Universitatea Transilvania din Brasov

Facultatea de Drept
TEMA: EXTRDAREA ACTIV I A!IV
DI!CI"I#A: TRA#!FERU" DE R$CEDURI I# MATERIE
E#A"A
!tanescu Ale%andru

2014
C$$ERAREA &UDICIAR I#TER#A'I$#A" I# MATERIE E#A"
In ansamblul relatiilor internationale bilaterale sau multilaterale, statele realizand
activitati de colaborare intr-o diversitate de domenii, astfel punandu-se accent preponderent pe
cele politice, militare, juridice, culturale si economice.Evolutia societatii umane, a statelor si
natiunilor s-a datorat relatiilor internationale ce s-au fixat si dezvoltat in timp.
Dezvoltarea acestor relatii internationale au avut ca si consecinta transformarea
structurala in aritectura mondiala, conducand astfel la crearea unei noi ordini internationale,
intensificand dialo!urile politice ce aveau ca principal scop promovarea pacii si respectarea
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a principiilor democratiei si a statului de
drept."n declara#ia referitoare la principiile dreptului interna#ional privind rela#iile de prietenie $i
cooperare %ntre state, cooperarea este definit& ca o exi!en#& major& a raporturilor dintre state
1
.
Increderea reciproca intr-un cadru institutional bine re!lementat, a fost 'stalpul( principal ce a
stat la baza aparitiei si dezvoltarii cooperarii internationale.
)ormele incipiente de cooperare judiciar& interna#ional& %n materie penal& la %nceputul
constituirii *niunii Europene erau reprezentate %n principal de cererile de extr&dare $i comisiile
ro!atorii interna#ionale.
+ooperarea judiciar& interna#ionala %n materie penal& reprezint& doar un domeniu %n cadrul
activit&#ilor specifice de cooperare %ntre statele lumii,domeniu extrem de important care s-a
impus cu necesitate %nc& de la %nceputul secolului trecut. +ooperarea judiciar& interna#ional& %n
materie penal& nu este o no#iune inventat& %n secolul trecut,fiind cunoscut& din cele mai veci
timpuri.Inca de la inceput cooperarea judiciar& se rezuma la rezolvarea intereselor,de multe ori
personale ale monarilor %n lupta acestora cu opozan#ii lor politici.
1
D. ,azilu, -trate!ia na#ional& privind politica de cooperare interna#ional& pentru dezvoltare, %n
.evista de Drept +omercial nr. 12/2000, p. 12.
2
Dezvoltarea f&r& preceden a rela#iilor interna#ionale %n societatea contemporan& a fost %nso#it& de
o cre$tere,de asemenea f&r& precedent, a criminalit&#ii interna#ionale,prin proliferarea unor forme
ale criminalit&#ii or!anizate pe teritoriul mai multor state
2
.
+resterea criminalitatii transfrontaliere, a impus adoptarea unor instrumente juridice
internationale, zonale si re!ionale ce avea ca unic scop unificarea eforturilor statelor lumii in
prevenirea si combaterea criminalitatii, impiedicand astfel dezvoltarea criminalitatii
transfrontaliere cu toate formele acesteia, pe teritoriul altor state.
3eorismul, traficul $i consumul de dro!uri, traficul de armament, muni#ii $i substante radio-
active,traficul de carne vie reprezint& principalele forme de manifestare a crimei or!anizate
transfrontaliere %n epoca contemporan&, statele incercand astfel impiedicarea evolutiei si
dezvoltarii rapide, perfectionandu-si metodele de combatere a acestui fenomen periculos.
,etodele de combatere cele mai principale si anume4 perfec#ionarea $i adaparea la nevoile
actuale a cadrului le!islativ,cu accent pe incriminarea unor fapte recent ap&rute %n aritectura
criminalit&#ii tranfrontaliere5 perfec#ionarea activit&#ii de cooperare %n plan bilateral,re!ional sau
mondial ,prin semnarea unor tratate,acorduri,conven#ii5 or!anizarea %n plan institu#ional $i
asi!urarea unei lo!istici performante institu#iilor cu atribu#ii %n domeniul prevenirii $i combaterii
criminalit&#ii tranfrontaliere.
