Sunteți pe pagina 1din 40

1

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR








ORGANISME I ORGANIZAII INTERNAIONALE CU
ATRIBUII N PREVENIREA I COMBATEREA
FORMELOR GRAVE DE CRIMINALITATE
INTERNAIONAL







PROFESOR COORDONATOR: RADU MARIUS
STUDENTA: MIHALACHE DENISA NICOLETA

2



2014
3

CUPRINS

1. Noiunea de cooperare judiciar
2. Justificarea i necesitatea existenei unei cooperari judiciare internaionale
ntre state
3. Importana existenei unei cooperari judiciare internaionale n materie
penal
4. Structuri ale Consiliului Europei cu atribuii n domeniul prevenirii i
combaterii criminalitii
5. Organele Uniniunii Europene specializate n lupta mpotriva criminalitii
organizate
a) Eurojust
b) Europol
c) Parchetul European
d) Organizaia Internaional a Poliiei Criminale INTERPOL (O.I.P.C.
INTERPOL)
6. Bibliografie





















4

1. Noiunea de cooperare internaional

Conceptul de cooperare internaional este indisolubil legat de cel
al relaiilor internaionale, ca acte ce presupun cel puin un element de
extraneitate. Aceast extraneitate se refer la existena, ntr-un raport juridic, a
altui stat sau a unei organizaii internaionale. Putem spune astfel, c cele dou
noiuni se completeaz reciproc dnd natere unor consecine juridice deosebite.
Primele reguli de conduit cu caracter internaional
1
au aprut din timpuri
strvechi, pornind de la elemente disparate i de natur bilateral. Pe msura
evouiei istorice, relaiile internaionale, la nceput rudimentare i limitate ca
obiect, s-au dezvoltat i diversificat, rolul principal n acest proces complex
revenind statelor.
n timp, aceste relaii internaionale s-au extins, acaparnd toate domeniile
vieii sociale n care statele i manifest reciproc un deosebit interes.
n prezent, relaiile dintre state au caracter politic, economic, cultural, militar,
ori privesc comunicaiile, protecia drepturilor omului, transporturile, mediul
nconjurtor i nu n ultimul rnd domeniul juridic.
Cooperarea internaional, avnd la baz relaiile internaionale, a dat natere
unei comunitii internaionale ce respect ns principiul independenei i
suveranitii statelor implicate. Nu se poate nega astfel rolul deosebit pe care
aceasta i-l asum n dezvolatrea armonioas a societii internaionale.
Atitudinea statelor de a coopera se manifest prin ncheierea unor convenii,
tratate, acorduri, pacte bilaterale sau multilaterale. Ele pot avea un caracter
zonal, regional sau universal n funcie de relaia ce formeaz obiectul
cooperrii.
Primele manifestri de acest gen au avut loc nc din Antichitate i s-au
dezvoltat pn n zilele noastre, devenind un mod de manifestare a statelor n
aciunea de relaionare dintre ele. La baza unor astfel de relaii interstatale pot
sta motive pozitive sau negative. Numim pozitive acele relaii ce nu au la baz
existena unei fapte ilicite, cauzatoare de consecine periculoase i negative acele

1
Adrian Nstase, Dumitra Popescu Drept internaional public, Casa de Editur i Pres ANSA S.R.L.,
Bucureti, 1997, pg. 13;

5

relaii care se fundamenteaz pe existena unei fapte ilicite care a periclitat
ordinea social.
Dezvoltarea cooperrii ntre state nu poate face dect prin meninerea
ncrederii pe care statele i-o acord reciproc n procesul de relaionare dintre
ele. Un pas important n acest proces l constituie ncheierea de tratate i
convenii pe termen determinat sau nedeterminat ce au ca obiect ntrajutorarea
mutual a statelor semnatare. Astfel, este imperios necesar respectarea deplin a
nelegerii cu privire la care statele au convenit. Obiectul tratatelor i
conveniilor subliniaz preocuprile pe care statele le au la un momentdat i
arat structura valorilor sociale pe care o societate se fundamenteaz.
Aceast form de manifestare a statelor pe plan extern a constituit o
modalitate de aprare mpotriva unor factori nagativi, venind ca o soluie n faa
unei mari probleme
1
. La ora actual, dezvoltarea i evoluia coopertii
internaioanle se bazeaz pe existena relaiilor creeate ntre state de-a lungul
istoriei, i a numrului mare de state i organizaii internaionale
2
.
Apariia i dezvoltarea cooperrii internaioanale a fost impus att de
evenimente pozitive ct i de evenimente negative, ncercnd n acest mod s se
gseasc soluii de rezolvare a unor probleme ce depeau puterea de reacie a
unui stat luat izolat.
n actuala etap de dezvoltare a societii contemporane colaborarea
internaional ntre state suverane i egale n drepturi devine aadar, o realitate
incontestabil, impus de necesiti obiective
3
.
Principiul cooperrii este astzi unanim admis n raporturile internaionale
dintre state, contribuind la cunoaterea reciproc ntre naiuni. Premisa
fundamental n dezvoltarea relaiilor internaioanle trebuie s o constituie
ntotdeauna principiul respectrii independenei i suveranitii naionale
4
.
Cooperarea internaional reprezint astfel, o modalitate de manifestare a
statelor n baza existenei unor relaii internaionale, cu respectarea principiilor

1
de exemplu ncheierea unor tratete de pace sau constituirea de aliane, mai ales n timpul rzboaielor;
2
Societatea internaional numr aproximativ 200 de state;
3
Rodica Mihaela stnoiu Asistena juridic internaional, Editura Academiei Republicii Socialiste
Romnia, Bucureti, 1975, pg. 11;
4
Grigore Geamnu Principiile fundamentale ale dreptului internaional contemporan, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1967, pg. 73;

6

independenei i suveranitii naionale, realizat pe baza acordului liber
consimit i acordrii ncrederii reciproce, n vederea promovrii sau protejrii
unor interese comune.


2. Justificarea i necesitatea existenei unei cooperri judiciare
internaionale ntre state

Multitudinea de relaii ce pot interveni ntre state, au dat natere la
diverse tipuri de colaborare, de la cea economic la cea politic, militar i
juridic. Conlucrarea statelor n domeniul juridic a fost determinat de
amploarea fenomenului infracional i de evoluia acestuia n sensul
internaionalzrii sale.
Procesul de democratizare i progresul tehnico-tiinific au avut consecine
benefice, facilitnd micarea persoanelor i a mrfurilor, dar i un impact
negativ, deschiznd noi posibiliti pentru infractori. Acetia profitnd de
situaia economic tot mai dificil a unor state s-au organizat n grupri cu mult
mai bine dotate dect instituiile de ordine public
1
.
Transformrile ce s-au produs n lume de-a lungul ultimului secol au condus la
creearea unei noi ordini de drept i la apariia unor noi forme de manifestare, pe
fondul intensificrii dialogului politic pentru meninerea pcii, promovarea
drepturilor omului, democraiei i statului de drept.
n lupta mpotriva criminalitii interne i internaionale, rezultatele cele mai
bune nu pot fi obinute fr o cooperare deosebit ntre state. Dezvoltarea
relaiilor internaionale pe multiple planuri, n special dup primul rzboi
mondial, a fost nsoit ntre altele de o cretere fr precedent a criminalitii
internaionale
2
.
Criminalitatea internaional reprezint, n lumina Conveniei Naiunilor
Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate, adoptat la New
York, la 15 noiembrie 2000, activitile transnaionale desfsurate de un grup
structurat alctuit din trei sau mai multe persoane, care exist de o anumit
perioad i acioneaz n nelegere, n scopul savririi uneia sau mai multor

1
Nicole Lupulescu Extrdarea, Editura Luceafrul, Bucureti, 2004, pg. 8;
2
Costic Bulai Drept penal.Partea general., Casa de Editur i Pres ANSA S.R.L., Bucureti, 1992,
pg 81;
7

infraciuni prevzute de prezenta convenie, pentru a obine, direct sau indirect,
un avantaj financiar sau un alt avantaj material (art. 2, lit. a ).
Potrivit art. 3, o infraciune este de natur transnaional dac:
a) este svrit n mai mult de un stat;
b) este svrit ntr-un stat, dar o parte substanial a pregtirii, planificrii,
conducerii sale sau a controlului su are loc ntr-un alt stat;
c) este svrit ntr-un stat, dar impic un grup infracional organizat care
desfoar activiti infracionale n mai mult de un stat;
d) este svrit ntr-un stat, dar are efecte substaniale ntr-un alt stat.

Dezvoltarea crimei organizate face ca aceasta s dobndeasc un
caracter deosebit de grav, pereclitd, n arena mondial, securitatea naional a
multor state. Pentru a departaja ameninrile tradiionale la adresa siguranei
naionale, respectiv atacurile armate sau conflictele interstatale, de ameninrile
netradiionale, tehnicienii si practicienii domeniului au ales sintagma crim
strategic ce defineste combinaia de crim organizat, trafic de droguri i
terorism.
Terorismul internaional reprezint o ameninare a crei recrudescen
provoac ngrijorarea tuturor statelor, indiferent de zona geografic n care se
afl. Terorismul poate fi definit
3
ca o strategie reprezentat printr-un ansamblu
de aciuni teroriste, de natur s pun n pericol sigurana populaiei i a
statului, realizate n vederea atingerii unor scopuri politice. Actul de terorism
reprezint actul de violen cu caracter premeditat, ndreptat mpotriva
populaiei civile, mpotriva autoritii de stat sau mpotriva bunurilor acesteia,
svrit de o persoan sau un grup de persoane sau de ctre alt stat cu care nu se
afl ntr-un conflict militar deschis. O form recent a terorismului o constituie
bioterorismul, utilizarea agenilor biologici n scopuri teroriste.
Armele biologice, prezint avantajul c sunt simplu de produs i depozitat,
sunt uor de transportat i au o capacitate ridicat de contaminare i diseminare.
n acest sens, ara noastr a aderat la Convenia pentru prevenirea i
reprimarea terorismului internaional adoptat la Geneva n 1937. Drept
consecin a aderrii Romniei la aceast Convenie, pe plan intern s-a adoptat
O.U.G. nr. 141/2001 (Publicat n M.Of. nr. 631/31.10.2001, adoptat prin
Legea nr. 472/2002, publicat n M.Of. nr. 524/18.07.2002).
care sancioneaz acte de terorism i fapte prin care se ncalc ordinea public.
Din aceast categorie fac parte: actele de terorism, asocierea pentru svrirea de

