 200 buc.
1 martie – 31 mai 800 buc.
1 iunie – 30 septembrie 1000 buc.
1 octombrie – 30 noiembrie 400 buc.
În acest interval, prețul produsului pe piață s-a menținut constant, la 1000 u.m., iar costul
unitar a scăzut , la sfârșitul primei perioade, de la 900 la 750 u.m.
Cerințe:
a. Reprezentați grafic ciclul de viață al produsului
b. Considerați că produsul X ar trebui retras din portofoliul firmei? Argumentați.
2. Gama de produse a firmei Procter&Gamble se prezintă astfel :
Detergenți de Pastă de Săpun de Deodorante Șampoane Scutece

rufe dinți toaletă absorbante
a. Tide a. Crest a. Ivory a. Secret a. Head&Shoulders a. Pampers
b. Dash b. Blend b. Camay b. Sure b.Ivory
c. Tide lichid a med c. Safeguard
d. Ariel c. Gleem d. Coast
e. Ivory snow e. Lava
f. Liquid f. Zest
32
Lemon dash
g. Liquid
Ivory snow
Cerință: Stabiliți dimensiunile gamei de produse a firmei Procter&Gamble.
MODUL III
LECȚIA 14 – Produsele/ serviciile FE
LECȚIA 15- Prețul
LECȚIA 16- Prețul produselor /serviciilor FE
LECȚIA 17- Distribuția
LECȚIA 18- Promovarea
LECȚIA 19- Promovarea FE
33
LECȚIA 14- Produsele/ serviciile FE
Fișa de lucru nr. 8
Elaborați gama de produse a firmei voastre de exercițiu și calculați dimensiunile acesteia.
34
LECȚIA 15- PREȚUL
Conținuturi:
C1- Preț- definiție

C2- Structura prețului
C3- Strategii de preț
Competențe:

social
35
FIȘĂ DE DOCUMENTARE NR.7

TEMA: PREȚ
A STRATEGIA PREȚURILOR ÎNALTE

- Preț de ”smântânire” (swimming price) – preț de fructificare a avantajului pe piață
oferit de noutatea produsului.
- Preț de prestigiu - preț ridicat în mod artificial pentru a sugera calitatea superioară a
produsului, caracterul distinct al produsului.
- Preț ”umbrelă” (umbrella price) – preț cu rol de protecție a altor produse, sau, în unele
cazuri, a competitorilor mai slabi.
B. STRATEGIA PREȚURILOR MODERATE

- Prețuri psihologice – încurajează cumpărăturile bazate pe un comportament emotional din
partea cumpărătorilor, pe sensibilitatea lor diferită față de produse și față de prețurile acestora.
Tipuri:
 Prețuri pare (rotunde) se termină cu unul sau mai multe zerouri
 Prețuri impare (magice) se termină cu cifra 9
- Prețuri diferențiate – se practică în domeniul bunurilor industriale și sunt diferentiate în
funcție de modalitatea de plată, cantitate și perioadă.
- Prețuri discriminatorii – se stabilesc în funcție de veniturile clienților, vârstă, sex,
statutul cumpărătorilor, calitatea produsului, etc.
C. STRATEGIA PREȚURILOR SCĂZUTE
36
- Preț de penetrare pe piață (penetration price) – firma stabilește initial un preț scăzut, mai
mic decât al concurenților, pentru a cuceri o mare cotă de piață și a stimula cerererea.
- Preț de promovare (promotional prices) – este un preț de promovare a vânzărilor ( ocazii
special)
- Pret de descurajare a concurenței ( keep-out prices) – sunt prețuri scăzute care țin la
distanță , intimidează concurența.

TEMA: PREȚUL
1. Determinați prețul de vânzare și prețul de vânzare unitar, șiind : costul total este de 14.000
lei, marja de profit este de 20% și cantitatea este de 200 buc.
2. În cadrul firmei Andra SRL se cunosc următoarele date :

- Costul fix = 12.000 lei
- Costul variabil = 8.000 lei
- Costul de distribuție = 500 lei
- Costul de concepție = 3.200 lei
- Costul de promovare = 1.200 lei
- Marja de profit este de 10 %.
- Producția = 300 buc.
- -TVA 19%
Cerințe:
a. Să se afle costul total și costul total mediu.
b. Să se determine prețul de vânzare și prețul de vânzare unitar, pretul de vânzare cu TVA
inclus
37
3. Sunteți patronul unei firme care caută să intre pe piață cu un produs nou, care se deosebește
semnificativ, prin caracteristicile sale de calitate, de produsele existente pe piață.
Ce strategie de preț ați adopta?
LECȚIA 17- DISTRIBUȚIA
Conținuturi:
C1- Canal de distribuție- definiție, tipuri

C2- Categorii de intermediari
Competențe:

social
38

DISTRIBUȚIA
Studiu de caz
Onyx are o rețea de distribuție care acoperă întreaga țară, prin distribuitori autorizați și rețea
proprie de magazine. Întreprinderea are propriile magazine în capitală și intenționează să deschidă
alte astfel de unități în toate orașele importante ale țării. De asemenea, Onyx are în vedere
înființarea unei întreprinderi separate care să se ocupe de toate aspectele distribuției produselor sale
indiferent de canalele folosite. Totodată, întreprinderea Onyx colaborează cu marii detailiști printe
care se numără Carrefour, Billa, Mega Image, la Fourmi, n rafturile magazinelor acestora fiind
prezente toate produsele sale, dar și cu angrosiști cum sunt Metro sau Selgros.
Se cere:
1. Identificați tipurile de canale de distribuție folosite de Onyx.
2. Care ar fi avantajele unei întreprinderi separate pentru comercializarea produselor Onyx?
39
LECȚIA 18- PROMOVAREA
Conținuturi:
C1- Forme de promovare

C2- Instrumente de promovare
Competențe:

social
40
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 8

MATERIALE PROMOŢIONALE
Pliantele prezintă oferta unei firme, pe o foaie publicitară cu mai multe feţe, care se
împătureşte.
Hârtia utilizată trebuie să fie de bună calitate.
Oferă mai puţine informaţii şi sunt economice.
Pot fi distribuite la colţul străzii, pe parbrize, cu prilejul unor
evenimente.
Sunt mai eficiente atunci când anunţă oferirea unui premiu,
prezintă o ofertă limitată în timp sau sunt legate de o campanie de promovare deja lansată.
Broşura oferă mai multe detalii despre produsele oferite. În general, într-o broşură sunt
prezentate produsele oferite de o firmă la un moment dat, acestea constituind oferta specială a
firmei, reducerile de preţ, produsele noi.
Catalogul este un rezumat al tuturor articolelor oferite de
firmă, precizând caracteristicile lor şi preţurile de vânzare. Catalogul
este o adevărată vitrină a producătorului sau prestatorului de servicii şi
are rolul unui ghid pentru clienţii potenţiali.
41
Fluturaşii cuprind mai puţine informaţii, dar esenţiale pentru atragerea potenţialilor clienţi
în unitatea comercială promovată. Se folosesc îndeosebi pentru anunţarea unor evenimente şi au o
viaţă scurtă, limitată în timp.
Afişul joacă un rol important în publicitatea comercială. Rolul
afişului este de a încerca să imprime o idee în subconştient sau s-o
reamintească.
În cazul afişului imaginea este cea mai importantă. Ea trebuie să fie
reprezentativă pentru produsul sau serviciul promovat.