In prezent cooperarea judiciara internationala in materie penala reprezinta o necesitate
asumata de toate statele lumii, ce poate duce la rezultate favorabile in lupta impotriva
criminalitatii transfrontaliere.
In cadrul *niunii Europene au fost create structuri specializate in identificarea ,prinderea $i
tra!erea la raspundere penala a autorilor unor infrac#iuni, cat si pentru prevenirea $i combaterea
criminalit&#ii transfrontaliere.
+rearea unui spa#iu de libertate,securitate $i justi#ie,deziderat declarat $i asumat de
*E,nu se poate realiza dec6t %n contextul perfec#ion&rii cooper&rii judiciare %n materie penala
2
7lexandru 8oroi,Ion .usu,+ooperarea judiciar& interna#ional& %n materie penal&,Ed.+.9.8ec:,8ucure$ti
200;,pa! 10,apud +.8ulai,8.<.8ulai,,anual de drept penal.=artea !eneral&,Ed.*niversul >uridic,8ucure$ti
200?,pa!.120
3
%ntre statele membre
2
.
7derarea .omaniei la *E la 1 ianuarie 200? a implicat o serie de noi obli!a#ii,impuse de
altfel de statutul *niunii, obli!a#ii ce au ca scop principal necesitatea contribuirii la asi!urarea
unui spa#iu european de libertate, securitate $i justi#ie la standarde %nalte.
Din acest punct de vedere,.om6nia a devenit #ar& !rani#& a *E,av6nd misiunea de a asi!ura
!rani#a extern& a statelor comunitare %mpotriva imi!ra#iei ile!ale,a traficului de arme,dro!uri ori
a celui de carne vie.
Extinderea spa#iului -cen!en, va include %n anul 2011 $i .om6nia,va crea noi facilit&#i pentru
deplasarea u$oar&,f&r& riscuri a elementelor infractoare dintr-un colt %n altul al Europei.
7rmonizarea incrimin&rii unor fapte de pericol,precum $i a procedurilor de descoperire,cercetare
$i judecare la nivelul statelor membre,va permite realizarea %n mai bune condi#ii a climatului de
si!uran#a civic&.
"n ultimii ani cooperarea judiciar& interna#ional& a cunoscut noi $i diversificate forme,unele
le!iferate prin norme juridice interne altele prevazute %n diferite tratate $i conven#ii
interna#ionale
4
.
"n actuala le!isla#ie a .om6niei formele de cooperare judiciar& interna#ional& sunt
prevazute %n @e!ea 202/2004
A
$i acestea sunt4 extr&darea,predarea %n baza unui mandat european
de arestare,transferul de proceduri %n materie penala,recuno$terea $i executarea
ot&r6rilor,transferul persoanelor condamnate,asisten#a judiciar& %n materie penal& precum $i alte
forme de cooperare.
7plicarea acestei le!i este subordonat& protec#iei intereselor de suveranitate, securitate, ordine
public& $i al altor interese ale .om6niei,definite prin +onstitu#ie. 7ceast& le!e se aplic& %n baza $i
pentru executarea normelor interes6nd cooperarea judiciar& %n materie penal&,cuprinse %n
instrumentele juridice interna#ionale la care .om6nia este parte,pe care le completeaz& %n situa#ii
nere!lementate.
2
7lexandru 8oroi,Ion .usu,op.cit pa!.10
4
7lexandru 8oroi,Ion .usu,op.cit,pa!.A
A
M.Of. nr. 377 din 31.5.2011
4
=rin acceptiunea sensului lar!, cooperarea judiciara internationala in materie penala se
poate %n#ele!e acea form& de cooperare care vizeaz& activit&#i complexe, prin care !uvernele
lumii, %n scopul reducerii criminalit&#ii $i cre$terii si!uran#ei propriilor cet&#eni, ac#ioneaz&
%mpreun&, acord6ndu-$i ajutor reciproc pentru realizarea unor activit&#i specifice ca4 extr&darea,
predarea %n baza unui mandat european de arestare, transfer de proceduri %n materie penal&,
recunoa$terea $i executarea ot&r6rilor, transferarea persoanelor condamnate, asisten#& judiciar&
%n materie penal& ori alte asemenea forme sau norme stabilite prin le!i, tratate, acorduri,
conven#ii sau reciprocitate.
