Managementul organizațiilor

filantropice

Pr. Ilarion Mâță

 Tematica laboratorului
1.Managementul – Arta de a conduce
2. (ONG) Organizația Non Guvernamentală. Legislație, caracteristici și
oportunități.
3. ONG-ul filantropic
4. Surse de finanțare pentru un ONG
5. Parohia vs. ONG. Cum poate deveni și parohia o organizație filantropică?
6. Filantropia. Generalități
7. Acreditarea unui ONG ca furnizor de servicii sociale
8. Licențierea unui serviciu social
9. Federația Filantropia a Patriarhiei Române
10. Exemple de bune practici în asistența socială a comunității eclesiale.
11. Managementul serviciilor sociale. Cum construim un proiect social?
12. Grupurile vulnerabile din parohie
13.Activități social – culturale și educaționale cu membrii comunității
14.Parteneriatele ONG-ului instituțiile publice și private
 Managementul – Arta de a conduce

1.Management: definiție, terminologie, semnificație

Managementul este un termen provenit din limba engleză şi
adoptat ca atare, cu o semantică foarte complexă, care
desemnează ştiinţa și arta de a conduce eficient și a optimiza
valorificarea tuturor resurselor în vederea obținerii succesului.
2.Tipuri de management
a) Managmentul științific
b) Managmentul administrativ
c) Managmentul birocratic
d) Managmentul behaviorist
e) Managmentul modern
f) Managmentul sistematic
g) Orice domeniu comportă un tip de mamagement
3.Cum poate fi un asistent social un bun
manager?
După modelul lui Hristos, Cap al Bisericii și
al sfinților apostoli, asistentul social va
gestiona cu multă înțelepciune patrimoniul
spritual, moral, social și material al
comunității.

Bibliografie: Resurse, limite și oportunități în creșterea

calității vieții persoanelor vârstnice, Pr. Ilarion Mâță,
editura Filocalia, 2017
(https://prezi.com/v3e8ovhbugfm/tipuri-de-management/)
 Organizația Non Guvernamentală(ONG) .
Legislație, caracteristici și oportunități.
1.Ordonanța 26/2000 completări ulterioare
Organizaţiile non-guvernamentale (ONG) sunt
forme asociative create în mod voluntar de
persoane fizice sau juridice, cu rolul de
promovare a valorilor civice, ale democraţiei şi
ale statului de drept, astfel cum este prevăzut
de principalul act normativ în materie,
respectiv Ordonanţa 26/2000 cu privire la
asociaţii şi fundaţii.
2.Statut și act constitutiv – baza legală
Actul constitutiv şi Statutul sunt principalele
acte ale unui ONG. Acestea arată cum este
organizat ONG-ul, obiectul de activitate, sediul
social, fondatorii, corpul de conducere, etc.
Statul defineşte scopul si obiectivele,
patrimoniul, sediul, drepturile membrilor etc,
iar Actul Constitutiv consfinţeşte hotărârea
fondatorilor de înfiinţare a Asociaţiei sau
Fundaţiei şi desemnează Consiliul Executiv.
Bibliografie: Resurse, limite și oportunități în creșterea calității vieții
persoanelor vârstnice, Pr. Ilarion Mâță, editura Filocalia, 2017
https://laurentiumihai.ro/ghid-infiintare-ong-asociatie-fundatie/
3.Etapele înființării unui ONG
Înființarea unui ONG presupune parcurgerea mai
multor etape și obținerea unui număr de
documente, începînd cu rezervarea numelui,
constituirea patrimoniului, deschiderea unui cont
bancar, etc, acte ce trebuiesc depuse la Judecătoria
din jurizdicția sediului ONG – ului ce urmează a fi
înființat.
4.Oportunitățile înființării unui ONG:
a) derularea de proiecte
b) înființarea de servicii sociale
c) coeziunea actorilor sociali
ONG -ul social – filantropic al Bisericii Ortodoxe
Române
1.Specificul caritabil al unui ONG
ONG-ul filantropic aduce un plus valoare
componentei sociale, caritabile și de întrajutorare.
Deși Statutul este alcătuit în baza legii, totuși este
permisă abordarea filantropică în compunerea
textului care stă la baza statutului. Totodată Statutul
Bisericii Ortodoxe Române, în Partea a II-a, Capitolul
III, la Secțiunea a II-a, este stipulată Asistența socială
în Biserica Ortodoxă Română: „Sistemul de asistență
socială a BOR este integrat și funcționează în cadrul
structurilor sale administrativ-organizatorice sau în
organizații social – filantropice patronate de ea” (Art.
137, alin1.).
„Biserica Ortodoxă Română, prin unitățile sale
componete locale și centrale (parohia,
mănăstirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia,
mitropolia și patriarhia), prcum și prin
organizațiile neguvernamentale care
funcționează cu aprobarea autorităților
bisericești competente, asigură servicii sociale,
acreditate, conform legislației în vigoare”. (Art.
137, alin.2)
2.Cu ce se diferențiaza un ONG filantropic de
un ONG clasic
Prin viziune, misiune, scop, obiectiv și acțiunea
socială.
Surse de finanțare pentru ONG-uri
 Cadrul legal ce reglementează activitatea
ONG-urilor în România

• Ordonanța 26/2000 privind asociațiile și

fundațiile

• Ordonanţa 37/2003 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
 Cadrul legal privind accesul ONG-urilor la fonduri publice

Legislație generală
• Legea finanțelor publice 500/2002
• Legea 350 / 2005 privind finanțările nerambursabile
de la autoritățile de stat pentru unități non profit
• Legea 189/1998 privind finanțele publice locale
• Legea Administrației publice locale nr. 219/2001.
Legislație specifică în domeniul cultural
• Legea 245/2001 pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea
sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor
culturale
• Hotărârea de Guvern nr. 45/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind stabilirea
criteriilor de acordare a unor subvenţii asociaţiilor
şi fundaţiilor române cu personalitate juridică,
precum şi altor organizaţii neguvernamentale fără
scop lucrativ, care iniţiază şi organizează programe
şi proiecte culturale.
 12 surse de venit pentru ONG-uri
1. Cotizaţii ale membrilor
• Există organizaţii care, pentru a recunoaşte
apartenenţa membrilor la aceasta, solicită
membrilor o taxă periodică, fie ea lunară sau
anuală.
• Această taxă diferă de la ONG la ONG, însă cu
siguranţă pentru fiecare dintre ele reprezintă o
sursă de venit. Acestea sunt cunoscute sub
denumirea de cotizaţii.
2.Donaţii individuale