Promovarea
1. Realizaţi un afiş pentru a promova un produs al firmei voastre de

exercițiu. Expuneţi afişele.
2. Grupaţi-vă în echipe de lucru (câte doi sau trei) şi

realizaţi diferite materiale promoţionale (pliant, broşură,
catalog, fluturaşi) pentru firma voastă de exercițiu .
Prezentaţi materialele realizate.
.
42
LECȚIA 19- PROMOVAREA FE
Completaţi fişe de observare pentru materialele realizate de alte echipe (după modelul dat)
FIŞĂ DE OBSERVARE
Tema: Realizarea materialelor promoţionale
Numele echipei observate:
Conţinut: 
S-au  Pliantul prezintă oferta unei firme, pe o foaie cu mai multe feţe,
care se împătureşte.
respectat
hârtia utilizată este de bună calitate
criteriile
sunt eficiente prin informaţiile oferite
 Broşura  oferă mai multe detalii despre produsele oferite
 prezintă oferta specială a firmei
 Catalogul  este un rezumat al tuturor articolelor oferite
 prezintă caracteristicile produselor
 precizează preţurile de vânzare
 Fluturaşii  cuprind mai puţine informaţii, dar esenţiale pentru
atragerea potenţialilor clienţi
 anunţă un eveniment
43
Estetica: 
Impactul  Aspect de ansamblu deosebit
personal  Culorile sunt folosite adecvat fără să obosească privirea
 Atrag atenţia asupra mesajului şi produselor
Alte comentarii:
Semnătura observatorului: Data:
MODUL IV
LECȚIA 20- 21- Prezentare Plan de afaceri FE
LECȚIA 22- Menținere, dezvoltare, lichidare
CAPITOLUL II ETICA ÎN AFACERI
LECȚIA 23- Libertate de acțiune și responsabilitate
LECȚIA 24- Principii etice
LECȚIA 25- 26 Protecția consumatorului
CAPITOLUL III RISC ȘI REUȘITĂ ÎN AFACERI
LECȚIA 27- Riscul în afaceri. Modele de reușită în afaceri
44
LECȚIA 20-21 PREZENTARE PLAN DE AFACERI FE
Elaborați un miniplan da afaceri pentru firma voastră de exercițiu care să respecte

următoarea structură:
1. Denumirea societății comerciale /persoanei fizice

2. Adresa
3. Slogan
4. Siglă
5. Statut juridic
6. Obiect de activitate
7. Misiune
8. Viziune
9. Obiective generale
10. Resurse
11. Produs/ serviciu
12. Preț
13. Distribuție
14. Promovare
45
LECȚIA 22- MENȚINERE, DEZVOLTARE, LICHIDARE
Conținuturi:
C1- Evaluarea întreprinderii- definiție

C2- Principiile de evaluare a unei întreprinderi
C3- Procesul de evaluare a întreprinderii
C4- Fezabilitatea firmei
Competențe:

social
46
CAPITOLUL II ETICA ÎN AFACERI
LECȚIA 23- LIBERTATE DE ACȚIUNE ȘI RESPONSABILITATE
Conținuturi:
C1- Libera inițiativă- definiție

C2- Tipuri de răspundere
C3- Teorii privind spiritual de afaceri și responsabilitatea
C4- Domeniile responsabilității sociale
Competențe:
47
3.2 Antrenarea angajaţilor în rezolvarea problemelor firmei
4.4 Anticiparea consecinţelor comportamentului responsabil în raport cu angajaţii și cu partenerii
5.2 Identificarea unor soluţii alternative la problemele comunităţii, privind iniţierea / derularea
unei afaceri
LECȚIA 24- PRINCIPII ETICE
Conținuturi:
C1- Etica în afaceri- definiție

C2- Principii etice
C3- Cod etic
Competențe:
48
2.4 Aplicarea principiilor etice în relaţiile cu angajaţii și cu partenerii
unei afaceri
49
PRINCIPII ETICE
50
LECȚIA 25- 26 PROTECȚIA CONSUMATORULUI
Conținuturi:
C1- Cadrul institutional și egislative

C2- Drepturile fundamentale ale consumatorului
Competențe:

unei afaceri
51
LECȚIA 27- Riscul în afaceri
Conținuturi:
C1- Riscul în afaceri – definiție

C2- Clasificarea riscului în afaceri
C3- Tipuri de antreprenori în funcție de asumarea riscului
C4- Strategii de gestionare a riscului
Competențe:
1.5 Identificarea unor tipuri de risc în situaţii diferite, specifice iniţierii și derulării unei afaceri
2.5 Identificarea unor modalităţi posibile de minimizare a riscului în iniţierea și derularea afacerilor
2.6 Investigarea elementelor comune și specifice ale reuşitei în afaceri
52
Aplicația 1. Dati 5 exemple de riscuri posibile identificate pentru ideea voastra de afaceri?
Aplicația 2. In ce consta relatia dintre o firma si o societate de asigurare?
53
LECȚIA 27- Modele de reușită în afaceri
Conținuturi:
C1- Exemple afaceri de succes
Competențe:
1.5 Identificarea unor tipuri de risc în situaţii diferite, specifice iniţierii şi derulării unei afaceri
2.5 Identificarea unor modalităţi posibile de minimizare a riscului în iniţierea şi derularea afacerilor
2.6 Investigarea elementelor comune şi specifice ale reuşitei în afaceri
54
Pornind de la un exemplu de succes in afaceri pe care il stiti din viata reala (de la voi din
familie, din cartier, oras, judet sau tara) va rog sa mentionati factorii ce au determinat succesul
acesteia si ce o face un model de urmat.
55
MODUL V
CAPITOLUL IV MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

LECȚIA 28 - Alegerea traseului profesional
LECȚIA 29 - Motivația muncii
LECȚIA 30 – Scrisoare de intenție
LECȚIA 31– 32 Curriculum Vitae
LECȚIA 33- Întreprinzătorul
LECȚIA 34- Evaluarea cunoștințelor
56
CAPITOLUL IV MANAGEMENTUL RESURSELOR PERSONALE
LECȚIA 28– ALEGEREA TRASEULUI PROFESIONAL
Conținuturi:
C1 – Factori care influențează alegerea traseului educațional, profesional și satisfacția muncii

C2 – Tipuri de personalitate (Holland)
4.1 Analiza critică a comportamentului în alegerea traseului profesional, precum şi a disponibilităţii

de reorientare profesională în raport cu dinamica mediului economico-social
3.1 Stabilirea, în cooperare cu ceilalţi, a rolurilor proprii, actuale şi de perspectivă, într-un mediu
de afaceri
57
FIȘĂ DE DOCUMENTARE NR 9
-TIPURI DE PERSONALITATE-
Holland susţine că cele mai multe persoane pot fi clasificate în şase tipuri pure: realist,
investigator, artist, sociabil, întreprinzător şi convenţional.
Oamenii realişti reacţionează faţă de mediu într-un mod obiectiv, concret, manipulativ din
punct de vedere fizic. Evită sarcinile care necesită calităţi intelectuale, artistice sau sociale (nu sunt
potriviţi ca lideri). Sunt materialişti, masculini, nesociabili şi stabili emoţional. Preferă profesiile
tehnice, agricole sau meşteşugăreşti cu activităţi care implică lucrul cu maşinile, o activitate fizică
(de exemplu, sport) etc.
Persoanele investigatoare reacţionează faţă de mediu folosind inteligenţa, manipulând idei,
cuvinte şi simboluri. Evită situaţiile sociale, sunt nesociabile, masculine, insistente şi introvertite.
Preferă sarcinile ştiinţifice, teoretice (de exemplu, cititul, algebra, colecţionarea de obiecte) şi
activităţi creatoare cum ar fi sculptura, pictura, muzica. Preferă să lucreze într-un mediu academic
sau ştiinţific.
Persoanele artistice fac faţă mediului folosind forme şi produse ale artei. Se bazează pe
impresii subiective, sunt nesociabile, feminine, supuse, sensibile, impulsive şi introspective. Preferă
profesiile muzicale, artistice dramatice şi nu le plac activităţile masculine şi rolurile care implică
muncă fizică.
Persoanele sociabile preferă să intre în contact cu alţii. Acestea caută interacţiunea socială în
mediul educaţional, terapeutic şi religios. Se consideră persoane sociabile, vesele, cu simţul
răspunderii, care obţin succese şi le place să se afirme.
Persoanele întreprinzătoare au spirit de aventură, sunt dominante şi impulsive. Sunt
persuasive, vorbăreţe, extravertite, încrezătoare, agresive şi exhibiţioniste. Preferă ocupaţii din
domeniul vânzărilor şi al managementului, unde pot să-i domine pe alţii. Au nevoie de putere şi de
recunoaşterea calităţilor de către cei din jur.
Persoanele convenţionale au nevoie de aprobarea celor din jur. Creează o impresie bună
deoarece sunt ordonate, sociabile, corecte, dar sunt lipsite de originalitate. Preferă ocupaţii de
funcţionari cu activităţi stabile şi bine definite în domeniul afacerilor. Acordă o importanţă
deosebită chestiunilor economice şi se consideră masculine, dominante, rigide şi stabile. Au mai
mult calităţi matematice decât verbale.
58
FIŞA DE LUCRU NR.15

