Din istoria romnilor de Dr. Alexandru Suga Editura Carpatii, Madrid, 10 Dec.

1982 Un fapt este sigur, i acesta nu cu ar fi tre#uit s& fie. ai p!ate fi sc"i #at$ ist!ria r! %nil!r a f!st asa cu a f!st i nu

'reala ult!r pers!ane c!nst& in faptul c& la (udecarea anu it!r e)eni ente ist!rice nu tin sea & de cele *nt% plate, adic& aa cu s+au petrecut, ci se intr!duce ce)a pers!nal i se trag c!nclu,ii din fapte i aginare, care difer& dela pers!an& la pers!an&, dela cultur&, clas& s!cial&, )%rst& sau peri!ad& ist!ric& etc... -e.a f!r at ca p!p!r intr+! as& ilir!.trac& su# ! !cupatie r! an&, ap!i ne.a c!ns!lidat ca p!p!r ti p de apr!ape ! ie de ani su# diferite !cupatii str&ine. De existenta p!p!rului r! %n, !pinia pu#lic& !ndial& a luat cun!tint& t%r,iu, afl%nd c& sunte ac!l! i c& n+a )enit de aiurea. Du anii p!p!rului r! %n ne ut& l!cul naterii aa cu le dictea,& interesele. /entru greci, )eni din n!rd, pentru unguri, )eni din sud. C& nici una din te!riile faurite de du ani nu c!respund realit&til!r ist!rice, ! d!)edesc desc!peririle ar"e!l!gice. /ri ele !rgani,atii statale r! %neti apar a#ia in ileniul al d!ilea. Este inutil s& face te!rii i s& sustine c& dac& ne.a fi p&strat !rgani,atia statal&, cu sigurant& c& ast&,i asele ilir!.trace r! ani,ate ar fi p!pulat i alte regiuni dec%t tinutul dintre -istru i 0isa, Mara ure i Dun&re, i grupele de r! %ni pe )alea 0i !cului, in 1anatul (ug!sla), /ind, 0ransnistria, Cri eia sau pe c!asta Adriaticei, ! d!)edesc. 2n sec!lul trecut a(!ritatea p!pulatiei din sudul Dun&rii )!r#ea li #a r! %n&. 3elat&rile de ai sus )reau s& le int&resc cu ! int% plare pers!nal& tr&it& de ine *ntr+! c&l&t!rie in 2ndia *ntre 1940 i 1945. Un prieten, (udec&t!r la 0ri#unalul din 6aipur.3a(astlan, & in)it& s&.l ins!tesc *ntr+! inspectie intr+un sat din regiunea pustiului 0"an, cca 200 7 spre )est de 6aipur in directia fr!ntierei cu /a7istan. A c&l&t!rit cu ! ain& de p!litie tip.#rea7 i a tra)ersat ! regiune far& dru uri i f&r& !sele, c! plet i,!lat& de !ra printre dune de nisip ca in Sa"ara sau tufiuri de un fel de trestie i &r&cini, care c%te!dat& * piedicau inaintarea. Dru ul se desc"idea de *ns!tit!ri cu t!p!arele. Dup& !re de c&t&t!rie a a(uns la destinatie$ un sat in pustiu care nu se de!se#ea intru ni ic de satele prin care trecuser& . Si t!tui, la un ! ent dat, a i presia c& & g&sesc unde)a *ntr+! lu e cun!scut&. Ce)a special i i sare in !c"i$ l!cuit!rii a)eau ! alt& inf&tiare dec%t cei pe care *i cun!tea se &nau cu M8022 n!tri. A)ea i presia c& )edea M80U9 care se duce la !ra s&.si )%nd& ciu#erele, i #r&cati in c& &i al#e i cu 20A32. C!piii purtau "aine de :D2M2E:, f!arte )ec"i, adic& f!arte purtate, ;ceiace inse na s&r&cie< iar peticile :*ns&ilate: pe "aine erau la fel ca cele din satul eu de pe 1&r&gan. =e eile purtau un fel de #lu,e i purtau !alele pe cep. 9a pri &rie a f!st pri iti cu #un&t&tile respecti)e, ni s+a ser)it :>E3?E0: ;nu ele exact, nu )& inunati, un nu e cun!scut in 3a(ast"an< i :CEA2: cu f!arte ult ,a"&r. C&tre sear& ne.a int!rs acas&. 2n tundr& a tr&it pustiul care *n)iase. Urlete de acali i de alte fiare f&ceau at%ta sg! !t *nc%t infric!au i pe indienii din ain&. Din t!ate p&rtile fugeau ani ale, iar p&s&ri de n!apte ne atacau aina. 9uni de ,ile +a ur arit calat!ria din pustiu i retr&irea sau g&sirea : ediului de acas&:. Dar nu tia de ce. Secretul l.a aflat din int% plare. Mi.a c&,ut in %n& ! lucrare a unui engle, care a scris.! la inceputul sec!lului al 19.lea i anu e despre l!cuit!rii i pustiul 0"ar. Engle,ul p!)estete de ! :CAS0@: aparte i f!arte :MA-D3@: care se de!se#este de ceilalti l!cuit!ri, prin aceia c& :sustin c& se trag dintr+! natie -8129@, din 29232:. ;6a es 0!d$ Anales and AntiBuities !f 3a(ast"an, 185<. /&rerea de atunci ! sustin i ast&,i$ :engle,ul a a)ut dreptate:, iar eu, din int% plare, a n!r!cul s& )i,ite, un sat ai c&rui str& !i au f!st 292322. a)ut

3egret c& n+a retinut ai ult din c&l&!rie, nici nu ele satului i nici n+a putut c!nstata dac& l!cuit!rii )!r#eau un dialect i dac& ai p&strau ce)a din )!ca#ularul iliril!r. /&catC

-u ai statul ca f!r & de !rgani,are a unui p!p!r este capa#il s& apere interesele natiunii, s+! c!ns!lide,e i s+! apere de du ani i de desnati!nali,are. 2n (urul capitalei se str%ng f!rtele creiat!are ale unui stat. =ranta s+a des)!ltat in (urul /arisului, iar 'er ania in (urul 1erlinului, i f!arte t%r,iu. Din aceast& cau,& 'er ania, dei un p!p!r f!arte are, a (ucat un r!l destul de ic in ist!rie i c"iar a de)enit un stat unitar, f!arte t%r,iu. 9a n!i, in (urul !raului 1ucureti s+au c!ncentrat, i puterea ec!n! ic&, c%t i cea cultural&. Dat!rit& situaDiei p!litice i ge!grafice r! %nii s+au c!nstituit f!arte t%r,iu in d!u& principate, i anu e M!ld!)a i Muntenia, iar cei din 0ransil)ania, dei f!r au a(!ritatea l!cuit!ril!r din Dinut au r& as su# st&p%nire str&in& p%n& la 1.12.1918. /ri)it& situatia p!litic& prin perspecti)a ti pului de fat&, situatia /rincipatel!r este de c!nda nat, dar nu pute sc"i #a a#s!lut ni ic. /e l%ng& desp&rtirea statal& a ai lipsit i alt fact!r decisi)$ :succesiunea la d! nie:. D! n in /rincipate putea fi ales !rice pers!an& care d!)edea c& are :!s d! nesc:. Aceast& situatie a dus la an! alit&ti i la nesigurant&. Au ur at lupte fratricide i ! ulti e de a)enturieri au sl&#it i instituDia i statul. 8 alt& cau,& care a dus la sl&#irea statel!r r! %neti, ne.! spune ist!ricul A.D. Een!p!l, c!nsta in faptul c& pretendentii la tr!n, i #ine*nDeles i la alte funcDiuni ale statului, *i puneau t!tdeauna ! intre#are fals&$ :de ce &la i nu eu:, c%nd in realitate pretendentii tre#uiau sa.si pun& intre#area in)ers& :dece eu i nu &la:. Aceast& entalitate eg!ist& a sl&#it aut!ritatea statului i a facut.! insta#il&. 8ri, se tie, c& nu ai ! !rgani,atie statal& puternic&, .a nu se c!nfunda cu desp!tis i dictatur&., p!ate asigura ! d!s)!ltare panic& pe t!ate t&r% urile, at%t ec!n! ic, c%t i cultural. De acest ideal au f!st c&l&u,iti cei care la 11 =e#ruarie 1844 au detr!nat pe D! nit!rul Alexandru 2!an Cu,a, care la 2F 2anuarie 18G9 fusese ales ca pri ul D8M- al 0&ril!r 3! %neti, M!ld!)a i Muntenia, care ai t%r,iu au luat nu ele de 3! %nia. Su# 9!c!tenenta D! neasc& c! pus& din 9ascar Catargiu, -ic!lae '!lescu, -ic!lae Harla #ie i a gu)ernului c!ndus de 2!n '"ica s+a f&cut ple#iscitul pentru alegerea ca d! n al 3! %niei a printului Car!l H!"en,!llern.Sig aringen, iar la 10 Mai 1844, adunarea aleas& la 9 Aprilie pr!cla & ca d! n al 3! %niei pe printul Car!l de H!"en,!llern.Sig aringen. Aducerea printului strain era enit& s& *nl&ture luptele fratricide dintre pretendentii la tr!n, de a int&ri institutia d! niei i a succesiunei, iar printr+! sta#ilitate p!litic& de lung& durat& s& se dea p!si#ilitatea t&rii s& se des)!lte ec!n! ic i cultural. A ur at ! peri!ad& de sta#ilitate caracteri,at& printr+! #un& !rgani,are ad inistrati)&, s+a *nfiintat ! ar ta nati!nal& puternic&, s+au c!nstruit unit&ti ec!n! ice, p!duri, !sele i c&i ferate. Ar ata r! %n& a dat d!)ad& in ti pul r&,#!iului independenDei de ! #un& instructie in,estrat& cu un #un ar a ent. Cr!nicarul a intete c& la 9 Mai 18II, parla entul r! %n a pr!cla at independenta, iar la 10 Mai 1881 /rintul Car!l de)ine 3egele 3! %niei, su# nu ele de Car!l 2 i d! nete p&n& la 2I Septe #rie 191F, adic& p%n& c%nd a decedat. 2n ti pul cel!r d!i ani de neutralitate 191F.1914 3! &nia este curtat& de #eligeranti =iecare dintre ei pr! itea 3! %niei, in ca,ul c%nd intr& in r&,#!iu al&turi, de ei, terit!rii pe care cel&lalt #eligerant le !cupa. 9a ur & garanta integritatea terit!rial& i recun!tea drepturile 3! %niei asupra terit!riil!r din Austr!.Ungaria l!cuite de r! %ni. /e de alt& parte Austria garanta 3! %niei !cuparea terit!riil!r de su# st&p%nirea 3usiei, l!cuite de r! %ni. 3! ania intr& in r&,#!iu c!ntra /uteril!r Centrale, Austr!.Ungaria.'er ania, dei a)ea cu acestea un tratat secret se nat *nc& din 1880. 9a sf%ritul r&,#!iului !ndial p!p!rul r! %n reali,ea,& U-23EA cea MA3E, t!ate pr!)inciile l!cuite de r! %ni intr& in c! p!nenta statului r! %n f!r %nd 38MA-2A MA3E, )isul r! %nil!r de t!tdeauna. Se alipesc$ 1asara#ia, 1uc!)ina, 0ransil)ania, 1anatul, 0ara Crisuril!r i Mara ureul. Ceiace d!rea s& fac& Mi"ai ?itea,ul ;1G95.1401< este *nf&ptuit. 0!ti r! %nii intr+un stat, su# un rege, =erdinand 1. Despre d! nia pri il!r d!i regi. cr!nicarul nu are apr!ape ni ic r&u de p!)estit. Despre Car!l 2 scria la 21.F.192F 2.C. 1r&tianu in ,iarul Uni)ersul$ :Car!l, pe atunci D! nit!r, a f!st un fact!r "!t&r%t!r in arile reali,&ri, pentruc& era un #&r#at intelept, prudent, cu are c!n)ingere a enirei