EB3.7D7.E7
Extr&darea una din formele de cooperare interna#ional& . Extr&darea a fost, la %nceputuri,
mai mult un !est de curtoazie pe care un suveran %l f&cea fa#& de alt suveran, care permitea
monarilor s&-$i pedepseasc& inamicii personali refu!ia#i pe teritoriul altui stat. =u#inele
conven#ii care re!lementau extr&darea erau ne!ociate $i %nceiate aproape exclusiv %n interesul
suveranilor. ,onarul statului solicitat ot&ra %n mod discre#ionar dac& acord& sau nu extr&darea.
Decizia depindea %n mare m&sur& de natura rela#iilor cu statul solicitant, de dorin#a suveranului
de a determina o eventual& decizie pozitiv& asupra unei cereri de extr&dare formulate de acesta,
persoana extr&dabil& nefiind luat& %n calcul dec6t %ntr-o mic& m&sur&.(
+iar $i %n aceste condi#ii, extr&darea era folosit& foarte rar %n Evul ,ediu, av6nd %n
vedere izolarea pre!nant& a statelor $i tradi#ia existent& %n le!&tur& cu dreptul de azil. Ci %n
perioada urm&toare, extr&darea a r&mas la discre#ia suveranului, c&ruia fiecare individ %i era
supus.
+el de-al DIII-lea +on!res al <a#iunilor *nite pentru prevenirea crimei $i tratamentul
delicven#ilor a aprobat tratatul tip extr&dare. 7dunarea Eeneral& a F.<.*. a adoptat acest 3ratat
prin .ezolu#ia nr. 4A/110 din 14 septembrie 1110, invit6nd statele membre s& colaboreze, %n
cadrul unor aranjamente bilaterale $i multilaterale, %n vederea %nt&ririi m&surilor de prevenire a
criminalit&#ii $i de %nt&rire a procesului de justi#ie penal&.

Institu#ia extr&d&rii %n dreptul rom6n apare de la sf6r$itul secolului al BIB G lea.
5
"ns& cele mai elocvente izvoare despre institu#ia extr&d&rii sunt cele de la %nceputul
secolului BB, respectiv +onstitu#ia .e!atului .om6niei din 1122, unde, %n 3itlul II, art. 22 se
spune4 H Extr&darea refu!ia#ilor politici este oprit&(.
@a 20 aprilie 1121 se semneaz& un =rotocol privind considerarea infrac#iunilor de
falsificare de moned& ca infrac#iuni de drept comun, %n ceea ce prive$te extr&darea, iar la 2 mai
1120 .e!ele semneaz& Decretul 1400 privind promul!area le!ii privind ratificarea =rotocolului.
+odul =enal din 1120, denumit $i +odul =enal +arol al II-lea, stipuleaz&, %n capitolul IB,
articolul 024, aliniatele 1-0 condi#iile de fond, condi#iile privitoare la infrac#iune, pedeaps& $i cu
privire la urm&ri.
+odul penal rom6n din 110;, %n articolele 0 $i 1 are re!lement&ri privitoare la extr&dare.
7stfel, potrivit art. 0 alin. 2, H =entru infrac#iunile %ndreptate %mpotriva intereselor
statului rom6n sau contra unui cet&#ean rom6n, infractorul poate fi judecat $i %n cazul %n care s-a
ob#inut extr&darea lui(. "n art. 1 denumit H Extr&darea( se prevede c& aceasta se acord& sau poate
fi solicitat& pe baz& de conven#ie interna#ional&, pe baz& de reciprocitate $i, %n lipsa acestora, %n
temeiul le!ii.
=rima le!e privind extr&darea este @e!ea nr. 4/11?1
+onstitu#ia .om6niei din anul 1111, %n articolul 11, aliniatele 1 $i 2 stipuleaz&4
H +et&#eanul rom6n nu poate fi extr&dat sau expulzat din .om6nia( $i H +et&#enii str&ini $i
apatrizii pot fi extr&da#i numai %n baza unor conven#ii interna#ionale sau %n condi#ii de
reciprocitate(
.
=arlamentul .om6niei a ratificat $i a fost publicat& %n ,onitorul Fficial, partea I, la data
de 14.0A.111?, +onven#ia european& de extr&dare, din 12 decembrie 11A?, precum $i cele dou&
protocoale adi#ionale la aceasta, din 11?A $i 11?;.