3
Ioan Doltu, Vasile Drghici Criminologie, Editura Fundaiei Andrei aguna, Constana, 2004, pg. 174;

8

acte de terorism, finanarea actelor de terorism, ameninarea n scop terorist i
alarmarea n acop terorist.
Traficul i consumul ilicit de droguri i substane psihotrope a dobndit n
prezent o amploare fr precedent. Dac n rile din America Latin i Orient
principalele droguri sunt cele obinute prin cultivarea plantelor specifice din care
se obin drogurile tradiionale (marijuana, opium, cocacina), rile dezvoltate i
foste comuniste s-au specializat n producia de droguri de sintez sau
amphetamine.
Rapoartele internaionale i opiniile specialitilor converg spre concluzia
creterii consumului de droguri de tip amphetaminic n comparaie cu drogurile
tradiionale, la aceasta contribuind i publicitatea mascat prin mijloace de
propagand, care le prezint drept droguri moderne, cu risc sczut, n timp ce n
majoritatea legislaiilor ele sunt calificate ca substane nocive de mare risc
1
.
Potrivit unei opinii exprimate de Consiliul Economic i Social al Comunitii
Europene i n concordan cu statisticile O.N.U., traficul ilicit de droguri este
evaluat, n prezent, la 8% din volumul comerului mondial. n acelai timp,
spalarea banilor negrii obinui din acest comer reprezint, anual, ntre 2 i 5%
din produsul intern brut mondial, respectiv peste 1000 milioane dolari
2
. Din
aceste considerente, Romnia a aderat la Convenia unic asupra stupefiantelor
din 25.01.1961 a ONU
3
, care a nlocuit conveniile privitoare la stupefiante, ara
noastr incriminnd n Codul Penal, n art. 312 infraciunea de trafic de
substane toxice i adoptnd o legea special avnd acest obiect
4
. Bineneles c
societatea mondial nu s-a oprit numai la aceat Convenie
5
.
Fraudele cu cari de credit reprezint un fenomen infracional care, n ultima
perioad, a devenit o problem complex, n continu cretere, ce afecteaz
economia tuturor statelor, ntruct deintorii unor asemenea instrumente de
plat pot face cumprturi, achita servicii sau obine bani n numerear oriunde n
lume unde este recunoscut banca emitent.
Tehnica modern de calcul este folosit i la contrafacerea actelor de
identitate a cror punere n circulaie este greu de controlat. Sub noua identitate
conferit de ctre actele falsificate, infractorii pot tranzita uor punctele de

1
Gheorghe Stoiculescu De la extaz la ... moarte, Revista Criminalistica, nr 1/2003, pg 7;
2
I. Hurdubaie Criminalistica mileniului III, Editura Little Star S.R.L., Bucureti, 2001, pg. 69;
3
Ratificat prin Decretul nr. 626/21.11.1973;
4
Legea nr. 143/26.07.2000 i Regulamentul de aplicare a acestei legi;
5
Pentru mai multe detalii, vezi Alexandru Boroi, N. Neagu, V.R. Sultnescu Infraciuni prevzute de Legea
143/2000 privind traficul i consumul ilicit de droguri, Editura Rosetti, Bucureti, 2001, pg. 19-26;
9

frontier, pot accesa informaii foarte uor, pot efectua tranzacii sau pot exercita
profesii pentru care nu sunt calificai, pot justifica unele bunuri care sunt n
posesia lor sau se pot sustrage trageri la rspundere penal pentru faptele
comise
1
.
De asemenea, cu efecte devastatoare asupra economiei mondiale este i
falsificarea de moned sau alte valori ale diferitelor state, acestea fiind
infraciuni tradiionale, dar savrite cu mijloace tehnice ultramoderne. n
ultimul timp s-a nregistrat o diminuare a ponderii acestui fenomen explicabil
datorit apariiei i utilizrii pe scar tot mai larg a crilor de credit i datorit
nmulirii elementelor de siguran pe care le poart i care sunt uor
identificabile. Romnia a aderat la Convenia internaional asupra
falsificrilor de moned, semnat la Geneva la 20 aprilie 1929 i ratificat de
ara noastr n 1930. Astfel, pe plan intern s-a incriminat infraciunea de
falsificare de monede, timbre sau valori strine
2
.
n ultimul deceniu i criminalitatea informatic a intrat n atenia rilor
puternic dezvoltate, unde calculatorul a ptruns n aproape toate domeniile de
activitate
3
, uurnd att munca oamenilor, dar n acelai timp servind ca un
procedeu de fraud pentru speculani.
Printre delictele ce pot fi comise cu ajutorul calculatorului menionm
4
: frauda
informaiei, falsul n informatic, faptele ce aduc prejudicii datelor sau
programelor informatice, sabotajul informatic, accesul neautorizat, reproducerea
neautorizat a circuitelor integrate, alterarea datelor sau programelor
informatice, sprijinul informatic, utilizarea neautorizat a unui calculator, a unui
program informatic protejat. n afara acestora mai pot fi comise prin intermediul
calculatorului o multitudine de infraciuni clasice, cum ar fi cele contra
siguranei statului, contra persoanei, proprietii, autoritii, justiiei, etc.
Traficul de carne vie cunoate o evoluie fr precedent, fenomenul
dobndind noi dimensiuni, i anume de atragere a minorilor, n multe cazuri
racolarera fiind realizat prin antaj i violen. Astfel, Romnia a aderat la
Convenia pentru reprimarea i abolirea traficului de fiine umane i a
exploatrii prostituirii altora, ncheiat n 1949 la iniiativa ONU. Pe plan

1
Nicole Lupulescu Extrdarea, Editura Luceafrul, Bucureti, 2004, pg. 11;
2
Art. 282-285 Cod Penal, adoptat prin Legea nr. 15/1968, publicat n B.Of. nr. 79-79 bis/21.06.1968 i a fost
republicat pentru a doua oar n M.Of. nr. 65/16.04.1997;
3
C.C. Ghigheci Infraciunile din domeniul informatic, Revista de drept penal, nr. 2/2002, pg 101;
4
George Antoniu Infraciuni n legtur cu folosirea calculatoarelor, S.D.R., nr. 2/1992, pg 227;

10

intern, s-a incriminat infraciunea de proxenetism, prevzut n Codul Penal n
art. 329. Strns legat de acest obiect, Romnia a aderat i la Convenia
suplimentar pentru desfiinarea sclaviei, a traficului de sclavi i a instituiilor
similare sclavajului, semnat la Geneva n 1956, n cadrul Conferinei ONU,
privind lupta mpotriva sclavajului. Pe plan intern, a fost incriminat
infraciunea de sclavie n art. 190 din Codul Penal
1
.
Traficul ilegal cu autoturisme de lux, n general furate din rile Europei
Occidentale i vndute apoi n Europa de Est i n Orient, a luat o amploare
deosebit. Se constat o dezvoltare i specializare a colaborrii infracionale
ntre diferite filiere mafiote, materializat n valorificarea reciproc a
autoturismelor furate, a pieselor de schimb, obinerea de informaii n acest sens,
protecia activitilor ilicite, coruperea funcionarilor, falsificarea documentelor
de nmatriculare i transport.
Splarea banilor este un fenomen infracional ce a aparut ntre anii 1920-1930
n S.U.A., perioad n care gangsterii ncasau sume uriae din prostituie, jocuri
de noroc, droguri i comercializarea ilegal a buturilor alcoolice, fiind necesar
justificarea acestor venituri. Splarea banilor ar fi, n esten, procesul de
transformare al veniturilor obinute din surse ilegale n capital legitim.
2

ntr-un raport al Naiunilor Unite din 1993, se arat: Caracteristicile de baz
ale activitii de splare a profiturilor realizate din infraciuni, a crei extindere
se suprapune pe cea a crimei organizate i transnaionale, sunt flexibilitatea i
adaptabilitatea metodelor sale, folosirea tehnologiei de vrf, precum i a
persoanelor cu nalt calificare, ingeniozitatea infractorilor care au vaste
resurse la dispoziie.
Pe plan internaional
3
, punctul de referin n procesul de reglementare a
aciunilor de lupt mpotriva splrii banilor l-a reprezentat Convenia ONU,
adoptat la 19.12.1988, la Viena. Atunci s-a definit pentru prima dat noiunea
de splare a banilor: preocuparea de a disimula proveniena, natura, dispoziia,
micarea sau proprietarul fondurilor provenite din trafic ilicit de stupefiante,
incluznd micarea sau convertibilitatea prin procedee electronice de

1
Constantin Mitrache, Cristian Mitrache Drept penal romn-partea general, Ediia a II-a, revzut i
adugit, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2003, pg. 82;
2
Nicole Lupulescu Extrdarea, Editura Luceafrul, Bucureti, 2004, pg. 13, op. cit. C. Adichiei, I.
Adochiei Splarea banilor, Revista de drept penal, nr. 1/2003, pg. 94;
3
Costic Voicu, Georgeta tefania Ungureanu, Adriana Camelia Voicu Globalizarea i criminalitatea
financiar-bancar, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2005, pg. 288;

11

transmitere n scopul de a da acestor fonduri aspectul c sunt rezultate din
activiti legale.
Pe plan european, Consiliul Comunitii Europene a adoptat la 10.06.1991,
Directiva nr. 91/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar n scopul
splrii banilor, iar Consiliul Europei a aprobat la 01.12.1994 cele 40 de
recomandri ale Grupului de Aciune Financiar Internaional (GAFI) asupra
splrii capitalurilor.
Existnd aceste preocupri pe plan extern, att n spaiul europen ct i n cel
mondial, n anul 1999 Romnia a adoptat Legea 21/1999, privind splarea
banilor, care a fost ulterior abrogat le Legea nr. 656 din 12 decembrie 2002.
n sfera criminalitii organizate mai intr de asemenea i infraciuni de corupie,
fabricarea i traficul ilicit de arme de foc, a pieselor, elementelor i muniiei
acestora, contrabanda de igri, tutun i alcool, jocurile de noroc, furtul i
traficul de obiecte din patrimoniul naional, evaziunea fiscal, furtul i traficul
de materiale strategice, traficul de organe umane, adopiile ilicite, licitaiile
trucate, imigraia clandestin, etc.
Aceast problematic a fost mult vreme cercetat numai sub aspect
criminologic, dreptul penal ocupndu-se n principal de incriminarea faptelor
individuale i mai puin de infraciunile svrite de asociaiile criminale.
Prezena ngrijoratoare a criminalitii organizate n viaa internaional a
determinat o reacie de solidaritate din partea statelor, contiente de necesitatea
colaborrii lor n scopul prevenirii i combaterii fenomenului respectiv. Datorit
diversificrii i amplorii sale, ariei de rspndire i caracterului organizat,
criminalitatea organizat depete capacitatea de reacie a statelor luate izolat i
nu poate fi combtut n mod eficient dect prin unirea eforturilor tuturor
statelor. S-a impus astfel necesitatea instituirii unor mijloace juridice de
cooperare internaional n acest domeniu.
1

Se observ aadar, pe plan internaional o dezvoltare i perpetuare a
activitilor infracioanle, de la cele mai banale lucruri i pn la cele mai grave
infraciuni. Este greu ca un singur stat, luat izolat, s poat face fa acestui val
de fapte ilicite, care pune n pericol nu numai ordinea intern a unui stat ci i pe
cea internaional. Pentru a combate aceste fenomene de internaionalizare a
crimei, statele desfoar o larg activitate de cooperare n vederea prevenirii i

1
Costic Bulai Manual de drept penal.Partea general., Editura ALL, Bucureti, 1997, pg 107;
12

combaterii acestui fenomen. Aadar, internaionalzrii
2
crimei trebuie s-i
corespond obligatoriu o internaionalizare a luptei contra fenomemului
infracional.
Prima manifestare a acestei cooperri se pare c a constituit-o crearea n
1923, la Viena, cu ocazia primului congres internaional al organelor de Poliie
Criminal a Comisiei Internaioanle de Poliie Criminal, care a avut ca
sarcin organizarea colaborarii internaionale n domeniul descoperiri autorilor
diferitelor infraciuni.
Reiese din cele prezentate c importana, necesitatea i justificarea cooperrii
internaionale n materie penal sunt unanim acceptate de toate statele lumii, fr
rezerve, avnd sentimentul existenei unei singure, dar sigure societi.