p!p!rului r! &n de care Du ne,eu *l lega, are si D al de nit&tii pers!nale i a Statului, cu fireasc& a #itiune pentru 0ar& i pentru El:. 2ndependenta 3! %niei nu s+a f&cut intr+! singur& ,i i n+a f&cut.! un singur ! , ea a f!st re,ultatul ult!r lupte, a ult!r (ertfe i a unei ne &rginite increderi in ,ile ai #une. Unirea /rincipatel!r, 2ndependenta, 3! %nia Mare au f!st f&cute c!ntra )!intei Maril!r /uteri, iar pierderile de terit!rii din 19F0, pierderea su)eranit&tii i a independentii dup& 19FF, s+au f&cut c!ntra )!intei p!p!rului r! %n, pierderi i puse din cancelarii str&ine. 0!t din citatul lui 2.C. 1r&tianu, a re arcat c& se sc!ate in e)ident& : enirea p!p!rului r! %n: i dac& p!p!rul r! %n s+ar fi c! pl&cut *n situatia dat&, nici!dat& nu s+ar fi sc"i #at, ci s+ar fi perpetuat situatia in care se g&sea la inceputul sec!lului al 19.lea i celui de al 20.lea. -u tre#uie uitat c& a f!st i sunte inc!n(urati de state i perialiste care nici!dat& nu ne.au )rut #inele. Austria d!rea sa.si intind& fr!ntierele spre r&s&rit i )i,a ! parte din p!sesiunile turceti. 3usia )!ia s& a(ung& la t&r uri calde i s& st&p&neasc& 1!sf!rul i dru urile care duceau peste /rincipate. /rusia sustinea p!litica de expansiune a 3usiei, iar Anglia )isa prin destr& area i periului !t! an n!i de#ueuri c! erciale pentru plasarea pr!dusel!r fa#ricate. =ranta, in !p!,itie cu Anglia, sustinea c%nd interesele turceti c%nd pe cele ruseti. /rincipatele se g&seau la i(l!c, intre ci!can i nic!)al&. /e de!parte, )!iau s& scape de su,eranitatea i tri#utul greu din partea 0urciei, iar pe de alt& parte, erau suf!cate de influenta i f!rt& ruseac& cure se *ntindea din ce in ce ai ult, i de)enea din ce in ce ai grea. Se tie c& incep%nd din 1IIF, dup& pacea dela Juciuc.Jainard(i, 3usia cap&t& un )ag drept de inter)entie la /!art& in fa)!area /rincipatel!r. 2n 1I82, 3usia desc!per& ! n!u& i p&rtire ad inistrati)a a /rincipatel!r i anu e pe l%ng& Muntenia i M!ld!)a, apare 1asara#ia, un tinut care la 2 Aprilie 1I11 era s!c!tit ca f&c%nd parte din M!ld!)a, aa se putea citi in tratatul inc"eiat intre /etru cel Mare i Di itrie Cante ir. 2 p&r&teasa Caterina a 22.a pr!pune la 1I82 *nfiintarea DAC2E2, adic& unirea cel!r trei pr!)incii su# sceptrul unui print rus. 9a 1812 3usia ne fur& 1asara#ia. /rin "atieriful din 1802, /!arta se !#lig& ea singur&, ca inl!cuirea D! nil!r in /rincipate s& se fac& nu ai cu apr!#area 3usiei. C!n)entia dela Ac7er an din 1824 int&rete "atieriful din 1802, iar prin pacea dela Adrian!p!l, 3usia de)ine pr!tect!area /rincipatel!r i le !cup& p%n& in 185F. /ractic se inl&tur& pr!tect!ratul turcesc c&ruia se su#stitue cel rusesc. Mai r&u, 0urcia nu s+a a estecat in afacerile interne ale /rincipatel!r, in ti p ce 3usia nu tine sea & de nici! intelegere, se a estec& in afacerile interne ale /rincipatel!r i se c!nsider& st&p%na l!r. /rin pacea dela /aris este inl&turat pr!tect!ratul rusesc i se *nl!cuiete cu cel al Muril!r /uteri. 0!ate aceste presiuni din afar& i din interi!r, ap&sau at&t de greu pe spatele p!p!rului r! %n inc%t ! sc"i #are a situatiei se i punea. Mai tre#uie tinut sea & de faptal c& !dat& cu aparitia 3usiei ca f!rt& p!litic& in de)enire, iar i periul turcesc s!c!tit ca un i periu in declin, t!ate t&rile eur!pene ateptau : !artea #!l)anului dela C!nstantin!p!l: i )!iau s& pr!fite. 2n pri ul r&nd 3usia intretinea ! pr!pagand& #ine pus& la punct c!ntra i periului turcesc. /e de ! parte, at&Da r&sc!ale in i periul turcesc, iar pe de alt& parte in&#uirea r&sc!alel!r d&dea prile( pr!pagandei ruse s& )!r#easc& in nu ele cretinil!r !pri ati despre :cru,i ile ne aip! enite ale p&g%nil!r: c!ntra cretinil!r din 1alcani. Si pe acea )re e, ca i in ,ilele n!astre pr!paganda ruseasc& era cre,ut&. KKK 2nc& din ti purile trecute /rincipatele au f!st !#iectul de t%rg i de intelegere al Maril!r /uteri c!ntra interesel!r p!p!rului r! &n. 2ntre tarul 3usiei Alexandra 2 i * p&ratul =rantei, -ap!le!n 2 se *nc"eie d!u& tratate secrete prin care 3usia ii ar!ga dreptul de a anexa /rincipatele r! &ne. Dei #eligeranti in ti pul r&,#!ialui rus!.turc din 18II.18I8, nu ni s! recun!ate dreptul de #eligerant, iar 3usia, cu care 3! ania inc"eiase la F Aprilie 18II un tratat, prin care se ac!rda din partea 3! %niei dreptul de pasa( al trupel!r ruseti, in ti p ce 3usia se :!#lig& s& garante,e integritatea terit!rial& a stutului r! %n:. Dar in ti p ce trupele r! %ne sunt c"e ate in gra#& de c! andarrnentul rusesc s& le sal)e,e de distrugere, 3usia lua &suri de anexarea sudulai 1asara#iei. -ici la pacea dela San Stefan! i nici la C!ngresul dela 1erlin nu ni se recun!ate dreptul de #eligerant, dei s%ngerase . Mai ult, Marile /uteri sancti!nea,& anexiunea 1asara#iei i ne i pune, c!nditia, ca pentru recun!aterea independentei, s& :ac!rd& cet&tenia tutar!r e)reil!r