CHESTIONAR DE INTERESE PROFESIONALE HOLLAND
În chestionarul care urmează sunt date mai multe activităţi. Trebuie să treceţi în dreptul fiecăreia
dintre acestea, în căsuţa marcată cu *, o cifră care va semnifica dacă activitatea respectivă vă
place, displace sau vă este indiferentă, astfel:
2 (puncte) – dacă îţi place acea ocupaţie
1 (puncte) – dacă îţi este indiferentă
0 (puncte) – dacă îţi displace acea ocupaţie.
Nu trebuie să luaţi în considerare competenţele sau pregătirea necesară pentru aceste activităţi, ci
numai ce simţiţi faţa de ele. Lucraţi repede, primele reacţii constituind cele mai bune răspunsuri.
Nr. Activitatea 1 2 23 34 5 6
Crt.
1. Să repari ceasuri şi bijuterii *
2. Să fii numărător de bani (persoană care să primească şi să dea bani la o bancă) *
3. Să intervievezi persoane în legătură cu problemele comunitare *
4. Să faci experienţe ştiinţifice *
5. Să conduci un departament administrativ *
6. Să cânţi pe o scenă *
7. Să repari motoare de automobile *
8. Să înregistrezi datele financiare ale unei companii *
9. Să ajuţi persoane handicapate fizic să se pregătească pentru o meserie *
10. Să foloseşti microscopul pentru a studia celulele şi bacteriile *
11. Să cumperi marfă pentru un magazin mare *
12. Să fii artist *
13. Să faci mobilier *
14. Să lucrezi cu maşini de calculat sau de copiat într-un birou *
15. Să fii lucrător social *
16. Să citeşti cărţi, reviste ştiinţifice *
17. Să fii un manager de vânzări *
18. Să scrii istorii scurte *
19. Să lucrezi pe o macara *
20. Să faci rezervări pentru zboruri pe avioane, pentru hoteluri, într-o agenţie de voiaj *
21. Să fii profesor sau învăţător *
22. Să faci muncă de cercetare într-un laborator de fizică *
23. Să intervievezi muncitori care au nemulţumiri la locurile lor de muncă *
24. Să faci desene animate *
25. Să fii dulgher *
26. Să fii expert contabil care stabileşte fazele returnării ratelor *
27. Să studiezi sociologia, adică să studiezi cum trăiesc oamenii împreună *
28. Să faci studii ştiinţifice despre soare, lună, planete, stele *
29. Să faci bani prin comerţ sau bursa de valori *
30. Să predai cursuri de muzică în şcoli *
31. Să asamblezi componentele unui echipament stereo *
59
32. Să examinezi bugetul unei companii *
33. Să dai sfaturi privind legislaţia unor oameni săraci *
34. Să studiezi cauzele bolilor de inimă *
35. Să conduci un restaurant mare *
36. Să scrii un roman *
37. Să fii electrician *
38. Să ţii evidenţa mărfurilor, rechizitelor *
39. Să ai grijă de oameni bolnavi *
40. Să utilizezi matematica pentru a rezolva problemele tehnice şi ştiinţifice *
41. Să te ocupi de politica administrativă *
42. Să organizezi/regizezi piese de teatru *
43. Să conduci un tractor cu remorcă *
44. Să lucrezi cu cifre într-un birou de afaceri *
45. Să ajuţi persoane care au ieşit din închisoare să-şi găsească un loc de muncă *
46. Să fii medic chirurg *
47. Să fii vicepreşedinte de bancă *
48. Să fii muzician de jazz *
49. Să faci, repari, finisezi mobilă *
50. Să studiezi o companie şi să elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare *
51. Să înveţi şi să califici pentru o meserie adulţi *
52. Să fii biolog maritim *
53. Să fii jurisconsultul unei firme *
54. Să citeşti articole despre muzică şi artă *
55. Să utilizezi şi să repari echipament de radio, telegraf… *
56. Să supervizezi personalul administrativ al unui oficiu *
57. Să ajuţi oamenii în alegerea unei cariere *
58. Să examinezi efectele aerului poluat asupra mediului *
59. Să ocupi o poziţie de lider *
60. Să faci designul reclamelor pentru reviste sau TV *
61. Să instalezi sau să repari telefoane *
62. Să urmezi un curs de matematică pentru afaceri *
63. Să supraveghezi persoane care au încălcat legea *
64. Să inventezi un nou tip de echipament tehnic *
65. Să fii agent imobiliar *
66. Să asculţi mari muzicieni *
67. Să lucrezi în construcţii *
68. Să controlezi declaraţiile băncilor pentru a descoperi greşeli *
69. Să participi la creşterea fondului de caritate *
70. Să faci cercetări ştiinţifice în vederea utilizării energiei solare pentru încălzirea caselor *
71. Să lucrezi pentru a convinge guvernul să voteze o lege *
72. Să scrii o piesă de teatru *
73. Să montezi dispozitive electrice *
74. Să foloseşti calculatorul pentru a păstra date contabile *
75. Să planifici activitatea altora *
76. Să lucrezi la realizarea unei inimi artificial *
77. Să promovezi dezvoltarea unei pieţe de aprovizionare a populaţiei *
78. Să compui sau să faci aranjamente muzicale *
79. Să construieşti etajere pentru cărţi *
80. Să urmezi un curs de contabilitate *
81. Să dai primul ajutor *
82. Să fii asistent medical de laborator *
83. Să faci o afacere, să faci comerţ *
84. Să dirijezi o orchestră simfonică *
60
85. Să construieşti case ca antreprenor de clădiri *
86. Să utilizezi tastatura unui calculator pentru a introduce informaţii *
87. Să lucrezi în calitate de consilier familial *
88. Să urmezi un curs de biologie la şcoală sau universitate *
89. Să fii legiuitorul care să medieze disputele dintre sindicate şi companii *
90. Să scrii reportaje pentru reviste *
91. Să faci animale din lemn *
92. Să fi funcţionarul care păstrează datele privitoare la câştigurile lucrătorilor *
93. Să ajuţi copiii cu tulburări mentale *
94. Să cercetezi, să cauţi un remediu contra cancerului *
95. Să fii judecător *
96. Să pictezi animale sau peisaje *
97. Să lucrezi ca paznic sau custode *
98. Să operezi într-un registru de încasări *
99. Să înveţi să ajuţi oameni din ţări nedezvoltate *
100. Să conduci studii ştiinţifice privind controlul bolilor plantelor *
101. Să recrutezi şi să angajezi oameni pentru o companie mare *
102 Să scrii scenarii TV *
103. Să conduci un autobuz *
104. Să fii recepţioner la un hotel *
105. Să studiezi psihologia (comportamentul şi dezvoltarea fiinţelor umane) *
106. Să fii medic care să ajute la prevenirea bolilor *
107. Să călătoreşti prin ţară pentru a vinde produsele companiei *
108. Să faci scenografia pentru piesele de teatru *
109. Să repari lucrurile din jurul casei *
110. Să fii funcţionar administrativ *
111. Să coordonezi, să conduci programul sportiv pe un teren de sport *
112. Să faci studii ştiinţifice despre natură *
113. Să organizezi şi să coordonezi afaceri *
114. Să aranjezi muzica de fond pentru un film *
115. Să repari mecanisme *
116. Să operezi cu cifre pe un sistem de procesare(computer) *
117. Să conduci discuţiile de grup pentru copii delicvenţi *
118. Să ajuţi cercetătorii ştiinţifici în laboratoarele lor experimentale *
119. Să fii manager de producţie *
120. Să faci recenzia unei cărţi în calitate de critic literar *
TOTAL
Adună, pe verticală, toate punctele din fiecare din cele şase coloane. Fiecare coloana corespunde unui
anumit tip de personalitate:
1. Realist
2. Investigativ
3. Artistic
4. Social
5. Întreprinzător
6. Convenţional
Realist: Este caracterizat prin tendinta de a se îndrepta spre activitati care presupun manipularea
obiectelor, instrumentelor, masinilor; are ingeniozitate tehnica si spirit practic. Îi plac activitatile în aer
liber, are dificultati în a-si exprima sentimentele, îi place sa construiasca si sa repare.
Posibile profesii
– inginer mecanic
61
– optician
– politist
– constructor
– arheolog
– tâmplar
– tehnician dentar
– bijutier
– electrician
– instalator
Investigativ: Îi place sa rezolve sarcini abstracte, sa înteleaga si sa organizeze lumea. Are abilitati
matematice, stiintifice, este analitic si curios. Nu îi plac regulile si nici sa lucreze în echipa. Este original si
creativ. Se îndreapta spre domenii care implica cercetare si investigare.
Posibile profesii
– informatician
– economist
– consultant management
– chimist, biolog, fizician
– antropolog
– farmacist
– psiholog
– inginer de sistem
– geograf, geolog
Artistic: Este caracterizat de imaginatie, creativitate, atras de activitati mai putin structurate, care îi lasa
posibilitatea de a se exprima. E sensibil, prefera sa lucreze singur, are nevoie de comunicare individuala.
Prefera relationarea indirecta, prin exprimarea artistica.
Posibile profesii
– actor
– arhitect
– fotograf
– profesor de teatru, dans
– designer în publicitate
– designer de moda
– designer de interioare
– editor
– jurnalist
Social: Este interesat de activitati care implica relationarea interpersonala. Îi place sa i se acorde atentie.
Are deprinderi verbale, sociale, este cooperant si generos. E atras de activitati care presupun informarea,
pregatirea, dezvoltarea.
Posibile profesii
– profesor
– psiholog
– asistent medical
– medic
– asistent social
– logoped
– mass-media
– politist
62
Întreprizator: Prefera lucrul în echipa, mai ales cu scopul de a conduce, de a ocupa locul de lider. Are
dorinta de putere, de statut social, are abilitati de comunicare si stie sa se faca înteles. Este entuziast si
încrezator în sine.
Posibile profesii
– manager
– publicitate
– avocat
– procuror
– relatii cu publicul
– agent de asigurari
– jurnalist
– agent de turism
Conventional: Este stabil, are respect fata de reguli. Prefera activitatile care solicita manipularea ordonata,
sistematizarea datelor, informatiilor. Are abilitati de secretariat, matematice. Atent la detalii. Vrea sa stie ce
se asteapta de la el.
Posibile profesii
– contabil
– casier
– analist financiar
– secretara
– bibliotecar
– operator telefonie
– operator calculator
– asistent administrativ
Dacă ai sume egale pe două coloane:
REALIST-INVESTIGATOR Tehnice, mestesugaresti, stiinte matematice
REALIST- ARTISTIC Mestesugaresc, activitate artistica, tehnic
RELIST-INTREPRINZATOR Mestesugaresc, activitate cu publicul, management
REALIST –CONVENTIONAL Mestesugaresc, activitate cu publicul, management
REALIST- SOCIAL Activ. cu publicul, depart. de personal, mestesugaresc
INVESTIGATOR-REALIST Stiinte matematice, tehnic, mestesugaresc
INVESTIGATOR-ARTISTIC Stiinte matematice, tehnico-dentar, munca literara, munca artistica
INVESTIGATOR-SOCIAL Medico-dentar, stiinte matematice, servicii sociale
INVESTIGATOR-INTREPRINZATOR Stiinte matematice, management, tehnic
INVESTIGATOR-CONVENTIONAL Stiinte matematice, analiza de date, tehnic
ARTISTIC- REALIST Munca artistica, mestesugaresc, tehnic
ARTISTIC- INVESTIGATOR Munca literara, stiinte matematice, munca artistica
63
ARTISTIC- SOCIAL Servicii sociale, activitate muzicala, munca educativa
ARTISTIC- INTREPRINZATOR Spectacole, management, munca artistica
ARTISTIC- CONVENTIONAL Munca artistica, administrativa, literara
SOCIAL- REALIST Depart. de personal, servicii sociale, activ. cu publicul
SOCIAL- INVESTIGATOR Servicii sociale, medico-dentar, stiinte matematice
SOCIAL- ARTISTIC Servicii sociale, munca educativa, activitati muzicale, spectacole
SOCIAL- INTREPRINZATOR Servicii sociale, management, activ. de vanzare, legal
SOCIAL- CONVENTIONAL Servicii sociale, administrativ, management
INTREPRINZATOR- REALIST Management, mestesugaresc, activitate cu publicul
INTREPRINZATOR- INVESTIGATOR Management, activitati de vanzare, stiinte matematice
INTREPRINZATOR- ARTISTIC Activitati legale, spectacole, management
INTREPRINZATOR- SOCIAL Management, activitati de vanzare, servicii sociale, activitati legale
INTREPRINZATOR- CONVENTIONAL Management, vanzari, analiza de date, activitati administrative
CONVENTIONAL- REALIST Activitati administrative, analiza de date, mestesugaresc
CONVENTIONAL- INVESTIGATOR Analiza de date, stiinte matematice, activ. administrative
CONVENTIONAL- ARTISTIC Activ. administrative, analiza de date, activ de arta
CONVENTIONAL- SOCIAL Activ. administrative, analiza de date, servicii sociale
CONVENTIONAL- INTREPRINZATOR Analiza de date, activ. administrative, management

