DISCIPLINA

DREPT PENAL EUROPEAN

REFERAT
MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE
 2020

CUPRINS:

CONSIDERATII GENERALE…………………………………………………...3

MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE…………………………………..4

ROMÂNIA STAT SOLICITANT……………………………...……………….4

ROMÂNIA STAT DE EXECUTARE…………………………………...……..9

REFUZUL EXECUTĂRII MANDATULUI

EUROPEAN DE ARESTARE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE ROMÂNE….. 12

CONCLUZII………………………………………………………………...…...15

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………...…16

2
1. CONSIDERAȚII GENERALE:

Europa, în noua ei dimensiune, trebuie să asigure cetățenilor ei un nivel

ridicat de protecție, securitate și justiție, având în vedere și faptul că au fost
eliminate controalele la frontierele interioare ale Uniunii Europene, aspect ce a
determinat creșterea infracționalității. În acest sens, statele membre ale Uniunii
Europene au adoptat mijloace juridice eficiente, care să ducă la combaterea
fenomenului infracțional.

Criminalitatea, în formele ei, se manifestă și prin depășirea limitelor

teritoriale ale unui singur stat, aceasta putându-se întinde chiar pe teritoriul mai
multor state, considerent ce a făcut ca autoritățile judiciare să depună un efort
conjugat în lupta împotriva criminalității transfrontaliere prin cooperarea
judiciară internatională în materie penală.

În acest sens prin art. 73 (Titlul V – Spațiul de libertate, securitate și justiție)

din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, s-a statuat că: "Statele membre
au libertatea de a organiza între ele și sub autoritatea lor forme de cooperare
și de coordonare pe care le consideră oportune, între serviciile competente ale
administrațiilor acestora care răspund de asigurarea securității naționale." 1

Un element important în cooperarea judiciară internatională în materie

penală este recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești, motiv pentru
care la art. 82 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene s-a prevăzut:
"Cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii se întemeiază pe
principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor
judiciare și include apropierea actelor cu putere de lege și a normelor
administrative ale statelor membre" 2

În România, cooperarea judiciară internatională în materie penală a fost

legiferată în Legea 302 din 28.06.2004.

3
 2. MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE

Mandatul european de arestare constituie prima concretizare, în domeniul

dreptului penal, a principiului recunoașterii reciproce pe care Consiliul
European l-a calificat drept piatra de temelie a cooperării judiciare.3
Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate
judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea
şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării
urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de
siguranţă privative de libertate.4
Mandatul european de arestare nu trebuie să se confunde cu mandatul de
arestare preventivă sau mandatul de executare a pedepsei din dreptul penal
Român. Mandatul european de arestare se emite întodeauna în baza unui
mandat de arestare preventivă sau mandat de executare a pedepsei, atunci când
acestea nu pot fi executate datorită faptului că persoana pe numele căreia a fost
emis unul dintre aceste mandate se sustrage executării, aflându-se pe teritoriul
altui stat membru al Uniunii Europene.
Pentru punerea în aplicare a unui mandat european de arestare, România
poate avea calitatea de stat solicitant sau stat solicitat.

3. ROMÂNIA STAT SOLICITANT

Este situația în care autoritățile române emit un mandat European de

arestare.

Conform art. 86, alin. 1 din Legea 302/2004, în România sunt desemnate ca
autorități judiciare emitente instanțele judecătorești. În funcție de etapa procesului
penal, mandatul european de arestare este emis de: judecătorul de drepturi și
libertăți (de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond), din
oficiu sau la cererea procurorului, în faza de urmărire penală; judecătorul de
cameră preliminară, în procedura de camera preliminară; judecătorul desemnat
de preşedintele primei instanţe, din oficiu sau la sesizarea procurorului ori a
organului la care se află spre executare mandatul de arestare preventivă sau
hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate, în faza de judecată;

4
judecătorul desemnat de preşedintele instanţei de executare, din oficiu sau la
sesizarea procurorului ori a organului la care se află spre executare mandatul de
executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii sau hotărârea prin care s-a
luat măsura privativă de libertate, în faza de executare.5

În practică, există o serie de activități executate în prealabil, pentru a se

putea solicita emiterea unui mandat european de arestare. Aceste activități sunt
desfășurate de către lucrătorii de poliție.