In procesul ader&rii la *niunea European&, s-a impus revizuirea +onstitu#iei $i pentru a
permite extr&darea din .om6nia a cet&#enilor rom6ni, interzis& de le!ea fundamental& adoptat& %n
anul 1111. +onstitu#ia revizuit& %n anul 2002 prevede in art 11, alin I1J4 H +et&#eanul rom6n nu
poate fi extr&dat sau expulzat din .om6nia(, iar alin I2J stabileste ca prin dero!are de la
6
prevederile alineatului I1J, cet&#enii rom6ni pot fi extr&da#i %n baza conven#iilor interna#ionale la
care .om6nia este parte, %n condi#iile le!ii $i pe baz& de reciprocitate.(

=rin art. 24 din @e!ea nr. 202/2004 astfel cum a fost modificat $i completat prin Legea nr.
224/2006, %n aplicarea art. 11 alin. 2 din +onstitu#ie, au fost stabilite condi#iile, limitative, %n care
cet&#enii rom6ni pot fi extr&da#i din .om6nia.
"n .om6nia, extr&darea este re!lementat& %n +onstitu#ie G art. 11, +odul penal G art. 1 $i
3itlul II G HExtr&darea( din @e!ea nr. 202/2004 privind cooperarea judiciar& interna#ional&, astfel
cum a fost modificat $i completat prin @e!ea nr. 224/2000 .
Din punct de vedere istoric, institu#ia extr&d&rii a cunoscut o continu& evolu#ie, de la
extr&darea ca act discre#ionar al suveranului Isecolul BIIJ la o procedur& aproape exclusiv
judiciar&, a$a cum este re!lementat& de decizia - cadru a +onsiliului *niunii Europene privind
mandatul european de arestare $i procedurile de predare %ntre statele membre ale *niunii
Europene.
3rebuie observat %ns& c& le!iuitorul european a sim#it nevoia s& %nlocuiasc&, exclusiv n
relaia dintre statele membre ale Uniunii Europene, procedurile clasice de extr&dare cu
procedurile de predare %n baza unui mandat european de arestare tocmai din cauza faptului c& %n
toate statele membre ale *niunii Europene, ca $i %n alte state Iinclusiv -tatele *nite ale
7mericiiJ, extr&darea este re!lementat& %n primul r6nd ca un act de suveranitate al statului,
decizia final& apar#in6nd executivului I+onsiliul de ,ini$tri %n )ran#a $i -pania, Departamentul
de -tat %n -*7, ministerele de justi#ie, eventual %mpreun& cu ministerele de externe, %n marea
majoritate a statelor europeneJ.
"n contextul spa#iului judiciar european comun $i al evolu#iei criminalit&#ii transna#ionale
%n condi#iile libert&#ii de circula#ie, %nlocuirea procedurilor formale de extr&dare cu mandatul
european de arestare se justific& pe deplin. =e de alt& parte, %n context !lobal, procedurile de
extr&dare r&m6n %n vi!oare, inclusiv %n rela#ia dintre statele membre ale *niunii Europene $i state
ter#e.
<o#iunea de extr&dare a fost folosit& pentru prima dat&, %n mod oficial, %n )ran#a G
extradition G la 11 februarie 1?11, c6nd 7dunarea +onstituant& a decretat o reuniune a
7
+omitetului +onstitu#iei $i +omitetului diplomatic pentru introducerea unui proiect de le!e cu
privire la extr&dare.
3ermenul KextraditionK este de ori!ine latin& $i provine din complementul circumstan#ial
de loc ex G %n afar&, %n exterior, urmat de verbul traditio G ac#iunea de a livra, de a preda.
Dic#ionarul explicativ al @imbii .om6ne defineste exradarea ca fiind4 Kpredarea de c&tre
un stat, unui alt stat, a unui infractor care se !&se$te pe teritoriul s&u spre a fi judecat sau spre a-$i
executa pedeapsaK.
"n literatura juridic& de specialitate s-au formulat diferite defini#ii ale extr&d&rii4
Extr&darea este un act de cooperare al statelor %mpotriva infractorilor de un anumit !rad
de periculozitate, pentru a impiedica sustra!erea acestora de la r&spunderea penal&.