• Donaţia reprezintă procesul prin care o persoană

fizică (membră sau nu a organizaţiei) sau juridică
transmite în mod gratuit dreptul asupra unor bunuri
sau sume în favoarea unui ONG.
• Donaţiile făcute de membrii sunt diferite de
cotizaţiile percepute de organizaţie, iar odată
făcute, aceste donaţii sunt ireversibile, ONG-ul
având drepturi depline asupra acestora, de cele mai
multe ori recunoscute în baza unui contract de
donaţie.
 3.Direcţionarea a 3,5 % din impozitul pe venit de
către persoanele fizice
• Orice persoană fizică are dreptul de a direcţiona 3,5 %
din impozitul pe venit către o asociaţie, fundaţie sau
organizaţie non-guvernamentală.
• Direcţionarea acestui procent se poate face în perioada
ianuarie - 31 martie prin completarea unui simplu
formular de către orice salariat (formularul 230), dar şi
de către persoane care au venituri din alte surse
(formularul 200).
• Aceste formulare trebuie depuse la administraţiile
financiare locale, însoțite de o împuternicire, iar
veniturile provenite din acestea intră în contul ONG-
ului în maxim 90 de zile de la data depuneri.
4.Sponsorizări în bani/bunuri/servicii din partea
companiilor
•  O sursă importantă de venit este bineânţeles cea
provenită din sponsorizările făcute de diverse
companii către ONG.
• Scopul acestor sponsorizări este de a susţine
activitatea acestuia, prin sprijin  financiar
(sponsorizări în bani),  dar şi prin oferire de bunuri
sau produse care pot ajuta ONG-urile în
desfăşurarea activităţilor.
• Un alt mod de a sponsoriza un ONG este acela
prin servicii (training, consultanţă, etc.).
 Aceste sponsorizări se fac pe baza unui contract, iar
persoanele juridice care acordă sponsorizări
beneficiază, potrivit prevederilor legii privind
sponsorizarea şi legea bibliotecilor, de scăderea din
impozitul pe profit datorată sumelor aferente, dacă
sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
b) nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe
venit / profit datorat statului.
• Majoritatea companiilor care oferă sponsorizări fac
acest lucru pentru că le văd ca pe o activitate de
CSR (Corporate Social Reponsibility).
5.Granturi UE
• Granturile sau aşa numitele proiecte finanţate din fonduri
nerambursabile ce reprezintă o modalitate de susţinere a
activităţilor unui ONG. În ultimii ani fondurile europene au
fost accesate şi de către tot mai multe organizaţii româneşti.
• Procesul de accesare a unui  grant este unul de durată atunci
când vine vorba de cele de la UE, datorită procedurilor care
necesită a fi îndeplinite (realizarea documentaţie,
completarea unui formular, stabilire parteneriate, etc.), însă
dacă acest prim pas este trecut, abia atunci începe greul şi
anume implementarea, după care evaluarea proiectelor, care
trebuie realizată cu cea mai mare atenţie şi în concordanţă cu
cerinţele finanţatorilor pentru a nu risca pierderea finanţării
oferite.
• Un dezavantaj ar fi însă faptul că, în majoritatea
cazurilor, ONG-urile trebuie să contribuie totuşi cu
-2-20% din bugetul total al proiectului și nevoia
acută de cash - flow.
• Un alt dezavantaj îl reprezintă accesarea fondurilor
în două etape: prima anterior proiectului şi cea de-a
doua după evaluarea acestuia. În urma evaluării este
posibil ca cea de-a doua tranşă de bani să nu mai
corespundă cu cea solicitată datorită nerespectării
cerinţelor finanţatorului.
Exemple de astfel de finanţatori sunt : Tineret în
Acţiune , CEE Trust, Cetăţeni pentru Europa, etc.
6.Granturi de la autorităţile publice române
(bugetul de stat/bugete locale)
• În ceea ce priveşte granturile de la autorităţile
publice, lucrurile nu stau foarte diferit faţă de
cele ale UE, însă sunt mult mai uşor de
accesat, lucru care reprezintă un avantaj.
• Autorităţile publice lansează apelul o dată pe an (în
perioada aprilie-mai) iar proiectele pot fi depuse
timp de aproximativ o lună, perioadă de timp
destul de scurtă, fiind un dezavantaj pentru ONG-
urile care nu au experienţă în a accesa astfel de
granturi.
• Un alt dezavantaj îl constituie bugetele
autorităţilor, care sunt vizibil mai mici decât cele
oferite de UE.
• Exemple de astfel de finanţatori sunt: Consiliul
Județean, Agenţia Naţională pentru Sport şi
Tineret, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret,
etc.
• http://www.cultura.ro/acces
• http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/proiect
e-programe/218-proiecte/programe-de-finantare/
3066-2013-see
• http://www.csjbacau.ro/p_licitatie-350-2017.htm
l
• https://www.stiri.ong/
 7. Granturi de la instituţii guvernamentale străine (altele
decât UE)
• În această categorie se încadrează diversele instituţii
guvernamentale străine, care investesc în dezvoltarea
socială, educaţie, mediu, etc.
• Un exemplu de astfel de instituţie îl reprezintă ambasadele,
care de cele mai multe ori promovează şi se implică în
proiecte ce tratează diversitatea culturală şi educaţia.
• http://www.finantare.ro/fonduri-structurale
• http://www.finantare.ro/catalogul-surselor-de-finantare-in-re
giunea-nord-est-ianuarie-2018.html
• http://adrnordest.ro/user/file/news/18/catalog_surse_finantar
e_nr_12.pdf
8.Granturi de la fundaţii străine sau de la alte
organizaţii internaţionale
• O altă sursă de venit pentru un ONG, din mediul
internaţional, o reprezintă granturile oferite de
fundaţii străine şi chiar şi de organizaţii
internaţionale.
• Aceste tipuri de finanţări sunt şi mai greu de accesat
decât cele locale, naţionale sau europene, datorită
simplului fapt că este competiţia mult mai mare
între ONG-urile aplicante, iar procesul de aplicare
poate să difere.
• Un exemplu de fundaţie străină este Ford
Foundation.
9.Subvenţii (legea 34/1998)
• În baza Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor
subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu
personalitate juridică care înfiinţează şi
administrează unităţi de asistenţă socială, orice
organizaţie acreditată ca furnizor care îşi desfăşoară
activitatea în acest domeniu, în cel puțin 2 județe,
poate beneficia de subvenţii care pot reprezenta
surse de venit considerabile.
De la 1 mai, şi cultele recunoscute în România,
acreditate ca furnizori de servicii sociale
beneficiază de drepturile prevăzute prin 
Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor
subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu
personalitate juridică, care înfiinţează şi
administrează unităţi de asistenţă
socială. Completarea a fost introdusă prin 
Legea nr. 79/2017, publicată în Monitorul
Oficial nr. 305/2017. 
10.Fundaţii private româneşti
• Tot mai multe fundaţii private îşi fac apariţia în
România cu scopul de a ajuta diverse categorii de
oameni  sau grupuri ţintă. Acest tip de ajutor poate fi
acord atât sub forma unor burse individuale, dar şi
sub forma unor finanţări acordate ONG-urilor.  Cele
mai cunoscute fundaţii din România sunt: Fundaţia
Regina Maria, UNICEF, etc.