Pentru emiterea unui mandat european de arestare este necesară existența

unui mandat de executare a pedepsei sau un mandat de arestare preventivă. Aceste
mandate, în vederea executării, sunt communicate de către instanța de judecată
emtentă inspectoratelor de poliție, pe principiul arondării, în funcție de domiciliul
persoanei pe numele căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei sau
mandatul de arestare preventivă.

După primirea acestor mandate, lucrătorii de poliție desfășoară de îndată

activități de documentare in vederea executării. În acest sens vor fi efectuate
activități de căutare a persoanei la domiciliu, sau alte locații dacă se dețin
informații că persoana căutată s-ar afla. In situația în care persoana căutată nu a
fost identificată, iar în urma activităților de documentare a rezultat faptul că acesta
se sustrage și se află pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, organele

5
de poliție solicită darea persoanei în urmarire conform art. 521 1 din Codul de
Procedură Penală.
Urmare acestei cereri se va emite un ordin de urmărire de către Inspectoratul
General al Poliției Române.
După emitere, ordinul de dare în urmărire se implementează în aplicația
URMĂRIRI, împreună cu mandatul de executare a pedepsei sau mandatul de
arestare preventivă.
Datele implementate în aplicația URMĂRIRI sunt preluate automat in
Sistemul Informatic Naţional de Semnalări fiind astefel emisă o semnalare de
interes national.

In continuare organele de poliție, inaintează parchetului competent toate

documentele intocmite. Procurorul va solicita instanței care e emis mandatul de
executare/de arestare preventivă să emită mandatul european de arestare.

În vederea emiterii unui mandat european de arestare, instanța competentă

verifică îndeplinirea următoarelor condiții:

1. persoana față de care se emite mandatul se află pe teritoriul unui alt stat
membru al Uniunii Europene;

1
Art 521 Cod Procedură Penală

(1) Darea în urmărire se solicită şi se dispune pentru identificarea, căutarea, localizarea şi prinderea unei persoane în
scopul aducerii acesteia în faţa organelor judiciare ori punerii în executare a anumitor hotărâri judecătoreşti.
(2) Darea în urmărire se solicită şi se dispune în următoarele cazuri:
a) nu s-a putut executa un mandat de arestare preventivă, un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, o
măsură educativă privativă de libertate, măsura internării medicale sau măsura expulzării, întrucât persoana faţă de care
s-a luat una dintre aceste măsuri nu a fost găsită;
b) persoana a evadat din starea legală de reţinere sau deţinere ori a fugit dintr-un centru educativ, centru de detenţie sau
din unitatea în care executa măsura internării medicale;
c) în vederea depistării unei persoane urmărite internaţional despre care există date că se află în România.
(3) Darea în urmărire se solicită de:
a) organul de poliţie care a constatat imposibilitatea executării măsurii prevăzute la alin. (2) lit. a);
b) administraţia locului de deţinere, centrul educativ sau unitatea medicală prevăzută la alin. (2) lit. b);
c) organul judiciar competent potrivit legii speciale, în cazul prevăzut la alin. (2) lit. c);
(4) Darea în urmărire se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Poliţiei Române.
(5) Ordinul de dare în urmărire se comunică în cel mai scurt timp organelor competente să elibereze paşaportul, care au
obligaţia să refuze eliberarea paşaportului sau, după caz, să ridice provizoriu paşaportul pe durata măsurii, precum şi
organelor de frontieră pentru darea în consemn.
(6) De asemenea, ordinul de dare în urmărire se comunică în copie:
a) celui în faţa căruia urmează să fie adusă persoana urmărită în momentul prinderii;
b) organului judiciar competent care supraveghează activitatea de urmărire a persoanei date în urmărire.

6
 2. mandatul de arestare preventivă sau mandatul de executare a pedepsei emise
în baza legislației penale române sunt valabile;
3. nu a intrvenit prescripția răspunderii penale sau executării pedepsei, amnistia
ori grațierea;
4. pentru exercitarea urmăririi penale sau judecății, pedeapsa prevăzută de lege
pentru infracțiunea săvârșită este detențiunea pe viață sau închisoarea de 2
ani sau mai mare;
5. pentru executarea pedepsei, pedeapsa aplicată sau restul de pedeapsă rămas
de executat este detențiunea pe viață sau închisoarea de un an sau mai mare;
6. pentru executarea măsurii privative de libertate, durata măsurii este de 6 luni
sau mai mare.

După emiterea mandatului european de arestare se va proceda la transmiterea

spre executare și traducerea acestuia.