HExtr&darea este un act de asisten#& juridic& prin care un stat pe teritoriul c&ruia s-a
refu!iat un inculpat sau un condamnat, care nu este cet&#ean al statului solicitat, %l pred& pe
acesta, la cererea statului %n drept a-l urm&ri penal, judeca sau supune la executarea condamn&rii
penale(.Institu#ia juridic& a extr&d&rii este una din formele cooper&rii judiciare interna#ionale %n
materie penal&.
"n acest context, %n domeniul extr&d&rii, tratatele bilaterale au fost din ce %n ce mai mult
%nlocuite de cele multilaterale.Extrdarea este una din formele cooperrii judiciare internaionale n
materie penal, putnd fi definit ca fiind procedura prin care un stat suveran (statul solicitat) accept s
predea unui alt stat (statul solicitant) o persoan care se afl pe teritoriul su i care este urmrit penal
sau trimis n judecat pentru o infraciune ori este cutat n vederea executrii unei pedepse n statul
solicitant.
0
+a institu#ie juridic& de sine st&t&toare, extr&darea a fost re!lementat& distinct $i %n +odul
penal H+arol al II-lea( din 1120, re!lementare care supunea extr&darea %ndeplinirii unor condi#ii
de fond stabilite de conven#iile interna#ionale sau unor condi#ii de reciprocitate dintre state. De
fapt, acest lucru reprezint& o constant& %n re!lementarea extr&d&rii, %n sistemul nostru de drept, o
constant& care a contribuit la p&strarea, de-a lun!ul timpului, a tr&s&turilor esen#iale ale
6
)lorin .&zvan .7D*, De la extr&dare la mandatul european de arestare. F privire istoric& $i juridic&(,revista
HDreptul(, nr. 2/2000.
8
extr&d&rii. 7stfel, extr&darea este %n continuare un act bilateral, cu un pronun#at caracter politic $i
re!lementat& prin norme de drept.
Din punct de vedere al procedurii, extr&darea poate fi4
- obinuit G atunci c6nd extr&darea se realizeaz& dup& procedura normal&, re!lementat& de
+onven#ia european& de extr&dare $i de le!ea intern&, persoana a c&rei extr&dare se cere
beneficiind de posibilitatea conferit& de acestea de a se ap&ra impotriva cererii de
extr&dare, inclusiv prin exercitarea c&ii de atac a recursului.
- voluntar G atunci c6nd extr&darea se realizeaz& cu consim#&m6ntul persoanei
extr&dabile.
- simplificat G atunci c6nd extr&darea se realizeaz& cu consim#&m6ntul persoanei
extr&dabile, %n acest caz, nemaifiind necesar& transmiterea unei cereri formale de
extr&dare.
"n raporturile interna#ionale bilaterale, al&turi de institu#ia extr&darii $i, oarecum, diferit
de aceasta func#ioneaz& $i institu#ia transferului de de#inu#i. 7ceast& institu#ie func#ioneaz& dup&
re!uli stabilite prin ne!ociere direct& %ntre cele dou& state, iar condi#iile transferului de de#inu#i
pot fi diferite de la un acord la altul ceea ce face destul de dificil stabilirea unor criterii teoretice
pe baza c&rora s& func#ioneze. .om6nia a %nceiat astfel de conven#ii cu 3urcia, +eia, -lovacia,
,oldova, +ina, E!ipt, =olonia, .usia $i alte #&ri. =rivit& prin prisma normelor care
re!lementeaz& aceast& institu#ie, extr&darea poate fi activ& sau pasiv&.
Extr&darea este o institu#ie de drept penal interna#ional, cu o dubl& natur& juridic&4
aJ =e plan interna#ional, este o modalitate de realizare a asisten#ei juridice %n materie
penal&, de %ntrajutorare a statelor, ce se realizeaz& %n temeiul unor conven#ii pe care le
semneaz& sau la care ader&, extr&darea reprezent6nd unul din conceptele de baz& ale
dreptului penal interna#ional. "n acela$i plan, extr&darea este un act de suveranitate $i o
manifestare de solidaritate interna#ional& %n lupta %mpotriva criminalit&#ii.
bJ =e plan intern, extr&darea este un act !uvernamental, administrativ $i/sau
jurisdic#ional, %n func#ie de autoritatea public& competent& s& dispun& cu privire la admisibilitatea
ei.