• https://www.copilul.ro/Organizatii-fundatii-si-asocia
tii-umanitare-u137/
11.Activităţi economice (servicii, bunuri, etc.) –
social enterprise + fee for services

• Un concept tot mai des întâlnit în mediul ONG

numit social enterprise,  este ceea ce unii numesc a
fi o componentă a strategiei financiare a unei
organizaţii.

• Altfel spus, reprezintă o sursă de venit, care

provine din orice activitate întreprinsă de ONG, 
prin care se vine în suportul misiunii organizaţiei.
• La această ultimă categorie se includ şi taxele
solicitate de fiecare ONG în schimbul serviciilor
sau bunurilor oferite, de exemplu taxa de
participare la un proiect sau festival organizat de
ONG, vânzarea produselor artizanale realizate de
membri ONG-ului, etc.
• Toate aceste resurse câştigate de pe urma
activităţilor economice, pot fi folosite în a sprijini
scopul organizaţiei.
• BONUS! Pentru ONG-uri din România, Google
oferă până la 10.000 de dolari în fiecare lună
pentru promovare prin google adwords.
12. Economia socială
Legea 219/2015 cu Hotărârea nr. 585/2016 pentru
Normele de aplicare

Exemple de activități de sfera economiei sociale:

- Patiserie și brutărie socială
- Atelier de tip hand – made
- Croitorie și broderie tradițională
- Fermă de animale, sere de legume
- Etc.
 Parohia vs. ONG.
Cum poate deveni și parohia o organizație
filantropică?
1.Misiunea unității de cult
Transmiterea mesajului evanghelic privind ultima
poruncă a lui Hristos „mergând, învăţaţi toate
neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al
Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească
toate câte v-am poruncit vouă” (Matei 28, 19)
reprezintă misiunea durabilă a Bisericii.
„Credincioșii parohiei au următoarele drepturi: de a
beneficia de asistență religioasă, de a alege și de a
fi aleși în organismele parohiale, de a beneficia de
ajutor filantropic, după posibilități....”(Art. 45)
2.Comitetul parohial – structura sociala a parohiei –
forma de organizare a managmentului social din
cadrul parohiei
Comitetul parohial este organismul bisericesc
parohial care funcționează sub președinția de drept
a preotului paroh. Membrii Comitetului parohial
sunt aleși de Adunarea parohială.
Comitetul parohial are 5 servicii, conform art. 66-68:
a)Servicul social
b)Servicul misionar
c)Serviciul cultural
d)Serviciul pentru tineret
e) Serviciul administrativ- gospodăresc
3. Misiunea socială în parohie
BOR, prin unitățile sale componente și prin ONG
–urile care funcționează cu aprobarea autorităților
bisericești competente, asigură servicii sociale,
acreditate conform legislației în vigoare, tuturor
persoanelor și comunităților aflate în situații de
dificultate, fără discriminare.Totodată parohiile
pot dezvolta structuri socio-educaționale
nelicențiate, în genul Centrelor de creație, artă și
spirutualitate, Centrelor de tineret și misiune,
Centrelor de zi pentru copii și mai ales Centrelor
de socializare pentru vârstnici.
 4.Preotul: rugătorul si filantropul. Cum poate deveni
preotul model caritabil de urmat.
Cât priveşte filantropia în parohie, preotul trebuie să
ţină cont de exercitarea activă a acesteia în cadrul
comunităţii sale de credincioşi, însă el poate fi ajutat de
oricine are interes pentru manifestarea activă a
filantropiei, dar un rol definitor pe lângă cel al preotului
îl are asistentul social, “preotul are un rol important în
partea social-filantropică a Bisericii, respective a
parohiei sale întrucât, cunoscându-şi enoriaşii mai bine
decât asistentul social, îl poate informa pe acesta asupra
cazurilor sociale existente în parohia sa.
 Pe lângă îndrumarea spirituală pe care trebuie să o
acorde, preotul poate îndruma fii duhovniceşti sau
persoanele pe care le ştie ca având nevoie de servicii
sociale către asistentul social din parohia sa, acesta
urmând să îndeplinească demersurile necesare
acordării ajutorului social. Filantropia într-o
comunitate se concretizează sau mai exact este necesar
să se concretizeze în mai multe programe, care la
rândul lor se divid într-un mănunchi de activităţi şi
demersuri, în funcţie de posibilităţile financiare,
culturale etc. ale parohiei, astfel putem vorbi de 2
programe:
 Programe social-caritative şi culturale (cantine sociale,
cabinete medicale, librării, cămine pentru persoane
vârstnice, biblioteci, ateliere de icoane pe sticlă, centre
de zi, centre de îngrijiri paliative, cercuri de pictură,
programe de integrare şi reintegrare socială, de
consiliere, de ajutor alimentar şi farmaceutic),
bineînţeles genul acesta de programe e foarte
diversificat şi nu se împlineşte integral doar la nivelul
unei parohii, ci el poate să fie complet la nivelul mai
multor parohii sau la cel al protopopiatelor.
Studii Teologice, 1990, nr. 4 , articolul „Filantropia creştină în trecut şi astăzi” de Pr. Iacobescu V. Ilie
https://amortek.wordpress.com/2010/03/17/preotul-paroh-%C8%99i-filantropia/Apostolat social / Justinian,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1976)

