Sunteți pe pagina 1din 8

Situatia Partidelor Politice din Romania secolului XXI

Student: STAMATE
ANDREEA ALEXANDRA,
Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice,
Specializare Administratie publica, anul 2
Profesor Coordonator: Lector Univ. dr. Cornea Valentina
E-mail: cornea.valentina@ugal.ro

Rezumat: În epoca contemporană asistăm la o dominatie clara a


partidelor politice in spectrul politic, fap ce denota esenta democratiei
prin reliefarea pluralismului politic.
Acest document de pozitie isi propune sa accentueze situatia partidelor
politice din Romania in secolul XXI si sa prezinte o realitatea termenilor
de partid politic, aliante, concept si ideologii.
Prin accest document de pozitie voi clasifica partidele politice si voi
scoate in evidenta toate aspectele incepand de la istoric si pana la
punerea in aplicare a politicilor.
Cuvinte cheie: partide politice, ideologii, clasificari, politici

Galați, 2021

1
“Introducere in Politologie”

Privite ca organizaţii, principala funcţie a partidelor politice este recrutarea de cadre


pentru ocuparea, prin alegeri sau numire, a poziţiilor de decizie din stat la nivel central sau local.
Literatura ştiinţifică în privinţa partidelor politice este vastă, dar cea mai mare parte este
concentrată pe tematica analizei comparative a sistemelor de partide şi mai puţin pe analiza
partidelor ca structuri organizaţionale. Abordările de acest tip, proprii sociologiei politice, deşi
puţin numeroase, au stat la baza unor teorii de referinţă privind funcţionarea partidelor politice.
Existenţa partidelor politice, partitismul, ca fenomen politic, reprezintă un element
esenţial al unei vieţi democratice. Între partitism şi democraţie există o relaţie directă, în sensul
că democraţia începe să se manifeste cu adevarat o dată cu apariţia dezvoltării partidelor ca
instituţii politice, acestea putând să desfăşoare o activitate sistematică şi de amploare numai într-
un climat democratic autentic.
Apreciat ca „una dintre cele mai sugestive şi mai interesante personalitati colective” ,
partidul politic apare ca element si factor al sistemelor si actiunilor politice, sub înfatisari variate
si originale. Preocuparile pentru întelegerea si tratarea partidului au sporit pe masura evolutiei
istorice a acestuia si a dezvoltarii gândirii social-politice.
Prin urmare, prin partid politic se întelege o grupare de oameni constituita pe
baza liberului consimtamânt care actioneaza programatic, constient si organizat pentru servirea
intereselor unor clase , grupuri sociale, comunitati umane (popoare, natiuni), pentru dobândirea
si mentinerea puterii politice în vederea organizarii si conducerii societatii, în conformitate cu
idealurile proclamate în platforma program.

1. Partidele Politice in Romania

Structura ierarhică generală a partidelor din România este trasată prin Legea 14/2003 a
partidelor politice, prin care se prevede ca subdiviziunile teritoriale să urmeze organizarea
administrativ teritorială a ţării. Ierarhic, există cel puţin două foruri obligatorii de conducere a
partidului şi a organizaţiilor sale teritoriale: (1) adunarea generală a membrilor şi (2) un organ

2
executiv. Adunarea generală a membrilor partidului politic de la nivel naţional, care are loc prin
reuniunea delegaţilor organizaţiilor teritoriale, este organul suprem de decizie al partidului.
Întrunirea adunării este obligatorie cel puţin o dată la 4 ani. În privinţa structurii piramidale,
partidele de după 1990 sunt foarte similare cu organizarea clasică a partidelor comuniste, pe care
au urmat-o, atât ca structuri, cât şi ca denumire a acestora: congres – comitet central (CC) – birou
politic (BP). Asemănarea cu partidele comuniste nu este relevantă din punct de vedere ideologic,
ci organizatoric. Punctul de referinţă în construcţia organizaţională a fost partidul de masă cu cel
mai înalt nivel de birocratizare. În istoria partidelor comuniste, comitetele centrale au deţinut
rolul cel mai important în perioada premergătoare şi imediat următoare preluării puterii.

2. Clasificarea Partidelor Politice

Din momentul aparitiei lor si pana astazi, au existat si au functionat mai multe tipuri de
partide politice. Tipologizarea partidelor politice cunoaste astazi o mare diversitate de criterii
ideologice-doctrinare, organizatorice, a compozitiei sociale, a intereselor si perioadei istorice in
care au aparut, al raportului cu structura sociala a societatii. In mare stiinta politica consemneaza
urmatoarele tipuri de partide politice:

1)partidele ideologice - sunt constituite si functioneaza pe baza unei paradigme doctrinare, a


unei filozofii ideologice, ex.partidul liberal, conservator, social-democrat, etc.