3. Importana existenei unei cooperrii judiciare internaionale n
materie penal

Dei, cooperarea judiciar internaional n materie penal are o
importan deosebit, legea intern n materie nu definete acest concept,
preciznd doar domeniul de aplicare, principiile i procedura de cooperare
judiciar internaional n materie penal cu formele acesteia. Totui, avnd la
baz toate premisele adoptrii legii 302/2004, cuprinsul ei i multitudinea
modificrilor intervenite de la intrarea sa n vigoare reise c ara nostr a neles
importana existenei unui asemenea cadru juridic intern.
Astfel, avnd la baz legea 302/2004, putem defini aceast activitate ca fiind o
form de cooperare internaional judiciar, existen ntre state independente
i suverane, care are un domeniu bine stabilit, guvernat de o serie de principii
i care se realizeaz pe baza unei proceduri specifice stabilite de lege, n scopul
prevenirii i sancionrii infraciunilor comise, sau prinderii i predrii unor
persoane care au comis infraciuni i se sustrag cercetrii penale din statul lor
sau statului pe teritoriul cruia au comis infraciunile.

2
Ilie Pascu Drept penal-partea general, Oscar Print, Bucureti, 2001, pg. 72;

13

Sfera cooperrii internaionale n materie penal s-a modificat mult datorit
evoluiei societii i apariiei altor moduri de comitere a infraciunilor. Astfel,
de la modaliti primitive de cooperae s-a ajuns astzi la metode noi
caracterizate prin rapiditate i eficien.

n condiiile n care criminalitatea transnaional organizat a dobndit, odat
cu deschiderea frontierelor, o amploare din ce n ce mai mare, cooperarea
judiciar internaional n materie penal constituie, alturi de cooperarea
poliieneasc, singurul mijloc eficient de a rspunde acestui fenomen.
n acest context, cooperarea judiciar internaional n materie penal a
reprezentat o component important a capitolului 24 al negocierilor de aderare
a Romniei la Uniunea European Cooperarea n domeniul justiiei i
afacerilor externe (JAI), avnd n vedere obiectivul crerii unui spaiu comun de
libertate, securitate i de justiie.
De aceea, Romnia a ratificat cele mai importante instrumente
multilaterale n domeniul asistenei judiciare internaionale n materie penal sau
coninnd dispoziii n aceast materie, adoptate sub egida Organizaiei
Naiunilor Unite i a Consiliului Europei. De asemenea, ara noastr a ncheiat,
de-a lungul timpului, numeroase nelegeri bilaterale privind asistena judiciar
internaional n materie penal.
Acquis-ul n domeniul cooperrii judiciare internaionale n materie penal
se afl, ns, ntr-o continu evoluie, dat fiind necesitatea de a ine pasul cu
formele noi ale criminalitii transnaionale.
Totodat, procesul de integrare european a Romniei a impus revizuirea
cadrului constituional privind extrdarea, pentru a permite extrdarea din
Romnia a cetenilor romni, pe baza conveniilor internaionale i de
reciprocitate, n condiiile legii.
Legea 302/2004 reprezint un progres imens privind
perfecionarea i armonizarea legii penale romne n raport cu cea internaional
n domeniul cooperarrii n materie penal. Trebuie menionat c aceasta este
prima lege din Romnia care reglementeaz la un loc toate formele de cooperare
internaional n materie penal. Practic aceasta le reunete sub o singur
denumire, dar fiecare cu domeniul su specific. Totui, n ara noastr au mai
existat legi care reglementau forme de cooperare n materie penal, legi care au
fost abrogate de legea 302/2004.
14

Legea 302/2004 nu numai c reunete la un loc toate formele de
cooperare n materie penal, dar vine cu foarte multe elemente de noutate pentru
a servi ct mai bine procesului de combatere i prevenire a infraionalitii
internaionale.

Astfel, un element de noutate fa de dispoziiile n materie ale legii nr.
704/2001 l constituie reglementarea urmtoarelor forme moderne de asisten
judiciar: audierile prin videoconferin, anchetele discrete, livrrile sub
acoperire, echipele mixte de anchet. Acest titlu este armonizat cu prevederile
Conveniei Uniunii Europene privind asistena judiciar internaional n materie
penal i dispoziiile celui de-al doilea Protocol adiional la Convenia
european de asisten judiciar
internaional n materie penal. De asemenea, sunt reglementate procedurile de
recunoatere i executare n Romnia a hotrrilor penale strine i procedurile
prin care se solicit recunoaterea i executarea n strintate a hotrrilor penale
pronunate de instanele romne.

.


4. Structuri ale Consiliului Europei cu atribuii in domeniul
prevenirii si combaterii criminalitatii


La nivelul Consiliului Europei au fost infiintate in decursul timpului, unele
structuri specializate.
Comitetul European pentru Probleme Criminale (prescurtat C.D.P.C. sau
C.E.P.C.), creat in 1957, isi bazeaz activitatea pe subcomitete si grupuri de
lucru si actioneaza pentru realizarea unor proiecte de convenii si de rezoluii,
transmise spre aprobare Comitetului Minitrilor.
Activitatea C.E.P.C. si implicit a Consiliului Europei, vizeaz doua aspecte
de mare importanta, si anume: armonizarea legislaiilor tarilor membre si
asistenta juridica in materie penala. In acest tulim domeniu, C.E.P.C. a creat o
opera importanta, constnd in elaborarea a 16 convenii si 4 protocoale care
depasesc principiile tradiionale ale dreptului penal; prin intermediul lor justiia
penala nceteaz de a se mai opri la frontierele naionale apreciindu-se ca un
spaiu judiciar european este pe cale de a fi creat.
De asemenea, C.E.P.C. s-a implicat in cercetarea criminologica a
fenomenului criminalitatii organizate. In anul 1963 a fost creat Consiliul
Stiintific Criminologic, iar din 1963, anual sunt organizate Conferine si
Colocvii de cercetri criminologice
Concomitent, C.E.P.C. acorda atenie deosebita evoluiei ideilor privitoare
la justiia penala si tratamentul delicvenilor, acordnd prioritate mijloacelor
15

preventive si demersurilor pentru evitarea interveniei sistemului justiiei penale
in cazuri individuale minore, prin masuri de dejudiciarizare, conciliere si
mediere, precum si prin promovarea unor masuri de nlocuire a pedepselor
privative de libertate.
C.E.P.C. a jucat un rol important in adoptarea rezoluiei privind Ansamblul
de reguli minime pentru tratamentul detinutilor si a Recomandrii privind
Regulile penitenciare europene, in stabilirea unei poziii comune a statelor
membre in problematica proteciei victimei, in organizarea si desfasurarea
conferinelor minitrilor europeni ai justiiei si, de curnd, ai celor de interne.
Din anul 1980, Grupul de cooperare in materia luptei mpotriva abuzului si
traficului ilicit de droguri ( grupul Pompidou ), constituit in 1971 la iniiativa
fostului preedinte francez, si-a continuat activitatea in cadrul consiliului
Europei. Grupul are un secretariat care este condus de un secretar general si isi
desfasoara activitatea in baza unor programe de lucru, stabilite pentru perioade
de patru ani, aprobate de Conferina ministeriala care urmareste reducerea
rolului sistemului penal in domeniu, atenuarea cererii si gsirea de soluii noi de
ngrdire a traficului ilicit de droguri prin perfecionarea cooperrii
internaionale.
In anii 1991 si 1994, Grupul a organizat doua conferine ministeriale
paneuropene asupra cooperrii in problemele abuzului si traficului ilicit de
droguri, la care au luat parte si reprezentanii unor importante organizaii
internaionale ( O.N.U., O.I.P.C Interpol, O.M.S., O.M.V. ), soldate cu
adoptarea unor Declaraii Finale prin care sunt reiterate angajamentele statelor
participante de a susine cooperarea europeana in cadrul unei strategii globale,
echilibrate si multidisciplinare.



5. Organele Uniunii Europene specializate in lupta mpotriva
criminalitatii organizate


a) EUROJUST

Prin decizia Consiliului Uniunii Europene 2002/187/JAI din 28 februarie
2002, a fost instituita unitatea EUROJUST, dotata cu personalitate juridica si
finanata de la bugetul central al Uniunii, in scopul ntririi luptei mpotriva
formelor grave de criminalitate.
1

In preambulul deciziei 2002/187/JAI din 28 februarie 2002 se arata ca
ameliorarea efectiva a cooperrii judiciare intre statele membre cere de urgenta
adoptarea la nivelul uniunii masuri structurale destinate sa faciliteze

1
publicata in JOCE L63/1 din 6 martie 2002
16

coordonarea optima a aciunilor de ancheta si de urmrire judiciara efectuate de
stele membre care se desfasoara pe teritoriul mai multora dintre ele, respectnd
integral drepturile si libertatile fundamentale.
Organizarea EUROJUST, cu sediul provizoriu la Haga, este stabilita de
decizia 2002/187/JAI, care o denumete organ al Uniunii Europene.
EUROJUST constituie o unitate si nu doar o adunare a unor reprezentani ai
statelor membre.
Unitatea EUROJUST este compusa din cate un reprezentant al fiecrui stat
membru, care are calitatea de procuror, judector sau ofier de politie cu
prerogative echivalente. Acetia sunt salarizai de ctre statele naionale pe care
le reprezint, in schimb personalului administrativ al EUROJUST i se aplica
Statutul funcionarilor Comunitatilor Europene stabilit prin regulamentul
259/6S.
Statutul membrilor naionali ai EUROJUST este stabilit de statele membre
pe care le reprezint, inclusiv durata mandatului. Fiecare stat membru definete
natura si ntinderea competentelor juridice pe care i le atribuie reprezentantului
naional al EROJUST pe propriul teritoriu. De asemenea, statul membru
stabilete atribuiile reprezentantului sau in raporturile acestuia cu autoritatile
judiciare din alte state, conform aranjamentelor internaionale pe care si le-a
asumat.
Schimbul de informaii intre EUROJUST si statele membre se realizeaz
prin intermediul membrilor naionali. Acetia au acces la informaiile coninute
de cazierul judiciar naional sau de oricare evidenta a statului membru pe care l
reprezint.
In cadrul EUROJUST functioneaza un colegiu compus din reprezentanii
statelor membre, fiecare dispunnd de cate un vot. Colegiul propune Consiliului
Uniunii Europene spre aprobare regulamentul interior de funcionare, in care se
stabilete modalitatea de luare a deciziilor. Colegiul este responsabil de
organizarea si funcionarea EUROJUST. El isi alege un preedinte si doi
vicepresedinti care sunt validai de Consiliu.
Conform art.11 al deciziei 2002/287/JAI din 28 februarie 2002, Comisia
Europeana este pe deplin asociata la lucrrile EUROJUST, stabilind mpreuna
modalitatile practice necesare pentru ntrirea cooperrii lor.
Statele membre pot desemna, in afara reprezentanilor lor in EUROJUST,
unul sau mai muli corespondeni naionali ndeosebi in materia terorismului,
care isi au sediile in aceste state. Relaiile dintre reprezentantul naional in
EUROJUST si corespondentul naional nu exclud relaiile directe intre
reprezentantul naional si autoritatile competente ale statului membru.
Obiectivele EUROJUST, stabilite in art.3 al deciziei 2002/187, sunt
urmtoarele:
1. promovarea si ameliorarea coordonrii autoritatilor competente, in cadrul
anchetelor si urmririlor judiciare care intereseaz doua sau mai multe
17