9
Extradarea se re!aseste in @e!ea 202/2004 privind cooperarea judiciara in materie penala
,.Ff. nr. 2?? din 21.A.2011. in 3itlul II cap I.In art.2 din prezenta le!e sunt explicati termenii de
extradare activa
?
si extradare pasiva
;
.
+ondi#iile privind competen#a $i procedura sunt stabilite de @e!ea nr. 202/2004, cu
modific&rile $i complet&rile ulterioare.
=rocedura extr&d&rii pasive este !uvernat& de urm&toarele principii, prev&zute de le!ea
rom6n&4 principiul reciprocitii, conform c&ruia Hcet&#enii str&ini $i apatrizii pot fi extr&da#i
numai %n baza unei conven#ii interna#ionale sau %n condi#ii de reciprocitate(, principiul dublei
incriminri4 extr&darea poate fi admis& numai dac& fapta pentru care este %nvinuit& sau a fost
condamnat& persoana a c&rei extr&dare se solicit& este prev&zut& ca infrac#iune at6t de le!ea
statului solicitant, c6t $i de le!ea rom6n&. =rin dero!are, extr&darea poate fi acordat& $i dac&
fapta respectiv& nu este prev&zut& de le!ea rom6n&, dac& pentru aceast& fapt& este exclus&
cerin#a dublei incrimin&ri printr-o conven#ie interna#ional& la care .om6nia este parte $i
principiul specialitii: persoana care va fi predat& ca efect al extr&d&rii nu va fi nici urm&rit&,
nici judecat&, nici de#inut& %n vederea execut&rii unei pedepse, nici supus& oric&rei alte restric#ii
a libert&#ii sale individuale, pentru orice fapt anterior pred&rii, altul dec6t cel care a motivat
extr&darea, %n afar& de anumite cazuri prev&zute de le!e $i principiul non bis in idem, potrivit
c&ruia extr&darea nu se va acorda c6nd persoana reclamat& a fost judecat& definitiv de c&tre
autorit&#ile competente ale p&r#ii solicitate pentru fapta sau faptele pentru care extr&darea este
cerut&.
=rocedura extr&d&rii din .om6nia cuprinde o etap& administrativ& $i una judiciar&. "n
unele state, se poate %nt6lni fie numai procedura administrativ&, fie numai cea judiciar&. Etapa
administrativ& debuteaz& cu primirea cererii de extr&dare, formulat& %n scris de autoritatea
competent& a statului solicitant, de c&tre ,inisterul >usti#iei.
"n cazul extr&d&rii active, le!ea dispune c& extr&darea unei persoane %mpotriva c&reia
autorit&#ile judiciare rom6ne competente au emis un mandat de arestare preventiv& sau un
mandat de executare a pedepsei %ncisorii ori c&reia i s-a aplicat o m&sur& de si!uran#& va fi
?
h)extrdare activ prced!ra de extrdare "n care #$%nia are ca&itatea de 'tat '&icitant(
;
i)extrdare pa'iv prced!ra de extrdare "n care #$%nia are ca&itatea de 'tat '&icitat(
10
solicitat& statului str&in pe teritoriul c&reia aceasta a fost localizat& %n toate cazurile %n care sunt
%ntrunite condi#iile prev&zute de le!e.
=revederile le!ale privind efectele extrdrii pasive dispun c& existen#a unui proces
penal %n fa#a autorit&#ilor judiciare rom6ne %mpotriva persoanei extr&dabile sau faptul c&
persoana extr&dabil& se afl& %n executarea unei pedepse privative de libertate, nu %mpiedic&
extr&darea.
=rincipalul efect al pronun#&rii ot&r6rii definitive const& %n predarea extrdatului. Este
considerat baz& le!al& necesar& $i suficient& pentru predarea extr&datului un extras al ot&r6rii
judec&tore$ti r&mas& definitiv&, prin care se dispune extr&darea.
"n ceea ce prive$te efectele extrdrii active, le!ea dispune c& persoana extr&dat&, adus&
%n .om6nia, va fi, de ur!en#&, predat& administra#iei penitenciare sau autorit&#ii judiciare
competente, dup& caz.
