Verificat : Colonel n rezerv -Bordeaian Victor

21.02.2013 21

Referat : Doctrina Politic a Republicii Moldova

Universitatea de Stat. Catedra Militar
Efectuat: student urcan Victor, Pluton Nr:5

Doctrina militar a Republicii Moldova Doctrina Militar concepia unitar adoptat de un stat sau de o !i"care politic# $n pro%le!ele funda!entale ale r&%oiului "i ar!atei, ansa!%lul principiilor, !etodelor "i procedeelor pe care statul le aplic $n pre'tirea (orelor )r!ate, a populaiei "i $n ducerea r&%oiului, $n raport cu condiiile "i interesele sale specifice. *octrina +ilitar a sta ,onfor! -otr.rii Nr. /02 din 0120121335 Parla!entul 4epu%licii +oldo5a a adoptat *octrina +ilitar a statului 4epu%lica +oldo5a. )ceasta este deter!inat de politi ei e6tern "i intern, de neutralitatea per!anent procla!at constituional, poart un caracter e6clusi5 defensi5 "i are la %a& ur!toarele prioriti: n domeniul politic 7 soluionarea pa"nic a contradiciilor aprute $ntre state "i e6cluderea confruntrii !ilitare prin eforturile colecti5e ale rilor, pornind de la principiile "i nor!ele dreptului internaional8 sta%ilirea relaiilor politice, econo!ice "i !ilitare, care e6clud le&area su5eranitii "i independenei statului8 n domeniul militar 7 !eninerea capacitii de aprare a statului la ni5elul care asi'ur securitatea !ilitar8 $ntrirea !surilor de $ncredere, e6tinderea cola%orrii !ilitare reciproc a5anta9oase %a&at pe principiile respectrii su5eranitii, independenei "i nea!estecului $n tre%urile interne ale altor state. Pre5ederile *octrinei !ilitare ser5esc drept clu& $n coordonarea eforturilor autoritilor pu%lice $n do!eniul asi'urrii securitii !ilitare. :copul principal al politicii interne este instaurarea "i de&5oltarea relaiilor !ultelaterale cu toate rile, eli%erarea popoarelor de r&%oaie, $ntrirea pcii "i securitii $n Europa "i toat lu!ea. 4epu%lica +oldo5a $"i asu! funciile de aprare a !uncii pa"nice a cetenilor si, reali&$nd astfel dreptul funda!ental la aprare $n corespundere cu ,arta ;N<.

=n corespundere cu politica coe6istenei pa"nice "i nea!estecului $n tre%urile interne ale altor ri, 4epu%lica +oldo5a nu poate fi !e!%ru a unui %loc !ilitar sau politico !ilitar, a altei or'ani&aii, care ar putea fi o surs a 'oanei $nr!rilor "i tensiunii internaionale. +oldo5a nu 5a per!ite folosirea teritoriului sau cu scopul pre'tirii "i s5$r"irii aciunilor a'resi5e $!potri5a altor ri. 4epu%lica +oldo5a se pronun pentru crearea unui siste! efecti5 de securitate colecti5, pentru reducerea 'lo%al a tuturor tipurilor de ar!a!ent p$n la ni5elul necesitii de aprare, pentru lic>idarea ar!elor de distru'ere $n !as, pentru de!ilitari&area spaiului cos!ic. =n ca& de creare a unei situaii de pericol e5ident +oldo5a $"i re&er5ea& dreptul de a apela la a9utorul or'ani&aiilor internaionale $n !sura necesar pentru asi'urarea 'arantat a securitii sale. Parla!entul "i Pre"edintele 4epu%licii +oldo5a personal duc rspundere pentru aprarea rii "i iau toate !surile pentru $ntrirea capacitii de aprare a rii, for!area "i perfecionarea (orelor )r!ate. 4epu%lica +oldo5a consider o sarcin pri!ordial a rii lupta pentru curenia !ediului a!%iant "i $n le'tur cu aceasta consider ad!isi%ile nu!ai acele te>nolo'ii !ilitare, ar!a!ente "i acti5iti !ilitare, care duc la $nclcarea ec>ili%rului ecolo'ic. ?otodat 4epu%lica +oldo5a nu produce, nu pstrea& "i nu 5a procura ar!e ato!ice, %acteriolo'ice sau c>i!ice )@,#, nu 5a per!ite a!plasarea, transportarea sau pstrarea pe teritoriul su a ar!elor de distru'ere $n !as ce aparin altor state. ):PE,?<A +BAB?)47;4C)NBD)?;4B, 4epu%lica +oldo5a efectuea& construcia !ilitar $n 5olu! suficient pentru asi'urarea securitii !ilitare a statului. Pre'tirea statului pentru aprare este asi'urat pe ti!p de pace prin crearea infrastructurii !ilitare "i (orelor )r!ate, a unui siste! sta%il al ad!inistraiei pu%lice "i !ilitare, acu!ularea re&er5elor resurselor !ateriale de !o%ili&are, precu! "i prin pre'tirea din ti!p a econo!iei naionale pentru asi'urarea necesitilor populaiei "i ale (orelor )r!ate pe ti!p de r&%oi. Bnfrastructura !ilitar a repu%licii, structura "i efecti5ul (orelor )r!ate, $n&estrarea "i pre'tirea lor s$nt deter!inate de caracterul pericolului !ilitar posi%il, nu dep"esc dar nu pot fi nici su% ni5elul necesar pentru or'ani&area aprrii eficiente a statului. (orele )r!ate se co!pun din )r!ata Naional, ?rupele de 'rniceri "i ?rupele de car%inieri,care au !enirea s asi'ure securitatea !ilitar pa&a frontierei "i !eninerea ordinii pu%lice.