Daca ai un singur domeniu de interes cu scor foarte mare, dar apar 2 sau mai multe scoruri egale pe locul 2,
vei scrie în prima căsuţa domeniul cu scorul cel mai mare, iar pe cele cu scoruri egale pe locul 2 în celelalte
căsuţe:
De exemplu:
– Locul 1, punctaj maxim = REALIST
– Locul 2, la egalitate de punctaj = SOCIAL si CONVENTIONAL
Locul 1 Locul 2 ( egalitate de punctaj )
REALIST SOCIAL CONVENTIONAL

În aceasta situatie se vor obtine 2 combinaţii de coduri: REALIST – SOCIAL si REALIST – CONVENTIONAL
Locul 1 Locul 2
64
LECȚIA 29 - MOTIVAȚIA MUNCII
Conținuturi:
C1- Cariera- definiție, factori de influență

C2- Motivația muncii – definiție, factori de influență
C3- Documente EUROPASS

de afaceri
65
FIŞA DE LUCRU NR.16
PLAN DE CARIERA
Nume:
Prenume:
MOTTO:
AUTO-CUNOASTEREA:
1. Ce este important pentru mine?

........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
2. Ce as face daca as putea face orice?
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
3. Cum sunt eu?
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
66
4. Persoana care mi-as dori sa fiu.

…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………..
5. Ce imi place sa fac?
.....................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………..
6. Care este jobul la care visez?
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Valori pe care le detin:
 ………………………………………
 ………………………………………
 ………………………………………
 ………………………………………
 ………………………………………
 ………………………………………
Deprinderi necesare spre eficienta:

 ..........................................................................................................................
 ..........................................................................................................................
 ..........................................................................................................................
 ..........................................................................................................................
 ..........................................................................................................................
 ..........................................................................................................................
 ..........................................................................................................................
67
Misiune mea profesionala:

 ........................................................................................................................
 ........................................................................................................................
 ........................................................................................................................
 ........................................................................................................................
 ........................................................................................................................
Analiza SWOT a propriei persoane:
PUNCTELE FORTE PUNCTELE SLABE
OPORTUNITATI AMENINTARI
Obiective pe termen scurt ( 0 – 6 luni)
68



Obiective pe termen mediu (6 luni – 3 ani)



Obiective pe termen lung (3 – 5 ani)



aici ma aflu azi aici vreau sa

ajung
69

-MODEL PLAN DE CARIERĂ –
Nume: Popescu
Prenume: Andreea
MOTTO: Da-i omului un tel in viata si rastoarna si muntii !
AUTO-CUNOASTEREA:
7. Ce este important pentru mine?

Pe locul unu pentru mine mereu va fi familia si cei dragi, ei mereu se vor putea baza pe
mine, dar pentru mine deasemenea este foarte important sa ma simt bine unde sunt si in ceea ce fac
si sa fiu inconjurata de oameni care sa ma placa si sa ma respecte asa cum fac si eu.
8. Ce as face daca as putea face orice?
Daca nu ar conta banii si timpul sigur as calatorii prin toata lumea impreuna cu familia mea,
deoarece visez la o familie fericita. Dar nu cred ca as renunta la munca, poate mai putin decat va fi
necesar in viata reala dar cu siguranta as lucre, deoarece sunt o persoana dinamica care nu poate sta
mult timp fara a nu face ceva.
9. Cum sunt eu?
Eu ma consider o persoana mereu vesela si plina de viata, optimista, ambitioasa si sociabila,
mereu in miscare.
10. Persoana care mi-as dori sa fiu.
Eu as dori sa fiu o femeie fericita, realizata cu o familie frumoasa. Mi-as dori un loc de munca
stabil, care sa-mi aduca satisfactii profesionale, dar sa am si timp liber ca sa ma pot relaxa si sa-mi
pot petrece acest timp cu familia pentru a avea o viata echilibrata, deoarece tot cei mult strica.
11. Ce imi place sa fac?
Imi place sa-mi petrec timpul cu prieteni si cu cei dragi, deasemenea imi place sa citesc, sa
dansez, sa fac cumparaturi, sa ma plimb si sa-mi fac prieteni.
70
12. Care este jobul la care visez?