7preciem c& extr&darea reprezint& o modalitate de asisten#& juridic& interna#ional&, care
faciliteaz& realizarea justi#iei na#ionale, pun6nd %n joc raporturile interstatale stabilite pe cale
diplomatic&, iar, prin aplicarea sa, extr&darea este un act judiciar represiv din partea statului
c&ruia i se solicit&, %ntruc6t, de cele mai multe ori, presupune $i arestarea unui infractor a c&rui
judecare sau condamnare nu intr& %n competen#a sa.
<umai privit& ca act jurisdic#ional, extr&darea poate s& !aranteze ap&rarea drepturilor
fundamentale ale omului, evitarea abuzurilor $i a arbitrariului, realizarea scopului institu#iei de
drept $i producerea consecin#elor urm&rite
,en#ion&m, de asemenea, importan#a institu#iei autorit&#ii de lucru judecat %n materia
extr&d&rii aflat& %n str6ns& le!&tur& cu principiul specific non bis in idem, conform c&ruia
ot&r6rile judec&tore$ti r&mase definitive dob6ndesc autoritate de lucru judecat, prezum6ndu-se
c& reflect& adev&rul. 3r&s&turile $i criteriile existen#ei autorit&#ii de lucru judecat sunt puse %n
eviden#& prin intermediul practicii judiciare. 7preciem c& institu#ia autorit&#ii de lucru judecat %$i
!&se$te aplicare $i %n materia extr&d&rii $i a cooper&rii interna#ionale, fiind o dovad& a respect&rii
drepturilor omului, consacrate prin norme interne $i interna#ionale.
11
7stfel, art. A22L +.proc.pen., introdus prin @e!ea nr. 2;1/2002, care dispune c& %n cazul
%n care se cere extr&darea unei persoane judecate $i condamnate %n lips&, cauza va putea fi
rejudecat& de c&tre instan#a care a judecat %n prim& instan#&, la cererea condamnatului, pun6ndu-
se, astfel, %n discu#ie instituia autoritii de lucru judecat, aflat& %n str6ns& le!&tur& cu principiul
non bis in idem, conform c&ruia ot&r6rile judec&tore$ti r&mase definitive dob6ndesc autoritate
de lucru judecat, prezum6ndu-se c& reflect& adev&rul Ires judicata pro veritate habiturJ.
7utoritatea de lucru judecat reprezint& situa#ia juridic& rezultat& din solu#ionarea
definitiv& $i irevocabil& a unui conflict dedus judec&#ii. 7ceast& situa#ie face ca ot&r6rea
judec&toreasc& r&mas& definitiv& s& dob6ndeasc& o anumit& putere, cunoscut& sub denumirea de
autoritate de lucru judecat.
9ot&r6rea penal& definitiv& %nvestit& de le!e cu autoritate de lucru judecat are un efect
pozitiv care d& na$tere acelui drept subiectiv Ipotestas agendiJ pe baza c&ruia or!anele
competente trec la executarea dispozi#iilor cuprinse %n ot&r6re $i un efect ne!ativ care const& %n
%mpiedicarea pe care o produce cu privire la desf&$urarea unui nou proces penal %mpotriva
aceleia$i persoane $i cu privire la aceea$i fapt&. 7cest efect, concretizat %n principiul non bis in
idem, %nt6lnit $i %n materia extr&d&rii, determin& un obstacol le!al %n readucerea %n fa#a or!anelor
judiciare a conflictului solu#ionat definitive.
"n acest sens, %n aplicarea celor dou& efecte ale autorit&#ii de lucru judecat men#ionate
mai sus, =rotocolul adi#ional la +onven#ia european& de extr&dare dispune c& extr&darea unei
persoane care a format obiectul unei judec&#i definitive %ntr-un stat ter#, semnatar al +onven#iei,
pentru fapta sau faptele %n vederea c&rora cererea este prezentat&, nu se va acorda c6nd4 s-a
pronun#at, prin acea judecat&, acitarea, pedeapsa privativ& de libertate sau alt& m&sur& aplicat&
a fost executat& inte!ral sau a format obiectul unei !ra#ieri sau amnistii $i nici atunci c6nd
judec&torul a constatat vinov&#ia autorului infrac#iunii f&r& s& pronun#e vreo sanc#iune.
