Referat

Disciplina: Geografie
Tema: Caracteristicile geografice ale Dunarii

Dunarea, al doilea fluviu ca marime din

Europa, dupa Volga, izvoraste de sub varful
Kandel (1241 m), din Muntii Padurea Neagra,
Germania. In localitatea Donaueschingen, cele
doua paraiase Brigach si Breg isi amesteca
apele in parcul castelului Fürstenberg, pornind
catre est, intr-o lunga si aventuroasa calatorie,
de aproximativ 2860 km catre Marea Neagra.
La punctul de izvor al fluviului, se afla un
complex statuar, reprezentand doua femei, o
mama, simbolizand Europa, ce ii arata fiicei
sale , Dunarea calea pe care trebuie s-o
urmeze .
 Dunarea, traverseaza si
in acelasi timp uneste, 4 capitale – Viena,
Bratislava, Budapesta, Belgrad si 10 state
europene: Germania, Austria, Slovacia,
Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania,
Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina.
De la izvoarele sale, din Muntii Padurea Neagra
si pana la varsare, strabate variate forme de
relief care imprima cursului Dunarii cand un
aspect de fluviu navalnic de munte, cand un
aspect de fluviu de ses, cu ape linistite. De-a
lungul a mai bine de doua milioane de ani isi
implineste cursul, infruntand mai multe culmi
muntoase ale sistemului alpino – carpatic,
daltuind peisaje de o rara frumusete,
impodobite de om cu numeroase castele
medievale sau cu asezari pierdute in vegetatie.
Dunarea curge catre sud-est pe o distanta de
aproximativ 2860 km si se varsa in Marea
Neagra, fiind singurul fluviu european ce curge
de la vest la est.
Important drum fluvial international, Dunarea
parcurge 10 tari (Germania, Austria, Slovacia,
Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria,
Republica Moldova, Ucraina) are afluenti din
alte sapte tari si trece prin patru capitale de
stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.
Pe teritoriul Romaniei, cursul inferior al Dunarii,
se desfasoara pe o distanta de 1075 km intre
localitatile Bazias si Sulina, facand granita cu
Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km),
Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9
km), colectand majoritatea raurilor din
Romania cu exceptia celor din Dobrogea.
Datorita faptului ca traverseaza o multitudine
de regiuni naturale, cursul inferior al Dunarii
este impartit in cinci sectoare: defileul carparic,
sectorul sud-pontic, sectorul pontic oriental cu
balti, sectorul predobrogean si sectorul deltaic.
Transporta anual circa 60 milioane tone
aluviuni si 200 miliarde m³ de apa. Prezinta
importanta deosebita pentru: navigatie,
hidroenergie, piscicultura, fiind totodata si o
importanta sursa de apa pentru agricultura,
industrie si populatie.

Bratele Dunarii:
 Bratele Borcea si Ostrov – formate in
dreptul localitatii Silistea. Intre Bratul Borcea,
la vest si Bratul Dunarea Veche, la est, in
Valea Dunarii, Dunarea formeaza Balta
Ialomitei. Cursul Bratului Borcea se intinde
 din dreptul localitatii Calarasi pana la
Harsova, trecand si prin Fetesti.
 Bratul Dunarea Veche – format dupa
localitatea Giurgeni, brat mai putin navigat,
separand Balta Brailei de Dobrogea. Pe acest
brat se afla orasul Macin.
 Bratul Valciu – Este cel mai important dintre
bratele de vest ce margineste Balta Brailei. In
partea sa de sud cuprinde Balta Mica a
Brailei, rezervatie naturala.
 Bratul Calia – format in zona satului Gura
Garlutei, margineste la vest Balta Mica a
Brailei, rezervatie naturala.
 Bratul Chilia – incepe de la Cetatea Chiliei,
punctul in care Dunarea se desparte in 2
brate : Chilia si Tulcea. Bratul Chilia se
indreapta spre nord, avand lungimea cea mai
mare (120 km) si debitul de aproximativ 60%
din total. Latimea bratului variaza intre 300-
700 m, unori depasind aceasta limita. Pe
bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un
singur curs (in dreptul grindurilor Stipoc,
Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare,
intre grinduri. La varsarea acestuia in mare,
se gaseste o delta secundara cu trei brate
secundare: Tataru, Cernavoda si Babina,
situate pe teritoriul Ucrainei. Delta secundara
a Chiliei, care avanseaza in mare cu cativa
 zeci de metri pe an (40-80 m/an) nu apartine
teritoriului tarii noastre, apartinand Ucrainei.
Localitati de-a lungul bratului: Palazu,
Pardina, Chilia Veche, Periprava.
 Bratul Sulina – Bratul cel mai scurt (64 km),
regularizat si canalizat, in urma cu aproape
un secol, este situat in mijlocul Deltei si este
folosit pentru navigatia vaselor maritime in
urma adancirilor si corectarilor unor meandre.
In urma acestor lucrari care au avut loc intre
1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de
la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa
s-a dublat (18% in prezent), adancimea
minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de
18 de m. La varsarea in mare are loc o
depunere relativ brusca a aluviunilor, la
contactul intre apele dulci ale fluviului si apele
sarate ale marii, formandu-se bara de la
Sulina, care are tendinta de a optura gura de
varsare. Pentru a diminua acest efect, a fost
construit un dig (in lungime de 10 km) care
indeparteaza spre larg aluviunile aduse de
curentul circular al marii. Acest brat al Dunarii
este dragat continuu, servind navigatiei
maritime.
Localitati de-a lungul bratului: Ilganii de Sus,
Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partizani,
Sulina.
 Bratul Sfantul Gheorghe – are un curs
sinuos desfasurat pe 112 km, inaintand spre
sud-est. Sfantul Gheorghe este cel mai vechi
brat, care transporta 22% din volum de apa
si aluviuni. Cea mai mare adancime pe acest
brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit
transformari prin taierea unui numar de sase
meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de
km navigabili. La varsare formeaza o
acumulare de nisip sub forma unor insule,
Sacalinul Mic si Sacalinul Mare. Din bratul
Sfantul Gheorghe se desprind spre sud
canalele Dranov si Dunavat, prin care se
realizeaza legatura cu laguna Razim.
Localitati de-a lungul bratului: Nufaru,
Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.

Harta fluviului Dunarea