Nu exista un job la care visez, imi doresc doar sa fie unul care sa-mi aduca
satisfactii pe plan profesional.Dar totusi mi-ar placea sa fiu contabila, la momentul de fata pare
a fi o meserie interesanta si captivanta, insa o slujba atractiva mi se pare si meseria de educatoare,
invatatoare, deoarece imi plac copii. Sper ca in viitor sa pot profesa in macar unul dintre job-urile
care mi-ar face placere sa le am.
Valori pe care le detin:

 INTELIGENTA
 CREATIVITATE
 VARIETATE
 CORECTITUDINE
 RABDARE
 PERFECTIONISMUL UNEORI
Deprinderi necesare spre eficienta:

 FORMAREA DEPRINDERII DE A SCRIE UN CV CORECT SI BUN
 DEPRINDERI DE REZOLVARE DE PROBLEME
 CAPACITATE DE MUNCA IN ECHIPA, DAR SI INDIVIDUAL
 DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FATA DE MUNCA SI INVATARE
 SA AI DEPRINDEREA DE ATI DEMONSTRA CUNOSTINTELE
 INTELEGEREA IMPORTANTEI RESPONSABILITATII, PUNCTUALITATII,
INTEGRITATII SI EFORTULUI LA LOCUL DE MUNCA.
71
Misiune mea profesionala:

 Este sa ajung o contabila de incredere.
 Voi incerca sa inaintez pe plan profesional cat mai mult pentru a ajunge una dintre cele mai
cautate persoane din domeniu.
 Ma voi implica in tot ceea ce voi face cu interes si placere.
 Cunostintele asimilate si experienta acumulata pe parcursul anilor ma vor ajuta sa pot sa-mi
incep propria afacere de succes.
Analiza SWOT a propriei persoane:
PUNCTELE FORTE PUNCTELE SLABE

o Fire deschisa, creativa,  Lipsa de experienta.
intreprinzatoare, descurcareata,  Lipsa de incredere in mine.
sociabila.  Timiditate si emotivitate.
o Am o atitudine pozitiva, realista.  O singura limba straina cunoscuta la
o Ambitioasa, ma implic in tot ceea nivel avansat.
ce fac.  Lipsa unui master in domeniu.
o Educatia, cumulate in timpul celor 2 ani
de facultate.
o Abilitati de comunicare, de lucru in
echipa si individual.
o Urmaresc toate ocaziile care mi se ivesc,
le accept ca pe niste provocari.
72
OPORTUNITATI AMENINTARI
 Pot sa ma angajez atat în domeniul  Cerere redusa pe piata muncii.
privat, cat si in cel public.  Contextul crizei economice si a
 Voluntariat. disponibilizarilor in firme.
 Bursa in strainatate.  Concurenta mare.
 Traininguri si workshopuri.  Concurenţa colegilor de facultate.
 Participare la targuri de joburi.  Concurenti cu experienta, abilitati si
 Cautare de internshipuri la cunostinte superioare.
companiile multinationale.  ”Pilele” altor candidati.
 Stagii de formare sau perfectionare.
Obiective pe termen scurt ( 0 – 6 luni)

• sa sustin sesiunea de examene
• sa imi gasesc un job part time
• sa termin cu succes practica – PracTeam.
Obiective pe termen mediu (6 luni – 3 ani)
• absolvirea ciclului de licenta
• sa ma inscriu la un program de master
• sa sustin examenul CECCAR
• sa ma incadrez in campul muncii
Obiective pe termen lung (3 – 5 ani)
• sa cresc in ierarhia profesionala
• sa urmez studiile de doctorat
73
LECȚIA 30 – SCRISOARE DE INTENȚIE
Conținuturi:
C1- Structură scrisoare de intenție

C2- Exemplu scrisoare de intenție pentru un job la alegere

de afaceri
74
SCRISOAREA DE INTENȚIE
-Structură –
1. IDENTIFICAREA: atât identificarea exepditorului cât și cea a destinatarului trebuie să

fie cât se poate de complete;
2. INTRODUCEREA: este foarte important ca în partea de introducere a scrisorii să te
identifici, să expui motivul care te-a determinat să trimiți această aplicație, să precizezi
foarte clar recrutorului postul vizat și sursa prin care ai aflat de disponibilitatea jobului
respectiv.
3. CUPRINSUL: în cel mult două paragrafe trebuie să atragi atenția anagajatorului și să-i
stârnești curiozitatea. În cuprins trebuie să motivezi ce te-a determinat să aplici pentru
această poziție și care sunt competențele și experiența ta care corespund profilului solicitat.
Încearcă să fii cât mai succinct și să nu exagerezi. Nu repeat informațiile existente deja în
Cv, formulează fraze concise și încearcă să folosești un limbaj profesional.
4. ÎNCHEIEREA: În ultimul paragraph formulează concluziile și arată-ți disponibilitatea
pentru o viitoare întrevedere. Nu uita să mulțumești destinatarului pentru atenția acordata
și încheie folosind o formula profesională neutră: ”Cu stimă”, ”Cu respect”, ”Cu
considerație” etc.
Aplicație: Elaborați o scrisoare de intenție pentru un job la alegere.
75
PUNCTE IMPORTANTE ÎN REDACTAREA UNEI SCRISORI DE INTENŢIE
 Notează pe unul din colţurile de sus ale paginii adresa şi numărul de telefon; trebuie să fii
uşor de contactat;
 Datează scrisoarea; poţi să adaugi data în acelaşî colţ în care sunt notate adresa şi numărul
de telefon;
 Scrie întotdeaună cui îi este adresată scrisoarea, numele, adresa şi funcţia (director de
personal, manager general etc.) dacă le cunoşti, urmate apoi de numele şi adresa instituţiei;
acestea vor fi scrise începând cu marginea din stânga;
 Lasă câteva rânduri libere şî apoi scrie formula de adresare (Domnule/Doamna); dacă din
anunţ ai aflat numele persoanei căreia trebuie să te adresezi, este mai bine să îi scrii numele,
decât să foloseşti formula „Domnule Director de Personal”.
 Foloseşte intervale între paragrafele scrisorii – o va face mai uşor de citit;
 Semnează şi foloşeste o formulă de încheiere, de exemplu „Cu respect”. Pentru scrisorile în
limba engleză, atunci când foloseşti la început „Dear Sir/Madam”, vei încheia cu „yours
faithfully”; când începi cu formula „Dear Mr./Mrs./Ms. Somebody” vei folosi ca formulă de
încheiere „Yours sincerely”; semnează pe aceeaşi parte pe care ai scris adresa.
 Semnătura. Semnează de mână, cu semnătura ta obişnuită, iar sub aceasta scrie numele
întreg, cu litere de tipar.
Scrisoarea se poate ordona în felul următor:
1. Paragraful de început:
Dacă răspunzi unui anunţ din ziar, vei putea folosi următoarea formulare:
Solicit postul de ______________ conform ofertei de seviciu din
sau
Am găsit oferta dvs. de serviciu în publicaţia ____________ din data de ________ şi sunt
interesat de postul de ___________ .
Dacă însă doreşti o slujbă în cadrul unei companii despre care nu ştii dacă au locrui de muncă
disponibile, poţi folosi genul acesta de introducere:
Sunt interesat în găsirea unui post de __________ în Industria/compania _________.
Cunoscând faptul că firma dvs. este renumită în acest domeniu şî că asigură oportunităţi
deosebite în dezvoltarea carierei, mă adresez în sperantă că _________.
sau
76
Cunoscând diverse firme din cadrul industriei/companiei ________ am ajuns la concluzia că