,onducerea supre! a (orelor )r!ate este e6ercitat de Pre"edintele 4epu%licii +oldo5a, Parla!ent "i Cu5ern8 ad!inistrarea pu%lic central de specialitate este e6ercitat de !inisterele $n structurile crora funcionea& unitile "i instituiile !ilitare8 conducerea !ilitar este e6ercitat de +arele :tat +a9or al )r!atei Naionale, de *eparta!entul ?rupelor de 'rniceri "i *eparta!entul ?rupelor de cara%inieri. Pe ti!p de pace, +arele :tat +a9or al )r!atei Naionale ela%orea& planurile operati5e "i de !o%ili&are ale (orelor )r!ate, or'ani&ea& pre'tirea lor pentru aprarea statului, iar $n ca&ul apariiei unui pericol !ilitar sau pe ti!p de r&%oi acesta se transfor! $n +arele :tat +a9or al (orelor )r!ate pe l$n' ,o!andantul :upre! al (orelor )r!ate 7 Pre"edintele 4epu%licii +oldo5a "i conduce toate unitile !ilitare pe parcursul or'ani&rii "i desf"urrii aciunilor de aprare a rii. ,onstrucia (orelor )r!ate se efectuea& $n corespundere cu ur!toarele principii: controlul de!ocratic asupra sferei aprrii, controlul asupra or'anelor de conducere !ilitar "i factorilor de rspundere ai (orelor )r!ate de ctre autoritile pu%lice supre!e8 respectarea drepturilor "i li%ertilor de cetean, asi'urarea proteciei sociale a !ilitarilor $n corespundere cu specificul ser5iciului !ilitar8 centrali&area conducerii !ilitare "i conducerea unic pe %a&e le'ale8 di5i&area atri%uiilor "i $!puternicirilor !inisterelor ca or'ane ale ad!inistraiei pu%lice centrale de specialitate "i ale +arelui :tat +a9or al )r!atei Naionale, *eparta!entul ?rupelor de 'rniceri, *eparta!entului ?rupelor de cara%inieri ca or'ane de conducere !ilitar8 corespunderea structurii de or'ani&are a efecti5ului nu!eric "i de lupt al trupelor cu sarcinile ce le re5in, le'islaia, posi%ilitile econo!iei naionale, precu! "i cu o%li'aiunile internaionale ale 4epu%licii +oldo5a8 asi'urarea unui ni5el $nalt al profesionalis!ului efecti5ului (orelor )r!ate8 asi'urarea !aterial "i financiar prioritar a su%unitilor de lupt "i te>nice8 co!pletarea (orelor )r!ate pe %a&a principiului !i6t 7 at$t prin recrutare, c$t "i prin contract, cu trecerea treptat $n 5iitor la co!pletarea trupelor $n 5olu! deplin pe %a& de contract8 educaia !ilitaro7patriotic a tineretului, a efecti5ului (orelor )r!ate pe %a&a tradiiilor de istorie !ilitar8