state membre, tinand cont de cererea unei asemenea autoritati precum si de
orice informaie furnizata de un organ competent;
2. ameliorarea cooperrii intre autoritatile competente ale statelor membre,
ndeosebi prin facilitarea punerii in aplicare a ntrajutorrii judiciare
internaionale si a punerii in executare a cererilor de extrdare;
3. susinerea autoritatilor competente ale statelor membre pentru ntrirea
eficacitatii anchetelor si urmririlor judiciare.
Competentele ale unitatii EUROJUST, stabilite in art.4 paragraful l al
deciziei 2002/187, se refera la:
a) tipurile de criminalitate si infraciunile pentru care EUROPOL are
competenta in conformitate art.2 al conveniei EUROPOL din 26
iulie 1995 (terorismul, traficul ilicit de stupefiante, traficul de fiine
umane, filiere de imigrare clandestina, traficul ilicit de materii
radioactive si nucleare, traficul ilicit de autovehicule, falsificarea
monedei euro, splarea de bani legata de activitatile criminale
internaionale);
b) urmtoarele tipuri de criminalitate:
- criminalitatea informatica,
- frauda si corupia, ca si toate infraciunile care ating
interesele financiare al Comunitatii Europene,
- splarea produselor rezultate din crime,
- crminalitatea care afecteaz mediul nconjurtor,
- participarea la o organizaie criminala in sensul aciunii
comune 98/733/JAI din 21 decembrie a Consiliului
referitoare la participarea la o organizaie criminala in
statele membre al Uniunii Europene;
c) alte infraciuni comise in legtura cu tipurile de criminalitate
enunate mai sus.
Unitatea EUROJUST actioneaza att la nivel comunitar, cat si prin
intermediul membrilor naionali.
Sarcinile ndeplinite de EUROJUST in calitate de colegiu prevzute de art.7
al deciziei 2002/187/Jai sunt:
a) poate sa ceara autoritatilor competente ale statelor membre, in cazul
tipurilor de criminalitate si al infraciunilor vizate la art.4 paragraful l al
deciziei, sa ia urmtoarele masuri:
- sa desfasoare o ancheta sau acte de urmrire judiciara cu privire la o
fapta precisa;
- sa accepte ca o autoritate competenta dintr-un stat membru este mai
bine plasata pentru a desfasura o ancheta sau acte de urmrire cu
privire la o fapta precisa;
- sa realizeze o coordonare intre autoritatile competente ale statelor
membre interesate;
- sa alctuiasc o echipa de ancheta comuna;
18

- sa furnizeze unitatii EUROJUST orice informaie necesara pentru
ndeplinirea misiunii sale;
b) asigura informarea reciproca a autoritatilor competente ale statelor
membre asupra anchetelor si urmririlor judiciare despre care are la
cunostinta si care au incidena la nivelul Uniunii Europene sau care ar
putea interesa alte state membre dect cele direct interesate;
c) asista autoritatile competente ale statelor membre, la cererea acestora, in
vederea unei mai bune coordonri a anchetelor si urmririlor judiciare;
d) isi da concursul in scopul ameliorrii cooperrii intre autoritatile
competente ale statelor membre, ndeosebi pe baza analizelor fcute de
EUROPOL;
e) coopereaz cu Reeaua judiciara europeana si o consulta, inclusiv utiliznd
baza documentara a acesteia si contribuind la ameliorarea ei;
f) poate sa-si dea concursul la activitatea EUROPOL, furnizndu-i avize pe
baza analizelor pe care acesta le-a efectuat;
g) poate furniza susinere logistica (traduceri, organizri de reuniuni de
coordonare).
Sarcinile EUROJUST exercitate prin intermediul membrilor si naionali
sunt precizate astfel de art.6 al deciziei 20027187/JAI:
a) poate sa ceara autoritatilor competente ale statelor membre sa aib in
vedere:
- desfasurarea unei anchete sau a unor acte de urmrire judiciara cu
privire la fapte precise;
- sa accepte ca una dintre autoritatile competente dintr-un stat
membru este mai bine plasata pentru a desfasura o ancheta sau acte
de urmrire cu privire la fapte precise;
- realizarea unei coordonri intre autoritatile competente ale statelor
membre interesate;
- alctuirea unei echipe de ancheta comune;
- furnizarea ctre EUROJUST a oricrei informaii necesare
ndeplinirii sarcinilor ce-i revin;
b) asigura informarea reciproca a autoritatilor competente ale statelor
membre interesate cu privire la anchetele si actele de urmrire despre care
are cunostiinta;
c) asista autoritatile competente ale statelor membre, la cererea lor, pentru a
asigura cea mai buna coordonare posibila a anchetelor si a actelor de
urmrire;
d) isi da concursul in scopul ameliorrii cooperrii intre autoritatile
competente ale statelor membre;
e) coopereaz cu Reeaua judiciara europeana si o consulta, inclusiv utiliznd
baza documentara a acesteia si contribuind la ameliorarea ei;
f) susine, cu acordul colegiului, anchetele si actele de urmrire care
intereseaz autoritatile competente dintr-un singur stat membru;
19

g) poate, conform obiectivelor si competentelor sale, in vederea imbunatatirii
cooperrii si coordonrii intre statele membre, sa transmit cereri de
ntrajutorare judiciara cnd acestea emana de la o autoritate competenta a
unui stat membru, intereseaz o ancheta sau un act de urmrire efectuat de
o asemenea autoritate intr-o cauza determinata si este necesara in vederea
unei executri coordonate, intervenia sa.
Relaiile cu EUROPOL se concretizeaz in cooperri necesare ndeplinirii
sarcinilor si obiectivelor ce revin unitatii EUROJUST. Elementele eseniale ale
cooperrii sunt stabilite printr-un acord aprobat de Consiliu, dup consultarea
organului de control comun.
EUROJUST intretine cu Reeaua judiciara europeana relaii de
complementaritate care includ urmtoarele aspecte:
a. EUROJUST are acces la informaiile obinute la nivel
central prin Reeaua judiciara europeana si la reeaua de
telecomunicaii;
b. secretariatul Reelei judiciare europene este plasat in cadrul
secretariatului EUROJUST, primul formnd o unitate
distincta si autonoma pe plan funcional care beneficiaz de
mijloacele EUROJUST;
c. membrii naionali EUROJUST pot participa la reuniunile
Reelei judiciare europene, iar persoanele care formeaz
punctele de contact ale acesteia pot fi invitate la reuniunile
EUROJUST.
EUROJUST stabilete o cooperare strnsa cu Oficiul european de lupta
anti-frauda (OLAF), membrii naionali ai EUROJUST fiind recunoscui de ctre
statele membre ca autoritati competente in legtura cu anchetele desfasurat de
OLAF.
De asemenea, EUROJUST poate stabili contacte si schimburi de experiene
de natura neoperationala cu organizaii internaionale, in vederea obiectivelor
sale.
In preambulul deciziei 2002/187/JAI din 28 februarie 2002 se arata ca, in
msura in care acest lucru este necesar pentru ndeplinirea sarcinilor sale,
EUROJUST poate coopera cu state tere si poate ncheia in acest scop acorduri
cu ele, avnd prioritate tarile candidate la aderare la Uniunea Europeana.
Din analiza dispoziiilor deciziei 2002/187/JAI din 28 februarie 2002 se
desprind cteva concluzii:
1

1. Cooperarea in domeniul celui de al treilea pilon al Uniunii Europene
primete un caracter instituionalizat prin crearea unui organ al Uniunii ( nu
doar al Comunitatilor );

1
Ovidiu Tinca Eurojust-organ al Uniunii Europene in lupta mpotriva criminalitatii, in Revista de Drept
Comercial nr. 6/2002, pag. 81.

20

2. EUROJUST actioneaza ca organ al Uniunii Europene, dar el poate sa-si
exercite unele atribuii si prin intermediul membrilor naionali care reprezint
statele membre si care nu sunt funcionari ori ageni ai Uniunii;
3. O atenie deosebita se acorda respectrii dreptului persoanelor de a avea
acces la datele personale care le privesc si care sunt stocate de EUROJUST,
stabilindu-se mecanisme de control si de prevenie a abuzurilor;
4. Activitatea EUROJUST se desfasoara cu participarea Comisiei si sub
controlul Consiliului si a Parlamentului European;
5. Regulile referitoare la accesul public la documentele EUROJUST trebuie
sa respecte principiile si limitele stabilite de regulamentul 1049/2001 din 30 mai
2001 al Parlamentului European si al Consiliului referitor la accesul public la
documentele Parlamentului European, ale Consiliului si ale Comisiei;
Statele membre sunt obligate sa isi conformeze normele de drept interne cu
dispoziiile directivei 2002/187/JAI pana cel trziu la data de 6 septembrie 2003.
Misiunea EUROJUST este redefinita de textul art. III-273 din Constituia
Europeana, care prevede, de asemenea, posibilitatea ca prin legi europene sa se
determine viitoarea structura, funcionare, domeniu de aciune si atribuiile
EUROJUST.
Aceste atribuii pot include:
a) iniierea cercetrii penale, precum si avansarea propunerilor de iniiere a
msurii penale, efectuate de autoritatile naionale competente; b) coordonarea
cercetrilor si urmririlor prevzute la punctul a; c) consolidarea cooperararii
judiciare, inclusiv prin soluionarea conflictelor de jurisdicie si prin strnsa
cooperare cu Reeaua Judiciara Europeana
Tot prin legi europene se vor prevedea posibilitatile Parlamentului European
si Parlamentelor Naionale de a monitoriza activitatea EUROJUST.



b) EUROPOL

Cooperarea poliieneasca in materie penala reprezint una din piesele de
rezistenta al pilonului trei al Uniunii Europene.
In interesul spaiului de libertate, securitate si justiie, Uniunea Europeana
actioneaza pentru a sigura, intre altele si masurile de coordonare si cooperare
intre autoritatile politienesti.
In dezvoltarea prevederilor Tratatului Instituind Uniunea Europeana,
adoptat la Maastrich, 1992, Europol - organ al Uniunii Europene cu rol de
coordonare a politiilor, structurilor naionale create pentru a combate, cu
precdere, acele aciuni care lezau interesele financiare ale Uniunii Europene, a
fost infiintat pentru a asigura, strngerea, stocarea, prelucrarea si analizarea
informaiilor in domeniu; sprijinirea formarii profesionale a personalului,
precum si cooperarea privind schimbul de personal si echipament si cercetarea
21