Ca fapt divers, ideologia de stanga si ideologia de drepta provine din timpul Revoluției
Franceze din 1789, când cei ce-l sprijineau pe rege stăteau în partea dreaptă a Adunării, iar cei
care sprijineau formarea republicii stăteau în stânga.

În mod tradițional, stânga include social democrația, socialismul, comunismul și, după
unele categorisiri, anarhismul.

Totodată, dreapta include liberalismul, monarhismul, conservatorismul, naționalismul și


fascismul.

Clasificarea capitalismului ca "de stânga" sau "de dreapta" diferă de la o țară la alta.

3
2)partidele istorice - aparitia si functionalitatea acestora este legata de anumite momente,
obiective istorice, eliberarea nationala, constituirea statului national, modernizarea acestuia, etc.
Aparand intr-o anumita conjuctura social-istorica, activitatea acestor partide, insasi existenta lor
este limitata in timp, tine de anumite regimuri politice, epoci istorice care au disparut, au apus.
Acolo unde inca mai exista, ele se mai mentin ca tendinte, fara a mai putea juca un rol major in
viata politica a societatii.

3)partide de interese. Principalul mobil al aparitiei si functionalitatii lor l-a constituit realizarea
unui anumit interes care poate fi: national,nationalist, religios, economic, de grup, de clasa
sociala, local, zonal, etnic.Ex: partidele ecologiste, etnice (U.D.M.R.), P.R.M., partidul
automobilistilor, partida romilor, etc.

4)partide de tendinta. Sunt acele partide al caror mobil al aparitiei si fiintarii tine de opinia,
interesul unor largi categorii sociale, ale realizarii unor necesitati si obiective social politice.

5)partide personale sunt create in jurul unor personalitati, de regula politice si beneficiaza de
prestigiul, influenta, forta si carisma acestora. Ex.:partidul golist in Franta, creat in jurul
personalitatii lui Charles de Gaulle.

6)partide de cadre se constituie si reunesc un numar mic de membrii, dar cu deosebita


forta si energie, calitati organizatorice si politice care pot influenta si activiza importante grupuri
si segmente sociale. In unele cazuri pot capata un caracter elitist.

7)partide de masa-pun pe primul plan numarul membrilor si mai putin sau deloc au in vedere
calitatea acestora. Prin partidele de masa se incearca subordonarea, dominarea societatii de catre
un singur partid. O asemenea stare este caracteristica regimurilor totalitare, asa cum au fost cele

4
fasciste si comuniste. Monopolizand puterea, ideologia, impunandu-si cu forta vointa in
societate, asemenea partide nu pot fi caracteristice sistemului democratic.

3. Situatia Partidelor Politice din Romania la momentul actual

După schimbarea legii partidelor politice în 2015, numărul de partide politice din
România a explodat, ajungând la peste 160. Deși multe din partidele nou-formate au caracter
local sau regional, marea majoritate sunt partide care vor să cucerească scena politică națională.

Cel puțin 3 foști prim-miniștri și-au lansat propriile partide (Dacian Cioloș – Mișcarea
România Împreună, Victor Ponta – ProRomânia, Călin Popescu Tăriceanu – ALDE), un partid s-
a născut în stradă în timpul protestelor (Alianța Strada), unul a fost lansat de militarii în rezervă
(Partidul Național Pentru Patrie), un altul a fost realizat de către românii din diaspora (Partidul
Românilor de Pretutindeni), și o inițiativă încearcă sa devină partid și să ia din electoratul PSD
(Demos). Există o mulțime de planuri (care sunt aproape similare) pentru România, și cel puțin
două personalități care încearcă să devină Macron de România (Cioloș și Ponta). România sigur
nu duce lipsă de opțiuni politice.

Pe principala scena politica se afla urmatoarele partide politice:

1. Partidul Național Liberal – După ultimul sondaj IMAS, PNL este cel mai susținut partid din
România, cu 29,4% din electorat. Pe social media, partidul are 350.000 de oameni care urmăresc
pagina principală și în jur de 4700 de activiști online. Partidul are 253.895 de membri. PNL este
un partid de centru-dreapta, care aderă la Partidul Popular European (creștin-democrat), fiind de
ideologie liberal-conservatoare. Președintele PNL este Ludovic Orban. La alegerile
europarlamentare din 2019, partidul a avut 26% din voturi, obținând astfel cel puțin 9 locuri.

2. Partidul Social Democrat - După ultimul sondaj IMAS, PSD a ajuns al doilea partid din
România cu 28,6% din electorat, după ce a dominat sondajele în ultimul an, ajungând la un
moment dat și la 42%. Pe social media, partidul are 69.600 de oameni care urmăresc pagina
principală, fiind în urma PNL și USR, și are în jur de 22750 de activiști online. Partidul are
5
509551 de membri, dublu față de PNL. PSD este un partid de centru-stânga, care aderă la
Partidul Socialist European, fiind de ideologie social-democrată-conservatoare. Președintele PSD
este Liviu Dragnea.