Mandatul european de arestare se comunivcă de către instanța competentă,

unității de parchet care a solicitat emiterea mandatului. Unitatea de parchet va
comunica unitatii de poliție competente faptul că mandatul european de arestare a
fost emis solicitând totodată luarea măsurilor în vederea executării mandatului
european de arestare.
Lucrătorii de poliție după efectuarea verificărilor, actualizează în aplicația
URMĂRIRI faptul că persoana urmărită este de interes Schengen, iar datele
implementate anterior vor fi automat transferate in Sistemului de Informaţii
Schengen, unde va fi difuzată o semnalare cu privire la persoane conform art. 6 din
Legea 141/20102 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului
Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de
Informaţii Schengen

În acest sens, atunci când se cunoaște locația persoanei pe numele căreia a fost
emis mandatul european de arestare, instanța emitentă transmite mandatul în limba
română și străină, prin orice mijloc de comunicare sigur care lasă o urmă scrisă
2
Art.6, alin 1 lit. a din Legea 141/2010 – republicată, privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului
Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen

În SINS se introduc următoarele tipuri de semnalări:

a) cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare sau în vederea
extrădării;

7
autorității dtrăine competente. Despre aceasta se va informa Centrul de Cooperare
Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Atunci când nu se cunoaște statul în care se află persoana pe numele căreia a

fost emis mandatul european de arestare, emitentul va difuza mandatul prin
Sistemul de Informare Schengen în condițiile art. 26 și următoarele din Legea
141/2010 – republicată6, celorlalte state membre ale Uniunii Europene în vederea
punerii în executare a acestuia. În această situație datele comunicate vor
corespunde conținutului mandatului european de arestare pentru ca semnalarea în
Sistemul de Informații Schengen - Sistemul Informatic Naţional de Semnalări să
echivaleze cu un mandat european de arestare.

În cazul depistării de către autoritățile de aplicare a legii a persoanei pe numele

căreia există mandatul european de arestare, semnalarea din Sistemul de Informare
Schengen echivalează cu un mandat european de arestare și în cazul arestării
persoanei solicitate instanţa emitentă este obligată să transmită autorităţii de
executare, în termenul indicat de către aceasta, originalul şi traducerea mandatului
european de arestare.
În situația în care autoritățile judiciare române au emis mandatul european
de arestare în vederea urmăririi penale sau a judecății, iar autoritățile judiciare din
statul de executare nu a luat nicio decizie sau dacă a fost luată aceasta nu este
definitivă, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea
penală sau a instanţei de judecată, instanța care a emis mandatul poate solicita ca
persoana pe numele căreia a fost emis mandatul european de arestare:

-să fie transferată temporar în România;

-să fie audiată nemijlocit de către procurorul care efectuează sau supraveghează
urmărirea penală sau de instanţa de judecată, prin videoconferinţă;

- să fie audiată în prezenţa sau, în măsura în care legislaţia statului străin o permite,
de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau
judecătorul desemnat de către instanţa competentă.

Transferarea temnporară în România se solicită doar în caz de urgență, atunci

când prezența persoanei vizate este obligatorie. În această perioadă, persoana va fi
ținută în detenție în baza mandatului de arestare preventivă, a mandatului de

8
executare a pedepsei sau a hotărârii judecătoreşti care stă la baza mandatului
european de arestare.

Activitatea de aducere în țară și returnare a persoanei se realizează de către

Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, din cadrul IGPR.

În termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate de

autoritățile străine, trebuie să se efetueze predarea persoanei 7. Excepție se poate
face în caz de forță majoră sau existenței unui motiv independent, când termenul se
poate prelungi cu încă 10 zile.

Aducerea în țară a persoanei predate se face de către Centrul de Cooperare

Polițienească Internațională, care:

- stabilește cu autoritățile străine termenul de preluare a persoanei predate;

- informează instanța emitentă, instanța de executare sau instanța pe rolul căreia se

află cauza despre data preluării persoanei și locul depunerii acesteia.

4. ROMÂNIA STAT DE EXECUTARE

Este situația în care statul Român primește spre exeutare un mandat european
de arestare emis de autoritățile judiciare ale unui alt stat membru al Uniunii
Europene.