 Filantropia. Generalități
1.Terminologie. Definiție
Filantropie este un termen care a apărut prin secolul XVIII și
provine din greacă φίλος, phílos - prieten și άνθρωπος,
ánthropos - om (în traducere „prietenie sau dragoste față de
oameni”). Filantropia este dovada manifestării iubirii faţă de
Dumnezeu şi faţă de fratele, aproapele sau semenul nostru.
2.Filantropia în Sfânta Scriptură
•Biblia sau Sfânta Scriptură constituie fundamentul esenţial
al oricărei activităţi considerate creştine. Vechiul Testament
ne oferă modelul unei legi morale mult superioare celor
întâlnite la poparele contemporane evreilor de atunci.
Dumnezeu este milostiv şi de aceea le cere fiilor săi să fie
milostivi: „de va striga către Mine îl voi auzi, pentru că sunt
milostiv” (Ieşire 22, 27); „a Ta, Doamne, este mila”
• În învăţătura Sa, Mântuitorul a subliniat de
nenumărate ori importanţa iubirii faţă de om, faţă
de aproapele, prezentând-o ucenicilor ca poruncă
nouă:„Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe
altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă
iubiţi unul pe altul.  Întru aceasta vor cunoaşte toţi
că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii
faţă de alţii” (Ioan13, 34-35). 
• „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca
sufletul său să şi-l pună pentru prietenii săi”.
(Ioan 15, 13)
• „Nimeni să nu caute ale sale, ci fiecare pe ale
aproapelui” (I Cor. 10, 24).
• „Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele
său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte
pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care
nu L-a văzut, nu poate să-L iubească.  Şi această
poruncă avem de la El: cine iubeşte pe Dumnezeu să
iubească şi pe fratele său.” (I Ioan 4, 20-21) Iubind
oamenii, ne arătăm dragostea lui Dumnezeu.„Şi s-a
dus vestea despre El în toată Siria, şi aduceau la El pe
toţi cei ce se aflau în suferinţe, fiind cuprinşi de multe
feluri de boli şi de chinuri, pe demonizaţi, pe lunatici,
pe slăbănogi, şi El îi vindeca” (Matei 4, 24; 8, 16).
 2.Filantropia în Sfânta Scriptură
,,Și a stăbătut Iisus toată Galileea, învățând în
sinagogile lor și propovăduind Evanghelia Împărăției
și tămăduind toată boala și toată neputința din popor’’
„Şi s-a dus vestea despre El în toată Siria, şi aduceau
la El pe toţi cei ce se aflau în suferinţe, fiind cuprinşi
de multe feluri de boli şi de chinuri, pe demonizaţi, pe
lunatici, pe slăbănogi, şi El îi vindeca” (Matei 4, 23-
24)
,, De aceea, o, rege, plăcut să-ți fie sfatul meu înaintea
ta : Răscumpără păcatele tale prin fapte de dreptate, și
nedreptățile tale prin milă către cei săraci dacă vrei ca
bunăstarea în care te afli să dăinuiască’’ Daniel (4,24)
• „Cucernicia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu şi
Tatăl, aceasta este: să cercetăm pe orfani şi pe văduve în
necazurile lor, şi să ne păzim pe noi fără de pată din partea
lumii” (Iacov 1, 27).
„Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am
fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; Gol
am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat;
în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii Îi vor
răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi
Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-
am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?
Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la
Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat
zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei,
prea mici, Mie Mi-aţi făcut.” (Matei 25, 35-40)
,,Ea întinde mâna spre cel sărman și brațul ei spre
cel necăjit’’ Pilde (31, 20)

,, Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta și să

iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți’’ Matei
(19,19)