afl&t!ri la acea )re e in 3! %nia:, ! c!ndiDie care in nici ana din t&rile se natare nu era aplicat&. Se tie c& ac!rdarea unei cet&tenii se face nu ai la cerere i nu ai indi)idual. Ac!rdarea cet&teniei se face in as& nu ai la sc"i #area de terit!rii i nu ai cet&Denil!r t&rii care a cedat i nu str&inil!r aflati int% pl&t!r sau in !d excepti!nal pe acel tinut. Marile /uteri ne c!nda n& c%nd trupele r! &ne au alungat regi ul de ter!are c! unist din Ungaria, instalat de 1ela Jun. 2n anul 1959, a f!st i p&rDiti intre Stalin i Hitler, iar la 0e"eran, 6alta i /!tsda a f!st daDi :in sfera de influent& s!)ictic&, unde ne afl& i ast&,i f&r& c!nsi t& %ntul i far& )!ia p!p!rului r! %n:. Este ! are inune c& un p!p!r ic a putut s& infrunte at%tea f!rte str&ine i du ane i s& des(!ace at%tea planuri str&ine. A spus.! i ! repet& $ f&r& declanarea f!rDel!r interne ale p!p!rului r! an nu se putea reali,a ni ic. Meritele sunt ale luiC 2n ti pul nen!r!cirii ep!cei fanari!te, s+a int% plat ! inuneC 1!erii r! &ni au luat la cun!tint& prin fanari!ti si au sta#ilit c!ntactul ca cultura france,& i, cu t!ate c& unii dintre ei i.au ruinat a)erile, i.au tri is c!piii s& in)eDe la institutele de in)&D& %nt din apus. -u trece ult ti p i un are nu n&r de r! %ni studia,& la /aris, Milan!, 3! a, 1erlin sau ?iena. 0!ti se int!rc in Dar& cu d!rinDa ca cele in)&tate in str&in&tate s& le aplice in tara p&rintil!r. -u e ca '"e!rg"e 1i#escu, C!nstantin Cantacu,in!, C!nstantin =ilipescu, Du itru '!lescu, '"e!rg"e Asac"i, fratii 1r&tianu, Mi"ai J!g&lniceanu , ca s& nu esc nu ai c%ti)a dintre ei , )!r initia re)!lutia dela 18F8, )!r ilita pentru U-23EA din 18G9, )!r fi ctit!rii 2-DE/E-DE-0E2 din 18II i f&urit!rii 38MA-2E2 MA32 din 1918. 2n aceast& !rdine de idei nu tre#uie uitat& i area influent& )enit& de peste Carpati, din 0ransil)ania. 2 ediat dup& Unirea #isericii din 1499, ! serie de tineri r! %ni studia,& in 2talia si desc!per& c& :dela 3% ne trage :. /ersecutati de unguri, trec untii, *nfiintea,& c!li, ,iare i re)iste in li #a r! %n& in cele d!u& /rincipate. 0!ate acestea au c!ntri#uit la redeteptarea spiritului nati!nal >i !dat& cu aceasta, la alungarea tutur!r relel!r )enite de peste "!tare. 0!t ceiace du anul )!ia s& *nl&ture i s& se !pun& s+a reali,at. 0!ate pr!)inciile r! %ne de su# !cupatie str&in& s+au eli#erat si au f!r at 3! %nia Mare. Su# d! nia ur aului lui =erdinand 2, Car!l al 22.lea 3! %nia pierde terit!rii in 19F0, 1asara#ia, 1uc!)ina, 0inutul Herta sunt !cupate de 3usia, Ungaria !cup& ! parte din 0ransil)ania iar sudul D!#r!gei trece in c! p!nenta statului #ulgar. 2n anul 19F1, su# Mi"ai 2 se incearc& re!cuparea pr!)inciil!r !cupate de 3usia in 19F0, dar euia,&. 2n ur a ced&ril!r de terit!rii, Car!l al 22.lea este silit s& a#dice. 9a 25 August 19FF, in ur a unei l!)ituri de stat, cu ele ente din (urul palatului i p!liticieni printre care si 2uliu Maniu si a f!stului !fiDer de,ert!r la rui E il 1!dn&ra, se r&st!arn& gu)ernul, c! andantul !tirii tnarealul 2!n Ant!nescu este arestat i predat ruil!r. Dup& )ersiunea !ficial& :se intr& in ta#&ra aliaDil!r:, in realitate se desc"id p!rtile celei de a 12.a in)a,ie ruseasc&, in)a,ie ce durea,& i in ,ilele n!astre, una din cele ai lungi !cupatii. 9a 50 Dece #rie 19FI, 3egele Miliai este silit s& a#dice si se g&sete ca ulDi r! %ni, in exil, iar 3! ania este transf!r at& in repu#lic&. A trecut in re)ist& c&te)a e)eni ente ai i p!rtante din ist!ria p!p!rului r! %n pentru inDelegerea ult!r situaDii. 2n ti pul regalit&tii s+au int% plat fapte care sunt de re arcat si de dat exe plu, altele nu tre#uiesc a intite. -ici unele nu tre#uiesc ign!rate, fiindc& #une sau rele au existat i intrat in ist!ria p!p!rului r! %n. Aparitia pri il!r regi a *nse nat un pr!gres, care a adus ! peri!ad& de linite i de pr!gres. 2n ceiace pri)ete d! nia ulti il!r d!i regi, p&rerile sunt inc& de!se#it de c!ntr!)ersate >i pr!cesul de resta#ilire a faptel!r ist!rice este inc& in curs. Exist& ! serie de d!cu ente in cancelariile i ar"i)ele statului care nici nu sunt date pu#licit&tii si nici cercetate de ist!rici. Su# d! nia regelui Car!l al 22. lea s+au *nt% plat cri e !ri#ile i s+a a(uns la destr& area D&rii, iar c&tre sf%ritul celui de.al d!ilea r&,#!iu !ndial s+a initiat dela /A9A0 ! actiune care a dus la pierderea tutur!r reali,&ril!r f&cute de p!p!rul r! %n in ulti ele d!u& sec!le. Ae,ati la r&scruce de dru , unde se g&sesc diferite p!p!are, diferite interese si dease enea cel ai are :g"ini!n:, i anu e faptul c& a)e la r&s&rit un du an "r&p&ret, pri iti), dar %nat de un : isi!naris satanic: ur &rit cu perse)erent& sec!le dear%ndul. 2n sec!lul trecut ruii )!iau s& ne eli#ere,e de :p&g%ni: i su# acest pretext :ne.au furat p& %ntul: ;1asara#ia<, in ti purile n!astre sustin c& :ne.au eli#erat de expl!atare: dar :ne.au furat li#ertatea si ne.au *nl&turat independenta: pentru care generatii intregi se luptase sec!le dear%ndul, aduc%ndu.ne *ntr+! situaDie ult ai grea dec%t aceia dela inceputul sec!lului trecut. /e atunci era expl!atati de turci, dar

turcii nu atentau, ca ruii ast&,i la distrugerea fiintei naDi!nale. 0urcii ne.au dat li#ertatea de actiune i nu s+au a estecat in afacerile interne ale /rincipatel!r. 2n ist!rie se *nt% pl& fapte de care ur aii se ruinea,&, de alte fapte *ns& se dintre ele. %ndresc. 2at& c%te)a

2n pri ul r%nd a inti despre acti)itatea dipl! atului r! %n din 9!ndra care, aa a intrat in ist!ria c!nte p!ran&, printr.! tire fals& sc"i #& situaDia p!litic& in c%te)a ,ile i ! in&sprete in aa fel *nc%t pr!)!ac& st&ri de alar & i *nc!rd&ri internati!nale. 9a 1I Martie 1959, ?irgil 0ilea se pre,int& la inisterul de externe #ritanic i pretinde c& are inf!r atii sigure, c& 'er ania )a da un ulti at 3! %niei i c& ! )a !cupa aa cu a !cupat Ce"!sl!)acia. Ur ea,& un sir de :des intiri:, :rap!arte i c!ntrarap!arte dipl! atice:, gu)ernul engle, !rd!n& :punerea in stare de alar a a trupel!r: iar :presa engle,&:, in a(!ritatea ei :c!s !p!lit&: *ncepe ! ca panie de pres& c!ntra 'er aniei care s+a dus t!t ti pul r&,#!iului i a c!ntinuat cu are intensitate i dup& 8 Mai 19FG. Dipl! atul r! %n . ?irgil 0ilea nu este *nl!cuit dela p!stul s&u, dei este des intit !ficial de :gu)ernul r! %n:. Cu t!ate des intirile :presa i radi!ul c!ntinu& atacurile c!ntra 'er aniei: i aceste atacuri c!ntri#uie la *nr&ut&tirea situatiei internati!nale. Mai t&r,iu :pretinsul ulti at al lui 0ilea: )a intra in ist!ria c!nte paran& su# nu ele de : inciunile lui 0ilea: i se )a r&sfr%nge in cur%nd in lucrarea sa :Hist!ire de 9+Ar ee alle ande: face ur &t!area c!nstatare$ :/resa i radi!ul si.au *ndeplinit isiunea$ ni eni nu ai c!ntesta realitatea ulti atului ger an:. Anglia ac!rd& garantii terit!ariale 3! %niei la 15 Aprilie 1959. 9a 25 August 1959 in tratatul M!l!t!).3i##entr!p, 'er ania ac!rd& Uniunii S!)ietice :drepturi asupra 1asara#iei:. 'arantiile ac!rdate de Anglia 3! %niei se d!)edesc la 24 2unie 19F0 ineficace. Anglia ac!rda :garantii terit!riale: 3! %niei nu ai fat& de 'er ania nu i fat& de 3usia. 2n sc"i #, :drepturile ac!rdate de 'er ania 3usiei se )al!rific& t!t la 24 2unie 19F0. 3usia !cup& 1asara#ia cu a(ut!rul 'er aniei i cu apr!#area tacit& a garantului Anglia. Dar, se ai int% pl& i c!ntrariul.

