Tipuri de partide politice contemporane

Partidismul a devenit un fenomen general caracteristic al structurilor şi

sistemelor politice ale societăţilor dezvoltate sau în curs de dezvoltare, în epoca
modernă şi contemporană. Din momentul apariţiei lor şi până astăzi, au existat
şi au funcţionat mai multe tipuri de partide politice. Tipologizarea partidelor
politice cunoaşte astăzi o mare diversitate de criterii ideologice-doctrinare,
organizatorice, a compoziţiei sociale, a intereselor si perioadei istorice în care
au apărut, al raportului cu structura socială a societăţii. În mare ştiinţa politica
consemnează următoarele tipuri de partide politice:
1) partidele ideologice - sunt constituite şi funcţionează pe baza unei
doctrine, a unei filozofii ideologice, ex.partidul liberal, conservator, social-
democrat, etc.
2) partidele istorice - apariţia şi funcţionalitatea acestora este legată de
anumite momente, obiective istorice, eliberarea naţionala, constituirea statului
naţional, modernizarea acestuia, etc. Activitatea acestor partide, însăşi existenţa
lor este limitată în timp. Acolo unde încă mai există, ele se mai menţin ca
tendinţe, fără a mai putea juca un rol major în viaţa politică a societăţii.
3) partide de interese - apariţia şi funcţionalitatea lor a avut la bază
realizarea unui anumit interes care poate fi: naţional, naţionalist, religios,
economic, de grup, de clasă socială, local, zonal, etnic. Ex: partidele ecologiste,
etnice, partidul automobiliştilor, partida romilor, partidul pensionarilor etc.
4) partide de tendinţă - sunt acele partide al căror mobil al apariţiei şi
fiinţării ţine de opinia, interesul unor largi categorii sociale, ale realizării unor
necesităţi şi obiective social politice.
5) partide personale sunt create în jurul unor personalităţi politice,
beneficiind de prestigiul, influenţa, forţa şi carisma acestora.
6) partide de cadre, au un număr mic de membri, dar cu deosebită forţă
şi energie, calităţi organizatorice şi politice care pot influenţa şi activiza
importante grupuri si segmente sociale. În unele cazuri pot căpăta un caracter
elitist.
7) partide de masă - pun pe primul plan numărul membrilor şi mai puţin
sau deloc au în vedere calitatea acestora. Prin partidele de masă se încearcă
dominarea societăţii de către un singur partid. Astfel de partide sunt
caracteristice regimurilor totalitare, aşa cum au fost cele fasciste si comuniste,
deci ele nu pot fi caracteristice sistemului democratic1.

1
Alan Ware, Partidele Politice şi Sistemele Partidiste, ed. Institutul European, 2008