îmi doresc să am şansa de a-mi oferi aptitudinile şi experienta de lucru în slujba firmei
__________.
2. Paragraful al doilea:
După ce ai studiat oferta de serviciu sau fişa postului, ai identificat aptidudinile şi calităţile
cerute. Treci în revistă, pe scurt, ce ţi se pare mai relevant din experienţa ta de lucru, aptidudini,
calităţi, deosebite şi exprimă într-un mod pozitiv cum toate aceastea te fac să crezi că eşti potrivit
pentru slujba respectivă. Trebuie să faci referiri la C.V.-ul ataşat:
În ultimii şapte ani mi-am folosit cu succes cunoştiinţele de lucru cu computerul, atât
hardware, cât şi software, în atât de competitiva industrie a computerolr, unde am avut o
ascensiune impresionantă a carierei mele. Menţionez că am obţinut ________ (specifică titlul/
performanţa şi durata) şase luni consecutiv. Am observat că aţi subliniat în oferta de serviciu că
doriţi oameni cu realizări deosebite. Curriculum Vitae pe care îl ataşez vă va demonstra că sunt o
persoană hotărâtă, motivată, dornică de a reuşi.
3. Paragraful al treilea:
Acum trebuie să specifici de ce îţi doreşti slujba respectivă. Şi acest „de ce” va trebui să apară
ca un beneficiu al celui care citeşte. De exemplu, nu vei spune niciodată că soliciţi slujba deoarece
te-ai săturat să fii şomer sau că te-ai plictisit acasă. Doreşti această slujbă datorită unor factori, cum
ar fi: provocare a noului, varietate, interes, modul de organizare (lider de piaţă), produsele/serviciile
pe care le execută (ce-ţi place la ele), oamenii (dorinţa de a face parte din echipă), încrederea într-o
anumită filosofie, etc. Află cât mai multe amănunte despre organizare, profil, locuri de muncă
disponibile. Discută cu angajaţii, citeşte rapoarte anuale, literatură promoţională, politica firmei,
declaraţii etc. Vor deveni interesaţi să te cunoască, văzându-te atât de documentat. Poţi include
fraze tip, ca:
M-ar bucura să am oportunitatea de a face parte dintr-o echipă dinamică...
...Doresc să lucrez într-un mediu în care îmi pot utiliza aptidudinile şi experienţa, cu scopul
de a îndeplini cerinţele companiei, cât şi pentru dezvoltarea carierei mele...
...Postul reprezintă o provocare, o varietate şi o stimulare pe care o doresc...
...Sunt impresionat de imaginea şi renumele companiei _______ în cadrul comunităţii şi mi-
aş dori să am privilegiul să pot contribui...
4. Paragraful al patrulea:
Aceasta este încheierea. Nu folosi fraze ca „Vă mulţumesc anticipat”, sau ceva la fel de
plictisitor. Termină prin a-ţi arăta disponibilitatea pentru un interviu şi de a oferi informaţii
77
suplimentare. De exemplu:
Aş dori să am posibilitatea de a discuta mai mult detalii despre experienţa mea în cadrul
unui interviu. Vă rog să mă contactaţi la orice oră, la numărul de telefon de mai sus.
Aş dori să mă întâlnesc cu dvs. ca să discutăm modul în care aptitudinile şi experienţa mea
ar putea constitui un avantaj pentru firma dvs. Vă rog să mă contactaţi la...
Sunt nerăbdător să ne întâlnim pentru a discuta cerinţele postului şi disponibilitatea mea
pentru el. Vă rog să mă contactaţi la ________ pentru a stabili un interviu la o oră care să vă
convină.
Dacă doreşti să contactezi firma cât mai curând, poţi să specifici o dată anumită pentru o
primă întâlnire.
78
LECȚIA 31-32 – CURRICULUM VITAE
Conținuturi:
C1- Structură CV
C2- Exemplu CV pentru un job la alegere

de afaceri
79
80
81
82
Cerință: Întocmiți Curriculum Vitae personal.
83
LECȚIA NR. 33 - ÎNTREPRINZĂTORUL
Conținuturi:
C1- Rolul individului în domeniul economic

C2- Întreprinzător, Manager, Intraprenor
C3- Spirit antreprenorial
C4- Calități și competențe ale unui întreprinzător de succes
1.1 Identificarea rolurilor posibile pe care le poate îndeplini individul în domeniul economic
2.1 Exemplificarea unor calităţi ale întreprinzătorului de succes
84

SPIRITUL ANTREPRENORIAL
Înţelegerea activităţii antreprenoriale şi a întreprinzătorului este supusă adesea unor

neînţelegeri sau denaturări. Două “mituri” ar ridica, în primul rând, probleme:
 Spiritual antreprenorial este înnăscut, nu dobândit;
 Spiritual antreprenorial ţine mai ales de noroc.
Cerinţă:
Realizaţi, pentru fiecare dintre cele două “mituri” enumerate mai sus, câteva argumente şi
contraargumente care să reflecte părerea voastră în legătură cu aspectele supuse dezbaterii.
85
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.12
CALITĂȚI SI COMPETENȚE ALE UNUI ÎNTREPRINZĂTOR DE SUCCES
Determinarea și perseverența. Mai mult decât orice alt factor, ca întreprinzător, dedicarea totală
către succes poate depăși obstacolele. Determinarea puternică și perseverența pot determina un
întreprinzător să facă față oricăror greutăți pe care alte persoane le-ar considera insurmontabile și
chiar pot compensa lipsa de experiență și de îndemânare a personalului angajat.
Dorința de a câștiga. Întreprinzătorii examinează o situație, determină cum își pot mări șansele de
câștig și trec mai departe. Ca rezultat, riscurile, considerate mari de către persoanele obișnuite, sunt
riscuri mici pentru întreprinzător.
Căutarea feedback-ului. Întreprinzătorii eficienți sunt adesea descriși ca având capacitatea de a
învăța repede. Spre deosebire alte persoane ei au și dorința puternică de a ști cât de bine să se
descurce și cum își pot îmbunătăți rezultatele. Feedaback-ul este important deoarece
întreprinzătorul dorește să învețe din greșeli și din experiențe anterioare.
Rezolvarea problemelor persistente. Întreprinzătorii nu sunt intimidați de situații dificile.
Încrederea în sine și optimismul general îi fac să imposibilul ca pe ceva ce doar necesită mai mult
timp pentru a fi rezolvat. Problemele simple îi plictisesc, sunt realiști în a aprecia ceea ce pot și ceea
ce nu pot să facă și unde au nevoie de ajutor pentru rezolvarea unor probleme dificile dar de
neevitat.
Inițiativa și responsabilitatea. Întreprinzătorii au fost întotdeauna considerați persoane
independente, ei caută și preiau inițiativa, se pun în situații în care sunt personal răspunzători pentru
succesul sau eșecul întregii operații. Le place să se implice în probleme în care impactul lor
personal se poate fi măsurat.
Orientare spre oportunități. Un lucru care îi diferențiază clar pe întreprinzători este concentrarea
spre oportunitate mai mult decât spre resurse, structură sau strategie. Când se hotărăsc să
întreprindă o acțiune o fac întru-un mod calculat, încearcă să facă totul pentru a obține cât mai
multe șanse de câștig.
86
Toleranță pentru eșec. Întreprinzătorii folosesc eșecul ca pe o experiență din care pot învăța ceva.
Cei mai eficienți sunt cei care se așteaptă la dificultăți și nu sunt dezamăgiți, descurajați sau
deprimați de un eșec.
Încredere în sine și optimism. Deși întreprinzătorii întâmpină adesea obstacole majore, încrederea
în abilitățile personale îi determină să le depășească și îi face pe ceilalți să își mențină propriul
optimism.
Realizarea de viziuni. Întreprinzătorii de succes știu unde vor să ajungă. Ei au o viziune sau
concept despre ceea ce vor să fie firma lor. De exemplu: Steve Jobs de la Apple Computers dorește
ca firma să producă microcomputere a ce pot fi folosite de oricine, de la copiii din școli până la
oamenii de afaceri. Nu toți întreprinzătorii au viziuni predeterminate pentru firmele lor, unii își
dezvoltă viziunea în timp, conștientizând ce este firma și ce poate ajunge.
Nivelul mare de energie. Cantitatea mare de muncă depusă de întreprinzător presupune din partea
acestora existența unei energii superioare. Mulți întreprinzători își dozează cantitatea de energie
monitorizând cu grijă ce mănâncă, ce beau, fac exerciții fizice și știu când să se retragă pentru
relaxare
Creativitatea și spiritul de inovație. Creativitatea a fost privită timp îndelungat ca fiind ceva
genetic ceva cu care te naști.
Independența. Frustrarea în fața sistemelor birocratice împreună cu dorința de ”a face o diferență”
îi reprezintă pe întreprinzători ca pe niște persoane foarte independente care doresc să facă lucrurile
în felul lor.
Lucrul în echipă. Dorința de independență și autonomie nu îl oprește pe întreprinzător să dorească
lucru în echipă. De fapt, în timp ce întreprinzătorul știe clar unde se află firma (sau unde ar dori să
se afle) personalul se ocupă de activitățile ”de zi cu zi” din firmă.
Abilități manageriale. Acestea nu reprezintă o caracteristică absolut necesară întreprinzătorilor,
însă este important de știut că și de acest tip de cunoaștere este nevoie pentru a fi un întreprinzător
de succes.
87