Se tie c& in t!t ti pul anului 1958 i p%n& in August 1958 se duceau tratati)e dipl! atice intre =ranta i Anglia pe de ! parte i 3usia pe de alt& parte, pentru *nc"eierea unui tratat de aliant& intre t&rile nu ite ai sus. Apr!ape d!i ani de ,ile dipl! aDii france,i si engle,i sunt pe dru uri, c%nd la M!sc!)a, c%nd la 1ucureti, c%nd la ?ar!)ia. Un tratat de aliant& nu putea fi *nc"eiat fiindc& 3usia cerea *ndeplinirea a d!u& c!ndiDii$ cerea !dific&ri de fr!ntiere in r&s&ritul Eur!pei si )!ia ca *nainte de inc"eierea unui astfel de tratat s& fie in p!sesia unei inlelegeri in scris in care 3! %nia i /!l!nia s& ac!rde dreptul de pasa( al trupel!r s!)ietice peste cele d!u& t&ri. /!l!nia si 3! ania refu,au se narea unei astfel de c!n)entii. /e &sur& ce la M!sc!)a :a)ansau tratati)ele:, pe aceiai &sur& !p!,itia gu)ernel!r p!l!ne,e si r! %ne se cra p!nau pe un :nu categ!ric:. Disperat de acest refu, categ!ric, stiindu.se prea #ine c& fr!ntierele cel!r d!u& t&ri erau garantate de Anglia si de =ranDa, gu)ernul engle, tri ite la ?ars!)ia un e isar dipl! atic cu isiunea special& de a afla cau,a r&spunsului negati) al gu)ernului p!l!ne,. 3&spunsul gu)ernului p!l!ne, si plu si categ!ric$ :Dac& )in ger anii peste n!i, ne pierde li#ertatea, dac& )in ruii atunci ne pierde sufletul:. 3! %nia si /!l!nia a)eau fric& c& !dat& intrate trupele rusesti peste terit!riile l!r, nu le )!r ai p&r&si. Si ce dreptate a)eauC Si *nc& ce)a tre#uie luat in c!nsideratie$ la acea dat& nu se cun!teau atr!cit&tile trupel!r s!)ietice. /!l!ne,ii si 3! %nii cun!steau c! p!rta entul trupel!r tariste i asta *i *ngr!,eaC... Dar, se sc"i #& )re urile si se sc"irrn#& si p&rerile... 2ntre ti p, dup& cu se stie, trupele ruseti * preun& cu cele ger ane desfiinDea,& /!l!nia. 3! ania p!art& un r&,#!iu c!ntra 3usiei pentru recucerirea terit!riil!r pierdute la 24 2unie 19F0. =&r& re usc&ri pute sustine c& :!rice gu)ern r! an, care ar fi c!ndus tara la 21 2unie 19F1 ar fi p!rnit la lupt& pentru eli#erarea fratil!r de su# (ug str&in. S!arta ar el!r a f!st alta. Dac& in 1958 i 1959 p!liticienii r! %ni refu,au cu tenacitate :s& ac!rde dreptul de pasa( trupel!r s!)ietice:, dei, dup& cu s+a scris ai sus 3! %nia era in p!sesia unui tratat se nat prin care se garantau fr!ntierele 3! %niei, in ti pul r&,#!iului se pr!duce ce)a de ne*nc"ipuit. Anglia nu ac!rd& un tratat in scris, ci face pr! isiuni )agi, >i acestea ai ult prin inf!r atii in pres& i tiri radi!.difu,ate. Si in 3! &nia se pr!duce ! eta !rf!,&. /!liticieni si funcDi!nari ai statului r! %n in frunte cu regele t&rii fac ef!rturi ari ca s& aduc& :pe rui cat ai repede pe terit!riul t&rii:, dei acu , cei care

f&ceau aceste ef!rturi, nu tre#uiau s& fac& apel la ist!rie, ci a)eau ca &rturie c! p!rtarea trupel!r s!)ietice care au !cupat 1asara#ia, 1uc!)ina si regiunea Herta. 0!tui aceti art!ri !culari, str%ng inf!r atii care se li)rea,& du anului, pentru a c%tiga lupta c!ntra s!ldatului r! %n care *i piedea )iata i )&rsa s%ngele pentru ap&rarea li#ert&tii i gliei str&#une. 9a /A9A0 se f&urete ! :l!)itur& de stat: i la 25 August 19FF se :desc"id :p!rtile in)a,iei s!)ietice:. 3egele Mi"ai 2 este dec!rat de Stalin cu cel ai are !rdin s!)ietic :?2C0832A:, dar t!t de Stalin, Mi"ai 2 este silit la 50 Dece #rie 19FI s& p&r&seasc& tara si s& plece in exil... 2n ulti ii ani s+a pus in discutie pr!#le a 3egelui Mi"ai. De /ers!ana lui sunt legate ! serse de e)eni ente ist!rice$ !cuparea t&rii, c! uni,area, (efuirea a)eril!r nati!nale i pers!nale, intr!ducerea celui ai gr!a,nic regi de ter!are cun!scut in ist!ria p!p!rului r! %n. 8 parte din ele s+au pr!dus cu a(ut!rul direct al 3egelui Mi"ai. Din aceast& cau,& pentru unii r! %ni din exil Mi"ai 2 nu ai este regele 3! %niei, in ti p ce pentru altii este s!c!tit inc& rege. 8 l& urire este necesar&. Se tie c& 3egele dup& C!nstitutia din 1925, intrat& in )ig!are i ediat dup& 25 August 19FF, d&dea regelui ! serie de per!gati)e. Una dintre ele era i nu irea /reedintelui C!nsiliului de Mintri. Dup& 50.12.19FI, adic& dup& a#dicarea 3egelui Mi"ai i sta#ilirea sa in str&in&tate, 3egele Mi"ai a nu it pe /reedintele C! itetului -ati!nal. -u )re s+! pune in discutie dac& este legal& sau nu. 8 a inti fiindc& a f!st exercitat&. =aptul nu ai, c& in ti pul c%t a functi!nat C! itetul -ati!nal din Statele Unite, c! pus din p!liticieni care au c!ntinuat ! acti)itate p!litic& in exil, far& s& fie i puterniciti de ni eni ;adic& f&r& andat< i nu ai pe un ti p li itat, adic& at%ta ti p c%t au a)ut la disp!,itie f!ndurile disl!cate de arealul 2!n Ant!nescu in str&in&tate i at%ta )re e c%t a ericanii au pl&tit :cu si #rie in d!lari:, nu indrept&tete pe ni eni s& se c!nsidere :exilaDi de %na *nt%ia:, iar cei care au dus greul i n+au pr!fitat de pe ur a si #riil!r in d!lari, s& fie s!c!titi exilati de %na d!ua. -ici practica de atunci a 3egelui Mi"ai 2 de a nu i :/reedintele C!nsiliului: nu *nsea n& c& el are sau a)ea prer!gati)e in str&in&tate i c& ar fi indrept&tit s& le exercite. 2n aceast& !rdine de idei tre#uie a intit c& 3egele Mi"ai a nu it :/reedintele n!ului C! itet -ati!nal: infiintat la intiati)a r&p!satului -ic!lae /enescu. Are 3egele Mi"ai prer!gati)e sau nuL /entru intelegerea situatiei este ne)!ie de ! recapitulare ist!ric&. Dup& 25 August 19FF, 3! %nia i.a pierdut su)eranitatea, iar p!p!rului r! %n i s+a furat dreptul de ai alege repre,entantii. /ri ul gu)ern de dup& 25 August 19FF, 3! %nia i.a pierdut su)eranitatea, iar p!p!rului r! %n i s+a furat dreptul de a.i alege repre,entantii. /ri ul gu)ern de dup& 25 August a f!st c!nstituit dup& ! l!)itur& de stat in frunte cu 3egele t&rii, Mi"ai 1. Me #rii pri ului gu)ern au facut parte din :cercurile palatului care au c! pl!tat c!ntra gu)ernului c!ndus de 2!n Ant!nescu:. Celelalte gu)erne care au ur at au f!st f!r ate cu apr!#area f!rtel!r de !cupatie s!)ietice, iar la 4 Martie 19FG, Uniunea S!)ietic& a i pus prin pre,enta pr!cur!rului s!)ietic ?*insc"i f!r area unui gu)ern dup& ! list& c! pletat& la M!sc!)a. Se p!ate spune c& transf!r area 3! %niei in c!l!nie s!)ietic& a inceput la 25 August i prin diferite etape s+a *nc"eiat la 50.12.19FI, c%nd 3egele Mi"ai 1 a f!st !#ligat s& a#dice. 9a 50.12.19FI, liderii c! uniti au silit pe 3egele Mi"ai 2 s& se ne,e un act de a#dicare. /rintre altele pute citi$ :2n )iata Statului r! %n s+au pr!dus in ulti ii ani ad%nci prefaceri, ec!n! ice i s!ciale, care au creiat n!i rap!rturi *ntre principalii fact!ri ai )ietii de Stat:. 2n c!ntinuare se p!ate citi c& :aceste rap!rturi nu ai c!respund ti pului:. Si fiindc& 3egele era c!ntient de aceste !dific&ri :a#dic& pentru el i ur aii s&i la tr!n:. /ri)it din punct de )edere (uridic f!r al, actul de a#dicare este )ala#il. Se indic& pers!ana, funcDia si are ! se n&tur&. 0!tui actul de a#dicare dela 50.12.19FI are un )iciu care duce la anularea lui. C!nsi t& %ntul 3egelui Mi"ai i se n&tura an f!st luate s!# a enintarea cu f!rDa. 8ri, in t!ate legislatiile !derne, !rice act se nat su# a enintarea cu f!rta este :din punct de )edere (uridic nul i anu e l!)it de ! nulitate ce nu ai p!ate fi *nl&turat&:. 3egele Mi"ai a se nat su# a enintarea cu f!rta i ca atare, tre#uie s& i se ac!rde i lui drepturile anc!rate in u,ul dreptului. 2n aceast& pri)inD& cred c& nu este ni ic de ad&!gat. Cel care (udec& altfel, (udec& p&rtinit!r i nu este #ine. Si t!tui, t!t in drept exist& si ! alt& institutie care este in defa)!area 3egelui Mi"ai. 3egele Mi"ai, s!sind in str&in&tate nu s+a pr!nuntat categ!ric c!ntra actului de a#dicare se nat su# presiune. Mai ult, trec%nd prin Sal,#urg ;Austria< exilatii r! %ni an )rut s&.i fac& ! pri ire ca unui rege. 3egele Mi"ai a r!fu,at acest c!ntact. /r!#a#il c& nu.i s!siser& #unurile pr! ise de c! uniti. C&ti)a ani a