criminalitatii, tehnici comune de investigaie privind depistarea unor forme
grave de criminalitate organizata.
In lumina prevederilor Constituiei Europene ( art. III-276 ), Europol are
misiunea de a sprijini si consolida aciunea autoritatilor politienesti si a altor
servicii de aplicare a legii din statele membre, precum si colaborarea acestora
pentru prevenirea si combaterea infraciunilor grave care afecteaz doua sau mai
multe state membre, a terorismului si a formelor de criminalitate ce aduc
atingere a unui interes comun care face obiectul unei politici comune a Uniunii.
Competentele Europol sunt extinse la colectarea de probe, analizarea si
efectuarea de schimb de informaii, coordonarea si organizarea aciunilor de
cercetare penala.
Viitoarea structura a Europol, precum si componentele acestui organism,
urmeaz, a fi instituite printr-o lege europeana. Tot printr-o lege europeana
urmeaz a fi stabilite si modalitatile de exercitare de ctre parlamentul european,
precum si de parlamentele naionale a statelor membre, controlul asupra
activitatilor Europol.
Pentru respectarea diversitatii tradiiilor sistemelor de drept penal, din
fiecare stat membru, Europol isi va desfasura aciunile cu caracter operaional
numai cu acordul autoritatilor statului sau statelor membre implicate. Aplicarea
eventualelor masuri de coerciie ramane un atribut suveran al statelor membre.
Prin legea nr. 197-25 mai 2004 ( publ. in M. Of. nr. 498 din 2 iunie 2004 ) a
fost ratificat Acordul privind cooperarea dintre Romnia si Oficiul European de
Politie, semnat la Bucureti la 25 noiembrie 2003,
Ideea unui Oficiu european de politie a fost lansata pentru prima oara cu
ocazia Consiliului European de la Luxemburg, din 28 si 29 iunie 1991. Planul de
atunci avea in vedere infiintarea unui nou organism care sa ofere cadrul necesar
pentru dezvoltarea colaborrii organelor de politie din statele membre ale
Uniunii pentru prevenirea si combaterea pe plan internaional a crimei
organizate, inclusiv a terorismului si a traficului de droguri. Convenia prin care
s-au pus bazele Europolului semnata in iulie 1995 si a intrat in vigoare la 1
octombrie 1998. Pentru a concretiza mai repede cooperarea politiei europene,
aa cum este ea definita in Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene din
ianuarie 1994 a fost infiintata Unitatea Droguri.
Scopul principal al acestei Unitati a fost combaterea traficului de droguri si
a activitatilor de splare a banilor asociate a acestuia. Ulterior, mandatul sau a
fost lrgit pentru a include si masuri de combatere a traficului cu substane
radioactive si nucleare, a reelelor de imigrare clandestina, a traficului ilicit cu
autoturisme si a spalarii banilor provenii din astfel de delicte; mai trziu, la
toate acestea s-a adugat si combaterea traficului cu fiine umane.
Oficiul european de Politie, care a preluat activitatile Unitatii Droguri
Europol, a devenit operaional de la 1 iulie 1999, Europol, cu sediul la Haga,
actioneaza in aceleai domenii si, are competente si in combaterea terorismului
si a falsificrii banilor. Prin Tratatul de la Amsterdam, Europol are o serie de
22

sarcini: coordonarea si implementarea investigaiilor specifice ntreprinse de
autoritatile altor state membre, dezvoltarea unei competente de specialitate,
pentru a ajuta statele membre in investigaiile in domeniul crimei organizate,
precum si stabilirea de contacte cu procurorii si anchetatorii specializai in
combaterea crimei organizate.
Europol este organizaia care se ocup de aplicarea legii, n cadrul Uniunii
Europene i care opereaz cu informaiile referitoare la criminalitate. Obiectivul
su este acela de a mbunti eficacitatea i cooperarea autoritilor competente
din statele membre, n ceea ce privete prevenirea i combaterea formelor grave
de crim internaional organizat i de terorism. Europol-ul are misiunea de a-i
aduce o contribuie semnificativ la aciunea Uniunii Europene de aplicare a
legii mpotriva crimei organizate i a terorismului, concentrndu-i eforturile
asupra organizaiilor criminale.
nfiinarea organizaiei Europol a fost convenit prin Tratatul de la Maastricht
privind Uniunea European, din 7 februarie 1992. Avnd sediul la Haga, n
Olanda, Europol a nceput s-i desfoare activitatea pe 3 ianuarie 1994, sub
denumirea de Unitatea Droguri Europol (EDU), aciunile sale fiind limitate la
lupta mpotriva drogurilor. Treptat, s-au adugat i alte domenii importante de
criminalitate. ncepnd de la 1 ianuarie, mandatul Europol-ului s-a extins pentru
a cuprinde toate formele grave de criminalitate internaional, aa cum sunt
enumerate n Anexa la Convenia Europol. Convenia Europol a fost ratificat de
toate statele membre i a intrat n vigoare la 1 octombrie 1998. n urma adoptrii
mai multor hotrri cu caracter juridic privind Convenia, Europol-ul a nceput
s i desfoare toate activitile n data de 1 iulie 1999. Pe data de 1 mai 2004,
Uniunea European le-a ntmpinat pe cele 10 noi state membre: statelor
membre ale UE li s-a alturat Cipru, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia n crearea unui spaiu de libertate,
securitate i justiie. ns, obinerea statutului de membru Europol nu se face
automat. Aderarea la Uniunea European reprezint doar un pas n obinerea
statutului de stat membru al Europol. Fiecare nou stat trebuie s adopte
Convenia Europol i s ntiineze UE de intenia lui de a se altura
organizaiei. Statul candidat devine, n cele din urm, membru cu drepturi
depline, dup 3 luni de la primirea ntiinrii de ctre UE. Cipru, Republica
Ceh, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia i Slovenia au devenit membre
Europol pe data de 1 septembrie 2004, urmate de Malta, pe 1 octombrie i de
Polonia, o lun mai trziu. Estonia le-a urmat exemplul la 1 iulie 2005. n
23

prezent, se desfoar urmtoarea faz a proiectului de Extindere Europol:
Bulgaria i Romnia au semnat Tratatul de Aderare la UE n aprilie 2005,
urmnd ca la 1 ianuarie 2007 s devin membre ale Uniunii Europene. Totodat,
negocierile de aderare a Croaiei la Uniunea European sunt pe punctul de a
ncepe.

Misiune: Europol este organizaia care se ocup de aplicarea legii n cadrul
Uniunii Europene i care opereaz cu informaiile referitoare la criminalitate.
Obiectivul su este acela de a mbunti eficacitatea i cooperarea autoritilor
competente din statele membre n ceea ce privete prevenirea i combaterea
formelor grave de crim internaional organizat i de terorism. Europol are
misiunea de a-i aduce o contribuie semnificativ la aciunea Uniunii Europene
de aplicare a legii mpotriva crimei organizate i a terorismului, concentrndu-i
eforturile asupra organizaiilor criminale.
I storic: nfiinarea organizaiei Europol a fost convenit prin Tratatul de la
Maastricht privind Uniunea European, din 7 februarie 1992. Avnd sediul la
Haga, n Olanda, Europol a nceput s-i desfoare activitatea pe 3 ianuarie
1994 sub denumirea de Unitatea Droguri Europol (EDU), aciunile sale fiind
limitate la lupta mpotriva drogurilor. Treptat, s-au adugat i alte domenii
importante de criminalitate.
Mandat: ncepnd de la 1 ianuarie, mandatul Europolului s-a extins pentru a
cuprinde toate formele grave de criminalitate interna ional, aa cum sunt
acestea enumerate n Anexa la Convenia Europol. Convenia Europol a fost
ratificat de toate statele membre i a intrat n vigoare la 1 octombrie 1998. n
urma adoptrii mai multor hotrri cu caracter juridic cu privire la Convenie,
Europol a nceput s i desfoare toate activitile n data de 1 iulie 1999.
Europol sprijin activitile de aplicare a legii desfurate de statele membre,
ndreptate n special mpotriva: traficului ilegal de droguri; reelelor ilegale de
imigraie; terorismului; falsificrii banilor (falsificarea monedei euro) i a altor
mijloace de plat; traficului cu fiine umane, inclusiv pornografia infantil;
traficului ilegal cu vehicule; splrii banilor. Oficialii europeni recunosc c
transformrile realizate n planul politicilor, instituiilor i instrumentelor
securitare adoptate de UE i cele care se afl ntr-un proces rapid de adaptare la
noile provocri ale lumii contemporane aduc atingere libertilor personale. Dar,
n acelai timp, mbuntirea m- surilor de securitate la nivel european i
24

obinerea unui mediu mai sigur justific pe deplin anumite neajunsuri provocate
libertii de micare.
Scop: Europol este Organizaia European de Aplicare a Legii ce are ca scop
principal mbuntirea cooperrii autoritilor competente din Statele
Membre n vederea prevenirii i combaterii terorismului, traficului ilegal de
droguri i a altor forme de criminalitate organizat internaional. Proiectul de
nfrire Instituional pentru nfiinarea Unitii Naionale EUROPOL a fost
constituit din dou componente:
nfiinarea Unitii Naionale EUROPOL, n conformitate cu standardele
Uniunii Europene i asigurarea cooperrii inter- instituionale la nivel naional i
internaional. nc din August 2004 s-a stabilit o legtur digital cu sediul
EUROPOL de la Haga, Olanda, drept urmare Guvernul Romniei a trimis un
ofier de legtur de la Poliia Romn la Haga.
Legislaia romn a fost revizuit i, n general, aceasta a fost considerat a fi
n concordan cu regulamentele EUROPOL. Totui, s-au fcut i mbuntiri.
n cadrul legilor recent promulgate referitoare la Autoritatea Naional de
Supraveghere, acestei autoriti i-a fost conferit poziia puternic i de sine
stttoare cerut, printre altele, de regulamentele EUROPOL. Unitatea Naional
EUROPOL este acum parte component a noului Centru pentru Cooperare
Poliieneasc Internaional. Termenii de referin pentru Unitatea Naional
EUROPOL au fcut ca fuzionarea organizaiilor poliieneti internaionale s
devin evident i necesar. Acest centru poate fi considerat un important pas
nainte pentru schimbul de informaii la nivel internaional.
Cooperarea internaional. Dat fiind c activitile ce in de crima
organizat la nivel internaional nu se opresc la graniele naionale, Europol i-a
mbuntit cooperarea privind aplicarea legii internaionale prin negociereade
acorduri operative bilaterale sau strategice cu alte state i organizaii
internaionale, dup cum urmeaz: Bulgaria,Columbia,Banca Central
European, Comisia European, inclusiv Oficiul European Anti-Fraud (OLAF),
Eurojust, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor i Dependenei de
Droguri, Islanda, Interpol, Norvegia, Elveia,Turcia Statele Unite ale Americii,
Biroul ONU privind Drogurile i Criminalitatea, Organizaia Mondial a
Vmilor, Romnia i Rusia.
Aspecte privind cooperarea Romniei cu Europol. Romnia a
devenit, alturi de Bulgaria, membru cu drepturi depline al Europol, organism
25

prin care realizeaz un schimb de date i informaii ce vizeaz infraciuni
financiare, trafic de droguri i de fiine umane, contraband, omoruri i rpiri.
De asemenea, se colaboreaz i pentru rezolvarea unor infraciuni grave asupra
proprietii, trafic de materiale nucleare i radioactive, infraciuni contra
mediului, furturi i terorism, cu accent pe gruprile infracionale implicate.
Unitatea Naional Europol a fost nfiinat n cadrul unei convenii de
twinning ce s-a derulat n perioada 1 ianuarie-22 iunie 2005, n urma semnrii de
ctre Romnia, la data de 25 noiembrie 2003 a Acordului privind cooperarea
Romniei i Oficiul European de Poliie Europol.
Cooperarea mai vizeaz i schimbul de informaii n vederea verificrii,
completrii i valorificrii pe cile cele mai adecvate a cunotinelor de
specialitate, a raportrilor de situaii generale, proceduri de investigare, metode
de prevenire a criminalitii, consultan i sprijin n investigaiile individuale.
Pentru Romnia, acest prim reuniune reprezint continuarea fireasc a
responsabilitiilor asumate prin semnarea la 25 noiembrie 2003 a Acordului
privind cooperarea dintre Romnia i Oficiul European de PoliieEuropol,
instrument juridic ce reglementeaz colaborarea cu Europol, pn la intrarea n
vigoare pentru ara noastr a Conveniei Europol. Aadar, a fost publicat Legea
nr.197/25.05.2004
1
pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre
Romnia i Oficiul European de Poliie, semnat la Bucureti la 25 noiembrie
2003.
Conform art.2 scopul Acordului este de a intensifica cooperarea dintre
statele membre ale Uniunii Europene, acionnd prin intermediul Europol, i
Romnia pentru combaterea formelor grave ale criminalitii internaionale, n
domeniile expuse n art.3, n special prin schimbul de informaii i contacte
periodice ntre Europol i Romnia.
Cooperarea se va referi, la toate domeniile de criminalitate incluse n
mandatul Europol la data intrrii n vigoare a Acordului, precum i la
infraciunile conexe.
Uniunea European i Romnia au lansat, n data de 3 septembrie 2004,
un nou proiect de nfrire instituional, proiect finanat de Uniunea European
cu 600.000 euro i cofinanat de Guvernul Romniei cu 50.000 de euro.