,,Iar în Iope era o uceniță, cu numele Tavita, care

tâlcuindu-se, se zice Căprioară. Aceasta era plină
de fapte bune și de milosteniile pe care le făcea’’
Fapte ( 9,36)
• ,, Iar cine are bogăția lumii acesteia și se uită
la fratele său care este în nevoie și își închide
inima față de el, cum rămâne în acela
dragostea lui Dumnezeu? Fii mei, să nu iubim
cu vorba, numai din gură, ci cu fapta și cu
adevărul. I Ioan (3, 17-18)
3.Când și cine a introdus filantropia în creștinism
Iisus Hristos filantrop desăvârșit
Mântuitorul Hristos prin însăși jertfa răscumpărătoare
de pe Cruce își arată iubirea Sa față de oameni. Prin
vindecările minunate și prin grija față de sufletele și
trupurile Apostolilor și a ucenicilor acestora, Hristos
devine modelul suprem de filantropie.
4.Programul social filantropic a Bisericii crestine
Lucrarea filantropică a Bisericii este continuarea
lucrării filantropice, vindecătoare, sfinţitoare şi
mântuitoare a Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, Care din iubire pentru oameni şi pentru
mântuirea lor S-a făcut Om, ca omul să poată participa
la viaţa şi iubirea veşnică a Preasfintei Treimi.
• Filantropia socială a Bisericii este în primul rând
o filantropie pastorală, adică ea are în vedere
îndrumarea omului pe calea mântuirii. Iubirea
Bisericii faţă de om trebuie să fie în primul rând
grija pentru hrănirea lui cu hrana spirituală a
Sfintei Evanghelii, vindecarea lui cu harul
Sfintelor Taine şi creşterea omului prin cultivarea
virtuţilor şi săvârşirea faptelor bune. Iar împreună
cu această filantropie pastorală sau spirituală se
dezvoltă şi filantropia materială a hranei şi
îmbrăcămintei trupeşti, a vindecării medicale, a
îngrijirii de cele necesare vieţii biologice.
• Această atitudine a Bisericii se inspiră din
lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos, Care
hrăneşte spiritual mulţimile cu binevestirea
Evangheliei mântuirii, vindecă pe cei bolnavi şi
apoi înmulţeşte pâinile. Urmând lui Hristos,
Biserica acordă prioritate rugăciunii sau vieţii
spirituale ca fiind izvor de lumină şi iubire
sfântă pentru opera ei socială. Aşa se explică
prezenţa preoţilor de caritate în spitale, unităţi
militare, penitenciare etc.
5. Vasiliadele. Coroana aşezămintelor şi faptelor de
caritate o formează opera filantropică uimitoare a
Sfântului Vasile cel Mare, model de dragoste creştină
şi de organizare. El a ridicat o instituţie de binefacere
completă, care a rămas unică în felul ei, chiar în istoria
creştinismului. Acest sistem, care va purta numele de
Vasiliada, cuprindea case de îngrijire a săracilor, un
cămin pentru străini, un spital pentru leproşi un
xenodohion(casă de primire pentru călători), etc.
Acest aşezământ era neobişnuit pentru vremea aceea,
prin amploarea şi diversitatea activităţilor lui.
Vasiliada era o adevărată minune a iubirii evanghelice.
O operă atât de mare nu putea trezi numai admiraţia şi
zelul creştin, ci şi invidia ereticilor şi a păgânilor.
În aşezămintele Sfântului Vasile cel Mare
fiecare boală, fiecare fel de suferinţă îşi avea
compartimentul respectiv, locuinţa potrivită,
îngrijire deosebită; şi de aceea la aceste
aşezăminte, veneau cu afluenţă toţi cei care
aveau nevoie de ajutor, pentru care asistenţa
privată a creştinilor şi caritatea locală a
bisericilor au fost însufleţite.
6. Filantropie si liturghie
Lucrarea sfântă și sfințitoare în care este
celebrată în modul cel mai intens iubirea
milostivă a lui Dumnezeu pentru oameni sau
Filantropia divină se realizează în Sfânta
Liturghie euharistică. Așadar, centrul Sfintei
Liturghii a Bisericii este Filantropia divină,
iar iubirea divină celebrată devine iubire
divină comunicată, împărtășită celor care o
celebrează.
• Sfânta Liturghie euharistică este în primul rând
lucrare de recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru
iubirea Sa față de oameni. Cu alte cuvinte, în
Liturghie sunt celebrate frumusețea și binefacerea
Filantropiei Preasfintei Treimi, descoperită lumii
prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
• Prezența iubitoare a lui Hristos, prin Sfântul Duh, în
creștinii care se împărtășesc euharistic cu El, face
legătura între Filantropia divină a Preasfintei Treimi
și filantropia eclesială și socială a creștinilor.
 Bibliografie
• Lucrarea social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române în trecut (repere)
și astăzi (după 1990)  /  Pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan
• Prof. Iorgu D. Ivan, Studiu introductiv, în Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri,
Partea a doua, Asceticele, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, Colecția „Părinți și scriitori
bisericești”.
• Sf. Vasile cel Mare, Omilia VII, 5, PG XXXI
• Ajutăți aproapele! Credinta, în Arhiepiscopia Dunarii de Jos  (2011)
• Filantropia divina și filantropia Bisericii dupa Noul Testament  /  Pr.Mihai
Vizitiu, carte tiparita cu binecuvântarea I.P.S.Daniel Mitropolitul Moldovei
si Bucovinei  (2002)
• Dimensiunea divino- umană a Bisericii creștine în viziunea Bisericii
Ortodoxe/ Pr. conf. univ. dr. Adrian Gh. Paul (2011

• Antonie Plămădeală, Biserica slujitoare în Sfânta Scriptură, Sfânta

Tradiție și în teologia contemporană
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Filantropie
• http://oglindanet.ro/filantropia-si-biserica-ortodoxa/
 ACREDITAREA UNUI ONG CA FURNIZOR DE SERVICII SOCIALE
1. Legea acrediterii

http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-
familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/4849
 1.Acreditarea și licențierea furnizorilor de servicii
sociale este primul pas în asigurarea calității serviciilor
prin care se certifică respectarea unor standarde minime.
Procedura de acreditare începe cu depunerea
următoarelor acte:
• Cererea de acreditare completată conform formularului
prevazut în anexa nr. 7 la Normele metodologice;
• Documentele justificative care diferă în funcţie
de:statutul furnizorului (de persoană juridică de drept
public sau privat) sau experienţa managerială a acestuia
în domeniul serviciilor sociale
• Alte documente
2 . Standarde minime de calitate
Standardele de calitate reprezinta un set de
reguli de îndeplinit în vederea asigurării
minumului calității serviciilor, din perspectiva
instituțiilor cu putere decizională. Standardele
de calitate fac de cele mai multe ori
instrumentul de inspecție al persoanelor și
instituțiilor acreditate în acest sens, de
exemplu inspectorii din cadrul Agențiilor
Județene pentru Plăți și Inspecții Sociale.
3. Nomenclatorul serviciilor sociale și a
regulamentelor - cadru de organizare şi
funcţionare a serviciilor sociale : HG 867/2015
Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF) este
un document propriu serviciului social, care conţine
cel puţin următoarele: identificarea serviciului social,
potrivit Nomenclatorului, scopul acestuia, cadrul legal
de înfiinţare, organizare şi funcţionare, principiile care
stau la baza acordării serviciilor, funcţiile şi
activităţile principale, condiţiile de accesare,
drepturile şi obligaţiile persoanelor beneficiare,
structura organizatorică, numărul de posturi şi
categoriile orientative de personal.
 Licențierea unui serviciu social
La baza procesului de licențiere stă obținerea certificatului de acreditare,
prezentat anterior și depunerea unui număr mult mai mare de documente
necesare dovedirii capacității de acordare a unor servicii de asistență
socială în acord cu standardele minime de calitate din domeniu.
Perioada de valabilitate a licentei este de 5 ani.
Actele necesare licențierii sunt, pe scurt, următoarele: Cerere de
licențiere a serviciului social (Anexa 7 din HG nr. 118/2014); Certificat
de acreditare al furnizorului serviciului; Extras de carte funciară;
Actul/documentul legal privind decizia de înfiinţare a serviciului social;
Regulamentul de organizare şi funcţionare al serviciului social;
Autorizaţia sanitară de funcţionare; Autorizaţia sanitar-veterinară, pentru
serviciile care asigură activităţi de preparare şi distribuire a hranei;
Avizul PSI sau documentul prin care s-a solicitat avizul; Certificat de
înregistrare fiscală, numai în cazul serviciilor sociale cu personalitate
juridică;Angajamente ale furnizorului; Fişa de autoevaluare completată
obligatoriu cu date conforme cu realitatea din teren
1.Ce este un serviciu social
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul
de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale,
precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de
grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate,
prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială,
promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.
Serviciile sociale au caracter proactiv şi presupun o
abordare integrată a nevoilor persoanei, în relaţie cu
situaţia socio-economică, starea de sănătate, nivelul de
educaţie şi mediul social de viaţă al acesteia. Pornind de la
nevoile fiecărei persoane, serviciile sociale pot avea o
adresabilitate mai largă, la nivel de grup sau comunitate.
2.Tipul de beneficiari
După categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot
fi clasificate în servicii sociale destinate copilului şi/sau
familiei, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor
vârstnice, victimelor violenței în familie, persoanelor
fără adăpost, persoanelor cu diferite adicţii, respectiv
consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet,
jocuri de noroc, victimelor traficului de persoane,
persoanelor private de libertate, persoanelor sancţionate
cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de
libertate aflate în supravegherea serviciilor de
probaţiune, persoanelor cu afecţiuni psihice, persoanelor
din comunităţi izolate, şomerilor de lungă durată,
precum şi servicii sociale de suport pentru aparţinătorii
3.Rolul AJPIS:Agenția Județeană pentru Plăți și
Inspecții Sociale