dese nat pers!ane in functia de /reedinte al C! itetului -ati!nal, ca dup& aceea s& se dea la fund i c"iar s& declare c& nu.l ai interesea,& s!arta nea ului r! %nesc. 3efu,%nd s& acti)e,e in sensul C!nstitutiei i neexercit%nd per!gati)ele regale ac!rdate de C!nstitutie, 3egele Mi"ai i.a pierdut drepturile pe care le a)ea c!nf!r C!nstitutiei. El d!)enind un fel de r!fugiat !arecare, un fel de f!st cet&tean r! an sta#ilit in str&in&tate sau in cel ai #un ca, un fel de refugiat p!litic !arecare, i ca atare nu i se p!ate inter,ice de ni eni s& acti)e,e in cadrul exilului pentru *nl&tur&rea flagelului c! unist din 3! &nia sau de pr!tutindeni. Dar nu ai at%t. =aptul c& unii dintre refugiati, si.au adus a inte de 3!gele Mi"ai i s+au adresat 9U2 s& nu easc& un :/reedinte al C!nsiliului -ati!nal: rein)iat de -ic!lae /enescu nu *nsea n& c& si.a red!#%ndit drepturi s& le exercite c!nf!r n!r el!r c!nstituti!nale. De altfel si :-8U9: C! itet -ati!nal este iar&si in ag!nie, ca si cel de pe )re uri infiinDat de cei care au dat l!)itura dela 25 August 19FF. 2n (urul 3egelui Mi"ai au ap&rut alti er!i si )!r s& inte eie,e un alt C! itet. /&rerea a(!rit&tii exilutui este c& acesta s& nu.i ar!ge per!gati)e in exil. /r!#le a regelui tre#uie discutat& i re,!l)at& nu ai dup& inl&turarea flagelului c! unist, nu de exil, ci nu ai de p!p!rul r! an. 3egele Mi"ai are ! p!lit& de pl&tit, el fiind unul dintre aceia care a facilitat intrarea trupel!r s!)ietice in tar& i a inlesnit c! uni,area ei. /!p!rului r! an tre#uie s& i se ac!rde dup& at&ta suferint& dreptul de a decide i de a (udeca. -!i cei din exil, nu pute i nici nu a)e dreptul s& i pune cel!r ce.au suferit pe pielea l!r ter!area i urgia c! unist&, de aici din str&in&tate felul de regi si f!r a de gu)ern& %nt. /r!p!rul r! &n tre#uie s& se pr!nunte printr+un ple#iscit. Dac& p!p!rul r! &n se )a pr!nunta pentru !nar"ie i )rea s& ai#& un rege, atunci nu i se p!ate !#iecta ni ic. Dar ca din lu ea li#er& si se f!r e,e :grupe: sau :gu)erne in exil: ca s& se transplante,e de pe alurile Senei, sau ale 0a isei la 1ucureti, nu se p!ate a ite si nici nu se p!ate rec! anda. Misiunea n!astr& nu.i s& f!r & :gu)erne in exil:, ci s& inf!r & !pinia pu#lic& din punct de )edere pr!fesi!nal cat ai #ine ca s& pute a(uta la rec!nstructia D&rii. '%nduri c& unii dintre n!i )!r de)eni initri sau ari dregat!ri in 3! ania de %ine, nu.s g%ndurile !a enil!r c!recDi, ci ale acel!ra care nu se de!se#esc intru ni ic de slugile !sc!)ite de ast&,i din Dar&. Ar fi cea ai are nen!r!cire pentru tar& ca &ine s& i se !pun& p!p!rului r! %n un gu)ern din str&in&tate, care s&.l inl!cuiasc& pe cel de ast&,i, supus intru t!tul M!sc!)ei. /r!iecte de )iit!r ca i preun& cu 3egele Mi"ai s& se arende,e functiile *n tar&, tre#uiesc respinse nu nu ai ca nes&n&t!ase, dar c"iar f!arte pericul!ase. Exilul nu tre#uie s& se p!lari,e,e nici in (urul 3egelui Mi"ai i nici c!ntra lui. 2ar pentru a nu se pune in discutie pr!#le a regalit&tii si a legalit&Dii actel!r 3egelui Mi"ai, acea p!ate din exil sa.si indep&rte,e aceste g%nduri i s& lupte c!ntra flagelului c! unist f&ra sc!puri ateriale, ci nu ai in sensul eli#er&rii p!p!rului r! %n de su# ter!area c! unist&. Aceasta este isiunea n!astr& i nu ai in acest sens s& ne *ntre#uinD& f!rtele. Dac& Miliai este sau nu 3E'E, dac& are sau nu are per!gati)e, nu.i dat!ria n!astr& de a decide, ci este dreptul p!p!rului r! %n de %ine c%nd )a fi li#er. -i eni dintre n!i nu.i p!ate retrage dreptul de a lupta in exil pentru eli#erarea p!p!rului r! %n. 3epet$ re,!l)area pr!#le ei ins& nu ai in 3! aniaC KKK Ani de ,ile exilul r! %nesc, ca i celelalte exiluri au c!nda nat i au cerut inl&turarea intelegeril!r secrete dela 6alta, f&cute cu putin ti p *nainte de ter inarea celui de.al d!ilea r&,#!iu !ndial. Mult ti p se p&rea c& ni eni nu e! ia in sea &, ai ult ne f&cea i presia c& actiunile n!astre *i sting"eresc. 8pinia pu#lic& a luat la cun!tint& cu t&ri li#ere de)in c!l!nii !derne, iar ,eci de ili!ane de cet&teni ai t&ril!r din estul Eur!pei !r in lag&re si inc"is!ri, dar ni eni nu se sinc"isea de suferinDele l!r. 3usia s!)ietic& ne.a a(utat ea ins&i, in !d indirect, ca !pinia pu#lic& internati!nal& s& se al&ture n!u& i prin aceasta s& se fac& ! sc"i #are de p!,itii i s& se ia atitudini fa)!ra#ile n!u&. 3usia !cup& Afganistanul i cere &suri aspre de represiune in /!l!nia, prin a enint&ri directe si ane)re de lung& durat& la fr!ntierele t&rii. /utin ti p dup& alegerea ca presedinte al Statel!r Unite a lui 3!nald 3eagen, ne par)ine tirea c& acesta declar& c& :la 6alta s+a f&cut nedreptate t&ril!r din E!r!pa de est:. 2rnediat dup& aceia s+au au,it glasuri si ilare din =ranta i Anglia. 9e ultu i pentru c!nstat&rile facute, i le ai ultu irn a d!ua !ar&, ca si.au adus a inte de suferinDele p!p!arel!r din r&s&ritul Eur!pei. -!i *ns&, statele care ne.a pierdut li#ertatea, p!p!arele care au f!st transf!r ate in r!#!ti i scla)i !derni, cere in nu ele ili!anel!r de !rti care i.au pierdut )iala in lag&re i inc"is!ri, in c!nditii ne! enesti, i a ,ecil!r de ili!ane care i.au pierdut s&n&tatea i au r& as )racuri ! eneti i in nu ele a peste ! sut& de ili!ane de eur!peni s&r&citi i (efuiti, ca )!cile !a enil!r p!litici din )est s& nu se ultu easc& nu ai cu c!nstat&ri, ci s& caute s& *nl&ture r&d&cina r&ului, i anu e denuntarea ac!rduril!r secrete dela 0e"eran, 6alta i /!tsda i inl&turarea l!r. Statele li#ere au p!si#ititatea i c"iar !#ligatia !ral& s& cear& sc"i #area situatiei de ast&,i. Anglia i Statele Unite au p!rnit un r&,#!i ca s&