=entru a exista autoritate de lucru judecat %n materie penal&, se impune existen#a a dou&
elemente identice %ntre cauza judecat& $i solu#ionat& printr-o ot&r6re judec&toreasc& definitiv&
$i cauza care urmeaz& a fi solu#ionat& $i %n perimetrul c&reia se produc efectele lucrului judecat
$i anume4 identitate de persoane i identitate de obiect.
12
"n aceast& materie, am apreciat c& decizia +ur#ii -upreme de >usti#ie nr. ?4; din 14
februarie 2002 reprezint& un valoros studiu de caz pentru institu#ia autorit&#ii de lucru judecat,
at6t din punct de vedere al solu#iilor pronun#ate %n diferitele !rade de jurisdic#ie, c6t $i din punct
de vedere al doctrinei Istudiul prof.univ.dr. Ion <E7E* - Unele consideraii privind
autoritatea de lucru judecat n materia extrdrii din revista 'Dreptul(, anul BID, seria a III-
a, nr. A/2002J.
7$adar, apreciem c& extr&darea $i expulzarea privite ca m&suri specifice ale condi#iei
juridice a str&inului ocup& un rol central %n preocup&rile institu#iilor europene, %n scopul
elabor&rii unui cadru le!islativ $i opera#ional flexibil, %n concordan#& cu respectarea drepturile
omului, c&ci, dintr-un anumit punct de vedere, extr&darea $i expulzarea constituie dou& restric#ii
aduse dreptului str&inului de a circula liber pe teritoriul unui stat, libert&#ii de a-$i ale!e
re$edin#a $i libert&#ii de a p&r&si orice #ar& !arantate prin norme constitu#ionale. Este motivul
pentru care cele mai importante re!uli %n acest domeniu sunt cuprinse %n ciar corpul
+onstitu#iei, urm6nd ca re!lement&rile de detaliu s& fie realizate prin norme speciale.
In acest context, %n opinia noastr&, +onstitu#ia .om6niei valorific& o re!ul& de tradi#ie,
care poate fi %nt6lnit& $i %n alte +onstitu#ii, precum $i %n
documentele juridice interna#ionale $i anume4 cet&#enii proprii nu pot fi nici extr&da#i, nici
expulza#i5 expulzarea sau extr&darea propriului cet&#ean ar fi o m&sur& contrar& le!&turii de
cet&#enie care implic& obli!a#ia de protec#ie pe care statul trebuie s& o asi!ure tuturor cet&#enilor
s&i.
In concluzie, cooperarea european& judiciar& poate servi, %n opinia autorului, la
formularea de defini#ii comune pentru anumite infrac#iuni !rave, la armonizarea le!isla#iilor
na#ionale $i la stabilirea sanc#iunilor adecvate.
13
8iblio!rafie
D. ,azilu, -trate!ia na#ional& privind politica de cooperare interna#ional& pentru dezvoltare,
%n .evista de Drept +omercial nr. 12/2000, p. 12.
7lexandru 8oroi,Ion .usu,+ooperarea judiciar& interna#ional& %n materie
penal&,Ed.+.9.8ec:,8ucure$ti 200;,pa! 10,apud +.8ulai,8.<.8ulai,,anual de drept
penal.=artea !eneral&,Ed.*niversul >uridic,8ucure$ti 200?,
Al( Boroi, !rept penal" partea general, Editura +. 9. 8ec:, 8ucure$ti, 2000.
)lorin .&zvan .7D*, De la extr&dare la mandatul european de arestare. F privire istoric& $i
juridic&(,revista HDreptul(, nr. 2/2000.
+onstitutia .omaniei
+odul penal adoptat prin @e!ea nr. 201/2004 publicat in ,onitorul Fficial nr. A?A din 21
iunie 2004
@e!ea nr. ;0 din 1 mai 11?? pentru ratificarea conventiei europene de extradare , inceiata la
=aris la 12 decembrie 11A? si a protocoaleleor sale aditionale, inceiata la -trasbourb la 1A
octombrie si al 1? martie 11?; / =rotocolul 7ditional la +onventia Europeana de extradare
I-trasbour!, 1A octombrieJ
@e!ea 202/2004 privind cooperarea judiciara in materie penala M.Of. nr. 377 din 31.5.2011
14