Și în această situație difuzarea mandatului european de arestare se poate face,

direct statului Român, atunci când se cunoaște locul unde se află persoana pe
numele căreia a fost emis mandatul European de arestare și acest loc se află pe
teritoriul României, sau prin Sistemul de Informare Schengen, atunci când nu se
cunoaște unde se află persoana în cauză.

Conform art. 86, alin. 2 și alin. 3 din Legea 302/2004, în România, autoritățile
competente să execute un mandat european de arestare sunt curțile de apel în a
căror circumscripție a fost localizată persoana solicitată. În cazul în care nu se
cunoaște locul unde se află persoana solicitată, mandatul european de arestare se
transmite Parchetului de pe lângă Curtea de apel București.

9
 O data cu primirea unui mandat european de arestare, procurorul din cadrul
parchetului de pe lângă Curtea de Apel, în 48 de ore, verifică dacă mandatul este
tradus în limba română sau în una dintre limbile engleză ori franceză. Dacă
mandatul nu este tradus în niciuna dintre limbile română, engleză sau franceză,
parchetul solicită autorității emitente traducerea. În cazul în care, pentru mandatul
european de arestare există o traducere în limba engleză sau limba franceză, se va
dispune de către procuror, traducerea în limba română.

În continuare procurorul verifică dacă mandatul european de arestare cuprinde

informațiile necesare, așa cum sunt prevăzute la art. 87, alin. 1 din Legea
302/2004, respectiv:

- identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate;

- denumirea, adresa, numerele de telefon şi fax, precum şi adresa de e-mail ale
autorităţii judiciare emitente;
- indicarea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de
arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti executorii având
acelaşi efect, care se încadrează în dispoziţiile art. 89 şi 97 din prezenta lege;
-natura şi încadrarea juridică a infracţiunii, ţinându-se seama mai ales de
prevederile art. 97;
- o descriere a circumstanţelor în care a fost comisă infracţiunea, inclusiv
momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate;
- pedeapsa pronunţată, dacă hotărârea a rămas definitivă, sau pedeapsa prevăzută
de legea statului emitent pentru infracţiunea săvârşită;
- dacă este posibil, alte consecinţe ale infracţiunii.
După îndeplinirea condițiilor referitoare la traducerea mandatului și continutul
acestuia, procurorul va lua toate măsurile pentru căutarea, localizarea și prinderea
persoanei pe numele căreia a fost emis mandatul european de arestare, activități ce
vor fi desfășurate de către Poliția Română, procedându-se și la darea în urmărire a
persoanei vizate conform art. 521-526 din Codul de Procedură Penală8.
După ce persoana pe numele căreia a fost emis mandatul european de arestare
a fost prinsă, procurorul, poate dispune reținerea acesteia pentru o perioadă de
maxim 24 de ore (12 ore in cazul minorilor) prin ordonanță motovată. Măsura
reținerii se poate lua după ascultarea în prezența avocatului a persoanei vizate.
De regulă executarea mandatelor europene de arestare se face prin
intermediul Sistemului de Informații Schengen, aplicație gestionată de către
10
Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratul General
al Poliței Române.
Astfel, organele Minsterului Afacerilor Interne (agenți/ofițeri de poliție,
subofițeri/ofițeri de jandarmerie) aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu
procedează la legitimarea persoanelor pe care le verifică în bazele de date. Cu
această ocazie, în urma interogării, pot obține un rezultat pozitiv cu privire la o
semnalare existentă în Sistemul de Informații Schengen, cu privire la o persoană pe
numele căreia există un mandat european de arestare. Astfel, persoana respectivă
este condusă și predată lucrătorilor de poliție specializați din cadrul birourilor
Urmariri. Aceștia prezintă persoana depistată procurorului desemnat din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel competentă teritorial. Totodată lucrătorii de
poliție prezinta prcurorului desemnat semnalarea din Sistemul de Informații
Schengen, precum și mandatul descărcat din aplicație. Termenul de predare a
persoanei soliciate la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel competentă se
efectuează în termen de maxim 10 ore, termen ce este menționat și în Ordinul
MAI. 212 din 23.09.2010 - actualizat privind procedurile de lucru pentru
activităţile autorităţilor naţionale competente din cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor aferente semnalărilor din Sistemul Informatic Naţional
de Semnalări sau Sistemul de Informaţii Schengen.3

O data cu reținerea, persoanei i se aduc la cunoștință, în limba pe care o

înțelege, motivul reținerii, conținutul mandatului european de arestare și după caz,
i se comunică și hotărârea de condamnare, precum și efectele pe care aceasta le are
asupra sa.