1
Publicat n Monitorul Oficial nr.498/02.06.2004
26

nelegerea mai vizeaz intensificarea prin intermediul Europol- a
cooperrii ntre statele membre ale UE i Romnia n combaterea formelor grave
ale infracionalitii transfrontaliere. Punctul Naional Focal va fi singura
instituie din Romnia care va comunica cu Europolul. n perioada celor 12 luni
de desfurare a proiectului experi din statele membre ale UE vor lucra
mpreun cu partenerii romni,pentru a ntri structurile necesare i capacitatea
operaional a Punctului Naional Focal n domeniile cooperrii internaionale
poliieneti.
Autoritile competente de aplicare a legii din Romnia, responsabile
potrivit legislaiei naionale, pentru prevenirea i combaterea infraciunilor
prevzute de art.3 sunt:
- Ministerul Administraiei i Internelor:
- Inspectoratul General al Poliiei Romne;
- Inspectoratul General al Poliiei de Frontier
- Direcia General de Informaii i Protecie Intern;
- Comandamentul Naional al Jandarmeriei;
- Ministerul Finanelor Publice:
- Direcia General a Vmilor;
- Serviciul Romn de Informaii:
- Direcia pentru Prevenirea i Combaterea Terorismului;
- Ministerul Public:
- Procurorii.
Romnia va notifica Europol despre orice schimbri operate n cadrul acestor
organe, n termen de 3 luni de la data intrrii n vigoare a respectivelor
modificri i va furniza Europol, la cererea acestuia, prin intermediul Punctului
naional focal, toate informaiile referitoare la organizarea intern, atribuiile i
sistemele de protecie a datelor personale ale autoritilor competente.
Furnizarea informaiilor de ctre Romnia. Romnia va notifica
Europol, scopul pentru care a fost furnizat respectiva informaie i orice
restricii privind folosirea, tergerea sau distrugerea acesteia, inclusiv posibilele
27

restricii de acces, n termeni generali sau specifici. n cazul n care necesitatea
unor astfel de restricii devine evident dup furnizarea informaiei, Romnia va
informa ulterior Europol n legtur cu astfel de restricii.
Dup primire, Europol va stabili ct mai curnd posibil, dar nu mai mult
de 6 luni de la primire, dac i n ce msur datele personale furnizate pot fi
incluse n bazele de date ale Europol. Europol va notifica Romniei ct mai
curnd posibil dup ce s-a hotrt c datele personale nu vor fi incluse. Datele
personale care au fost transmise vor fi terse, distruse sau returnate, n cazul n
care aceste date nu sunt sau nu mai sunt necesare pentru sarcinile Europol ori n
cazul n care nu s-a luat nici o hotrre privind includerea lor n bazele de date
Europol, n termen de 6 luni de la primirea lor.
Europol va fi responsabil de asigurarea accesului la datele personale,
nainte de includerea lor n bazele de date ale Europol, numai pentru un
funcionar Europol autorizat corespunztor, n scopul de a hotr dac aceste
date personale pot sau nu pot s fie incluse n bazele de date ale Europol.
Dac Europol, dup aceast evaluare, are motive s presupun c datele
furnizate nu sunt exacte sau nu mai sunt actuale, va informa Romnia despre
aceasta.care va verifica datele i va informa Europol despre rezultatul unor
astfel de verificri.
Furnizarea de date personale de ctre Europol. n cazul n care datele
personale sunt transmise la cererea Romniei, acestea pot fi folosite numai n
scopurile ce nsoesc solicitarea. n cazul n care datele personale sunt transmise
fr o anume solicitare, se va indica scopul pentru care au fost transmise aceste
date personale, precum i orice restricie privind folosirea, tergerea sau
distrugerea acestora, inclusiv eventuale restricii de accesare, n termeni generali
sau specifici. n cazul n care necesitatea unor astfel de restricii devine evident
dup furnizare, Europol va informa ulterior Romnia despre aceste restricii.
Conform Acordului, Romnia va trebui s ndeplineasc anumite condiii
pentru toate transmisiile de date personale ale Europol ctre Romnia.
Romnia, n conformitate cu legislaia sa naional, se va asigura c datele
personale primite de la Europol sunt protejate prin msuri tehnice i
organizatorice.
Datele personale care evideniaz originea rasial, opiunile politice sau
religioase ori alte credine sau care se refer la sntate i via sexual, vor fi
28

furnizate numai n cazurile absolut necesare i numai n completarea altor
informaii.
n cazul n care nu se mai garanteaz un nivel adecvat de protecie a datelor,
nu se vor mai furniza nici un fel de date personale.
n cazul n care Europol observ c datele personale transmise sunt incorecte,
nu mai sunt valabile ori nu ar fi trebuit s fie transmise, va informa Punctul
naional focal despre aceasta care va confirma c datele vor fi corectate sau
terse.
Europol va pstra evidena tuturor transmisiilor de date personale efectuate n
temeiul prezentului articol, precum i a justificrilor pentru aceste transmisii.
Pstrarea datelor personale transmise de Europol nu va depi 3 ani. Fiecare
limit de timp va ncepe de la data la care are loc un eveniment care conduce la
stocarea acelor date.
Confidenialitatea informaiilor. Toate informaiile procesate de sau prin
Europol, cu excepia informaiilor marcate n mod expres sau clar recunoscute a
fi informaii publice, fac obiectul unui nivel primar de securitate n cadrul
organizaiei Europol, precum i n statele membre ale Uniunii Europene.
Informaiile care fac obiectul doar al nivelului primar de securitate nu necesit
marcajul specific al unui nivel de securitate Europol, ci vor fi considerate ca
informaii Europol.
Prile contractante vor asigura nivelul de protecie primar menionat n
paragraful 1 pentru toate informaiile schimbate n baza prezentului acord, prin
mai multe msuri, inclusiv obligaia de discreie i confidenialitate, limitarea
accesului la informaie pentru personalul autorizat.
Informaiile care necesit msuri suplimentare de securitate fac obiectul
unui nivel de securitate al Romniei sau Europol, care este indicat printr-un
marcaj specific. Informaiilor le este atribuit un astfel de nivel de securitate
numai dac este strict necesar i numai pentru perioada necesar.
Responsabilitatea Romniei i a Europol. Romnia va fi rspunztoare,
potrivit legislaiei sale naionale, de orice prejudiciu cauzat unei persoane fizice,
rezultat n urma unor erori de drept sau de fapt n informaiile schimbate cu
Europol. Dac aceste erori de drept sau de fapt s-au produs ca rezultat al unor
date comunicate eronat ori al nendeplinirii obligaiilor asumate de ctre Europol
29

sau unul dintre statele membre ale Uniunii Europene ori alt parte ter, Europol
va fi obligat s ramburseze, la cerere, sumele pltite drept compensaie numai
dac informaiile au fost folosite cu nclcarea Acordului.
n cazul n care Europol este obligat s ramburseze statelor membre ale
Uniunii Europene sau unei tere pri sumele acordate unei pri vtmate drept
compensaie pentru daune, iar daunele sunt cauzate de faptul c Romnia nu i-a
ndeplinit obligaiile prevzute de prezentul acord, Romnia va fi obligat s
ramburseze, la cerere, sumele pe care Europol le-a pltit unui stat membru al
Uniunii Europene ori unei tere pri pentru acoperirea sumelor pltite drept
compensaie de acesta.

Managementul i controlul Europolului:
Europol-ul rspunde n faa Consiliului Minitrilor Justiiei i Afacerilor Interne.
Consiliul rspunde de ndrumarea i controlul Europol-ului. El numete
Directorul i Directorii adjunci i aprob bugetul. Din Consiliul de Minitri fac
parte reprezentani ai tuturor statelor membre, iar cerina ca deciziile s se ia n
unanimitate ajut la asigurarea unui control democratic asupra Europol-ului.
Consiliul de Administraie al Europol-ului include cte un reprezentant din
fiecare stat membru i are sarcina principal de a supraveghea activitile
organizaiei. Organismul Comun de Supraveghere, din care fac parte doi experi
n protecia datelor din fiecare stat membru, monitorizeaz coninutul i modul
de utilizare a tuturor datelor personale deinute de Europol.

Rolul Europol:
Europol-ul sprijin activitile de aplicare a legii desfurate de statele membre,
ndreptate n special mpotriva:
- traficului ilegal de droguri;
- reelelor ilegale de imigraie;
- terorismului;
- falsificrii banilor (falsificarea monedei euro) i a altor mijloace de plat;
- traficului cu fiine umane inclusiv pornografia infantil;
30

- traficului ilegal cu vehicule;
- splrii banilor.
n plus, principalele prioriti ale Europol-ului includ infraciunile mpotriva
persoanelor, infraciunile financiare i infraciunile cibernetice. Aceasta se aplic
atunci cnd este implicat o structur de crim organizat i sunt afectate dou
sau mai multe state membre. Europol-ul ofer sprijin prin:
- facilitarea schimbului de informaii, potrivit legii naionale, dintre ofierii de
legtur ai Europol-ului (OLE). Ofierii de legtur sunt detaai pe lng
Europol de ctre statele membre, ca reprezentani ai ageniilor naionale ce se
ocup de aplicarea legii din aceste state;
- oferirea de analize operative n vederea sprijinirii operaiunilor;
- elaborarea de rapoarte strategice (de ex. evaluarea ameninrii) i analiza
activitilor criminale pe baza informaiilor i datelor oferite de statele membre
i de teri;
- oferirea de expertiz i sprijin tehnic pentru anchetele i operaiunile realizate
n cadrul UE, sub supravegherea i cu rspunderea legal a statelor membre
interesate. Europol-ul activeaz i n domeniul promovrii analizei criminalistice
i a armonizrii tehnicilor de anchet din cadrul statelor membre.
Dat fiind c activitile ce in de crima organizat la nivel internaional nu se
opresc la graniele naionale, pentru ndeplinirea rolului su, Europol-ul i-a
mbuntit cooperarea privind aplicarea legii internaionale, prin negocierea de
acorduri operative bilaterale sau strategice cu alte state i organizaii
internaionale, dup cum urmeaz: Bulgaria, Columbia, Banca Central
European, Comisia European, inclusiv Oficiul European Anti-Fraud (OLAF),
Eurojust, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor i Dependenei de
Droguri, Islanda, Interpol, Norvegia, Elveia, Turcia, Statele Unite ale Americii,
Biroul ONU privind Drogurile i Criminalitatea, Organizaia Mondial a
Vmilor, Romnia i Rusia.




31

Sistemul computerizat al Europol-ului (TECS):
n Convenia Europol se stipuleaz c Europol-ul va nfiina i pstra un sistem
computerizat, pentru a permite introducerea, accesul i analizarea datelor.
Convenia prevede un cadru strict pentru a garanta protejarea drepturilor
persoanelor i a datelor, precum i controlul, supravegherea i sigurana acestora
din urm. Sistemul computerizat al Europol-ului (TECS) va avea trei
componente principale:
- un sistem informaional;
- un sistem de analiz;
- un sistem de index.
Sistemele de analiz i de index sunt deja funcionale. n anul 2005 s-a elaborat
un nou sistem informaional ce va uni toate statele membre.