inl&ture clau,ele tratatului secret dintre Hitler i Stalin prin care acetia ii * p&rteau recipr!c drepturi in defa)!area statel!r care n+au participat la inc"eierea l!r ;/!l!nia, =inlanda, Statele 1altice i 3! %nia<. /!l!nia * p&rtit&, Statele 1altice * p&rDite, terit!rii finlande,e i r! %ne ac!rdate 3usiei s!)ietice, t!ate actiuni c!ntra dreptului internati!nal. 3ea intesc c& cele d!u& t&ri, ai t&r,iu i 3usia s!)ietic&, se !#ligaser& prin C"arta Atlanticului s& nu accepte anexiuni, iar in ca,ul c%nd acestea erau necesare, s& nu se fac& transferuri de terit!rii f&r& c!nsultarea p!pulatiei. 0!ate aceste sc!puri erau n!#ile i ulte p!p!are le.au apr!#at i i.au pus sperante in ele. Ce eta !rf!,& s+a int& plat in ti pul celui de.al d!ilea r&,#!i !ndial, nu se tie. Se cun!sc nu ai re,ultatele$ anexiuni f&r& c!nsult&ri i c&lc&ri flagrante de drept. -edrept&tile dela 6alta s+au f&cut cu apr!#area celui ai puternic stat din lu e, Statele Unite. De aceia, a)e are sperant& in sc"i #area de atitudini, )enit& t!c ai din acea tar& care a a(utat cel ai ult ca s& se fac& ndrept&tile c!ntra t&ril!r eur!pene. /entru a ne da sea a de sc"i #&rile pr!funde int% plate in ulti a )re e este #ine s& face ! ic& recapitulare ist!ric& i aceasta nu ai pentru a *ntelege inse n&tatea sc"i #&rii de p!,itie a erican&. 2nc& din anul 1958, adic& inainte de *nceperea r&,#!iului !ndial, exista *ntre Stalin i 3!!se)elt ! intelegere secret& de care tia nu ai patru pers!ane. /rin aceast& c!n)entie Statele Unite se !#ligau s& li)re,e 3usiei s!)ietice inf!r atii ilitare. 9a fel se tie c& t!t 3!!se)elt a f!st acela care in ti pul r&,#!iului a li)rat 3usiei s!)ietice ! i ens& cantitate de ar a ent, ili!ane de t!ne de ali ente i alte pr!duse industriale. Mai ult, Statele Unite au li)rat 3usiei s!)ietice i pr!duse i cun!tinle pentru c!nstructia #! #ei at! ice. 2n t!t ti pul r&,#!iului Malter 9ip ann, cel ai cun!scut c! entat!r a erican, sf&tuia gu)ernul a erican s& nu ur &reasc& ! p!litic& de independenta a statel!r ici din Eur!pa de est, ci s& le !#lige a duce ! p!litic& de :#un& )ecin&tate cu 3usia s!)ietic&:. Acest sfat a f!st pus in practic& la 0e"eran, 6alta i /!tsda . 0!at& lu ea s+a irat c& Statele Unite au dat ce)a f&r& s& pri easc& ni ic in sc"i #, tiindu.se prea #ine c& a ericanii nu sunt negust!ri sla#i. Altce)a tre#uie s& fi f!st in (!c. Dar s& ad ite c& in acele ti puri, !a enii p!litici a ericani nu cun!teau, sau nu a)eau de unde s& cun!asc& entalitatea s!)ietic&. -u ai in acest ca,, le.a putea ac!rda circu stanle atenuante. Dar dup& transf!r area t&ril!r est eur!pene in c!l!nii !derne, prin (efuirea i s&r&cirea a peste ! sut& de ili!ane de eur!peni i printr+! p!litic& agresi)& i de expansiune, nu le ai era ad is !a enil!r p!litici a ericani ca dup& 50 de ani de experienD& i nedrept&ti ruseti, s& persiste in entinerea r&ului s!)ietic. Spre gr!a,a n!astr&, afl& in Dece #rie 19IG din gura expertului de p!litic& est. eur!pean& a erican, Malter S!nnenfeld, care in fala dipl! atil!r a ericani *ntruniti din t!at& Eur!pa, la 9!ndra, face nite declaratii i c!nstat&ri care a insp&i &ntat ili!ane de est eur!peni. Malter S!nnenfeld nu era un !arecare functi!nar sau pr!fes!r f&r& influent&, ci era c!nsilierul inistrului de externe a erican Jissinger, care se pl%ngea in felul ur &t!r$ :Uniunea S!)ietic& n+a f!st capa#il& s& se asigure de l!ialitatea t&ril!r est eur!pene:. Cu alte cu)inte nu ne ing"itise c! plet. 2n c!ntinuare Malter S!nnenfeld trage c!nclu,ia c& : ai de )re e sau ai t&r,iu, situatia p!ate de)eni expl!,i)& i ar cau,a un al treilea r&,#!iu !ndial. :Aceast& situatie nenatural& i ne!rganic& a rap!rturil!r este ! pri e(die pentru pacea !ndial& i inceperea unui c!nflict *ntre est i )est este de nee)itat:C DeclaraDii ai sfid&t!are i ai ne! en!ase ca ale expertului a erican nici nu se p!ateC S& se pl&ng& c& 3usia s!)ietic& n+a f!st capa#il& s& se asigure de l!ialitatea t&ril!r su#(ugate i expl!atate, nu.i c!nstatarea unui ! ce )rea #inele, ci ale unei pers!ane ce d!rete ca t&rile est eur!pene s& r& &n& ai departe su# (ugul rusesc. A relatat cele de ai sus pentru a ne da sea a ce *nsea n& actualele sc"i #&ri din Statele Unite. Actualul preedinte declar& f&ti c& la :6alta s+a f&cut nedreptate t&ril!r din estul Eur!pei:. Aceste declaratii ne dau speranDe si.i ultu inC Se pare c& peric!lul c! unist a de)enit at%t de gra) i a enint&t!r *nc%t Statele Unite nu ai p!t sta in stare de pasi)itate i nici sa.i ai a(ute cu a f&cut in trecut. Se pare c& p!litica !ficial& a erican& nu ai este ! p!litic& de duplicitate ca in trecut. /e de ! parte s& tr& #ite,e principiile de li#ertate, iar pe de alt& parte s& ac!rde 3usiei puteri peste t&ri i p!p!are, c!ntrare dreptului internati!nal. S& spe c& Statele Unite au trecut la actiuni c!ncrete i asta insea n& pentu n!i, sperant&, sperant& c& in cur%nd i t&rile satelite, printre care i 3! %nia )!r de)eni li#ere. A cere un drept anc!rat in C"arta -atiunil!r Unite i recun!scut de dreptul internati!nal este ! dat!rie din partea n!astr&. 0re#uie s& cere in t!ate * pre(ur&rile i in t!ate !ca,ide, inl&turarea