3. Uniunea Salvați România – După ultimul sondaj IMAS, USR este al treilea partid din
România, cu 11,2% din electorat, arătând o creștere de 3% față de 2017. Pe social media,
partidul are 73.000 de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 2800 de activiști
online. USR este un partid relativ nou, care a reușit să se impună în top 5 la primele alegeri la
care a participat. USR este un partid de centru, care nu aderă la niciun partid european, fiind de
ideologie progresivă. Președintele USR este Dan Barna

4. Alianța Liberalilor și Democraților – După ultimul sondaj IMAS, ALDE este al patrulea
partid din România, cu 10,6% din electorat. Pe social media, partidul are 48.500 de oameni care
urmăresc pagina principala și are în jur de 1144 de activiști online. ALDE a fost creat din
fuziunea Partidului Liberal Reformator cu Partidul Conservator. ALDE este un partid de centru-
dreapta, care aderă la Alianța Liberal Democrată Europeană, fiind de ideologie liberal-
progresivă. Președintele ALDE este Călin Popescu Tăriceanu.

5. Partidul Mișcarea Populară – După ultimul sondaj IMAS, PMP este al cincilea partid din
România, cu 4,6% din electorat. Pe social media, partidul are 46.000 de oameni care urmăresc
pagina principală și are în jur de 8600 de activiști online. Partidul a fost creat la inițiativa lui
Traian Băsescu, împreună cu politicieni care au plecat din Partidul Democrat Liberal. PMP este
un partid de centru-dreapta, care adera la Partidul Popular European, fiind de ideologie liberal-
conservatoare. Președintele PMP este Traian Băsescu.

6. Uniunea Democrată Maghiară din România – După ultimul sondaj IMAS, UDMR este al
șaselea partid din România, cu 4,5% din electorat. Pe social media, partidul are 47.000 de
oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 2000 de activiști online. Partidul a fost
fondat cu scopul de a reprezenta interesele comunității maghiare din România. UDMR este un
partid regionalist de centru, care aderă la Partidul Popular European, fiind de ideologie liberal-
conservatoare. Președintele UDMR este Hunor Kelemen.

6
7. Pro România – Lansat în februarie 2018 de Victor Ponta. Pe social media, partidul are 3.600
de oameni care urmăresc pagina principală și are în jur de 2000 de activiști online. PRO
România este un partid de centru-stânga, fără afiliere europeană, cu ideologie social-liberală. Nu
are încă un președinte ales.

Asadar, aceste organizatii sunt principalii actori pe scena politica a Romaniei, scena ce
influenteaza vietile milioanelor de romani de pretudindeni.
Asa cum am prezentat mai sus, in Romania, pe principala scena politica joaca
aproximativ 7 partide politice fara sa luam in calcul aliantele politice care, in secolul XXI joaca
un rol foarte important.

In parlamentul Romaniei, de exemplu, acestea partide politice functioneaza dupa


urmatoarele aliante :

1. PSD- UDMR- ALDE- alianta care in parlament are de foarte multe ori un factor de
decizie datorita numarului net superior de deputati si senatori.
2. PNL- USR- PLUS- PRM- alianta de intitutulata “de drepta” care de foarte multe ori a
tinut opozitie primei aliante sus mentionate.

In concluzie, pot admite idea prin care partidele politice sunt principalul factor care
influenteaza puterea publica. Partidele politice din Romania au o clasificare vasta, sunt afiliate
mai multor ideologii si au rolul de a pune in miscare rotitele democratiei prin aplicarea politicilor
publice pe care acestea le sustin in conceptele lor ideologice.
Prin argumentele aduse mai sus, am aratat care sunt ideologiile partidelor politice, care
este componenta acestora si modul de organiazare, modelul de functionare si afinitatile
gruparilor la nivel international.

7
Bibliografie:

1. Cristian Pirvulescu- Politici si Institutii Publice, Editura Trei 2000


2. Iulian Stănescu - Puterea politică în România De la comunism la noul capitalism De
la comunism la noul capitalism (1989-2014), Editura Pro Universitaria, 2014
3. Politologie- Partide Politice - https://politologieblog.wordpress.com/partide/- accesat
la 27.03.2021
4. TOP 30 PARTIDE POLITICE DIN ROMÂNIA- Narcis George Matache-
https://www.thenewfederalist.eu/top-30-partide-politice-din-romania?lang=fr –
accesat la 27.03.2021

S-ar putea să vă placă și