Finanare:
Europol-ul este finanat din cotizaiile achitate de statele membre, n funcie de
produsul naional brut al fiecruia. Bugetul pentru 2005: 63,4 milioane de Euro.
Controlorul financiar, care este numit de Consiliul de Administraie n
unanimitate, rspunde de modul n care sunt angajate i achitate cheltuielile,
precum i de stabilirea i ncasarea venitului Europol-ului. Conturile anuale ale
Europol-ului sunt auditate. Aceast activitate este efectuat de ctre Comitetul
comun de auditare, alctuit din trei membri numii de Curtea de Conturi a
Comunitilor Europene.

Personalul
Consiliul director al Europol-ului este numit de ctre Consiliul Uniunii
Europene (minitrii de Justiie i ai Afacerilor Interne). n prezent, acesta const
n directorul Max-Peter Ratzel (Germania) i directorii adjunci Mariano
Simancas (Spania), Jens Henrik Hjbjerg (Danemarca) i Kevin OConnell
(Regatul Unit). La sediul Europol-ului i desfoar activitatea 490 de persoane.
Dintre acestea, 80 sunt ofieri de legtur Europol (OLE), reprezentnd mai
multe tipuri de agenii care se ocup de aplicarea legii (poliie, vam,
jandarmerie, servicii de imigrare etc.). Ofierii de legtur (OLE), mpreun cu
32

ofierii, analitii i ali experi din cadrul Europol-ului ofer servicii eficiente i
rapide multilingve, 24 de ore din 24


c) PARCHETUL EUROPEAN

Consiliul Europei, in cadrul Reuniunii Speciale de la Tampere din 15-16
octombrie 1999, consacrata crerii spaiului de libertate, securitate si justiie, in
care fiecare cetatean al Europei, sa se poat adresa tribunalelor si autoritatilor
din statele membre, tot att de uor, aa cum o face in propriul stat
2
. Pe aceasta
linie de gndire se situeaz propunerea Comisiei Europene ( preocupata sa
gseasc un mecanism eficient pentru combaterea fraudei in detrimentul
intereselor financiare europene ), de infiintare a instituiei Procurorului
European sau a Ministerului Public European. In acest sens a fost ntocmita o
Carte verde, care abordeaz problema statutului juridic si a modului de
organizare a acestei instituii, cat si pe cele privind incriminrile, procedurile si
controlul sau jurisdicional
3
.
Stabilirea unei noi structuri instituionale Oficiul procurorului European,
in cadrul EUROJUST, este reglementata si in viitoarea Constituie a Europei,
infiintarea acestuia, stabilirea competentelor sale si a regulilor de funcionare
urmeaz sa se fac printr-o lege europeana, adoptata de Consiliu, cu
unanimitate, cu avizul conform al Parchetului European.
Competentele viitorului Parchet European sunt consacrate in art. III-274,
paragrafele 2 si 3: printre atribuiile sale se enumera cercetarea, urmrirea si
trimiterea in judecata, daca este cazul in colaborare cu Europol a autorilor si
complicilor la infraciunile grave, care afecteaz statele membre, precum si a
autorilor infraciunilor comise in detrimentul intereselor financiare ale Uniunii
Europene.
Totodat, Parchetul European exercita funcia de procuror in instanele
naionale ale statelor membre in legtura cu aceste infraciuni.
Intre elementele de noutate cu importanta deosebita introduse in cadrul
C.I.G, in raport cu proiectul iniial al Conveniei privind viitorul Europei, se
situeaz prevederile numite '' frna de urgenta,, ( art. III-270 alin. 3 si 4 si art.
III-271 alin. 3 si 4 ), prevederi care au facilitat acordul statelor membre pentru
meninerea votului cu majoritate calificata in chestiuni de justiie si afaceri
interne.
Aceasta procedura permite unui stat membru, atunci cnd considera ca o
lege europeana sau o lege-cadru europeana in domeniul cooperrii judiciare in

2
V. Ponta, Daniela ComanInstitutia, procurorului european-o realitate? in Revista de Drept Public, nr. 3/2003, pag.61.

3
Cpmisia Europeana-OLAF, Cartea verde privind protectia penala a intereselor financiare ale Comunitatii Europene si infiintarea
institutiei Procurorului european-proiect, Bruxelles, 2001.

33

materie penala sau al stabilirii de standarde minime privind unele infraciuni si
pedepse ncalc unele principii fundamentale ale sistemului sau de justiie
penala, acesta poate supune problema Consiliului European, care poate solicita
promovarea unui nou proiect.
O alta noutate consta in stipularea acelei clauze pasarela in dispoziiile art.
274 alin. 4, prin intermediul creia Consiliul European poate decide, cu
unanimitatea, includerea in sfera de competenta a Parchetului European a
infraciunilor grave cu dimensiuni transfrontiere
4
.
Reglementarea de principiu a instituiei viitorului Procuror European,
in calitate de organism judiciar independent al comunitatii, organizat pe o baza
deconcertata prin intermediul unor procurori europeni delegai, care sa asigure
conducerea si coordonarea centralizata a cercetrilor si urmririlor la nivel
european constituie, in opinia noastr, elementul cel mai novator al
mecanismului constituional, asigurndu-se pe de o parte, apropierea fata de
cetateni si sentimentul liberului acces la justiie si pe de alta parte, nevoii unei
mai mari protecii penale a intereselor financiare ale uniunii Europene.
Ceea ce s-a dorit prin crearea acestei instituii a fost nlturarea
fragmentarii din activitatea de aplicare a legii in spaiul european, revitalizarea
activitatii de cooperare judiciara intre statele membre, reorganizarea activitatii
de investigare in cadrul instituiilor Comunitatii si, nu in ultimul rnd,
respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.
Cum nici unul din Tratatele institutive al Comunitatilor Europene nu
oferea vreo baza legala pentru o zona europeana de aplicare a legii ce implica
autoritate judiciara comuna, cum ar fi aceea a Procurorului european,
propunerea a dobndit forta juridica si s-a materializat o data cu semnarea
Tratatului instituind o Constituie pentru Europa.
In Cartea Verde, Comisia propune numai ceea ce dreptul comunitar va
determina minimul necesar pentru funcionarea instituiei Procurorului
European. Principiul valabil este cel conform cruia se va aplica legea naionala,
cu excepia ctorva cazuri expres prevzute de lege, cnd Procurorul european
va aplica dreptul comunitar.
Daca prin Cartea Verde, competenta materiala a procurorului era limitata
la protecia intereselor financiare ale Comunitatii, in Constituie este prevzuta
amendarea acesteia, prin includerea si a altor infraciuni grave. Totodat,
Procurorul european, avnd jurisdicie pe ntreg teritoriul al Comunitatii

4
I. Galea, M.A.Dumitrascu, C. Morariu, Tratatul instituind o Constituie pentru Europa,Editura All Beck, pag. 262
34

Europene, are atribuii coerente: ia decizii privind managementul centralizat al
investigaiei si al anchetei in spaiul comunitar, are posibilitatea sa administreze
probe mpotriva acuzatului; procurorul va fi de asemenea responsabil pentru
conducerea si coordonarea anchetei.
O propunere de lege ferenda care s-a fcut in literatura de specialitate a fost
in sensul infiintarii unei noi instituii la nivel comunitar, aceea a judectorului
de libertati, care sa fie sesizat atunci cnd se constata ca activitatile desfasurate
sub autoritatea Procurorului European aduc atingere libertatilor si drepturilor
fundamentale.
De asemenea, procurorul european va fi ndrituit sa sesizeze instanele
naionale si sa sustina cauzele in fata acestora.
Plecndu-se de la premisa ca realizarea justiiei penale ramane un atribut
suveran al instanelor naionale, nu s-a lansat propunerea, la nivel comunitar, de
creare a unei instane comunitare care sa judece cauzele in fond.
Apariia instituiei Procurorului European motor viabil al construciei
europene in lupta mpotriva fenomenului infracional transeuropean, reflecta cu
stringenta efortul de realizare a spaiului judiciar european premisa pentru
oferta Uniunii Europene : de a oferi cetatenilor si un spaiu de libertate,
securitate si justiie.


d) Organizaia Internaional a Poliiei Criminale INTERPOL
(O.I.P.C. INTERPOL)

Rolul Interpolului

I NTERPOL - organizaie internaional, interguvernamental care, conform
Statutului, asigur i dezvolt asistena reciproc ntre autoritile de poliie ale
rilor membre, in prevenirea i reprimarea criminalitii de drept comun n
cadrul legilor existente n fiecare ar i n spiritul Declaraiei Universale a
Drepturilor Omului.
Interpol este un intermediar n colaborarea practic a poliiei criminale a
diferitor ri i activeaz ca un centru mondial unic de elaborare a unei strategii
i tactici poliieneti comune de combatere a criminalitii internaionale.
35

n activitatea sa, Interpol respect principiile de neamestec n afacerile
interne ale statelor membre, n problemele cu caracter politic, militar, religios
sau rasial.
Interpolul reunete n prezent 181 state-membre i o echip de poliiti din
toat lumea lucreaz la sediul lui. Structura Interpolului a evoluat pe parcursul
anilor. Rolul lui const n asigurarea i dezvoltarea cooperrii poliieneti
internaionale, activitatea sa avnd drept scop aprarea i respectarea drepturilor
omului, ncurajarea crerii serviciilor menite s contribuie la prevenirea i
reprimarea infraciunilor.
Cooperarea este fondat pe principii de respect a suveranitii naionale (ceea
ce, bineneles, exclude existena unitilor operaionale Interpol nzestrate cu
posibilitatea de anchetare internaional) i de neintervenire n afacerile cu
caracter politic, militar, religios sau rasial. Alt principiu, nu mai puin important,
este faptul c cooperarea nu trebuie s fie limitat de bariere lingvistice i
geografice i c toate rile-membre trebuie s beneficieze de aceleai servicii i
de aceleai drepturi. Toate serviciile de stat responsabile de cercetrile
criminale, poliieneti, serviciile regionale i federale dispun de posibilitatea de a
coopera cu omologii si din alte ri prin intermediul Interpolului.
Structura Interpolului