tratatel!r secrete i nedrepte dela 0e"eran, 6alta i /!tsda . Cer%ndu.le nu insea n& c& )re r&,#!i. Din c!ntr& )re eli#erarea t&rii n!astre, f&r& r&,#!i, i tare ne.a #ucura dac& 3usia s!)ietic& si.ar da sea a c& !pri %nd p!p!are nu c!ntri#uie la entinerea p&cii i nici la securitate pr!prie. Si ai tre#uie Dinut sea & de un fapt$ 3usia s!)ietic& nu este capa#il& s& p!arte un r&,#!i i din aceast& cau,& nu.l )a *ncepe. 3usia este at%t de sla#& in interi!r, inc%t in cur%nd nu )a ai putea face fat& pr!#le el!r nere,!l)ate i care tre#uiesc t!tui s& fie re,!l)ate. Si atunci )! )edea ! entul pr&#uirii i periului ultinati!nal i anacr!nic Uniunea S!)ietic& i li#ertatea cel!r peste ! sut& de ili!ane d! eur!peni. M! entul nu este departe i este de pre)&,ut. KKK 2n aceast& lu e ni ic nu r& %ne definiti). 0!tul este in scurgere, t!tul este in prefacere. 2n tara n!astr& 3! %nia, d! nete cea ai crud& tiranie care n+are ase &nare in ist!rie. /este Dara n!astr& au trecut ulte nen!r!ciri, pl&gi i (efuit!ri, dar ulti a !cupatie ruseasc& le.a intrecut pe t!ate, a s&racit p!p!rul, l.a infl& %n,it i i.a atacat sufletul. 'u)ernul dela 1ucureti, tr&iete din ila M!sc!)ei, f&r& M!sc!)a, actualul regi nu se p!ate entine la putere nici &car ! !r&. =&r& puterea M!sc!)ei, p!p!rul r! &n n+ar fi c&,ut in r!#ie, n+ar fi f!st ne)!it s&.i piard& fii in inc"is!ri i lagare, sau s& *ndure f!a ete intr+! tar& care inainte de r&,#!iu, inainte de )enirea pl&gii c! uniste exp!rta ali ente. 2n trecut n&)&lit!rii se interesau nu ai de prad&, actualii n&)&lit!ri )!r s& ne distrug& in plus i sufletul. Cu t!ate incerc&rile f&cute, inc& nu le.a reuit s& ne distrug& ca natiune i fiinta nati!nal& inc& ai re,ist&. 1a,ati pe experientele din trecutul n!stru, sunte c!n)ini c& nici de data aceasta nu ne )!r distruge. 2n capitala gr!a,ei i centrul tutur!r nen!r!ciril!r gu)ernea,& un regi satanic, care a f&urit ! ar at& puternic&. 0ancuri i a)i!ane, stau gata s& fie puse in icare, iar rac"etele cu #! #e at! ice sunt a plasate in ulte c!lturi ale lui ii i su# arine le p!art& pe fundul aril!r i !ceanel!r, iar sputnici s#!ar& in spatial interplanetar gata ca in !rice ! ent s& desl&ntuie pr&p&dul final. Si t!tui acest c!l!s ilitar este gata de a se pr&#ui inainte de a desl&ntui pr&p&dul final. 9ic"idarea !nstrului s!)ietic este pr!gra at&. 9ic"idarea p!ate fi int&r,iat&, dar sf&ritul nu ai p!ate fi inl&turat. Dac& 3usia s!)ietic& ar fi puternic&, ni eni n+ar fi putut s+! i piedice s& treac& la atac. Ar fi dat ulti ate cu a dat in 1959 i 19F0 si ar fi instalat pretutindeni gu)erne c! uniste c!ntra )!inDei p!p!arel!r. -u le.a f&cut pentruc& n+a pututC 2ar ast&,i, !ric%t ar )rea nu ai p!ate. 3usia i.a *nfl& %n,it pr!prii supui i fl& %n,ii n+au pentru ce luptaC 9a lic"idarea !nstrului c! unist )!r c!ncura ai ulte cau,e.

1. 0ineretul. 9a !ra actuala ideia c! unist& sau s!cialis ul rusesc nu ai p!ate !#ili,a f!rte in interi!r care s& dina i,e,e acti)itatea tineretului. Statul c! unist este c!ndus de indi)i,i ce nu cred in ni ic, in afar& de d!rinDa de a r& %ne la putere, tir siste ul inaugurat i entinut cu f!rDa ar at& a crescut un tineret far& !rala, f&r& respect fat& de lege i f&r& incredere in )iit!r. Statul s!)ietic este ca un fel de a)i!n care s#!ar& f&r& #en,in& nu ai in )irtutea inerDiei. De,!rdinile in fa#rici, ateliere, ad inistratia pu#lic& sunt la !rdinea ,ilei. 8 d!,!rdine se !#ser)& c"iar in unit&tile ilitare. -u &rul de,ert!ril!r din unit&tile s!)ietice cresc. S!ldatii s!)ietici sunt c!ntra !fiteril!r, i in disculii intre ei spun c& pri ele gl!ante in r&,#!iu :)!r fi pentru !fiDerii unit&tiil!r:. Din cau,a trata entului ne! en!s al s!ldatil!r, s!ldatii unui regi ent de infanterie dela fr!ntiera rus!. c"inea,& au ! !r*t t!ti !fiterii cu #ai!netele i cu cutitele. 9ucr&t!rii i s!ldaDii fiind tratati ca nite scla)i, i re,ultatul uncii l!r este t!t cea a scla)ului. Dac& pentru pr!ducDia unei cantit&ti de artfa in statele li#ere este necesar un nu &r de 100 de lucr&t!ri, pentru aceiai cantitate de arfa in 3usia s!)ietic& este ne)!ie de G00 de lucr&t!ri. 2. =!r a de stat. Desp!tis ul c! unist nu p!ate fi ref!r at, in niciun ca, nu se p!ate "u ani,a i nici li#erali,a, el p!ate fi nu ai distrus, i anu e din interi!r. 2n pri ul r%nd f!a etea este ai pericul!as& dec%t ide!l!gia i at%rn& ca ! #! #& p!litic& asupra capetel!r p!liticienil!r din c! itetul central. Mil!)an D(ilas f!stul ide!l!g c! unist al lui 0it! este de p&rere c& re)!lutia ungar& din 19G4 a dat :un fel de accelaratie pr&#uirii siste ului c! unist i de atunci ar fi in ag!nie:.

Dac& n+ar fi ar ata r!ie, de ult ar fi disp&rut regi ul c! unist. /artidul c! unist rnu ai (!ac& niciun r!l in 3usia s!)ietic&. =&r& ar ata r!ie ulti ul siste c!l!nialist din lu e s+ar fi pr&#uit, dar i aceasta este pe punctul de a sl&#i. 5. 2ndustria s!)ietic&. 2ndustria s!)ietic& a tr&it i tr&iete din capitalul i cun!tintele din D&rile capitaliste, pe care Uniunea S!)ietic& )rea s& le distrug&. 2n ti p de r&,#!i aceast& industrie nu.i capa#il& s& li)re,e s!ldatului rus piesele de sc"i #. Se p!)estete c& la ! ane)r& ilitar& care a a)ut l!c in Si#eria au participat ! ie de tancuri, dar la destinatie n+au s!sit dec%t... ! sut&C Dac& se sistea,& ac!rdarea de credite i c!nstructia de fa#rici de c&tre statele li#ere, s+ar pr!duce un "a!s in 3usia s!)ietic&. F. Agricultura. 3usia s!)ietic& p!sed& cea ai are intindere de p& %nt agric!l de pe gl!#, dar nu este capa#il& sa.si "r&neasc& p!pulaDia. Un p!p!r fl& %nd *i &n%nc& gu)ernul, dar acesta nu.i eficace dec%t in ! erntul c%nd se *nar ea,&. Si astfel de re)!lutii se cun!sc. -u ele lag&rel!r unde au a)ut l!c re)!lutii )!r r& %ne ereu pre,ente$ Jingir, Jaraganda, M!r7uta, J!lN a, -!rNls7, t!ate in&#uite in s%nge de unit&ti de elit& ale inisterului de interne. 2n anul 1945 a a)ut l!c re)!lta r! %nil!r din C"iin&u. 3! %nii s+au re)!ltat cu ar a in %n& pr!test%nd c!ntra scu pirii ali entel!r. 0!ate apelurile lideril!r c! uniti de a se pr!duce ai ulte ali ente n+au adus re,ultatele d!rite, din c!ntr& pr!ducDia este ai ic&. 2n anul 19I9 se pre)&,use c!nf!r planului 25G ili!ane de t!ne de cereale, dar s+au rec!ltat nu ai 1I0 de ili!ane, deci cu peste 2G la 100 ai putin dec%t se pre)&,use. 2n anul 191F 3usia tarist& exp!rta cereale iar 3usia c! unist&, dup& 40 de ani de putere, i p!rt& cereale. G. Min!rit&tile nati!nale. 3uii sunt ! in!ritate in statul ultinati!nal, iar Uniunea S!)ietic& este un anacr!nis in ti purile n!astre. 0!ate statele ultinati!nale au disp&rut, r& &n%nd nu ai ea singur& ca ! re iniscenD& ist!ric& a ti puril!r trecute. 3usii detin functii de c!nducere in aparatul de stat, in !rgani,atiile de !presiune ca ilitia i securitatea ;'J1<, efi de intreprinderi industriale i de c! ert, iar pentru in!rit&lile nati!nale nu r& %n dec%t funcDii de (!s sau de c!r)!ad&. 2nrperiul tarist a f!st sdruncinat de l!,inca c! unist&$ :Desc"ideti p!rtile inc"is!rii p!p!arel!r, 3usia:. C! unitii ins& nu i.au respectat l!,inca. 0!ate p!p!arele !pri ate de f!stul i periu Darist se g&sesc i ast&,i in inc"is!are, ai rnult alte p!p!are au f!st aduse in *nc"is!area p!p!arel!r, de data asta se nu ete, Uniunea S!)ietic& i nu 3usia tarist&. /r!#le a in!rit&til!r nati!nale din 3usia s!)ietic& r& %ne un #ut!i de pul#ere i )a s&ri in aier la ti pul p!tri)it. Apr!xi ati) 90 la 100 din gre)ele, din re)!lutiile *n&#uite in s%nge in Uniunea S!)ietic& au a)ut l!c in tinuturile ne ruse in Ucraina, in Caucas, in 1asara#ia, in 0&rile 1altice, in 0ur7estan, in 'e!rgia, in 3usia Al#a i in Si#eria. Min!rit&tile fiind in du#lu sens expl!atate$ de s!cial.c!l!nialiti i de i perial.c!l!nialiti. 2n centrele industriale ne.ruse ic&rile re)!luti!nare ale uncit!ril!r p!art& un caracter nati!nal. Caracterul unei desp&rtiri de 3usia este din ce in ce ai pr!nuntat. =!i )!lante c!ntra i perialisruului rusesc an f!st r&sp&ndite in ulte regiuni ale 3usiei s!)ietice. /resa s!)ietic& a relatat ea *ns&i despre f!ile )!lante r&sp%ndite de stadentii ucraineni din C"ie). 4. /ersecutiile religi!ase. 2ntenDia lideril!r c! uniti de a distruge :!piu ul p!p!arel!r, religia: a dat gre. C!ntrariul s+a reali,at. Senti entul religi!s a de)enit din ce in ce ui puternic i un are peric!l pentru regi ul c! unist. 2n aceast& !rdine de idei tre#uie a intit& i redeteptarea p!p!arel!r rna"! edane din i perial c!l!nial. Un are peric!l pentru regi ul c! unist il f!r ea,& sectele i anu e dat!rit& unui fapt f!arte si plu. 2n ti pul r&,#!iului, Stalin a f&cut apel la #iserica !rt!d!x& rus&. Aceasta a a(utat la *nt&rirea senti entului nati!nal, dar si.a creiat i ! sl&#iciune. A de)enit unelta aparatului de stat. 2n #iseric& se r!ag& pre!tii pentru :s&n&tatea c!nduc&t!ril!r statului: i se citesc :!rdine si inf!r atii )enite din partea statului cure !pri ea,& p!pulaDia:. Singurele c! unit&ti s!ciale cure nu fac c! pr! isuri cu regi ul c! unist sunt sectele religi!ase. Acestea fac !p!,iDie i p!p!rul care este antic! unist se *ndreapt& spre ele, int&rindu.le prin nu &r, i a(ut%ndu.le din punct de )edere aterial. Me #rii sectel!r nu )!r s& fac& ser)icii ilitare sau s& slu(easc& statului c! unist. Din aceast& cau,& sunt prig!niDi, iar prig!ana creia,& rnartiri i !p!,itie. /r&#uirea i periului anacr!nist i i perialist se )a pr!duce prin 1<. r&,#!i, 2<. e)!lutie sau 5<. re)!lutie.