3
Art. 10, alin. 1 din OMAI 212/2010 - Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare
străină referitoare la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea predării sau extrădării reţine persoana în cauză,
predă persoana, pe bază de proces-verbal, poliţiştilor anume desemnaţi din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale,
serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a
Municipiului Bucureşti şi informează Biroul SIRENE naţional, electronic, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE»,
prin transmiterea formularului naţional de tip G, precum şi telefonic şi prin fax/e-mail.
Art. 11, alin. 1 din OMAI 212/2010 -  Persoana care face obiectul semnalării este prezentată de către poliţiştii anume
desemnaţi din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor de
poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 10
ore, procurorului delegat din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel competentă în executarea mandatului
european de arestare sau în procedura judiciară de extrădare, după caz.

11
 În cazul în care retinerea persoanei vizate se face in baza unei semnalări
existente în Sistemul de Informații Schengen, aceasta ține locul mandatului
european de arestare, iar prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească
Internațională din cadrul IGPR. se solicită statului care a introdus semnalarea să se
confirme în regim de urgența valabilitatea acesteia.
Procurorul din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui
circumscripție a fost prinsă persoana vizată, sesizează curtea de apel pentru a
aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării.
Cu această ocazie judecătorul verifică identitatea persoanei solicitate şi se
asigură că acesteia i s-a comunicat, în copie şi în limba pe care o înţelege,
mandatul european de arestare şi, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în
lipsă, fiindu-i aduse la cunoștință drepturile.
În executarea mandatului european de arestare pot fi întâlnite două situații:
1.Persoana solicitată consimte la predarea sa, caz în care ea va fi informată
asupra consecinţelor juridice ale consimţamântului juridic ei si asupra
caracterului său irevocabil după acest moment.

2.Persoana solicitată nu consimte la predarea sa, caz în care procedura de

executare va continua cu audierea persoanei.
În aceste condiții judecătorul poate admite sesizarea parchetului și dispune
arestarea provizorie în vederea predării, pentru o durată de maxim 15 zile, poate
respinge propunerea de arestare dispunând una din măsurile neprivative de
libertate, prevăzute de Codul de procedură penală, pentru o durată de maxim 30
zile.
Hotărârea instanței rămasă definitivă se comunică în maxim 24 ore
autorității judiciare emitente a mandatul european de arestare.
Încheierea instanței este supusă căii de atac prin contestație depusă în 24 de
ore de la pronunțare.
Predarea persoanei solicitate se realizează prin Centrul de Cooperare
Polițienească Internațională, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a
hotărârii de predare, termen ce poate fi prelungit cu alte 10 zile din motive
independente de voința statului român sau statului emitent

5. REFUZUL EXECUTĂRII MANDATULUI EUROPEAN DE

ARESTARE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE ROMÂNE

12
 Sunt situații în care autoritățile judiciare române refuză executarea mandatului
european de arestare, respectiv:
- persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleaşi fapte de către
un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiţia ca, în cazul
condamnării, sancţiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în
curs de executare sau executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost
graţiată ori infracţiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă
cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare;
- infracţiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este
acoperită de amnistie în România, dacă autorităţile române au, potrivit
legii române, competenţa de a urmări acea infracţiune;
- persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde
penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe care se bazează mandatul de
arestare în conformitate cu legea română.

Sau poate refuza refuza executarea mandatului european de arestare atunci când:

- există situaţia prevăzută la art. 97 alin. (2) din prezenta lege; în mod excepţional,
în materie de taxe şi impozite, de vamă şi de schimb valutar, executarea
mandatului european nu va putea fi refuzată pentru motivul că legislaţia română nu
impune acelaşi tip de taxe sau de impozite ori nu conţine acelaşi tip de
reglementări în materie de taxe şi impozite, de vamă şi de schimb valutar ca
legislaţia statului membru emitent;
- persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei
proceduri penale în România pentru aceeaşi faptă care a motivat mandatul
european de arestare;
- mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu
închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana
solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi
legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi aceasta declară
că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent;
- persoana care face obiectul mandatului european a fost judecată definitiv pentru
aceleaşi fapte într-un alt stat terţ care nu este membru al Uniunii Europene, cu
condiţia ca, în caz de condamnare, sancţiunea să fi fost executată sau să fie în acel
13
moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă ori infracţiunea să fi
fost amnistiată sau pedeapsa să fi fost graţiată potrivit legii statului de condamnare;
- mandatul european de arestare se referă la infracţiuni care, potrivit legii române,
sunt comise pe teritoriul României;
- mandatul european cuprinde infracţiuni care au fost comise în afara teritoriului
statului emitent şi legea română nu permite urmărirea acestor fapte atunci când s-
au comis în afara teritoriului român;
- conform legislaţiei române, răspunderea pentru infracţiunea pe care se întemeiază
mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă
faptele ar fi fost de competenţa autorităţilor române;
- când o autoritate judiciară română a decis fie renunţarea la urmărirea penală, fie
clasarea pentru infracţiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare
sau a pronunţat, faţă de persoana solicitată, o hotărâre definitivă, cu privire la
aceleaşi fapte, care împiedică viitoare proceduri;
- când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de
cazul în care autoritatea judiciară emitentă informează că, în conformitate cu
legislaţia statului emitent:
(a) persoana a fost încunoştinţată, în timp util, prin citaţie scrisă înmânată
personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea
mijloace, cu privire la ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare şi la faptul că poate fi
pronunţată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau
(b) persoana, având cunoştinţă de ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare, l-a
mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar
reprezentarea juridică în faţa instanţei de judecată a fost realizată în mod efectiv de
către avocatul respectiv; sau
(c) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare şi i s-a adus la
cunoştinţă că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă
unei căi de atac şi că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în
eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desfiinţată, persoana condamnată fie a
renunţat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a
solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale
de atac; sau
(d) persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare,
însă, imediat după predarea sa, acesteia i se va înmâna personal respectiva hotărâre
şi i se va aduce la cunoştinţă că hotărârea de condamnare este supusă, într-un
14
termen determinat, unei căi de atac, ocazie cu care instanţa competentă va putea
verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în urma soluţionării
căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare
poate fi desfiinţată.
Mandatul european de arestare poate fi revocat doar de către autoritatea care a
introdus semnalarea sau a emis mandatul. In cazul acesta procurorul va dispune
clasarea sau după caz revocaea măsurii preventive, iar judecătorul dispune prin
sentință definitivă revocarea măsurii preventive luate față de persoana solicitată.
Aceste aspecte se comunică Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din
cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi direcţia de specialitate din
cadrul Ministerului Justiţiei. Repararea pagubei provocate de luarea măsurilor
preventive va fi suportată de catre statul solicitant

6. CONCLUZII
Mandatul european de arestare oferă proceduri simple şi rapide astfel încât
infractorii să nu se mai poată sustrage justiţiei, unele dintre acestea fiind:
- eliminarea cerinței dublei criminalități pentru 32 de categorii de infracțiuni
- Limitează motivele de refuzare a predării unui fugar.
- Limite de timp pentru decizie și predare
- Utilizarea unui formular standard
- Doar MEA necesită traducere
- Arestările pot fi obținute pe baza unei alerte SIS în așteptarea tansmiterii
MEA
- Transmiterea și gestionarea directă de către autoritățile
În acest mod se contribuie la creşterea încrederii, în privinţa justiţiei între statele
membre ale Uniunii Europene. Încrederea este esenţială pentru menţinerea
relaţiilor stabile şi vitală, în mod particular, pentru dezvoltarea unei zone a
libertăţii, securităţii şi justiţiei.

15
 BIBLIOGRAFIE:

1 – art. 73 din Tratatul C326/47/2012 privind funcționarea Uniunii Europene

2 – art. 82 din Tratatul C326/47/2012 privind funcționarea Uniunii Europene

3 – pct. 6 din decizia cadru a consiliului 2002/584/JAI din 13.06.2020, privind

mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.

4 – art. 84, alin. 1 din Legea 302/28.06.2004 – republicată, privind cooperarea

judiciară international în materie penală.

5 – art. 89, alin. 3 din Legea 302/28.06.2004 – republicată, privind cooperarea

judiciară international în materie penală.

6 – art. 26 și următoarele din Legea 141 din 12.07.2010 – republicată, privind

înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de
Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen

7 – art. 23 alin. 2 din decizia cadru a consiliului 2002/584/JAI din 13.06.2020,

privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele
membre.

16
8 – capitolul IV – Procedura dării în urmărire, din Legea 135/2010, privind Codul
de Procedură Penală

17