Organul suprem al Organizaiei este Adunarea General compus din
delegai desemnai de ctre guvernele statelor-membre. Adunarea General se
convoac o dat pe an, pentru a lua deciziile de baz importante privitor la
metodele de lucru, finanare, mijloacele de cooperare i programul de lucru.
Comitetul Executiv, care se ntrunete de trei ori pe an, vegheaz aplicarea
deciziilor Adunrii Generale. Organul administrativ i tehnic permanent al
Organizaiei este Secretariatul General situat la Lyon (Frana). Fiecare ar-
membr are un Birou Naional Central.
Secretariatului General, condus de ctre Secretarul General, i revine un rol de
coordonare. El este format din patru diviziuni:
- Serviciul Administrare General,
- Serviciul Legtur i Informaie cu Caracter Criminal,
- Serviciul Probleme Juridice i
- Serviciul Asigurare Tehnic.
Responsabilitile Serviciului Legtur i Informaie cu Caracter Criminal
sunt crimele de drept comun, terorismul, crima organizat, splarea banilor,
falsificrile i contrafacerile, precum i stupefiantele. De asemenea este
responsabil pentru centralizarea informaiei i se ocup de afacerile ce in de
criminalitatea internaional. Serviciul i asum obligaia de a pregti notiele
36

internaionale i drile de seam privind situaia criminogen, precum i de a
organiza reuniuni i treninguri pe diverse subiecte specializate. Una din sarcinile
ncredinate recent const n efectuarea studiilor aprofundate pe problemele
principale conexe cu criminalitatea internaional, utiliznd resursele de analiz
operaional i strategic.
n cadrul fiecrui stat-membru cooperarea poliieneasc internaional este
efectuat prin intermediul Biroului Naional Central. B.N.C. este un serviciu de
poliie, desemnat de ctre guvernul rii respective pentru a fi reprezentant al
Interpolului n ar i pentru a reprezenta ara n Interpol. B.N.C. primete i
centralizeaz toat informaia parvenit din strintate i o comunic
autoritilor de drept naionale i locale cointeresate. Informaia parvenit din
organele naionale i locale ale rii este transmis omologilor si din strintate.
n competena B.N.C. intr toate problemele de administrare i de traducere a
documentelor. Astfel, pentru a adresa o interpelare ctre statele-membre, o ar,
membr a O.I.P.C.-Interpol, nu are necesitatea s cunoasc autoritile i
persoanele n funcie din rile strine.
Cum lucreaz Interpolul
Una din activitile principale ale Organizaiei rezult din faptul c toate
B.N.C.-rile care fac schimb de informaii referitoare la infraciuni i infractori,
trebuie s expedieze copia mesajului la Secretariatul General. Aceste mesaje
sunt nregistrate n baza de date informatizat, care permite ofierilor specializai
ai Secretariatului General s efectueze analiza i sinteza informaiei privind
activitatea criminal. Rezultatul sintezei este apoi expediat B.N.C.-lor.
Interpolul, la rndul su, trimite un sistem de notie internaionale B.N.C.-lor,
fie la cererea acestora, fie la decizia Secretariatului General. Notiele roii sunt
avize de cercetare prin intermediul crora un B.N.C. informeaz alte B.N.C.-uri
despre faptul c a fost eliberat un ordin de arest mpotriva unui individ i c
extrdarea lui va fi solicitat. Dac individul va fi depistat, el va fi arestat.
B.N.C.-ul solicitant este imediat informat, i acesta, la rndul su, expediaz
nentrziat documentele oficiale necesare. Prin Notiele albastre este naintat
cererea de cercetare a reedinei martorilor sau a persoanelor suspecte, prin
notiele verzi cererea de a lua msuri cu infractorii activi n cteva state, cele
galbene pentru cutarea persoanelor disprute, cele negre pentru
identificarea cadavrelor. Exist notie ce descriu obiectele furate i alte
documente difuzate pentru informarea organelor de poliie cu descrierea noilor
metode i tehnica utilizat de infractori.
Secretariatul General trimite la cererea B.N.C.-lor informaii de ordin general
pe problemele juridice i tehnice, fie din propriile surse, fie apelnd la ajutorul
B.N.C.-lor altor ri.
Schimbul informaional este posibil datorit reelei de telecomunicaii a
Interpolului. Mijloacele tehnice permit efectuarea schimbului de informaii rapid
i cu un grad nalt de siguran. Dar Interpolul nu se limiteaz numai la
transmiterea informaiei, Baza de date a O.I.P.C. Interpol pstreaz de asemenea
37

fiele persoanelor, obiectelor furate precum i informaia despre crimele comise.
Din 1989 Interpolul dispune de un sistem informatic modern pentru acumularea
i prelucrarea informaiei. B.N.C.-rile, difuznd informaia prin intermediul
staiei centrale de telecomunicaii a Secretariatului General, pot decide ce
elemente vor fi nregistrate n baza de date informatizat, precum i s determine
care ar poate avea acces la aceast informaie. De asemenea este posibil ca o
informaie oarecare s fie accesibil numai unei singure persoane a rii
destinatare, dac aceast persoan este singura care dispune de sistemul de
descifrare. Reeaua poate fi folosit pentru difuzarea fotografiilor i amprentelor
digitale, cifrarea anumitor cazuri. Din anul 2002 Interpolul folosete noul sistem
informaional global de telecomunicaii I-24/7, care permite lrgirea domeniilor
de utilizare a informaiilor i posibilitilor de transmitere/recepionare a
mesajelor. La 1 mai 2004 la acest sistem a fost conectat i B.N.C. Interpol n
Republica Moldova.
Interpolul n Europa
Criminalii, n special infractorii profesionali, devin din ce n ce mai activi n
Europa. n toate rile Europei statistica naional denot o cretere
semnificativ - dup numr i gravitate a delictelor i crimelor, n deosebi a
furturilor, actelor de viol, consumrii drogurilor i infraciunilor comise de
minori. Delegaii ce particip la reuniunile regionale europene organizate de
ctre Interpol menioneaz din an n an creterea proporiilor criminalitii i
influena incontestabil a organizaiilor criminale. Datorit anumitor factori
geografici, Europa devine o zon de tranzit ilicit de droguri important, totodat
consumarea stupefiantelor fiind n expansiune.
innd cont de situaia creat, anume n Europa au fost desemnai ofieri de
contact, cu scopul de a uura cooperarea n combaterea traficului de droguri.
Sistemul ofierilor de contact s-a extins ulterior i n alte regiuni.
Europa ntotdeauna a ocupat o poziie aparte n cadrul Organizaiei, i ea
continu s joace un rol principal. Astfel 80% din mesajele Interpolului sunt
trimise de ctre statele-membre europene.
Aa deci, e natural c Secretariatul General a creat n 1986 - Secretariatul
European, care se dedic exclusiv acestei regiuni i problemelor ei specifice.
Aceast structur are funcia de secretariat permanent al Conferinei Regionale
Europene, i n astfel de calitate efectueaz studii pe problemele criminalitii.
n 1988 Secretariatului European i revine i funcia de legtur. Secretariatul
European devine apoi Biroul European de Legtur. Serviciile acordate de acest
Birou in de cadrul juridic i tehnic al anchetelor criminale n diferite ri
europene. Organizarea poliiei, formarea, structurile de cooperare, metodele,
materialul i tehnologia utilizat pot varia considerabil de la un stat european la
altul. A ajuta rile n adaptarea la un standard comun a informaiilor poliieneti
pe parcursul cercetrilor este extrem de important, n special referitor la noile
ri-membre ale Interpolului.
38

Pentru cercetrile complexe privind unele cazuri specifice Biroul European
de Legtur, oferind susinere tehnic, organizeaz reuniuni ad hoc pentru
funcionarii specializai i experimentai. Alt misiune important a Biroului
const n contribuia sa la ameliorarea documentaiei criminale, adugnd i
difuznd informaii utile, pregtind rapoarte detaliate privind situaia criminal
n fiecare stat-membru european, detand regulat ofieri n diferite ri cu
scopul de a recenza i a dezvolta problemele privind cooperarea internaional
care eventual apar.
Biroul European de Legtur n prezent este format din zece poliiti
originari din nou ri: Austria, Belgia, Spania, Frana, Italia, Norvegia, Olanda,
Polonia i Rusia. Faptul c ei lucreaz mpreun face cooperarea mai eficace. n
afar de aceasta, n lucrul lor zilnic ei sunt susinui de o reea de ofieri de
contact numii n cadrul majoritii B.N.C.-rilor europene i nsrcinai de a
ameliora cooperarea, intervenind atunci, cnd apar dificulti i accelernd
comunicrile de fiecare dat cnd este necesar.

Sistemul relaional i de conlucrare al O.I.P.C. Interpol cuprinde
organizaiile internaionale:
O.N.U.:
Comitetul economic i Social
Centrul pentru Drepturile Omului
Centrul pentru prevenirea crimei i justiie
Programul Internaional al Naiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor
UNESCO
Consiliul Europei
Organizaia Internaional a Aviaiei Civile (I.C.A.O.)
Uniunea Internaional a Comunicaiilor (I.T.U.
Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.)
Organizaia Internaional a Proprietii Intelectuale (WIPO)
Consiliul de Cooperare a Vamelor
Uniunea Internaional Potal (UPU)
Agenia Internaional pe energia atomic
Organizaia Internaional Maritim (IMO)
Departamentul de identificare a victimelor catastrofelor,etc.
Etapele de dezvoltare ale O.I.P.C. Interpol
1889 - Trei state europene: Austria, Belgia i Olanda, printr-un acord, i
unesc forele n domeniul luptei cu criminalitatea. nceputul unei reale
colaborri poliieneti.
1905 - La Hamburg, n cadrul edinei Uniunii Criminalitilor, a fost lansat
o adresare ctre toate statele cu propunerea de a forma n departamentele
poliieneti naionale unele servicii speciale pentru combaterea criminalitii
internaionale.
39

1910 - Din Buenos-Aires parvine propunerea de instituire a Uniunii
Mondiale Poliieneti.
1914 la Monaco, are loc I-ul Congres Internaional al Poliiei judiciare.
Reprezen-tanti ai 14 state au naintat propuneri de a crea un birou de eviden a
informaiei judiciare inter-naionale de adaptare a procedurilor de extrdare.
1923 Viena - are loc cel de-al II-lea Congres Internaional la care s-a
constituit Comisia Internaional a Poliiei Criminale (I.C.P.C.) cu sediul la
Viena i a fost adoptat statutul.
1946 - Renaterea dup cel de-al II-lea Rzboi Mondial a Comisiei
Internaionale a Poliiei Criminale cu sediul la Paris. Se adopt noul Statut
i acronimul "Interpol" este utilizat pentru prima dat.
1956 - Este adoptat noua denumire:"Organizaia Internaional a Poliiei
Criminale (O.I.P.C. - Interpol)".
1984 - Intr n vigoare noua nelegere cu Frana referitor la sediu.
Adunarea General adopt cele dou rezoluii referitor la terorismul
internaional.
1989 - Dup transferul de la Saint-Cloud, unde a fost amplasat ncepnd cu
anul 1966, la 27 noiembrie se deschide oficial noul sediu din Lyon, pe Quai
Achille Lignu, nr. 50.
28 septembrie 1994 - Republica Moldova a aderat la Organizaia
Internaional a Poliiei Criminale Interpol.
Pe parcursul activitii sale a ocupat un ir de funcii, printre care: eful
Detaamentului Antiteror n Barselona, Secretarul General al comisariatului de
poliie din Madrid, comisarul poliiei din Granada (Andalusia de Est), n prezent
eful Direciei Anchet Penal a Poliiei Naional din Spania. La sesiunea a
69-a (2000) a Adunrii Generale care a avut loc la Rhodes, Grecia a fost ales
Preedinte al O.I.P.C.-Interpol.








40

BIBLIOGRAFIE

a. Ovidiu Tinca Eurojust-organ al Uniunii Europene in lupta
mpotriva criminalitatii, in Revista de Drept Comercial nr.
6/2002, pag. 81.
b. V. Ponta, Daniela ComanInstitutia, procurorului european-o
realitate? in Revista de Drept Public, nr. 3/2003, pag.61.
c. Comisia Europeana-OLAF, Cartea verde privind protectia
penala a intereselor financiare ale Comunitatii Europene si
infiintarea institutiei Procurorului european-proiect, Bruxelles,
2001.
d. I. Galea, M.A.Dumitrascu, C. Morariu, Tratatul instituind o
Constituie pentru Europa,Editura All Beck, pag. 262
e. Internet (www.eurojust.ro)
f. Legea 302/2004