departidi&area (orelor )r!ate. Bndicii calitati5i ce caracteri&ea& construcia (orelor )r!ate s$nt: capacitatea de lupt, eficacitatea, re&istena, !o%ilitatea, infor!ati&area, capacitatea de diri9are a aciunilor, capacitatea de !ane5r, 5italitatea, pre'tirea de !o%ili&are "i de e6ecutare a sarcinilor de lupt. )si'urarea financiar a (orelor )r!ate se efectuea& e6clusi5 de la %u'etul de stat. =nre'istrarea te>nico7!aterial a (orelor )r!ate se efectuea& cu siste!e eficiente de ar!e, te>nic !ilitar "i special, precu! "i cu alt ec>ipa!ent, $n cantitile necesare "i suficiente pentru reali&area sarcinilor ce le re5in. )r!a!entul, te>nica !ilitar "i special se procur dup >otare, iar $n ca&uri 9ustificate din punct de 5edere econo!ic se produc $n repu%lic. ,ola%orarea te>nico7!ilitar a 4epu%licii +oldo5a cu alte ri este prero'ati5a statului "i se efectuea& $n %a&a le'islaiei $n 5i'oare "i acordurilor internaionale la care repu%lica este parte. :iste!ul de instruire "i educaie a cadrelor !ilitare pentru (orele )r!ate este parte co!ponent a siste!ului de $n5!$nt de stat "i asi'ur pre'tirea cadrelor !ilitare $n instituiile de $n5!$nt !ilitar din repu%lic "i de peste >otare, precu! "i din r$ndurile a%sol5enilor instituiilor de $n5!$nt ci5ile, la cursuri speciale de pre'tire !ilitar. ?e!elia potenialului !ilitar al repu%licii o constituie )r!ata Naional, care se co!pune din trupe re'ulate "i din re&er5 de !ilitari instruii. Pre'tirea "i folosirea lor co!%inat 5a per!ite de a !o%ili&a $n ti!p scurt "i a folosi eficient resursele u!ane "i econo!ice ale repu%licii $n scopul reinerii "i respin'erii posi%ile, locali&rii "i lic>idrii $!preun cu ?rupele de 'rniceri "i ?rupele de cara%ineri a conflictelor ar!ate, precu! "i contracarrii altor pericole !ilitare. =n ca&ul unei a'resiuni $!potri5a 4epu%licii +oldo5a, )r!atei Naionale $i re5in sarcinile de a respin'e lo5iturile aeriene "i terestre ale ina!icului "i de a aduce distru'eri !a6i!al posi%ile a'resorului, de a nu ad!ite ptrunderea lui $n ad$ncul teritoriului rii "i de a crea condiii pentru $ncetarea aciunilor de lupt la un stadiu $nceptor "i $nc>eierea pcii cu condiii ce corespund intereselor +oldo5ei. <niti "i su%uniti aparte ale )r!atei Naionale pot fi utili&ate $n scopul spri9inirii for!aiunilor ?rupelor de 'rniceri "i ?rupelor de cara%inieri la pa&a frontierei de stat, la protecia populaiei contra 5iolenei ar!ate, la locali&area, %locarea raioanelor conflictelor posi%ile "i pre5enirea ciocnirilor ar!ate, la pa&a "i aprarea

o%iectelor i!portante, precu! "i for!aiunilor proteciei ci5ile la lic>idarea a5ariilor, catastrofelor "i cala!itilor naturale, $n corespundere cu le'islaia. ,aracterul local al aciunilor !ilitare posi%ile nu ad!ite "i face lipsit de sens utili&area ar!ei nucleare $!potri5a repu%licii. ; a'resiune ar!at $!potri5a 4epu%licii +oldo5a poate fi declan"at cu aplicarea !i9loacelor con5enionale de distru'ere "i 5a fi respins prin aciuni de aprare ale )r!atei Naionale cu or'ani&area "i desf"urarea conco!itent a aprrii teritoriale pe o parte sau pe $ntre' teritoriul rii. =n acest ca& poate s fie efectuat !o%ili&area parial sau 'eneral a resurselor u!ane "i econo!ice "i trecerea econo!iei naionale "i autoritilor ad!inistraiei pu%lice pe picior de r&%oi. Principalul 'en al aciunilor de lupt ale )r!atei Naionale, indiferent de for!a lor de declan"are "i desf"urare, este aprarea efectuat de trupele re'ulate "i unitile aprrii teritoriale $n for! de operaie de aprare. ?otodat, o atenie deose%it se acord aprrii !o%ile. =n acela"i ti!p, !arile uniti "i uniti ale )r!atei Naionale 5or fi pre'tite pentru desf"urarea aciunilor ofensi5e de lupt $n cadrul operaiei de aprare. ,onducerea 'eneral a )r!atei Naionale este e6ercitat de Pre"edintele 4epu%licii +oldo5a. ,onducerea ne!i9locit a )r!atei Naionale este e6ercitat de !inistrul aprrii de re'ul, persoan ci5il#. ,onducerea operati5 a )r!atei Naionale este e6ercitat de !arele :tat +a9or al )r!atei Naionale. =n ca&ul nu!irii $n funcia de !inistru al aprrii a unei persoane ci5ile, "eful +arelui :tat +a9or este conco!itent "i ,o!andantul )r!atei Naionale. *octrina !ilitar se 5a co!pleta, concreti&a "i se 5a perfeciona $n procesul de5enirii statului !oldo5enesc "i for!rii noului siste! de relaii internaionale. =n %a&a *octrinei !ilitare se ela%orea& ,oncepia ,onstruciei (orelor )r!ate "i le'islaia $n pro%le!ele !ilitare.