PORTRETUL ANTREPRENORULUI
S-au făcut numeroase studii legate de caracteristicile şi personalitatea întreprinzătorului de

succes, cel puţin în economiile dezvoltate din punct de vedere economic, realizându-se chiar un
“portret robot” al acestuia:
 bărbat,
 25 – 35 ani,
 singurul copil la părinţi,
 absolvent de facultate,
 părinţii deţin o afacere,
 încă de copil a început să facă bani,
 născut într-o zonă favorabilă afacerilor,
 de religie protestantă.
Cerinţă:
Plecând de la acest “portret robot” enumeraţi competenţele şi calităţile pe care consideraţi voi că ar
trebui să le posede un întreprinzător pentru a avea succes în afaceri.
88
TEST: PROFILUL PERSONAL DE COMPETENŢE ANTREPRENORIALE
Răspunsurile la întrebările din test trebuie să fi e corecte şi oneste, pentru că în baza lor se vor
contura propriile puncte tari şi slabe şansele şi riscurile posibile, precum şi alte aspecte pe care în
entuziasmul întemeierii unei afaceri proprii le poţi neglija din diverse motive. Verificaţi punctajul
acumulat.
1. Ești genul de persoană care începe lucrurile din propria iniţiativă?
 a) Dacă mă provoacă cineva, sunt apoi în măsură să duc pînă la capăt lucrurile,
 b) Mă implic şi fac lucrurile în felul meu propriu. Nu am nevoie de cineva care să-mi spună să
încep.
 c) Uşurel! Nu încep să fac ceva pînă nu sunt convins că trebuie.
2. Ce părere ai despre alţi oameni?
 a) Majoritatea celor din jur mă enervează.
 b) Îmi plac oamenii. Pot să lucrez aproape cu oricine.
 c) Am sufi cienţi prieteni şi nu am nevoie de alţii.
3. Îi poţi conduce pe alţii?
 a) Pot să conving oamenii să facă ceva, dacă îi conduc şi le arăt cum să acţioneze.
 b) Pot să conving majoritatea oamenilor să lucreze cu mine fără prea multă difi cultate.
 c) De obicei las pe altcineva să pună lucrurile în mişcare.
4. Poţi să-ţi asumi responsabilităţi?
 a) Voi prelua responsabilitatea dacă va fi nevoie, dar prefer ca altcineva să fi e direct responsabil.
 b) Întotdeauna există o persoană curajoasă prin jur, nerăbdătoare să iasă în faţă. Eu zic s-o lăsăm
pe ea să-ţi asume responsabilităţile.
 c) Îmi place să-mi asum lucrurile în care sunt implicat şi să le văd cum evoluează.
5. Ce fel de organizator ești?
 a) Îmi place să am un plan înainte de a începe. Eu sunt, de obicei, acela care stabileşte ce este de
făcut.
89
 b) Mă descurc bine pînă în momentul în care lucrurile devin foarte complicate. În momentul acela
s-ar putea să am dificultăţi.
 c) De regulă iau lucrurile aşa cum sunt.
6. Ce fel de muncitor ești?
 a) Nu-mi dau seama dacă munca pe „brînci” duce la vreun rezultat.
 b) Pot munci din greu pentru un timp, dar cînd mă satur - gata!
 c) Pot să mă mobilizez atît timp cît este necesar.
7. Cum luați decizii?
 a) Iau decizii, dacă am timp sufi cient. Dacă trebuie să mă hotărăsc repede, de obicei repet
alegerea făcută.
 b) De regulă mă pot hotărî rapid şi deciziile pe care le iau sunt bune.
 c) Nu-mi place să fi u cel care ia hotărîrile! Probabil „o voi da în bară”!
8. Pot avea ceilalţi încredere în ceea ce spui?
 a) Încerc să fi u la înălţime, dar uneori spun ce mi-e mai comod.
 b) Pot avea încredere totală! Nu obişnuiesc să spun lucruri pe care nu le cred.
 c) Ce rost are să transpiri, dacă celălalt oricum nu va şti diferenţa.
9. Cum duci lucrurile la bun sfîrșit?
 a) Îmi propun să fac ceva, nimic nu mă poate opri.
 b) Dacă treaba nu merge cum trebuie, o las baltă! De ce să-ţi bagi capul!
 c) De regulă duc la bun sfîrşit ceea ce încep.
10. Poţi să ţii o evidenţă?
 a) Evidenţele nu sunt necesare. Ştiu tot ce e necesar fără să ţin evidenţă.
 b) Aş putea, dar e mai important să duci treaba la bun sfîrşit decît să-ţi încarci activitatea cu cifre.
 c) De vreme ce sunt necesare, ţin evidenţe, chiar dacă nu-mi face prea mare plăcere.
90
Rezultatele testului: Profilul personal de competenţe antreprenoriale
91
LECȚIA 34- EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR
 Se acordă un punct din oficiu.
Subiecte:
I. Completați spațiile libere cu cuvintele corespunzătoare: (2,5 puncte)
1. Categoriile de resurse necesare derulării unei afaceri sunt: resursele _____________resursele

______________și resursele_________________
2. Documenrul care ghidează antreprenorul din momentul înființării afacerii și pe tot parcursul
derulării acesteia este ___________________________
3. Studiile de piață se realizează de către departamentele de ____________________ale societăților

comerciale
II. În dreptul fiecăruia dintre enunțurile următoare scrieți litera „A” dacă enunțul este
adevărat și litera „F” dacă enunțul este fals. (2,5 puncte)
1. Întotdeauna întreprinzătorul particular este și managerul societății comerciale
2. Asociația familială este o societate comercială.
3. Numărul minim de asociați pentru înființare unei societăți cu răspundere limitată este 1
4. În planul de afaceri trebuiesc menționate toate persoanele ce alcătuiesc echipa de conducere a

societății comerciale
5. Se spune despre o întreprindere că este rentabilă atunci când aceasta realizează vânzări care
depășesc costurile activităților
III. Alcătuiți enunțuri cu următoarele cuvinte pe care să le folosiți în sensul lor economic: (2,5
puncte)
1. Întreprinzător
2. Produs
3. Eșantion
4. Piață
5. Consumator
IV. Argumentați în 10-15 rânduri utilitatea unui plan de afaceri (1,5 puncte)
92
93
Glosar de termeni
Acţiune - titlu (drept) de proprietate parţială asupra unei corporaţii, care dă fiecărui proprietar
dreptul la o cotă parte din câştigul şi capitalul corporaţiei.
Asociere – formă legală de afacere, asemănătoare cu proprietatea individuală, dar care presupune
existenţa a doi sau mai mulţi proprietari care împart profiturile sau pierderile într-un mod
prestabilit; de obicei partenerii sunt responsabili pentru datoriile firmei.
Bani – orice este acceptat ca mijloc de plată pentru bunuri şi servicii şi ca mijloc de schimb;
servesc ca etalon care permite determinarea valorii diferitelor bunuri şi servicii, compararea lor şi
ca depozit de valoarea de-a lungul timpului.
Bunuri – obiecte palpabile care satisfac trebuinţele economice.
Bunuri complementare – bunuri şi/sau servicii care se folosesc împreună (racheta de tenis şi
lecţiile de tenis).
Bunuri de capital – bunuri produse şi utilizate pentru a produce alte bunuri şi servicii (clădiri,
maşini, utilaje, echipamente).
Bunuri inferioare – bunuri pentru care cererea scade atunci când venitul consumatorului creşte.
Bunuri normale – bunuri pentru care cererea creşte ca urmare a creşterii veniturilor
consumatorilor.
Bunuri publice – bunuri a căror folosire de către o persoană nu educe cantitatea disponibilă pentru
consumul altor persoane, iar consumul nu poate fi limitat la cei care plătesc pentru aceasta
(iluminatul, apărarea ţării etc.).
Bunuri – substitute – bunuri şi servicii care pot fi consumate în locul altui bun sau serviciu
(pantofii şi sandalele, filmele şi concertele).
Capital uman – starea de sănătate, educaţia, pregătirea şi competenţele oamenilor.
Cerere – cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care consumatorii sunt dispuşi şi pot să o cumpere
la diferite preţuri posibile într-o anumită perioadă de timp.
Concurenţă – competiţia dintre doi sau mai mulţi indivizi (organizaţii) pentru a dobândi aceleaşi
resurse de producţie şi financiare; consumatorii concurează cu alţi consumatori; producătorii
concurează cu alţi producători.
94
Concurenţă imperfectă – tipul de piaţă caracterizat de existenţa unor preţuri libere; firmele caută
preţul şi nivelul de producţie care le maximizează profitul.
Concurenţă monopolistă – tip de piaţă în care produse diferenţiate într-o mică măsură sunt
vândute de către un număr mare de mici producători şi unde barierele care împiedică intrarea noilor
firme în competiţie sunt reduse.
Concurenţă perfectă – tipul de piaţă în care un număr mare de firme mici produc şi vând produse
identice; firmele stabilesc preţul, iar barierele care limitează intrarea sau ieşirea de piaţă sunt
nesemnificative; drept urmare, pe termen lung, firmele obţin doar profit normal.
Consumatori – persoane care folosesc bunuri şi servicii pentru a-şi satisface trebuinţele economice
Corporaţie – formă legală de afacere în care responsabilitatea legală a proprietarilor pentru