1<. 3&,#!iul. 3usia s!)ietic& nu )a p!rni un r&,#!i. 2n ! entul de faD& nu.l p!ate c%tiga i din aceast& cau,& il )a e)ita. Este drept 3usia n+a renuntat la cucerirea lu ii, dar nu prin r&,#!i, ci prin at%tare de re)!lutii in diferite c!lturi ale lu ii. 2ncerc&rile de a c%tiga de purtea ei pe re)!luti!narii din A erica de sud, pare c& n+a dat r!adele ateptate, iar c! uni,area i entinerea unui regi c! unist in Cu#a c!st& ! su & en!r & statul s!)ietic. 9a fel si !cupatia din Afganistan s!ldat& cu ii de !rti far& s& p!at& pacifica statul, adic& s&.l ai#& su# c!ntr!l c! plet. 9a fel este greu de spas dac& i se )a i pune 3usiei s!)ietice un r&s#!i din exteri!r. 2n ! entul de fat& nu se p!ate nu i ! tar& care ar fi dispus& s& p!arte un r&s#!i c!ntra 3usiei s!)ietice. 2n plus ar ele at! ice * piedic& un astfel de r&s#!i. 2<. E)!lutia. 2 ediat dup& cel de.al d!ilea r&s#!i !ndial an ap&rut un are nu &r de d!ctrinari, care )edeau ! :e)!lutie a c! unis ului: i anu e, ! sc"i #are a lui in sensul unei de#aras&ri de ! serie de aspecte de dictatur& i apr!pierea de de !cratie. 8ri c! unis ul nu se p!ate entine f&r& dictatur&. 3egi urile c! uniste intretin cele ai nu er!ase ar ate i f&r& f!rta ilitar& nu se p!t entine la patere. 2n decursul anil!r s+a putut face c!nstatarea, ca !rice regi c! unist cure nu se p!ate #a,a pe f!rta ilitar& este s!rtit pieirii. 2n 3usia s!)ietic& t!ate incerc&rile re)!luti!nare ale uncit!ril!r au f!st *n&#uite in s&nge. Statul nu discut& cu cet&tenii, nici pr!#le e de c!nducere i nici de i #un&t&tirea situatiei ateriale. S+a *ncercat in Ce"!sl!)acia un c! unis cu :fat& ai u an&: dar s+a pr&#uit in fata tancuril!r s!)ietice. -ici incerc&rile din /!l!nia ca prin a(ut!rul unui sindicat puternic s& se p!at& duce :un dial!g intre stat i rnuncit!r: s+a pr&#uit in fata f!rtel!r ar ate. 5<. 3e)!luDia. Aceast& p!si#ilitate ar fi pentru p!p!arele r!#ite din r&s&ritul Eur!pei cea ai #un& s!lutie. Situatia din 3usia s!)ietic& se *nr&ut&tete din ce in ce ai ult. 2n 3usia au a)ut l!c cele rnai ulte re)!lutii, iar la !ra actual& pr!#le a nati!nalit&til!r su#(ugate este t!t at%t de gra)& ca a f!st pe ti pul re)!lutiei c! uniste c&nd 9enin i Stalin au p!rnit la lupt& !n l!,inca :desc"ideti p!rtile inc"is!rii p!p!arel!r, 3usia:. 9a !ra actual& 3usia S!)ietic& este un i periu c!l!nial, cel ai are din lu e i anacr!nic. El nu )a ui putea supra)ietui i se )a pr&#ui ca s+au pr&#uit t!ate i periile c!l!niale. Multi p!lit!l!gi i ist!rici care s+au !cupat de fen! enul rn!nstrului s!)ietic au a(uns la c!nclu,ia, c& ai cur%nd sau rnai t%r,iu se )a pr&#usi. Dintr+! ulti e de lucr&ri, a ales nu ai c%te)a$ a< Andrei A. Al ari7., ist!ric rus, si.a pus intre#area dac& :Uniunea S!)ietic&: )a supra)ietui anul 198F. Al ari7 a(unge la c!nclu,ia c& 3usia tre#uie s& pl&teasc& pentru cuceririle lui Stalin. #< E anuel 0!dd, in lucrarea sa :9a c"ute finale:, ap&rut& in anul 19II in editura 3!#ert 9af!nt, a(unge la c!nclu,ia c& i perial s!)ietic :se )a pr&#ui in pri ii 10, 20 sau 50 de ani:. c< C! unistul (ug!sla), Mil!)an D(ilas, in lucrarea sa :-!ua clas&: este de p&rere c& :situatia actual& nu ui p!ate dura: i se )a a(unge in cur%nd i in !d ine)ita#il la ! li t&, iar aceast& li it& )a fi *nceputul sf&ritului st&p%nirii ne*ngr&dite a #ir!cratiei p!litice a n!ii clase. d< '". 1artsc", f!st c! unist, se expri & in lucrarea sa :Sc"i #are ;de aca,< in Eur!pa de r&s&rit :*n felul ur &t!r$ :destr& area i periului c! unist a inceput dela defectiunea lui 0it!:. e< M!lfgang 9e!nard, f!st student la c!ala de /artid din M!sc!)a, in ti pul de fat& pr!fes!r uni)ersitar in Statele Unite in lucrarea :in a(unul unei re)!lutii: susDine c& Uniunea S!)ietic& se afl& :*ntr+! stare pre.re)!luti!nar&:. f< Stefan O!PeP in lucrarea :/!ate fi in)ins c! unis ul: a(unge la c!nclu,ia c& :siste ul t!talitar c! unist nu ai incepe un r&,#!iu c!ntra p!p!arel!r li#ere i c& pentru in)ingerea c! unis ului, f&r& r&,#!iu, sunt anse reale. g< 'eneralul Sir 6!"n Hac7ett in lucrarea sa :Cel de.al treilea r&,#!i !ndial: 0eatru de !peratii principal 'er ania, ap&rut& in 19I8 in editura ger an& C. 1ertel ann, sustine p&rerea c& cel de.al treilea r&,#!iu !ndial *ncepe la F August 198G, la !ra patru di ineata. 9a acea dat& 3usia )a ataca

cu F0 di)i,ii, )a c%tiga teren, dar )a pierde r&,#!iul. 3e)!lutii interne, in special ale p!p!arel!r su#(ugate, )!r sl&#i puterea s!)ietic& inc%t )a fi ne)!it& s& cede,e puterea. "< Mici el S. ?!lsens7N in lucrarea :-! en7latura Clasa st&p%nit!are in Uniunea S!)ietic&: ap&rut& in 1980 in editura M!lden.?iena, M. ?!slens7N cun!ate siste ul s!)ietic din :interi!r: fiindc& a f!st e #ru de partid i :c!la#!rat!r al c! itetului central al partidului c! unist s!)ietic a ales li#ertatea in 19I4 denu ete clasa c!nduc&t!are :-8ME-J9A0U3A: i care in realitate este ! :clasa expl!atat!are: i este st&p%na i pr!pietara :pr!priet&tii s!cialiste: i aceast& situatie nu p!ate dura la infinit. i< Helene Carrere d+Encausse in lucrarea :9e p!u)!ir c!nfisBue, g!u)ernants et g!u)ernes !n U3SS: ap&rut& in editura =la ari!n, /aris 1980 )!r#ete de fisurile din Uniunea S!)ietic& cau,ate de in!rit&tile nati!nale.