AJPIS stabilește, acordă și efectuează plata

beneficiarilor de asistență socială, gestionează
sumele destinate susținerii serviciilor sociale și
asigură evaluarea, monitorizarea şi controlul
respectării legislaţiei specifice în domeniul asistenței
sociale.
4.Evaluare și autoevaluare. Practica indicatorilor de
performanță din cadrul noului serviciu social.
Proceduri de evaluare a serviciilor de asistenţă socială:
Se utilizează o metodologie proprie de evaluare a
serviciilor de asistență socială, orientată, în principal,
asupra calității serviciilor acordate și a eficacității
prestației personalului. Instituția folosește un set clar
de indicatori pentru evaluarea rezultatelor serviciilor
acordate, măsurarea gradului de satisfacție a
beneficiarului în urma cărora se realizează rapoarte în
vederea diseminării informațiilor privind activitatea
derulată și rezultate obținute (Raport anual de
activitate).
Indicatorii care ne ajută cel mai mult la evaluarea rezultatelor serviciilor
acordate sunt:
•Chestionar de măsurare a gradului de satisfacție a beneficiarilor;
•Chestionar de măsurare a gradului de satisfacție a aparținătorilor;
•Teste și formulare de evaluare a performanțelor angajaților;
•Numărul beneficiarilor care au accesat serviciile noastre;
•Perioada de timp în care centrul nu a reușit să ajungă la ocuparea în totalitate
a locurilor de cazare;
•Prin analiza informaţiilor obţinem date preţioase referitoare la volumul,
profilul şi calitatea activităţii centrului. Corelarea datelor cu bugetul centrului
permite efectuarea calculelor de eficienţă. Analiza comparativă a datelor altor
centre din reţea permite un feedback extern eficace.
•Pentru analiza gradului de mulţumire a asistaţilor și a reprezentanților legali
folosim chestionare de evaluare special concepute în acest scop. Evaluarea
periodică a performanţelor personalului urmăreşte mai multe domenii de
performanță, cum ar fi: cunoştinţe, calitatea muncii, planificarea muncii și
gândire strategică, relaţiile de muncă, dezvoltarea profesională, atitudinea față
de muncă și față de organizaţie, abilităţi de conducere și adaptabilitate (teste
grilă cu întrebări din domeniul de muncă, dar și formularul de evaluare a
performanțelor).
 Federația Filantropia a Patriarhiei Române
1. Istoric
Lucrarea social-filantropică a Bisericii Ortodoxe
Române se desfășoară atât prin sectoarele de
specialitate din cadrul eparhiilor, cât și prin
asociații și fundații înființate de centrele eparhiale
sau care funcționează cu binecuvântarea acestora.
Astfel, pentru a unifica și coaliza resursele
existente, consilierii coordonatori ai sectoarelor de
specialitate de la centrele eparhiale au propus
crearea unei structuri federative prin care să se
acționeze unitar, în baza unei strategii comune de
implicare socială, la nivel național.
 Inițiativa s-a concretizat în anul 2007, când cele mai
puternice și mai reprezentative opt organizații din
eparhiile Patriarhiei Române, active în toate cele 8
regiuni de dezvoltare din România, au solicitat Sfântului
Sinod să acorde binecuvântarea pentru înființarea unei
asemenea structuri. Astfel, cu binecuvântarea Sfântului
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (temei nr. 292/2007),
a luat ființă Federația Filantropia, prima organizație non-
guvernamentală de tip federativ din Patriarhia Română.
În ziua de 29 mai 2008 a fost înregistrat Statutul
organizației la Tribunalul Municipiului București.
În prezent, Federația Filantropia reunește 23 de
organizații membre.
https://www.youtube.com/watch?v=sMphQhpwvTY
VIZIUNE
O Biserică mereu vie prin membrii Săi și relevantă
prin faptele sale pentru oameni și comunitățile lor.
MISIUNE
Sprijinim Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei
social-filantropică săvârșită pentru oameni și
comunitățile lor, în spiritul învățăturii creștine.

https://federatia-filantropia.ro/wp-
content/uploads/2020/08/Raport-anual-2019.pdf
 Componența Federației Filantropia
• 1.Fundația ”Bucuria Ajutorului”, București
• 2.Asociația ”Diaconia”, București
• 3.Fundația ”Solidaritate și Speranță”, Iași
• 4.Asociația ”Filantropia Ortodoxă Sibiu”
• 5.Asociația ”Filantropică Medical-Creștină Christiana”, Cluj
• 6.Asociația ”Vasiliada”, Craiova
• 7.Fundația ”Filantropia Timișoara”
• 8.Asociația Centrul Diaconal ”Casa Creștină Târgoviște”
• 9.Asociația ”Filantropia Ortodoxă Alba Iulia”
• 10.Fundația ”Episcop Melchisedec”, Bacău
• 11.Asociația ”Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, Hârja
• 12.Asociația Creștină de Caritate și Ajutor ”Ovidenia Bacău 2005”
• 13.Fundația pentru copii ”Sfântul Sava”, Buzău
• 14.Asociația Filantropică Creștin-Ortodoxă ”Sfântul Vasile cel Mare”, Galați 15.Asociația
”Filantropia Arad”
• 16.Misiunea Socială Diaconia, Chișinău
• 17.Asociația ”Filantropia Oradea”
• 18.Asociația ”Filantropia Severin”
• 19.Asociația Socio-Culturală ”Matei Basarab”, Slobozia
• 20.Asociația ”Filantropia Porolissum”, Zalău
• 21.Asociația ”Filantropia Ortodoxă Deva”
• 22.Asociația ”Filantropia Maramureșeană”
• 23.Asociația Filantropică ”Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul
 PROIECTE
• Politici publice alternative în domeniul sănătății
• FOCUS-Fostering the Capacity of social worker delivering edUcation on life Skills
• Susținerea specializării pedagogilor sociali din organizațiile membre ale Federației
Filantropia prin intermediul organizației International Orthodox Christian Charities.
• FORTE – Formare trainică pentru parteneriat social

• Împreună pentru servicii sociale mai bune – Construirea capacității organizaț

ionale a unei rețele naționale de ONG-uri creștine
• Proiecte încheiate ANIMANOVA – Integrare pe piața muncii pentru persoanele
traficate
• Rețea teritorială de furnizori creștini de servicii sociale – Parteneri strategici în
domeniul incluziunii sociale
• SOCIAL – Strategia de Ocupare și Calificare prin Învățare și Activități pentru
Libertate
• Consolidarea capacității Federației Filantropia de gestionare a ciclului de proiect
• Intreprinderi sociale pentru incluziune socială
https://federatia-filantropia.ro/proiecte
 Exemple de bune practici în asistența socială a comunității eclesiale

1.Mănăstire/ protopopiat/ parohie

a.Mănăstirea Bogdana – Rădăuți – Complex social pentru copii “ Sf Leontie”
https://www.youtube.com/watch?v=eU5ZlpAooNw
b.Protopopiatul Onești – Cantină Socială și activități de voluntariat, Masa
Bucuriei, ATOR Onești
https://www.youtube.com/watch?v=TutToqNuuXc
https://www.youtube.com/watch?v=URYMytZFguA
c.Parohia Sfântul Gheorghe – Hârja
https://www.youtube.com/watch?v=P_knhX1As3M&t=1656s
2.Asociații si Fundații
a.Fundația Solidaritate și Speranță din cadrul Arhiepiscopiei Iașilor
https://www.youtube.com/watch?v=MbgFFVI5A4o
b. Asociația Sfântul Voievod Ștefan cel Mare din cadrul Arhirpiscopiei
Romanului și Bacăului
https://www.youtube.com/watch?v=_3tnD3x4tso
 Managementul serviciilor sociale.
Cum construim un proiect social?
1. Managementul serviciilor sociale. Concept și oportunități.

2.Structura unui proiect social ( viziune, misiune, obiectiv

general, obiective specifice, activități, durata implementării)

3.Echipa de management

4.Parteneri în cadrul proiectului

5.Indicatori
 Grupurile vulnerabile din parohie
1. Bătrâni singuri la domiciliu
Persoane vârstnice, persoane singure sau care au
copii la sute de km distanţă, persoane bolnave,
greu deplasabile sau imobilizate care trăiesc în
lipsuri şi singurătate. Veniturile lor sunt limitate,
mulţi beneficiază doar de ajutorul social astfel că
din economii abia reușesc să îşi procure hrana de
la o lună la alta. Datorită climatului economic –
social, vârstnicii au nevoie de o îngrijire adecvată
și la domiciliu, mai ales pentru persoanele ce dețin
venituri mici sau foarte mici
2. Persoane cu boli cronice și paleative
Ca definiție, Organizația Mondială a Sănatății
explică îngrijirea paliativă drept abordarea care
îmbunătățește calitatea vieții atât pacienților, cât
și a familiior acestora, pe perioadă confruntării
cu problemele ascociate bolilor cronice
incurabile, prin prevenția și ușurarea
suferințelor, identificând timpuriu, evaluând și
tratănd impecabil durerea, precum și alte
probleme de ordin fizic, psiho-social și
spiritual.
3 Copii cu risc de abandon școlar și marginalizare socială
Un număr considerabil de copii se regăsesc în riscul excluziunii
sociale, criza financiară din România înrăutățind această situație.
Consecințele în plan socio-educațional sunt numeroase, atât pe
termen lung, cât și pe termen scurt: abandon școlar,
comportament violent, instituțonalizare, sărăcie, abuz, consum,
etc. Într-o societate într-o continuă schimbare, de regulă, părinţii
își mobilizează forţele pentru a se adapta rapid la schimbările
socio-economice, dar sunt frecvente cazurile când aceştia nu
găsesc resursele necesare și soluţiile cele mai bune pentru a
asigura copiilor climatul și mediul de viață corespunzător
nevoilor de dezvoltare ale acestora, intrând astfel în categoria
familiilor cu risc pentru copil. În aceste familii se acumulează o
serie de probleme care afectează viața și dezvoltarea copiilor.
Aceste probleme se corelează și se potenţează reciproc în special
în mediul rural.
4. Enoriași cu risc ridicat de sărăcie.
Sărăcia relativă este înţeleasă ca fiind situaţia unei
persoane ale cărei resurse, în principal monetare, nu
îi permit atingerea unui anumit nivel de bunăstare
realizat de întreaga populaţie din ţara respectivă.
Pentru măsurarea acestei „stări” se utilizează un set
complex de indicatori statistici, care descriu
dimensiunea, incidenţa, profilul şi gravitatea
fenomenului sărăciei din fiecare ţară, făcând posibilă
totodată şi comparaţia internaţională. Indicatorul
principal îl constituie venitul bănesc disponibilal
unei persoane, într-un anumit moment de timp.
 Activități social – culturale și educaționale cu membrii
comunității
1.Centru de zi pentru copii cu risc de abandon școlar de tip
after school - „Sf. Dionisie Exiguul”
Activitatea noastră doreşte să fie un adaos social - etic, de
calitate, în care se împleteşte armonios deprinderea
aptitudinilor intelectuale şi practice cu formarea caracterului.
Programul pentru copii este un serviciu deschis către
comunitate, care nu se substituie familiei, dar ajută părinţii.
Proiectul constă în oferirea copiilor din clasele I-VIII, sau
chiar mai mici, după terminarea orelor de şcoală, grădiniță sau
în zilele sfârșitului de săptămână, unor programe de terapie
ocupațională, activităţi recreative, activități menite să
promoveze relațiile sociale, reintergrarea comunitară,
socializarea și petrecerea timpului liber într-un mod util și
plăcut.
2. Centre de creație, artă și tradiție
Proiectul nostru vizeză oferirea copiilor din clasele I-VIII de la
școlile gimnaziale din Comuna Oituz, după terminarea orelor de
şcoală, programe educative, asistenţă socio-pedagogică, spirituală,
psihologică, activităţi recreative, etc. Copiii vor deprinde abilităţi în
atelierul de meșteșuguri tradiţionale: ţesătorie, cusături tradiţionale,
broderie, olărit, pictură și sculptură, teatru de păpuși, confecţionare
păpuși, dansuri populare, cântece populare, șezători, cor de copii,
cateheză, lecturi duhovnicești, împletitul coșurilor.
Denumirile centrelor de creație, artă și tradiție și partenerii
implicați în aceste proiecte:
•Centrul de cultură artă și tradiție „Sf. Andrei Apostolul” Hârja;
•Centrul de cultură artă și tradiție „Sf. Parascheva” în parteneriat cu
Școala Gimnazială Ferăstrău;
•Centrul de cultură artă și tradiție „Sf. Împărați Conastantin și
Elena” în parteneriat cu Școala Gimnazială nr. 2 Oituz
3.Centru de tineret si voluntariat
Asociația „Sf. Voievod Ștefan cel Mare - Hârja” a
dezvoltat începând cu anul 2009, trei centre de tineret și
voluntariat în parteneriat cu trei licee din Mun. Onești.
•Centrul de tineret și voluntariat „Sf. Dimitrie Izvorâtorul
de Mir” în parteneriat cu Colegiul Național „Dimitrie
Cantemir” Onești
•Centrul de tineret și voluntariat „Sf. Filofteia” în
parteneriat cu Colegiul Național „Grigore Moisil” Onești;
•Centrul de tineret și voluntariat „Sf. Trei Ierarhi” în
parteneriat cu Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Onești
și Parohia „Sf. Împărați Constantin și Elena” Protopopiat
Onești.
4. Grup parohial de tineret
Grupul parohial este format dintr-un grup de 5
persoane tinere care la rândul lor mai adună lângă ei
încă cinci persoane, toate acestea venind în sprijinul
oamenilor. Grupul parohial de tineret își propune în
primul rând să vină în ajutorul persoanelor
vulnerabile, persoane ce sunt în dificultate
(locomotorie, materială, etc). Aceștia efectuiază
periodic vizite prin parohie pentru a răspunde tuturor
solicitărilor venite din partea beneficiarilor către
preotul paroh. Aceștia îi ajută pe parohieni la diferite
activități cum ar fi activitățile administrativ
gospodărești cât și procurarea celor trebuincioase
zilelor de zi cu zi.
5.Centru de Excelență în Dezvoltare Resurselor
Intelectuale și Culturale ale tinerilor
(C.E.D.R.I.C.)
Acest proiect își propune să descopere abilități
practice ale tinerilor și să dezvolte noi perspective
ale implicării lor în activități culturale dintre cele
mai diverse: teatru creștin, cor, editorial, orchestră și
ateliere de obiecte handmade. C.E.D.R.I.C. a fost
inaugurat în 2015 cu binecuvântarea IPS Ioachim,
în aula Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti” din
Onești când a fost lansată și ediția nr. 1 a revistei
centrului „Copiii împreună pentru o lume mai
bună”.Tot pe data de 13 decembrie a debutat și trupa
de teatru a centrului, Micul Prinț.
6.Vizite pastorale
După anunţarea prealabilă a vizitei, preotul poate
începe un dialog cu persoanele în cauză.
Apropierea de aceşti enoriaşi e bine să se facă
într-o manieră delicată, tema apropierii de
Dumnezeu fiind adusă în discuţie pe parcurs. Mai
întâi, e bine să se creeze un ambient de încredere
şi un dialog legat de preocupările şi năzuinţele
sufleteşti ale celui aflat în atenţia preotului. După
depăşirea acestui stadiu, poate fi adusă în discuţie
şi oportunitatea apropierii de Biserică.
 Parteneriatele ONG-ului instituțiile publice și private

1.Parteneriatul public – privat LEGE nr. 233 din

24 noiembrie 2016
Prezenta lege reglementează încheierea și
derularea parteneriatului public-privat.
Parteneriatul public-privat are ca obiect
realizarea unui bun sau, după caz, realizarea
unor lucrări de intervenție și/sau extindere a
unui bun sau a unor bunuri care vor aparține
patrimoniului partenerului public, destinate
prestării unui serviciu public și/sau operării unui
serviciu public, în condițiile prezentei legi.
2.Parteneri publici:
• Ministerul Muncii
• Consiliile Județene
• Direcția Generală de Asistență Socială și Ptotecția
Copilului (DGASPC)
• Direcția Generală de Asistență Socială (DGAS)
• Serciviul Public de Asistență Socială (SPAS)
• Unități Administrativ Teritoriale (UAT),
• Unități de învățământ
3.Parteneri privați:
• alte ONG,
• antreprenori