datoriile firmei este limitată la ceea ce au plătit atunci când au investit în societatea respectivă,
cumpărând acţiuni; din punct de vedere legal, corporaţiile funcţionează ca persoane juridice,
distincte de proprietarii individuali.
Cost de oportunitate – valoarea celei mai bune alternative la care renunţă un producător, atunci
când utilizează resurse limitate pentru a produce anumite bunuri sau servicii.
Costuri fixe – costuri de producţie care nu se modifică în funcţie de producţia realizată.
Cost marginal – variaţia costului total determinată de creşterea volumului producţiei cu o unitate.
Cost mediu total – cheltuielile de producţie totale ale unei firme împărţite la cantitatea de produse;
în reprezentarea grafică sunt ilustrate valorile pe care costul mediu total le ia în funcţie de
producţie.
Costuri variabile – costuri care se modifică în funcţie de modificarea producţiei.
Diviziunea muncii – situaţie în care lucrătorii realizează numai una sau câteva operaţii în cadrul
unui proces de producţie complex (ca atunci când se lucrează pe o linie de asamblare).
Dobândă – plăţi pentru folosirea capitalului real sau financiar pentru o anumită perioadă de timp;
aceste plăţi sunt suportate de cei care utilizează resursele aflate în proprietatea altor persoane
Economie de piaţă – tip de economie bazată pe un sistem de preţuri libere, de piaţă, în funcţie de
care consumatorii şi producătorii se orientează în acţiunile pe care le iniţiază pentru a-şi realiza
propriile interese şi în funcţie de care sunt alocate bunurile, serviciile şi resursele productive
Factori de producţie – resurse de producţie
Firme (de afaceri) – unităţi economice care, pe de o parte, utilizează resursele de producţie
existente la nivelul gospodăriilor iar pe de altă parte, oferă bunuri şi servicii pentru consumul privat
95
(la nivelul gospodăriilor) şi public (în instituţiile statului); corporaţii, asociaţii/ parteneriate, firme
proprietate individuală.
Forţă de muncă – persoanele care au împlinit 16 ani şi care sunt angajate sau caută loc de muncă.
Întreprinzători – persoane care îşi asumă riscul combinării factorilor (resurselor) de producţie
pentru a produce bunuri şi servicii.
Monopol – tip de piaţă în care un singur vânzător produce şi vinde un anumit bun sau serviciu iar
barierele care împiedică firmele noi să intre pe piaţă sunt foarte mari.
Monopson – tip de piaţă în care un singur cumpărător achiziţionează întreaga producţie dintr-un
anumit produs sau anumite resurse de producţie.
Ofertă – cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care producătorii vor şi sunt capabili să o vândă la
un anumit preţ, într-o anumită perioadă de timp.
Oligopol – tip de piaţă în care câteva firme, relativ mari, asigură producţia şi vânzarea unui anumit
bun sau serviciu, există bariere ridicate pentru noile firme tentate să intre în competiţie; unele
oligopoluri produc bunuri omogene, altele produc bunuri eterogene.
Pământ (resurse naturale) – daruri ale naturii care pot fi folosite pentru producerea bunurilor şi
serviciilor, incluzând oceanele, aerul, zăcămintele de minereuri şi pădurile virgine, precum şi
terenurile cultivabile; dacă se fac investiţii pentru a îmbunătăţi calitatea terenurilor cultivabile sau
altor resurse naturale, acestea devin, parţial, bunuri ce reprezintă capital.
Piaţa – locuri, instituţii sau alte amenajări unde au loc frecvent schimburi de bunuri şi servicii;
locul unde cererea se întâlneşte cu oferta.
Preţ – suma de bani pe care cineva o plăteşte atunci când cumpără un bun sau un serviciu sau pe
care o primeşte atunci când vinde un bun sau un serviciu.
Preţul de echilibru sau preţul pieţei – preţul la care cantitatea cerută de cumpărători este egală cu
cantitatea oferită de vânzători.
Produse eterogene – bunuri sau servicii diferenţiate de alte bunuri, în mod real sau imaginar, din
punct de vedere calitativ; de exemplu, după culoare, gust, stil, termen de garanţie sau bunuri
complementare oferite celor care le cumpără.
Produse omogene – bunuri sau servicii identice, nediferenţiate calitativ
Producători – persoane sau firme care utilizează resurse de producţie pentru a realiza bunuri şi
servicii.
96
Productivitatea – raportul dintre producţie (bunuri şi servicii) şi factori de producţie utilizaţi sau
timpul lucrat.
Profit – venit obţinut ca urmare a iniţierii unei activităţi economice şi asumării riscului; se
calculează ca diferenţă între venitul total al unei firme şi costurile de producţie explicite şi implicite
Proprietate individuală – o formă legală de afacere în care proprietarul are dreptul la întregul
profit realizat de firmă, este responsabil personal pentru datoriile firmei, spre deosebirile de
acţionarii proprietari ai unei corporaţii care nu au o asemenea responsabilitate
Resurse de producţie – cele 3 tipuri de resurse de bază utilizate pentru a produce bunuri şi servicii:
pământul şi resursele naturale, resursele umane (forţa de muncă şi antreprenoriatul) şi resursele de
capital.
Resurse umane – cantitatea şi calitatea efortului uman disponibil pentru a produce bunuri şi
servicii
Servicii – activităţi realizate de persoane, firme sau instituţii publice pentru a satisface trebuinţele
economice.
Taxe – obligaţii economice faţă de stat; sunt impuse familiilor şi firmelor.
Venit marginal – variaţia venitului total al producătorului ca urmare a creşterii cu o unitate a

volumului producţiei vândute.
97

AUXILIAR Ed. Antrep..2023-2024docx

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUXILIAR Ed. Antrep..2023-2024docx

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEORETIC „CAROL I” FETEŞTI

PROFESOR: CONSTANDACHE VIOLETA

Str. Călăraşi, nr.530, Mun. FETEȘTI, Jud. IALOMIŢA

LECȚIA 1 – Prezentare disciplină.

CAPITOLUL I INIȚIEREA ȘI DERULAREA UNEI AFACERI

LECȚIA NR. 3 – CONDIȚIILE LEGISLATIVE ALE ACTIVITĂȚII

C1- Statut juridic- definiție

1.2 Utilizarea adecvată a conceptelor specifice antreprenoriatului

FIȘA DE DOCUMENTARE NR. 1

EXEMPLU STATUT JURIDIC

STATUTUL SOCIETĂŢII COMERCIALE

CAP.I. DENUMIREA, FORMA JURIDICĂ, SEDIUL, DURATA SOCIETĂŢII

Subsemnatul: ________________________________________, cetăţean roman, născut la data de

Art. 1.1. Forma Juridică :

Art. 1.2. Denumirea:

Pentru societatea cu răspundere limitată, va trebui menţionat şi capitalul social.

publicate şi pe pagina de Internet a societăţii.

Art. 1.3. D urata : Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată.

Art. 1.5. Sediul :

Sediul societăţii este în ___________________________________________

asemenea unităţi în ţară sau străinătate, pe baza hotărârii asociatului unic.

CAP.II. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII

– 7420 Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea

Art. 7. Obiectul secundar de activitate al societăţii conform C.A.E.N. este:

511 Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata

5114 Intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane

7413 Activităţi de studiere a pieţei şi de sondaj

7414 Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management

CAP.III. CAPITALUL SOCIAL, PĂRŢILE SOCIALE

Art. 3.4. Aportul în natură nu există.

CAP. IV. CONDUCEREA SOCIETĂŢII

- să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea beneficiului net;

- să desemneze pe administratori şi cenzori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor,

daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;

- să modifice actul constitutiv.

CAP. V. ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII

Administratorii (administratorul) sunt solidari răspunzători faţă de societate pentru:

- existenţa reală a dividendelor plătite;

- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;

- exacta îndeplinire a hotărârilor asociatului unic;

- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun;

CAP.VI. ACTIVITATEA SOCIETĂŢII

Art. 6.2. Angajarea personalului societăţii se face cu respectarea legislaţiei în vigoare.

CAP. VII. DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII

Art. 7.1. Au ca efect dizolvarea societăţii:

- trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

- imposibilitatea realizării obiectului societăţii sau realizarea acestuia;

- declararea nulităţii societăţii;

- hotărârea asociatului unic;

- alte cauze prevăzute de lege sau de modificările prezentului act constitutiv;

CAP. VIII. FUZIUNEA ŞI DIVIZAREA SOCIETĂŢII

Art. 8.1. Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de către asociatul unic.

a) proiectul de fuziune sau de divizare;

e) raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorului financiar;

Art. 8.5. . Fuziunea/divizarea produce efecte:

CAP. IX. LITIGII

CAP.X. DISPOZIŢII FINALE

FIȘĂ DE DOCUMENTARE NR. 2

Anexa 1 la Decizia nr.2/2000

Gruparea rudelor pana la gradul al

Dupa gradul de rudenie, rudele se grupeaza

- rude de gradul intai:

parinti(linie dreapta ascendenta); - rude de gradul al treilea: