Sunteți pe pagina 1din 39

MINISTERUL MUNCII, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI FAMILIEI

Stimularea angajării tinerilor în cîmpul muncii

Propunerea de politici publice

Aprilie 2012

Cuprins

Lista de abrevieri

2

1. Descrierea problemei

3

2. Cauzele și efectele problemei

10

3. Obiectivele politicii publice

12

4. Beneficiari

13

5. Opţiuni de soluţionare a problemei

13

Conceptul de intervenție în limita resurselor financiare predeterminate

16

Opţiunea 1:

Status quo, neintervenţia

18

Opţiunea 2.

Facilităţi la plata contribuţiilor sociale (BASS) pentru angajator

20

Opţiunea 3.

Salarii achitate de către stat pentru perioada de probă

22

Opţiunea 4.

Cheltuieli de instruire a tinerilor angajaţi deductibile în scopuri fiscale

25

6. Analiza opţiunilor și recomandarea

29

7. Recomandări speciale – sistemul de învăţămînt

33

Anexa 1. Indicatorul de intensitate a șomajului

35

Anexa 2.

Ponderea tinerilor absolvenţi angajaţi

36

Anexa 3. Cum subvenţiile pentru muncă creează noi locuri de muncă

37

Lista de abrevieri

ANOFM

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

BASS

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat

BS

Bugetul de Stat

BM

Banca Mondială

BNS

Biroul Național de Statistică

ETF

European Training Foundation

ENPI

European Neighbourhood and Partnership Instrument

FAOAM

Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală

MMPSF

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

ODIMM

Organizația pentru Dezoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii

OIM

Organizația Internațională pentru Migrație

PARE

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie

UE

Uniunea Europeană

1.

Descrierea problemei

Tinerii constituie un grup social foarte important în Moldova din perspectiva dezvoltării sociale, dar mai ales a dezvoltării economice a țării. Tinerii de astăzi sînt baza populaţiei active în perspectivă. Nivelul și modul de integrare al tinerilor în societate este un lucru esențial pentru viitorul lor în Moldova.

Încadrarea în cîmpul muncii este primordială pentru integrarea socială. Avînd un loc de muncă calitativ, tinerii sînt stimulați să-și crească potențialul economic, să învețe continuu și să contribuie la dezvoltarea social-economică a țări. Astfel, scopul acestei propuneri de

Conform legii cu privire la tineret (nr. 279 din 11.11.1999), noțiunea de tînăr descrie toate persoanele cu vîrsta de 16-30 ani, iar în Codul Muncii (nr. 154 din 28.03.2003, Art. 46) este stipulat că persoanele pot munci începînd cu vîrsta de 16 ani (de la 15 cu acordul părinților).

politici publice este de a analiza situația tinerilor în relație cu piața de muncă și de a propune soluții pentru a spori numărul tinerilor angajați.

Tranziția de la școală la muncă este o problemă eternă pentru tinerii din toate țările. În Moldova aceasta este însă agravată de faptul că populația tînără este în descreștere și mulți tineri aleg să emigreze peste hotare în scop de muncă. Rata

șomajului în rîndul tinerilor rămîne a fi cea mai înaltă în comparație cu alte categorii de vîrstă și este în creștere în ultimii ani. Folosind definiția Organizației Internaționale a Muncii pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului în rîndul acestora a fost de 17,8% în

2010. Aceasta a fost de 2.4 ori mai mare decît rata medie a șomajului pe țară, de7.4%.

Diagrama 1. Evoluţia ratei şomajului în Moldova pe categorii de vîrstă

20.00% 18.00% 16.00% Total 14.00% (15 -24) 12.00% (25 -34) 10.00% (35 -44) 8.00% (45
20.00%
18.00%
16.00%
Total
14.00%
(15 -24)
12.00%
(25 -34)
10.00%
(35 -44)
8.00%
(45 -54)
6.00%
(55 -64)
4.00%
2.00%
0.00%
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

Sursa: BNS, calcule experți

La prima vedere, este normal ca această grupă de vîrstă să aibă o rată mai ridicată a șomajului – tinerii încă nu au experiență de lucru, de căutare a unui post de muncă și nici relații sociale stabilite care să le faciliteze căutarea și angajarea ulterioară. În țările UE, rata șomajului pentru această categorie de vîrstă este la fel mai ridicată în comparație cu alte grupuri de vîrstă. Conform datelor Eurostat, rata șomajului în UE-27 a fost de 21% în 2010. Dacă în UE fiecare al cincilea tînăr era șomer, în Moldova situația era puțin mai bună – fiecare al șaptelea tînăr care își căuta activ un loc de muncă era șomer.

Rata relativ înaltă a șomajului între tineri nu este prin urmare ceva anormal și caracteristic numai pieței de muncă în Moldova. Ceea ce face Moldova să fie un caz aparte este intensitatea” înaltă a șomajului printre tineri.

Intensitatea șomajului este un indicator pe care îl definim ca rata șomajului adaptată la ponderea șomerilor pe vîrste din total și la rata de activitate a populației ajustată din punct de vedere al nivelului de educație. Cu alte cuvinte, rata înaltă a șomajului la grupul tînăr de populație trebuie interpretată prin prizma faptului că aceștia alcătuiesc 28% din total șomeri. Tot așa, rata șomajului printre tineri poate fi mai înaltă pentru că numărul tinerilor activi este mai mic, mulți dintre ei fiind încă studenți. Pentru a micșora efectul acestui fapt, rata șomajului este calibrată cu rata de activitate a populației care este ajustată la numărul celor care încă învață.

Indicatorul de intensitate explică unde șomajul este mai acut și identifică unde politicile trebuie să fie concentrate. Astfel, aplicată datelor statistice din Moldova, în 2010 intensitatea șomajului la categoria cu vîrsta de 15-24 ani a fost cea mai mare în comparație cu populația adultă, de 0.05 și 0.1 (Calculele cu detalii in Anexa 1).

Tabel 1. Intensitatea şomajului (2010)

     
      Intensitatea Intensitatea

Intensitatea

Intensitatea

Rata

șomajului

Proporția din

total șomaj

Rata de activitate a

populației (ajustată

pentru studii

continue)

șomajului

(adaptată la

proporția din total

șomaj)

șomajului (adaptată

la rata de

participare

ajustată)

(15-24)

17.85%

27.83%

54.48%

0.05

0.10

(25-34)

8.77%

28.80%

52.61%

0.03

0.05

(35-44)

6.64%

20.33%

60.61%

0.01

0.04

(45-54)

4.86%

17.28%

61.38%

0.01

0.03

(55-64)

3.40%

5.87%

23.36%

0.00

0.01

Sursa: BNS, rapoarte anuale ale instituțiilor de învățămînt, calcule experți

Pe lîngă faptul că intensitatea șomajului în rîndul tinerilor este cea mai mare, este la fel de îngrijorător că tinerii sînt mai vulnerabili pe timp de criză. În diagrama 2 este prezentată dinamica șomajului în rîndul tinerilor în comparație cu rata șomajului pe țară. După criza economică din 2008, rata șomajului a crescut pentru toate categoriile de populație în Moldova, dar în rîndul tinerilor șomajul a crescut mult mai repede, aceasta mărindu-se cu aproape 7 puncte procentuale (în UE aceasta s-a mărit cu 6 puncte procentuale).

Diagrama 2. Tendinţa şomajului în rîndul tinerilor în comparaţie cu tendinţa şomajului pe ţară

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

25.00% 20.00% 15.00% 10.00%
5.00% 0.00% 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 (15-24 ani) Total Sursa: BNS,
5.00%
0.00%
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
(15-24 ani)
Total
Sursa: BNS, calcule experți

Efectul unei crize economice este mai îndelungat pentru grupul de tineri. Chiar dacă economia în ansamblu își revine în ultimii ani și sînt create noi locuri de muncă, tinerii sînt defavorizați. Oferta brațelor de muncă pe piață este mare și cuprinde categoria persoanelor adulte care au experiență și, prin urmare, mai multe șanse de a căpăta un loc de muncă.

În afară de experiență, tinerii șomeri sînt defavorizați în comparație cu alte grupe de vîrstă și prin faptul că, în medie, au un nivel mai scăzut de educație. Jumătate din șomerii cu vîrsta de 15-24 ani au abandonat sistemul de învățămînt după gimnaziu sau liceu. Ponderea șomerilor cu vîrsta de 25-34 ani care au un nivel superior de instruire (secundar profesional, mediu de specialitate sau superior) este de 54%, aceasta fiind mult mai mare pentru celelalte categorii de vîrstă.

Diagrama 3. Rata şomajului pe vîrste şi nivelul de educaţie

80.00% 70.00% Studii secundar 60.00% profesionale, mediu de 50.00% specialitate și superioare 40.00% Studii
80.00%
70.00%
Studii secundar
60.00%
profesionale,
mediu de
50.00%
specialitate și
superioare
40.00%
Studii de bază
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
15 -24 ani 25 -34 ani 3 5 -44 ani 4 5 -54 ani 55 -64 ani

Sursa: BNS, calcule experţi

În mare parte, rata de angajare în cîmpul muncii a tinerilor depinde de nivelul de instruire: cu cît este mai educată persoana, cu atît mai ușor își poate găsi un loc de muncă. O altă analiză a rentabilității

studiilor în Moldova 1 efectuată în 2006 găsește că, alte condiții fiind egale, un an suplimentar de studii mărește veniturile persoanei cu 9.5%. Prin urmare, sistemul de învățămînt contribuie în bună parte la formarea abilităților necesare pentru a intra pe piața de muncă. În acest caz, cum se explică faptul că tot mai puțini tineri aleg să-și continue studiile, în același timp cînd nivelul de studii este important la angajarea în cîmpul muncii? O posibilă explicație ar fi faptul că există o alternativă și mai lucrativă pentru tineri decît studiile – migrația. Pe termen scurt, este mult mai avantajos din punct de vedere financiar pentru un tînăr să lucreze peste hotare, chiar dacă muncind necalificat. Salariile sînt mult mai mari decît în Moldova.

Pe de altă parte, conform angajatorilor, tinerii nu sînt suficient de pregătiți pentru cerințele pieței muncii, chiar dacă sînt absolvenți ai celor trei tipuri de învățămînt (secundar profesional, mediu de specialitate și superior) 2 . Angajatorii sînt nevoiți să investească la început în tînărul angajat pentru a-i crește productivitatea, un risc pe care angajatorii de obicei nu doresc să și-l asume.

În această situație și conform datelor, a fost identificată următoarea problemă: ponderea tinerilor absolvenți (învățămîntul secundar profesional, mediu de specialitate și superior) angajați în primul an după absolvire este de numai 38.5%. (Calculele cu detalii în Anexa 2).

Guvernul ar putea interveni pentru a rezolva această problemă prin acțiuni concrete de facilitare a intrării tinerilor pe piața muncii. Este în interesul societății ca șomajul în rîndul tinerilor să fie cît mai mic. Or, șomajul nu numai că reprezintă pierderi curente și pierderea resurselor potențial productive, dar poate avea un efect negativ și asupra performanțelor viitoare ale individului și ale economiei țării în general. Angajarea nu înseamnă numai a oferi locuri de muncă, ci promovează și dignitatea, independența, realizarea și inovația. Șomerii nu capătă abilitățile și experiența necesară pentru a propulsa economia mai departe, ci inhibă dezvoltarea economică a țării și impun o povară mare pe stat pentru a furniza asistență socială. Mai mult, șomajul e asociat cu probleme sociale ca sărăcia, inaccesul la servicii publice, crima, violența, demoralizarea, degradarea socială și dezinteresul față de politică.

Tabel 2. Acţiuni întreprinse de Guvern pînă la moment

1

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi structurile ei teritoriale sînt responsabile de integrarea în cîmpul muncii a tinerilor şi altor categorii de populaţie la nivel naţional.

Prin intermediul măsurilor active şi pasive implementate pe piaţa muncii, agenţiile asigură plasarea în cîmpul muncii a tinerilor.

2

Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM)

ODIMM implementează Programul educativ „Gestiunea Eficientă a Afacerii” (GEA), în cadrul căreia se organizează cursuri de instruire. Concomitent, ODIMM gestionează Fondul de Garantare a Creditelor, care reprezintă o pîrghie eficientă de

1 ”Analiza constrângerilor. Raport final,” V. Bozu, D. Caragia, și I. Gotisan, Millennium Challenge Corporation Moldova, 2007. 2 ”Relațiile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor”, realizat de PNUD și guvernul Belgiei,

2007

 

implementează măsuri în scopul sporirii accesului tinerilor la resurse informaţionale, financiare, precum şi în scopul dezvoltării cunoştinţelor lor în domeniul iniţierii şi dezvoltării afacerii proprii.

iniţiere şi dezvoltare a afacerilor prin intermediul sporirii accesului întreprinderilor la credite bancare. Aceasta sporeşte accesul tinerilor care doresc să-şi iniţieze afacerea proprie la resurse financiare. De asemenea, ODIMM implementează „Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor, în cadrul căruia se desfăşoară cursuri de instruire în domeniul abilităţilor antreprenoriale pentru tinerii, care doresc să-şi lanseze sau să-şi extindă o afacere în localităţile rurale, precum şi se acordă credite cu o porţiune de grant nerambursabil în mărime de 40%.

3

Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie “PARE 1+1”

Are scopul mobilizării resurselor financiare ale lucrătorilor emigranţi în dezvoltarea economică durabilă a ţării.

4

Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor

Se organizează cursuri de instruire în domeniul abilitării antreprenoriale pentru tinerii care doresc să lanseze sau să extindă o afacere în localităţile rurale.

5

Programul de Granturi Mici

Se implementează iniţiative de tineret ce includ seminare şi training-uri cu tematica: “Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii prin sporirea incluziunii sociale”; „Ghidul tînărului antreprenor”; „Orice profesie e o vocaţie”; „Tineri informaţi - tineri implicaţi”, etc.

6

Facilităţi pedagogilor, farmaciştilor şi medicilor care se angajează în mediul rural

Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, în temeiul Legii învăţămîntului, nr. 547-XIII din 21.07.1995 şi Legii ocrotirii sănătăţii, nr.411-XIII din 21.07.1995, acordă facilităţi pedagogilor, farmaciştilor şi medicilor care se angajează în mediul rural. Astfel, aceştia beneficiază de locuinţă gratuită, o indemnizaţie unică în mărime de 30 mii de lei, compensarea lunară a costului energiei electrice, asigurarea gratuită cu carburanţi.

7

Locuinţă gratuită pentru tinerii specialişti care se angajează în localităţile săteşti

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 1259 din 12.11.2008 asigură cu locuinţă gratuită tinerii specialişti care se angajează în localităţile săteşti. În 2009 au beneficiat 24 de tineri specialiști. Întrucît Ministerul dezvoltării regionale şi construcţiilor a preluat atribuţiile respective de la fostul Minister al administraţiei publice locale şi, deocamdată, nu au fost soluţionate problemele organizatorice, actualmente este sistată implementarea acestei Hotărîri de Guvern.

8

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.923 din 04.09.2001 „Cu privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de

În 2001 a fost implementat mecanismul reglementării procesului de plasare în cîmpul muncii a tinerilor specialişti cu studii universitare şi din colegii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.923 din 04.09.2001 „Cu privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor

învăţămînt superior şi mediu de specialitate de stat”

de învăţămînt superior şi mediu de specialitate de stat”. Acesta însă nu a avut efectul scontat.

În scopul determinării tinerilor specialişti, care şi-au făcut studiile în grupele cu finanţare de la buget din instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, aceștia urmau să se prezinte la locurile de lucru conform repartizării, începînd cu anul de studii 2001-2002. Instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate de stat au fost obligate să încheie cu studenţii, elevii înmatriculaţi la anul I de studii (cursurile de zi) în grupele cu finanţare de la buget, contracte privind instruirea şi plasarea lor în cîmpul muncii după absolvire în funcţie de necesităţile statului. În baza modificărilor operate în corespundere cu Hotărîrea Guvernului nr.433 din 25.04.2006 “Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.923 din 4 septembrie 2001”, au fost excluse specialităţile pedagogie, medicină, farmaceutică, drept, cultură şi arte la care se răsfrîngea iniţial hotărîrea dată şi începînd cu anul 2006 acţiunea Hotărîrii vizate a fost extinsă pentru toate instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate din ţară indiferent de subordonarea ministerială.

Prin Hotărîrea dată a fost aprobat Contractul-tip privind realizarea studiilor în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate (la zi) în grupele cu finanţare bugetară şi plasarea tinerilor specialişti în cîmpul muncii. Potrivit contractului, absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior şi mediu de specialitate de stat sunt repartizaţi la lucru după specialităţi în conformitate cu ofertele autorităţilor administrative publice centrale şi locale, fiind obligaţi să lucreze trei ani în unităţile şi structurile în care au fost repartizaţi.

În cazul în care tînărul specialist refuză să se prezinte la locul de lucru conform repartizării sau îşi suspendă activitatea înainte de expirarea termenului de trei ani stabilit, prin hotărîrea dată el este obligat să restituie în bugetul de stat cheltuielile pentru instruirea sa în volumul calculat de instituţia respectivă de învăţămînt.

În urma multiplelor adresări referitor la restituirea în bugetul de stat a cheltuielilor pentru instruire, în cazul refuzului de a se prezenta la locul de lucru conform repartizării sau suspendării activităţii înainte de expirarea termenului de trei ani, de către Curtea Constituţională a fost examinată Hotărîrea Guvernului nr. 923 din 04.09.2001, cu modificările ulterioare, care a fost declarată constituţională prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.11 din 04.06.2009 (Monitorul Oficial nr.101/11 din

   

10.06.2009).

În corespundere cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1396 din 24.11.2003 „Cu privire la instruirea medicilor şi farmaciştilor rezidenţi şi plasarea în cîmpul muncii a tinerilor specialişti”, începînd cu anul de studii 2003-2004, instruirea medicilor şi a farmaciştilor prin studii postuniversitare în rezidenţiat, cu finanţare de la bugetul de stat, se efectuează exclusiv în bază de contract individual încheiat cu Ministerul Sănătăţii.

Prin Hotărirea vizată a fost aprobat Contractul-tip privind instruirea în rezidenţiat şi plasarea în cîmpul muncii a medicilor şi farmaciştilor, care prevede că după absolvirea studiilor postuniversitare prin rezidenţiat, medicii şi farmaciştii, tineri specialişti, se repartizează de către Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale pentru plasare în cîmpul muncii, conform necesităţilor statului, pe o perioadă de trei ani.

Un proiect similar de lege privind susţinerea tinerilor specialişti-absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate, repartizaţi şi angajaţi în câmpul muncii în mediul rural – sectorul agroalimentar, a fost elaborat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Proiectul a fost coordonat cu ministerele interesate, însă n-a fost promovat spre aprobare.

Pînă în prezent au beneficiat de prevederile acestei politici 1830 de absolvenți ai Ministerului Sănătății și 1200 de absolvenți ai Ministerului Educației.

9

HG Nr. 594 din 30.06.2005 cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenților instituțiilor de învățămînt superior finanțați din bugetul de stat.

Stimularea angajatorilor prevede acordarea unei sume lunare, în cuantumul unui salariu minim pe ţară, pe o perioadă de 12 luni calendaristice, pentru fiecare absolvent al instituţiei de învăţămînt superior încadrat în muncă, care a fost finanţat de la bugetul de stat, cu condiţia menţinerii raporturilor de muncă cel puţin 3 ani. Pentru încadrarea absolvenţilor invalizi, suma menţionată la pct.1 se acordă pe o perioadă de 18 luni.

Programul nu a avut impactul dorit, restricțiile fiind prea dure atît pentru absolvenți, cît și pentru angajatori. Hotărîrea a funcționat numai o perioadă scurtă de timp și deși prevederea este încă în vigoare, începînd cu 2009 nu s-au mai alocat resurse bugetare în acest scop.

2.

Cauzele și efectele problemei

Cauzele ratei înalte a șomajului în rîndurile tinerilor și totodată a dificultăților întîmpinate de ei la prima angajare pot fi clasificate în patru grupuri mari:

Cauze ce țin de nedorința angajatorului de a angaja tineri absolveți;

Cauze ce țin de informarea scăzută a tinerilor despre oportunitățile pieței de muncă;

Problema lipsei locurilor de muncă suficiente și atractivitatea scăzută a locurilor de muncă vacante existente;

Nedorința unor tineri de a se angaja.

Primul set de cauze angajatorul defavorizează tinerii la angajare – ține atît de procesele firești ale

economiei de piață, cît și de discrepanța semnificativă atestată la capitolul educație Moldova.

- piața muncii în

Există evidențe considerabile/sigure care demonstrează că tinerii sînt defavorizați pe piața muncii. Lacunele din sistemul de învățămînt reduce perspectivele tinerilor, lasîndu-i nepregătiți pentru cerințele pieței de muncă. Tinerii nu au nici experiență de lucru prin care ar căpăta abilități practice și cunoștințe, contactul cu piața de muncă, nici potențialul de a-și face o rețea de cunoștințe (la fel de importante pentru angajare). Experiența este vitală: un tînăr cu puțină experiență este net avantajat față de altul fără experiență. Împreună, aceste cauze contribuie la decalajul dintre salariile inițiale de angajare și productivitate. Agenții economici sînt descurajați/atenți de a angaja tineri, neștiind care este productivitatea lor.

De sistemul de învățămînt este legat faptul că angajatorii sînt nevoiți să suporte cheltuieli pentru pregătirea inițială a tinerilor specialiști. Angajatorii constată discrepanța mare între cunoștințele teoretice ale tînărului față de minimul necesar pentru poziția la care tînărul a aplicat. Calitatea studiilor în Moldova este nesatisfăcătoare, iar tinerii specialiști, după obținerea unei diplome sau certificatului de absolvire, nu au abilitățile pe care le așteaptă angajatorul. Deși este adevărat că într-o economie de piață angajatorii sînt disponibili să investească în tineri, în Moldova însă, aceste cheltuieli sînt prea mari pentru companiile autohtone și nejustificate din punct de vedere al afacerii, mai ales atunci cînd oferta pieței de muncă este atît de mare. Este mult mai puțin costisitor pentru o companie să aștepte momentul potrivit pentru a angaja un specialist cu experiență, decît să investească într-un tînăr.

Există și problema neatractivității locurilor de muncă existente pentru tineri. Pe de o parte așteptările tinerilor la angajare sînt prea mari, aceștia preferînd salarii mari, poziții importante și locuri de muncă moderne, de viitor. Pe de altă parte, este adevărat că în Moldova, din cauza situației precare a economiei, nu sînt locuri suficiente de muncă, iar salariile pentru posturile oferite sînt foarte mici, mai ales pentru tinerii specialiști, iar condițiile de muncă sînt neatractive.

De asemenea, este adevărat, că există și o pasivitate printre tineri vis-a-vis de piața muncii. Aceștia nu au suficiente informații despre posibilitățile de angajare, nu conștientizează necesitatea de a se informa

încă din timpul studenției și, mai ales, nu știu cum să caute un loc de muncă, să se prezinte la un interviu, să scrie un curriculum vitae, nu au abilități de a se promova etc.

Totodată, instituțiile statului abilitate să acorde ajutor tinerilor în găsirea unui loc de muncă nu sînt foarte eficiente. Astfel puțini din tinerii absolvenți cunosc despre existența ANOFM și serviciile prestate de aceasta și doar un procent mic beneficiază real de sprijin din partea agenției.

O parte din tineri nu doresc însă să lucreze, ei fiind dezinteresați sau sperînd că rudele și prietenii vor găsi pentru ei un post de muncă. Migrația tinerilor și remitențele contribuie la dezinteresarea tinerilor de a-și căuta de lucru în Moldova. Faptul că tinerii au posibilitatea de a pleca peste hotare și a avea un venit mai mare îi face pe aceștia să fie pasivi pe piața de muncă în Moldova și în așteptare de a pleca. Remitențele pe care mulți dintre tineri le primesc în timpul studenției sînt destul de înalte și permit un nivel de confort ridicat al tinerilor la care este greu de a renunța după absolvire cînd salariile propuse de angajatori sînt neatractiv de mici.

Cert este faptul că calitatea studiilor obţinute în cadrul sistemului educațional constituie unul din motivele neangajării tinerilor în cîmpul muncii. Problemele sînt legate de modul de pregătire liceală și universitară, de planificarea din sistemul de educație, de pregătirea predominant teoretică a studenților, modulul practic fiind efectuat mai mult formal. Sistemul actual de învățămînt nu este orientat spre pregătirea calitativă a tinerilor specialiști, ci favorizează înmatricularea la studii care nu corespund specializărilor solicitate pe piață. Sistemul este unul rigid, cu posibilități limitate pentru student de a-și alege liber cursurile, profesorii etc. Ca rezultat, sînt prea mulți absolvenți la specialitățile de drept sau economie și mai puțini la specialitățile tehnice și în agricultură, pentru care piața solicită forță de muncă.

Odată încheiată perioada studiilor, marea parte a studenților rămîn cu diplomele, iar efectele procesului de studii urmează a fi vazute la prima angajare.

Efectele ratei înalte a tinerilor care nu reușesc să se se angajaze în cîmpul muncii influențează negativ atît economia țării în ansamblu, cît și viitorul tinerilor în particular. În urma faptului că mai mult timp tinerii nu sînt angajați, aceștia își pierd și puținele abilități și cunoștințe pe care le aveau, sînt descurajați, aleg să migreze, iar capitalului uman în economie degradează. Pentru tinerii care încearcă să se angajeze, urmînd etapele normale ale acestei proceduri (trimitere curriculum, interviu), devine descurajator faptul că după cîteva interviuri ratate nu ajung să fie angajați. Înțelegînd adevăratele perspective ce le au abia după absolvire, ei sînt și mai motivați să părăsească țara.

Mai mult, cheltuielile bugetare ale statului pentru sistemul de învățămînt nu sînt justificate, statul înregistrînd pierderi în termen lung. Așa-numitul ”export de creier” reprezintă oportunități pierdute pentru societatea noastră, amplificînd pierderile statului. Rata înaltă a șomajului în rîndul tinerilor afectează și indicatorii demografici – tinerii amînă întemeierea unei familii pînă la momentul cînd vor avea o situație economică stabilă.

Diagrama 3. Arborele problemei

Efect Tinerii își Statul pierde Capitalul Tinerii sînt demografic pierd de pe urma Tinerii uman
Efect
Tinerii își
Statul pierde
Capitalul
Tinerii sînt
demografic
pierd
de pe urma
Tinerii
uman
descurajați de
negativ,
abilitățile și
neangajării
emigrează
degradează
oferta pieții
“exportul de
cunoștințe le
tinerilor
creier”

Ponderea tinerilor absolvenți (învățămîntul secundar profesional, mediu de specialitate

și superior) angajați în cîmpul muncii în primul an după absolvire este de numai 38.5%.

Tinerii amînă întemeierea

familiilor pînă în

momentul siguranței și

stabilității economice

Angajatorii Cunoașterea Atractivitate Nedorința defavorizea ză insuficientă de către a scăzută a unor tineri
Angajatorii
Cunoașterea
Atractivitate
Nedorința
defavorizea ză
insuficientă de către
a scăzută a
unor tineri
tinerii la
tineri a situației cu
locurilor de
de a se
angajare
privire la piața muncii
muncă
angaja
Așteptările
Angajatorii sînt
tinerilor cu
Tipul locurilor
Criza
Tinerii nu au
nevoiți să suporte
Salariile mici
O parte din
privire la
vacante nu
economică/
Fenomenul
experiență
cheltuieli pentru
pentru tinerii
tineri sunt
angajare sunt
sînt pe placul
dezvoltarea
de nepotism
de muncă
pregătirea inițială a
specialiști
dezinteresați
tinerilor
economică
mari (salariu,
tinerilor specialiș ti
poziție, etc.)
Tinerii nu
Tinerii nu se
conștientizează
Tinerii nu știu
Tinerii au
informează
necesitatea
cum să se
posibilitatea de
Tinerii
despre
informării cu
promoveze și
a merge la
primesc
ofertele
să aplice/caute
lucru peste
remitențe
privire la piața
ANOFM
muncii încă din
de lucru
hotare
timpul studiilor

Sistemul de educație este

ineficient în pregătirea tinerilor

pentru piața muncii

Rigiditatea Modalitatea de sistemului (în pregătire a introducerea specialiștilor este disciplinelor noi,
Rigiditatea
Modalitatea de
sistemului (în
pregătire a
introducerea
specialiștilor este
disciplinelor noi,
învechită și
alegerea
ineficientă
profesorilor
etc.)

Pregătirea

teoretică a

tinerilor în

instituțiile de

învățămînt

 

Corelarea

Tinerii

nu

slabă a

au aptitudini

studiilor cu

de muncă

cerințele

pieții muncii

Practica

universitară

formal

efectuată

3. Obiectivele politicii publice

Obiectiv general:

Sporirea numărului tinerilor angajați în cîmpul muncii.

Obiectiv specific: Sporirea numărului tinerilor absolvenți angajați în cîmpul muncii în primul an după absolvire cu cel puțin 10 puncte procentuale (sau circa 1300 tineri) timp de un an.

4.

Beneficiari

O investiție în tineri este o investiție în societate atît pe termen scurt, dar cu și mai multe avantaje pe termen lung. Beneficiarii acestei politici publice sînt:

tinerii absolvenți ai celor trei forme de învățămînt (școli profesionale, colegii și universități) care vor cîștiga imediat ce politica publică este implementată, iar pe termen lung vor căpăta o experiență de muncă mai mare;

agenții economici care vor cîștiga pe termen scurt cînd vor obține facilitățile și își vor minimiza costurile de angajare a unor lucrători, iar pe termen lung își vor asigura o forță de muncă mai calitativă;

populația adultă de astăzi va beneficia pe termen lung, atunci cînd tinerii angajați vor face contribuții substanțiale în bugetul public național;

ANOFM, fiind agenția care va implementa programul, va deveni mai cunoscută printre tineri, aceștia informîndu-se și eventual apelînd și la alte servicii ale agenției;

economia țării și statul în general vor avea de cîștigat în urma faptului că tot mai mulți tineri talentați vor alege să lucreze în țară, iar ”exodul de creieri” s-ar putea diminua.

5. Opţiuni de soluţionare a problemei

Problema angajării tinerilor absolvenți este una acută în mai multe state. Opțiuni de soluționare sînt diferite și depind de specificul societății, culturii, setului de probleme etc. La inițiativa Băncii Mondiale în 2007, a fost alcătuit un registru al activităților de susținere a angajării tinerilor care au fost implementate în 84 de țări – Youth Employment Inventory (YEI). Analizînd datele statistice cuprinse în acest registru, autorii proiectului evidențiază cîteva principii care ar putea fi folosite pentru elaborarea politicilor de stimulare a angajării tinerilor (BM, 2007):

Cu cît mai repede sînt ajutați tinerii să se încadreze în cîmpul muncii, cu atît mai eficient și mai puțin costisitoare este politica publică;

Politicile sînt cel mai eficiente atunci cînd sînt țintite către grupurile cele mai vulnerabile de tineri (de exemplu, tineri săraci sau fără instruire, fără abilități etc.);

Majoritatea politicilor în acest domeniu au un impact pozitiv asupra indicatorilor ”șomajul tinerilor” și ” salariul tinerilor”;

Însă atunci cînd se ia în considerație analiza cost-eficiență a programelor, mai puțin de jumătate de politici sînt de succes, ceea ce sugerează că aceste politici sînt de obicei costisitoare pentru guvern;

Nu există politici mai bune sau mai rele, toate au un impact comparabil și alegerea pentru implementare a unei politici sau a alteia trebuie să depindă mai degrabă de specificul țării și a problemei.

În general, opțiunile și practicile bune existente se conturează în jurul următoarelor tipuri de soluții:

i.

Acordarea facilităților la prima angajare – adaos salarial, scutire de la plata contribuțiilor sociale pentru o perioadă de timp, beneficii la obținerea creditelor, scutirea întreprinderilor de la plata contribuțiilor sociale pentru tinerii angajaţi pentru primii ani de muncă, compensarea unor cheltuieli de către stat, acordarea unui suport financiar în mărimea unui procent prestabilit din salariul noului angajat pe o durată de timp limitată etc.

Acordarea de facilități (direct angajatorului sau tînărului angajat) la prima angajare sînt soluții de termen scurt, dar care pot avea un impact pozitiv și mult timp după încetarea politicii. Principalele beneficii ale acestor tipuri de soluții sînt:

Subsidiile acordate angajatorilor compensează riscul de a angaja un tînăr atunci cînd nu se cunoaște nivelul de productivitate al acestuia. Astfel, companiile își pot găsi lucrători buni la costuri mici, iar tinerii cu abilități înalte de muncă au o șansă mai mare de a-și găsi un loc de muncă decent.

Însăși demararea unui astfel de program de subsidii poate schimba comportamentul tinerilor, aceștia avînd mai mult entuziasm și curaj pentru a căuta un loc de muncă.

ii.

Organizarea instruirilor pentru tinerii specialiști – angajatorii sînt stimulați de către stat de a investi în instruirea absolvenților pentru ca aceștia să capete abilități corespunzătoare cerințelor pieței.

Stimularea angajatorilor de a instrui tinerii la locul de muncă sînt soluții de termen scurt care au efect atunci cînd este nevoie de specialiști de o anumită vocație sau cînd nivelul de educație al tînărului nu corespunde cerințelor angajatorului. Statul, de obicei, compensează costurile angajatorului pentru dezvoltarea abilităților și productivității tînărului angajat, astfel că instruirea tinerilor este mai ieftină. Tinerii angajați, pe de altă parte, capătă experiență și abilitățile cerute pe piața muncii.

iii.

Implicarea instituțiilor de învățămînt în plasarea absolvenților în cîmpul muncii – acestea sînt soluții fundamentale, practicacte în multe state, dar cu efecte pe termen lung. Ele țin de ajustarea curriculei universitare la cerințele pieții, de calitatea studiilor, etc.

Prin definiție, o economie de piață funcționează cel mai bine fără intervenția statului. Cu toate acestea, există disfuncții în sistem care necesită unele acțiuni de corectare din partea statului. Ajutorul de șomaj este o astfel de intervenție care în Moldova nu are impactul dorit asupra tinerilor. Prin această analiză se caută un instrument mai eficient decît ajutorul de șomaj, o politică activă de susținere a tinerilor. Astfel, au fost exminate un set de opțiuni alternative de soluționare a problemei, fiecare avînd cîteva scenarii.

1. Adaos la salariu. Această opțiune presupune modificarea unui program existent deja, introdus prin Hotărîrea Guvernului nr. 594 din 20.06.2005 și care prevede acordarea unei sume nominale tînărului absolvent. Au fost prevăzute 3 variante (valoarea sumei este de 50% din salariul minim pe economie, 100% sau 50% din salariul mediu prognozat pe economie) fiecare cu cîte 2 scenarii (tînărul absolvent angajat primește un adaos la salariu timp de un an și timp de 6 luni). Spre

deosebire de politica existentă deja, de această opțiune puteau beneficia toți absolvenții școlilor profesionale, colegii și universități, iar condițiile impuse beneficiarilor urmau să fie mai lejere. Motivul pentru care s-a renunțat la această opțiune a fost mecanismul de implementare complicat pentru administrația publică centrală, cît și procedura sinuoasă pentru beneficiari.

2. Facilități la plata contribuțiilor sociale (BASS) pentru angajator. Contribuțiile sociale pentru un tînăr absolvent pentru o perioadă de timp sînt achitate de către stat. Această opțiune este analizată în continuare.

3. Opțiune mixtă, formată din 1 și 2. A fost analizată și opțiunea cînd este motivat atît agentul economic, cît și tînărul absolvent întru sporirea angajării tinerilor în cîmpul muncii. Astfel, angajatorul urma să fie parțial scutit de a contribui pentru asigurarea socială și tînărul angajat urma să beneficieze de un adaos la salariu. Costurile bugetare ar putea ajunge pînă la 307.5 milioane lei pentru o perioadă de trei ani. Această opțiune nu a fost acceptată pentru o analiză mai amplă din cauza costurilor administrative foarte mari.

4. Salarii achitate de stat pentru perioada de probă. Salariile tinerilor sînt achitate de către stat timp de 3 luni. Această opțiune este analizată în continuare.

5. Cheltuieli de instruire rambursabile. Agenții economici își vor putea deduce investițiile în instruirea tînărului absolvent angajat. Această opțiune este analizată în continuare.

6. Voucheruri pentru instruire. Fiecare absolvent a celor trei tipuri de instituții de învățămînt (secundar profesional, mediu de specialitate și superior) urma să primească un voucher în sumă de 3000 lei pe care putea să-l ofere angajatorului la angajare. Impactul fiscal pentru întreaga perioadă de 3 ani ar fi fost de circa 160 milioane lei. S-a renunțat la această opțiune pentru că este foarte greu de monitorizat impactul acestei opțiuni, iar pierderile excesive (vouchere oferite tinerilor care s-ar fi angajat și singuri) ar fi putut fi deosebit de mari.

Cercetînd cauzele și efectele problemei în contextul Republicii Moldova, este recomandabil de a considera pentru analiză două opțiuni alternative de acordare a facilităților pentru angajarea tinerilor la primul loc de muncă și una de facilitare a instruirii tinerilor la locul de muncă. Primele două mecanisme vor contribui la micșorarea costurilor de angajare pentru companii a tinerilor și cea de a treia opțiune alternativă va contribui la diminuarea riscului asociat cu incertitudinea despre abilitățile tinerilor. Opțiunile propuse, prin forma lor, sînt orientate spre a susține angajarea tinerilor în sectorul real.

Într-un capitol aparte vor fi expuse recomandări speciale și soluțiile pe termen lung care țin în special de reforme și programe în sistemul de învățămînt și vor avea efect mult mai tîrziu decît perioada prevăzută de această propunere de politică publică. Situația tinerilor pe piața muncii se va schimba în termen lung din cauza altor politici, așa cum este Moldova 2020 și alte inițiative de reformă a învățămîntului. Între timp, Guvernul trebuie să acționeze pentru a susține tînăra generație care întîmpină dificultăți la angajare în prezent.

Atunci cînd sînt analizate opțiunile, mai este important de reținut că mecanismul de implementare a soluției trebuie să fie cît mai simplu și clar, pentru a nu birocratiza procesul nici pentru agentul economic, nici pentru tinerii absolvenți. Există evidențe precum că un mecanism anevoios distruge orice efort al unei politici publice.

Conceptul de intervenție în limita resurselor financiare predeterminate

Pentru a rezolva problema tinerilor neangajați în primul an după absolvire la nivel național, Guvernul va avea nevoie de cîteva sute de milioane de lei anual, ceea ce crează o povară considerabilă pentru bugetul public național (Tabel 3).

Tabel 3. Chetuieli necesare pentru soluționarea integrală a problemei (lei/an)

opțiunea 1 opțiunea 2 opțiunea 3 opțiunea 4 status quo 162,920,648 224,847,492 255,508,514 255,508,514
opțiunea 1
opțiunea 2
opțiunea 3
opțiunea 4
status quo
162,920,648
224,847,492
255,508,514
255,508,514

Sursa: calcule experți

Conștientizînd faptul că resursele financiare ale Guvernului sînt limitate și reiterînd problema numărului sporit al tinerilor absolvenți neangajați în cîmpul muncii, se recomandă soluționarea problemei în limita resurselor financiare disponibile ale Guvernului.

În prezent, Guvernul alocă prin intermediul ANOFM circa 83,5 milioane lei anual pentru susținerea șomerilor și plasarea acestora la noi locuri de muncă sau cîte 1244 lei în mediu pentru fiecare șomer înregistrat la ANOFM. Tinerii șomeri (15-24 ani) beneficiază de aceste resurse în proporție de 21% și populația adultă de 79%. În același timp, rata tinerilor șomeri (15-24 ani) din total șomeri în țară este de 25% și restul 75% sînt adulți. Prin urmare, deși sînt mai mulți tineri șomeri (15-24 ani), alocațiile bugetare pentru susținerea acestora sînt cu 4% mai puține decît pentru populația adultă. Pentru a restabili imparțialitatea statului față de tineri și adulți,Guvernul ar trebui să aloce încă aproximativ 3.4 milioane lei anual pentru susținerea tinerilor șomeri (Anexa 4). Această sumă ar putea fi direcționată spre o politică activă de stimulare a angajării tinerilor, de exemplu pentru opțiunea recomandată în acest document. Suma este prea mică însă ca politica să aibă un impact pozitiv și de durată. A fost estimat că politica publică va avea un impact dorit dacă va fi alocată suma de 8.9 milioane lei anual sau jumătate din bugetul ANOFM destinat măsurilor active de susținere a șomerilor. Suma nu este foarte mare, este de aproximativ 30 de ori mai mică decît suma totală necesară pentru a rezolva întreaga problemă. Prin urmare, Guvernul ar trebui sa aloce cel puțin 3.4 milioane lei pentru a restabili echitatea în susținerea tinerilor și adulților șomeri, dar preferabil 8.9 milioane lei pentru a obține un impact pozitiv la implementarea unei politici publice active de susținere a tinerilor șomeri.

Abordînd problema în acest mod, trebuie de ținut cont de două aspecte la implementare: (1) pentru că resursele financiare sînt limitate, nu vor putea fi susținuți toți absolvenții care întîmpină dificultăți la angajare în primul an după absolvire; (2) trebuie evitate pierderile excesive, adică politica fie orientată strict către acei tineri care nu își pot găsi un loc de muncă singuri.

Faptul că nu toți absolvenții care întîmpină dificultăți la angajare vor fi susținuți de stat nu este o problemă. Dimpotrivă, nu dorim să creăm o deprindere în societate că statul va interveni în economia de piață și va oferi fiecărei persoane un loc de muncă. Guvernul doar trebuie să găsească instrumentul cel mai potrivit care să incite societatea și să faciliteze rezolvarea problemei. Astfel, suma maximă pe care Guvernul ar putea-o aloca pentru această politică publică este plafonată la 8.9 milioane din necesitatea de a nu distorsiona relațiile economice de piață. Prin faptul că o astfel de politică activă de susținere a tinerilor va exista, societatea va fi mai informată despre această problemă, tinerii înșiși vor fi mai activi și mai încrezători atunci cînd vor căuta un loc de muncă, iar sectorul privat, motivat de faptul că statul încearcă să rezolve problema forței de muncă calificate, ar putea să vină cu inițiative noi.

Al doilea aspect al modelului pierderile excesive – poate fi evitat prin faptul că, oricare ar fi opțiunea aleasă pentru implementare, de aceasta vor putea beneficia tinerii numai 6 luni după absolvire.

Astfel, etapele de implementare a opțiunilor sînt următoarele:

1. Este creată o pagină web unde toți absolvenții celor trei tipuri de învățămînt (secundar profesional, mediu de specialitate și superior) într-un an pot să se înregistreze pentru a participa în program. Absolvenții vor trebui să introducă informații despre diploma de absolvire, precum și datele personale de contact. La această etapă se va putea calcula procentul tinerilor absolvenți care nu au un loc de muncă și sînt în căutare.

2. Fiecare absolvent va putea beneficia de program abia după 6 luni după absolvire. Acest interval de timp va permite tinerilor să încerce să-și găsească singuri un loc de muncă, astfel diminuînd din pierderile excesive ale politicii publice. După șase luni, toți cei înscriși vor primi o notificare prin e-mail prin care li se va reaminti despre program și în care vor fi rugați să-și reitereze dorința de a participa. În dependență de numărul celor înscriși, se va putea afla procentul tinerilor absolvenți care întîmpină dificultăți la angajare în primul an după absolvire.

3. Conform principiului ”primul venit – primul servit” se vor alege tinerii absolvenți care vor putea beneficia de facilitățile acestei politici publice. La sfîrșitul programului se va efectua un sondaj prin telefon cu tinerii absolvenți participanți în program prin care se determină cîți tineri au fost angajați datorită acestui program și se evaluează eficiența politicii.

Tinerii care vor fi incluși în program, vor primi un cod numeric pe care îl vor putea prezenta angajatorului. Acesta va putea verifica veridicitarea informației printr-un simplu apel la ANOFM. După cum a fost menționat, nu există evidențe clare din practica internațională despre care este cea mai bună soluție întru a stimula angajarea tinerilor. Aceasta variază de la o țară la alta și depinde mai degrabă de conjunctura social-culturală. Conceptul de intervenție în limita resurselor financiare predeterminate permite testarea opțiunilor și implementarea politicii publice cu minimum resurse necesare pentru a avea un impact pozitiv. O intervenție masivă din partea statului ar fi o imixiune în sistemul economiei de

piață, ceea ce ar putea crea o problemă pentru alte categorii de vîrstă. De aceea ideea acestei opțiuni este de a fi un declanșator al mobilizării tinerilor și angajatorilor pe piața muncii. Opțiunea recomandată va fi executată timp de un an. Dacă rezultatele evaluării vor fi pozitive și dacă Guvernul va avea resurse financiare și în continuare, politica publică poate fi extinsă în fiecare an.

Opţiunea 1: Status quo, neintervenţia

Această opțiune presupune păstrarea actualului mecanism de stimulare a angajării tinerilor sau, altfel zis, de acordare a asistenței tinerilor care întîmpină dificultăți la angajare prin programele existente enumerate în tabelul 2. Deși nu s-a făcut o evaluare riguroasă a acestor programe, ele au avut efect mai mic decît cel așteptat, în mare parte din cauza mecanismului birocratic prin care trebuie să treacă tinerii și angajatorii. În rezultat, puțini tineri au beneficiat, iar povara administrativă a fost considerabil de mare.

Angajarea tinerilor absolvenți prin intermediul ANOFM va continua să se producă într-un ritm lent și pentru un număr limitat de beneficiari. Analizînd evoluția plasării tinerilor în cîmpul muncii în 2011, din 14069 tineri cu vîrsta 16 – 24 ani înregistrați, au fost plasați 3350. 3 Măsurile curente întreprinse de stat sunt orientate către angajat, fără o preocupare deosebită pentru beneficiile și greutățile întîmpinate de angajator în momentul în care e nevoit să investească într-un tînăr specialist nepregătit.

Evidența absolvenților încadrați în cîmpul muncii, în special în sectorul real, nu este posibilă. Ministerul Educației și instituțiile de învățămînt (în afară de învățămîntul secundar profesional) nu duc evidența plasării absolvenților în sectorul real, lucru care se presupune că va continua și în următorii 3 ani.

Dezinteresul unor tineri de a se angaja va rămîne la acelaşi nivel, în lipsa unor motivaţii suplimentare. Pe de altă parte, percepțiile tinerilor cu privire la suportul Guvernului în acest sens vor rămîne negative. Exodul de “creier” sau tinerii care aleg să plece peste hotare pentru lucru va continua, tendința fiind alimentată și de descurajarea unor tineri din cauza fenomenului de “nepotism” la angajare sau angajare prin cunoscuți. Parteneriatele cu agențiile de dezvoltare, ONG-urile, incubatoarele de afaceri şi sectorul privat vor rămîne la nivelul actual sau cu schimbări minore, în lipsa reformelor sistemice. Astfel, există puține premise că modul de angajare a tinerilor specialiști se să schimbe.

Pe termen lung însă, șomajul printre tineri ar putea scădea în comparație cu alte categorii de vîrstă. Această nu ar ține neapărat de vreo intervenție a statului, ci de schimbările sociale – populația tînără va scădea în comparație cu alte categorii de vîrstă. Datorită strategiei de dezvoltare Moldova 2020 precum și alte documente, situația economică în țară s-ar putea ameliora și ar putea apărea noi locuri de muncă, toate acestea reducînd rata șomajului pentru întreaga populație, inclusiv pentru tineri. Acest scenariu optimist poate deveni real în terment lung, iar pînă atunci generațiile de tineri de astăzi nu trebuie să sufere și Guvernul ar trebui să întreprindă careva acțiuni.

3 http://anofm.md/documents/57

Argumentul principal în favoarea status quo ţine în primul rînd de nivelul mult mai mic de finanțare bugetară în comparație cu eventualele costuri necesare pentru a face schimbări majore pentru a stimula angajarea tinerilor.

Riscuri

Neintervenţia în situaţia actuală va duce la creșterea poverii sociale asupra statului, mai ales că din totalul măsurilor aplicate la ANOFM, cca 80% sînt pasive (acordarea ajutoarelor de șomaj).

În condițiile descrise, opțiunea curentă nu va putea contribui la realizarea obiectivelor stabilite. Rata de

angajare a tinerilor va rămîne neschimbată și, prin urmare, nu va fi realizat obiectivul specific de reducere a ratei tinerilor absolvenți neangajați anual cu 1.5 puncte procentuale pe an.

Impact fiscal

Cheltuielile bugetare pentru fiecare tînăr șomer care este înregistrat la ANOFM sînt în mediu de 1244 pe an, iar pentru fiecare tînăr șomer angajat prin intermediul ANOFM statul cheltuie cîte 5225 lei. Dacă suma de 3.4 milioane lei ar fi investită în actualul sistem de susținere a șomerilor, în ANOFM, din punct de vedere fiscal ar putea fi angajați 653 de tineri absolvenți. Este cunoscut însă faptul că absolvenții nu apelează prea des la serviciile ANOFM, acestea nefiind prea atractive pentru tineri. Deci nu este sigur că dacă se vor da aceste fonduri ANOFM mai mulți tineri absolvenți vor fi angajați.

Alte costuri semnificative care țin de sistemul educațional au fost considerate ca fiind înafara prezentei propuneri de politici publice.

Impact administrativ

Prin păstrarea situației existente, nu se prevăd schimbări administrative, ceea ce aparent spune că nu ar exista un impact administrativ. Totuși el există la nivelul autorităților care lucrează cu tinerii. Actuala situaţie va continua să mărească povara de administrare internă în cazul în care rata tinerilor absolvenți neangajați va crește.

Impactul economic

Rata șomajului de aproximativ 15% în rîndurile tinerilor rămîne a fi cea mai înaltă în comparație cu alte grupuri de vîrstă, ceea ce este de 2.2 ori mai mult decît media pe țară. Chiar dacă situația economică în țară se va imbunătăți și noi locuri de muncă vor fi create, nu este sigur că aceasta va avea un impact pozitiv asupra angajării tinerilor absolvenți fără experiență de muncă.

Se presupune că integrarea cît mai rapidă a tinerilor în cîmpul muncii va stimula dezvoltarea economică

a țării prin integrarea socială a tinerilor, devoltarea continuă a capabilităților acestora, micșorarea numărului tinerilor migranți și creșterea demografică.

Impactul social și asupra sărăciei

Tinerii, prin definiție, sînt o pătură săracă a societății, iar rata înaltă și în creștere a șomajului pentru această categorie de vîrstă indică faptul că unii tineri au mai puține șanse pentru a acumula venituri.

Neavînd o perspectivă mai bună de angajare în Moldova, mulți tineri aleg să emigreze peste hotare pentru lucru după absolvire sau chiar abandonînd studiile. Este mult mai ușor pentru tineri să emigreze, nefiind încă integrați social în Moldova. Astfel, descrește capitalul uman în Moldova, precum și indicii demografici.

Din cauza instabilității financiare, tinerii evită sau amînă întemeierea familiilor. Copiii din familiile create mai tîrziu se nasc mai tîrziu și sînt numeric mai puțini. Acest lucru duce la intensificarea poverii sociale asupra generațiile următoare la asigurarea socială a pensionarilor.

Impactul asupra mediului înconjurător

Nu a fost identificat un astfel de impact al acestei opțiuni.

Opţiunea 2. Facilităţi la plata contribuţiilor sociale (BASS) pentru angajator

Această formă de a acorda facilități la angajarea tinerilor absolvenți în cîmpul muncii prevede scutirea agenților economici pentru un an de la achitarea contribuțiilor sociale pentru fiecare tînăr angajat în primul an după absolvire. Au fost analizate mai multe scenarii, dar s-a convenit că cel mai simplu pentru beneficiari și cu cele mai puține cheltuieli administrative este scenariul cînd agentul economic este scutit total de contribuțiile sociale de 23% 4 pentru fiecare tînăr absolvent angajat, diferența în BASS fiind acoperită prin transferuri din bugetul de stat.

Astfel, agentul economic nu va achita contribuțiile pentru asigurarea socială a tînărului angajat pentru o perioadă de un an.

Impactul fiscal

Au fost calculate costurile bugetare ale opțiunii pentru o perioadă de un an. Pentru că nu se cunoaște care este salariul mediu pentru care tinerii sînt angajați, au fost folosite două extreme – salariul minim brut pe economie pe care un angajator este obligat -l achite (1100 lei/lună) și salariul preferat de tineri, estimat în raportul Fundației Europene de Instruire 5 din 2009 (3650 lei/lună).

Astfel, cheltuielile bugetare ari fi în sumă de 8.9 milioane lei pentru fiecare an în care se implementează politica publică. Direct ar beneficia 1231 tineri, însă este estimat că există și un impact indirect al opțiunii – mai mulți tineri ar putea deveni pro-activi în căutarea unui loc de muncă și mai mulți ar putea apela la serviciile ANOFM. Astfel, în total ar beneficia de această politică publică 1416 tineri absolvenți în fiecare an, iar eficiența cheltuielilor este de 7211 lei per tînăr angajat.

4 MMPSF pregătește un nou act normatic conform căruia agentul economic va achita 22% pentru contribuții sociale și angajatul 7%. Această prevedere va intra în vigoare pînă în anul 2013. 5 În 2009, Fundația Europeană de Instruire (European Training Foundation, ETF) a elaborate un studiu în cadrul ENPI Black See Labour Market Reviews.

Tabel 4. Impactul fiscal al opţiunii 2

Fondurile disponibile

8,877,800

Venitul lunar al tînărului (net)

1,933

Costul lunar al tînărului pentru angajator

2,458

Total beneficii pentru angajator, lei/tînăr

6,555

Cheltuieli bugetare medii pentru angajarea unui absolvent

 

(facilitatea durează 1 an), lei

6,555

Costuri administrative per beneficiar pentru 1 an, 10%

656

Costuri totale per beneficiar în opțiune

7,211

Beneficiari direcți ai opțiunii, tineri

1,231

Impactul indirect al opțiunii

15%

Total beneficiari ai opțiunii, tineri

1,416

Sursa: Calcule experţi

s-ar putea

înregistra un surplus la bugetul public național din plățile impozitului pe venit și din contribuțiile pentru

În cazul în care opțiunea favorizează crearea a noi locuri de muncă pentru tineri (Anexa 3),

asigurările medicale.

Impactul administrativ

Această soluție necesită schimbări în sistemul de raportare și monitorizare a contribuțiilor pentru asigurarea socială achitată de către agenții economici. În formularul REV5 (Declarația persoanei asigurate anual), subpunctul Categoria persoanei asigurate, se introduce o nouă categorie ”tineri absolvenți” care cuprinde tinerii absolvenți angajați în primul an după absolvire. Printr-o hotărîre de guvern agenții economici sînt scutiți de la plata contribuțiilor sociale pentru persoanele din această categorie pentru o perioadă de un an. Mai este necesar de revizuit HG nr. 594 din 20.06.2005 cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat.

Cheltuielile administrative au fost estimate ca fiind 10% din valoarea totală a banilor alocați pentru implementarea acestei politici publice. Deși în valori absolute, impactul administrativ al acestei opțiuni este cel mai mic în comparație cu alte opțiuni, s-ar putea ca procesul să fie destul de anevoios de gestionat și descurajator pentru agenții economici.

Impactul economic

Prin această opțiune se caută un instrument care să stimuleze angajarea tinerilor absolvenți în cîmpul muncii. Nemijlocit vor fi angajați prin această opțiune 1231 de absolvenți și vor beneficia de scutirile de la BASS numai angajatorii acestor tineri. Numărul șomerilor în rîndul tinerilor absolvenți va fi micșorat astfel cu aproximativ 11 puncte procentuale timp de un an, iar rata șomajului printre tinerii absolvenți va fi diminuată cu 4.6 puncte procentuale.

Opțiunea însă are și efecte indirecte pentru economie. În primul rînd, mai mulți tineri vor fi informați despre acest program, precum și despre programele existente de susținere a șomerilor și mai mulți

tineri vor începe să gîndească activ despre primul loc de muncă. Ar putea apărea noi inițiative de susținere a tinerilor la angajare, iar ANOFM ar putea înregistra o creștere a numărului tinerilor care apelează la serviciile agenției.

Analiza cost-eficiență demonstrează că această opțiune este mai scumpă decît status quo. A fost menționat însă că, oricîte fonduri nu ar fi transferate ANOFM, nu este garantat că mai mulți tineri absolvenți vor apela la serviciile ANOFM. Această opțiune pe de altă parte este o politică activă și țintită de susținere a tinerilor absolvenți. Opțiunea 2 rămîne a fi cea mai eficientă în comparație cu celelalte opțiuni alternative (7211 lei în comparație cu 8194 lei pentru opțiunile 3 și 4).

Impactul social și asupra sărăciei

Analizele teoretice sugerează că însăși existența unui program de susținere a tinerilor ar putea genera un entuziasm și o schimbare de atitudini în societate, unde mai mulți tineri vor căuta un post de muncă și mai mulți agenți economici vor fi disponibili să angajeze tineri.

Pe de altă parte, opțiunea nu prevede direct crearea unor noi locuri de muncă în economie, ceea ce înseamnă că rata șomajului, cel puțin pe termen scurt, va crește pentru alte categorii de vîrstă. Pe termen lung însă, acest dezavantaj este de neglijat, mai ales în condițiile Moldovei, cînd forța de muncă activă devine tot mai mică datorită migrației. Pe termen lung, tinerii care rămîn să lucreze în țară vor deveni bază pentru plata pensiilor.

Impactul asupra mediului înconjurător

Nu a fost identificat un astfel de impact al acestei opțiuni.

Riscuri

Există riscul ca agentul economic să se folosească de această facilitate și să angajaze tinerii absolvenți numai pentru perioada pentru care beneficiază de această reducere. De aceea, pentru a maximaliza efectul politicii publice, trebuie considerată o perioadă mai lungă de acordare a facilităților – de un an.

Dacă tînărul este demis din postul de muncă înaintea expirării beneficiului, el pierde acest beneficiu prevăzut de politica public. Nu putem împovara agentul economic cu alte restricții. Se presupune că aceste situații nu vor fi des întîlnite pentru că ambii beneficiari sînt interesați să profite cît mai mult în urma acestei politici publice, iar angajatorii sînt suficient de protejați de prevederile Codului Muncii.

Opţiunea 3. Salarii achitate de către stat pentru perioada de probă

Statul se angajează să achite salariul și contribuțiile sociale pentru tînărul absolvent pentru perioada de probă (3 luni 6 ) la primul loc de muncă în primul an după absolvire. Astfel, chiar dacă tinerii absolvenți nu

6 Conform Codului Muncii (art. 60) majoritatea tinerilor absolvenți ar avea o perioadă de probă de 3 luni.

vor obține postul de muncă după perioada de probă, ei vor obține o șansă de a se manifesta și vor căpăta experiență. Mai mult, agenții economici vor avea posibilitatea să identifice lucrători talentați la costuri foarte mici.

Astfel, agentul economic va depune o cerere la ANOFM împreună cu un pachet de documente care va include dovezi că tînărul este angajat în primul an după absolvire, prin care va cere să beneficieze de această politică publică. Statul va transfera în fiecare lună angajatorului salariul brut al tînărului absolvent angajat.

A fost analizat și scenariul cînd statul achita și partea de contribuții a angajatorului. Acesta a fost respins

însă datorită faptului că, pe lîngă pierderile bugetare mai mari, nu era posibil de monitorizat dacă tînărul

absolvent era într-adevăr angajat pentru toate cele 3 luni.

Impactul fiscal

Și pentru această opțiune Guvernul va aloca aproximativ 8.9 milioane lei pentru un an de implementare.

A fost calculată eficiența opțiunii atunci cînd în cele două cazuri extreme – cînd salariul tînărului angajat

este de minimum pe economie și cînd salariul tînărului este minimum preferat de către tineri și estimat

în analiza Fundației Europene de Instruire 7 .

Tabel 5. Impactul fiscal al opţiunii 3

Fondurile disponibile

8,877,800

Venitul lunar al tînărului (net)

1,933

Costul lunar al tînărului pentru angajator

629

Total beneficii pentru angajator, lei/tînăr

6,181

Cheltuieli bugetare medii pentru angajarea unui

 

absolvent (facilitatea durează 3 luni într-un an), lei

7,125

Costuri administrative per beneficiar pentru 1 an, 15%

1,069

Costuri totale per beneficiar în opțiune

8,194

Beneficiari în opțiune, tineri

1,083

Impactul indirect al opțiunii

20%

Total beneficiari ai opțiunii, tineri

1,300

Sursa: Calcule experți

Astfel, prin această opțiune vor fi nemijlocit angajați 1083 tineri absolvenți. Însă, datorită acestei politici publice, mai mulți tineri vor deveni activi în căutarea unui loc de muncă și a fost estimat că total beneficiari ai opțiunii ar putea fi circa 1300 tineri. Eficiența opțiunii este de 8194 lei per tînăr angajat, mai mult ca în opțiunea 2.

Dacă se crează noi locuri de muncă, bugetul public național ar putea înregistra un surplus datorită contribuțiilor pentru asigurarea socială, pentru asigurarea medicală și datorită impozitului pe venit.

Impactul administrativ

Din punct de vedere administrativ este necesar de stabilit setul de documente care atestează faptul că tînărul angajat a absolvit unul dintre cele 3 tipuri de studii (secundar profesional, mediu de specialitate sau superior), în baza cărora agenții economici pot obține salariile pentru tinerii angajați. Cea mai mare povară administrativă va fi însăși procesarea acestor documente și distribuirea banilor. Este necesar de stabilit mecanismul de implementare la ANOFMși de revăzutt HG nr. 594 din 20.06.2005 cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat.

Costurile administrative au fost estimate ca fiind 15% din total fonduri alocate pentru implementarea acestei opțiuni, mai mult ca în opțiunea 2.

Impactul economic

Riscul agenților economici datorită incertitudinii despre productivitatea tinerilor angajați va fi asumat de către stat și în condițiile date ar putea fi angajați cu 1300 tineri mai mult decît în status quo, însă cu 116 mai puțini ca în opțiunea 2. Spre deosebire de opțiunea 2, această opțiune ar putea încuraja munca formală. Cheltuielile lunare ale angajatorului pentru fiecare tînăr angajat sînt mult mai mici în această opțiune (629 lei/lună comparativ cu 2458 lei/lună), ceea ce ar putea stimula agenții economici să angajeze oficial tinerii pentru a beneficia de prevederile politicii publice. În total, angajatorul ar putea beneficia de aproximativ 6200 lei pentru fiecare tînăr absolvent angajat.

Din perspectiva agenților economici, această soluție ar putea fi mai atractivă decît opțiunea 2 pentru că beneficiile ar fi distribuite mai repede. Numărul șomerilor în rîndul tinerilor absolvenți s-ar micșora cu aproximativ 10 puncte procentuale față de status quo, iar rata șomajului printre tinerii absolvenți cu aproximativ 4 puncte procentuale, de la 38.5% la 42.7%. Pentru că opțiunea nu prevede direct crearea a noi locuri de muncă, rata șomajului pe țara ar putea rămîne aceeași.

Ca și în opțiunea precedentă, efectul politicii în cazul dat nu trebuie redus doar la acei tineri care vor beneficia nemijlocit de facilități. Faptul că mai mulți tineri vor conștientiza problema, aceștia vor fi mai activi în a-și căuta un loc de muncă. Pe de altă parte sectorul real ar putea veni cu inițiative și soluții novatoare.

Impactul social și asupra sărăciei

Avînd un loc de muncă, mulți tineri vor avea șanse de a se afirma, a cîștiga venituri proprii și a deveni independenți. Spre deosebire de opțiunea 2, aici agenții economici ar putea fi mult mai înclinați să riște să angajeze cît mai mulți tineri, cheltuielile salariale fiind foarte mici. Pe de altă parte, tinerilor li s-ar garanta numai 3 luni de experiență și nu 12 ca în opțiunea precedentă.

Spre deosebire de celelalte opțiuni alternative, în acest caz tînărul nu are mijloace pentru a negocia salarii mai mari. Agentul economic va fi interesat să acorde tînărului un salariu cît mai mic pentru ca să achite cît mai puține contribuții sociale și medicale.

Entuziasmul și o schimbare de atitudini în societate datorită existenței unei politici de susținere a tinerilor ar putea fi și mai mare în această opțiune datorită faptului că subsidierea de stat este mai vizibilă pentru tinerii beneficiari. Este important de menționat că alte grupuri de vîrstă ar putea fi afectate negativ de această politică pubică pentru că nu se prevede direct crearea a noi locuri de muncă.

Impactul asupra mediului înconjurător

Nu a fost identificat un astfel de impact al acestei opțiuni.

Riscuri

Riscul major care ar împiedica atingerea obiectivelor politicii publice este că beneficiarii ar putea profita de această facilitate și tînărul absolvent ar putea fi angajat cu un salariu foarte mare pentru primele trei luni. Pentru a evita acest lucru, salariile achitate de stat pentru perioada de probă ar trebui să fie plafonate (de exemplu, pînă la valoarea de 3650 lei pe lună – minimum salariu preferat de către tineri, estimat în analiza ETF, 2009).

Pentru că banii sînt transferați agenților economici, aceștia ar putea profita de situație și impune prin diferite metode tinerii absolvenți angajați să achite partea de contribuții a angajatorului pentru BASS și FAOAM. Pentru a preveni acest fapt, ar trebui să înființată o linie fierbinte unde tinerii ar putea raporta astfel de cazuri.

Pentru că șirul de transferuri ale salariilor tinerilor angajați este complicat, aceștia și-ar putea obține salariile cu întîrziere.

Opţiunea 4. Cheltuieli de instruire rambursate

Este recunoscut în mai multe studii și documente politice că instruirea în Moldova nu este de calitate pentru toate domeniile 8 . Agenții economici care angajează tineri absolvenți trebuie să investească inițial în instruirea și pregătirea lor pentru ca aceștia să capete abilitățile necesare pentru a fi productivi. Prin urmare, cheltuielile pentru instruire sînt motivate din punct de vedere economic și agenții economici ar putea fi recompensați. Astfel, cheltuielile pentru instruirea tinerilor absolvenți angajați sînt rambursate agentului economic în baza probelor care dovedesc că tinerii au beneficiat de instruire.

O altă formă de a recompensa agenții economici pentru aceste cheltuieli ar putea fi prin deductibilitatea acestora în scopuri fiscale. Această idee este propusă chiar de către comunitatea agenților privați din

8 ”Educația și dezvoltarea umană: provocări curente și de perspectivă”, IPP și UNDP, 2010; ”Raport de țară: Analiza relației dintre dezvoltarea capitalului uman și echitate în Republica Moldova”, Expert-grup, 2010; ”Relaţiile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor”, realizat de PNUD și Guvernul Belgiei.

Moldova. În 2011, 30 de asociații de business în Moldova și camere de comerț au stabilit Direcțiile prioritare ale Agendei Naționale de Business 2012-2013 unde menționează că una dintre problemele agenților economici în Moldova este deficitul de cadre de o calificare suficientă și agenții economici sînt nevoiți să suporte cheltuieli pentru instruirea personalului, sume care nu sînt deductibile și de facto impozitate dublu. Deducerea cheltuielilor în acest mod ar putea crea un precedent însă și pentru alte cheltuieli ale firmelor, de aceea acest mecanism nu este analizat în acest document.

În prezent legislația prevede situația cînd agentul economic poate deduce cheltuielile pentru instruire

dacă acestea fac parte din cheltuieli necesare și ordinare (HG Nr. 77 din 30.01.2008, cap. VI). Această prevedere este limitată însă pentru un număr restrîns de activități foarte specifice în unele companii.

O bună parte din instruire are loc la locul de muncă și nu la cursuri specializate, care nu există de cele

mai multe ori sau nu sînt de calitate. Astfel, politica publică, pentru a avea un efect mai mare, ar trebui

să compenseze și aceste eforturi de instruire internă. În acest caz este dificil de a monitoriza procesul și

de a stabili cînd a fost efectuată instruirea tînărului absolvent angajat și cînd nu. Drept indicator al faptului că instruirea a avut loc va fi considerată perioada de timp cît tînărul absolvent a muncit pentru agentul economic. Astfel, dacă tînărul absolvent lucrează cel puțin 6 luni 9 pentru un agent economic, acesta din urmă își poate revoca cheltuielile de instruire în valoare de 50% din salariul pentru fiecare din cele 6 luni lucrate. Nu se cunoaște cît costă aproximativ instruirea unui tînăr absolvent la locul de muncă. Aceste costuri pot varia în funcție de nivelul de instruire, ramura economică și abilitățile tinerilor

nou angajați. Convențional această sumă a fost stabilită la 50% din salariul tînărului. Astfel, angajatorul

ar putea încasa pentru instruirea tînărului de la 3300 lei pînă la 11000 lei pentru întreaga perioadă.

Impactul fiscal

Ca și în opțiunile precedente aici costurile totale pentru bugetul de stat vor fi de 8.9 milioane lei în fiecare an în care soluția va fi implementată. Pentru că nu există date despre care este salariul mediu al unui tînăr angajat în primul an după abslovire, au fost folosite două extreme – tînărul este angajat pentru un salariu minim pe economie sau pentru salariul preferat de tineri, estimat în analiza ETF din

2009.

Beneficiarii nemijlociți ai politicii vor fi1083 tineri absolvenți și,adăogînd și impactul indirect al opțiunii, a fost estimat că în total impactul opțiunii va fi pentur 1300 tineri absolvenți.Eficiența politicii este la fel ca și în opțiunea 3, de 8194 lei per beneficiar. Prin această opțiune ar putea fi angajați direct cu 116 mai puțini tineri ca în opțiunea 2 și la fel de mulți ca în opțiunea 3.

9 Conform literaturii de specialitate, un nou angajat este perfect integrat la locul de muncă în medie după 6 luni de lucru.

Tabel 6. Impactul fiscal al opţiunii 4

Fondurile disponibile

8,877,800

Venitul lunar al tînărului (net)

1,933

Costul lunar al tînărului pentru angajator

1,502

Total beneficii pentru angajator, lei/tînăr

7,125

Cheltuieli bugetare medii pentru angajarea unui absolvent

 

(facilitatea durează 6 luni într-un an), lei

7,125

Costuri administrative per beneficiar pentru 1 an, 15%

1,069

Costuri totale per beneficiar în opțiune

8,194

Beneficiari în opțiune, tineri

1,083

Impactul indirect al opțiunii, tineri

217

Total beneficiari ai opțiunii, tineri

1,300

Sursa: Calcule experţi

Impactul administrativ

Va trebui de stabilit mecanismul de implementare la ANOFM și pachetul de documente în baza cărora agenții economici vor putea primi recompensele pentru instruire sau vor putea argumenta deducerea din venitul impozitabil. Va mai fi necesar de revizuit procedura de raportare a impozitelor pe venit și HG Nr. 77 din 30.01.2008, cap. VI. La fel, este necesar de revăzut HG nr. 594 din 20.06.2005 cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat.

Impactul administrativ al acestei opțiuni a fost estimat ca fiind 15% din suma totală acordată pentru implementarea acestei politici publice.

Impactul economic

Datorită investițiilor de stat și plafonării, ar putea crește numărul tinerilor absolvenți angajați în cîmpul muncii cu 10 puncte procentuale sau cu aproximativ 1300 tineri absolvenți comparativ cu situația de status quo. Acest fapt ar putea diminua rata șomajului printre tineri (15-24 ani), nu este cert însă dacă va avea un impact și asupra șomajului pe țară.

Pentru aceată opțiune cheltuielile salariale totale ale angajatorului sînt mai mici ca în opțiunea 2 și mai mari ca în opțiunea 3 (1502 lei vs 2458 lei vs 629 lei). Astfel, agentul economic ar putea beneficia în mediu de 7125 lei pentru întreaga perioadă de șase luni pentru fiecare absolvent angajat. Cu toate acestea, opțiunea 3 ar putea fi mai atractivă pentru agentul economic pentru că poate opține beneficiile într-un termen mai scurt, numai 3 luni. Din același motiv, opțiunea 4 ar putea fi mai atractivă decît opțiunea 2, termenul fiind de 6 luni în comparație cu 12 luni.

Rata șomajului în rîndul tinerilor absolvenți ar putea fi diminuată cu aproximativ 4 puncte procentuale , iar numărul tinerilor absolvenți angajați ar putea crește cu circa 10 puncte procentuale față de status

quo. Pentru că opțiunea nu prevede direct crearea a noi locuri de muncă, rata șomajului pe țară ar putea rămîne aceeași.

Ca și în cazul opțiunilor anterioare, efectul acestei politici publice nu poate fi măsurat numai prin numărul tinerilor care direct vor beneficia de această politică publică. Însuși faptul că o astfel de politică de susținere ar exista, ar stimula tinerii absolvenți să fie mai activi în căutarea unui loc de muncă și ar putea genera inițiative noi din partea sectorului real. Ar putea apărea noi instituții de instruire în cadrul companiilor, astfel îmbunătățindu-se și coordonarea dintre necesitățile pieței muncii și abilitățile tinerilor absolvenți.

Impactul social și asupra sărăciei

Tinerii vor avea șanse mai mari de a se angaja și a deprinde noi abilități de muncă. Prin această opțiune se garantează minimum 6 luni de angajare și experiență pentru tinerii beneficiari. Aceasta ar putea spori șansele tînărului de a-și păstra locul de muncă și după expirarea facilității. Mai mult, în această opțiune tinerii ar putea negocia salarii mai mari, angajatorul fiind sigur că va primi o rambursare de 50% din acestea.

Totodată, pentru că opțiunea nu presupune crearea locurilor noi de muncă, alte grupuri de vîrstă ar putea fi afectate de o rată mai înaltă a șomajului. Ca și în opțiunile precedente, beneficiile pe termen lung sînt mult mai mari și depășesc dezavantajele pe termen scurt.

Impactul asupra mediului înconjurător

Nu a fost identificat un astfel de impact al acestei opțiuni.

Riscuri

Există și riscul ca agenții economici să angajeze tinerii absolvenți la un salariu foarte mare pentru o perioadă scurtă de timp pentru a putea maximaliza beneficiile acestei opțiuni. Pentru a preveni acest risc, suma maximă poate fi plafonată (de exemplu, nu mai mult de 3650 lei pe lună).

6. Analiza opţiunilor și recomandarea

Pentru analiza acestor opțiuni a fost folosită metoda multicriterială. Analiza cost-eficiență este cea mai simplă de efectuat în acest caz, dar nu include toate beneficiile și riscurile opțiunilor. Or, unul dintre obiectivele acestei politici publice este de a identifica cel mai eficient instrument care să instige societatea spre cît mai mari schimbări pozitive de susținere a tinerilor absolvenți la angajare.

Analiza cost-eficiență ete prezentată în diagrama 4, iar analiza multicriterială în tabelul 7.

Diagrama 4. Numărul tinerilor angajați (logaritm)

10.0000

9.8000

9.6000

9.4000

9.2000

9.0000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Opțiunea 3,4 Opțiunea 2 Opțiunea 1
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Opțiunea 3,4
Opțiunea 2
Opțiunea 1

Sursa: BNS, calcule experți

Tabel 7. Analiza multicriterială a opțiunilor

 

(1)

(2)

(3)

(4)

Status quo

Facilităţi la plata contribuţiilor sociale (BASS) pentru angajator

Salarii achitate de stat pentru perioada de probă

Cheltuieli de instruire a tinerilor angajaţi rambursate

Descriere

 

- 23% scutire la BASS;

- Subsidii direct angajatorilor;

- Angajatorul este rambursat

- 1 an;

- 3 luni;

pentru instruirea tinerilor.

- Costul tînărului absolvent pentru angajator de 2458 lei/lună.;

- Costul tînărului absolvent pentru angajator de 629 lei/lună;

- 6 luni;

- 50% din salariul tînărului;

- Venitul net al tînărului de 1933 lei/lună.

- Costul tînărului absolvent

- Venitul net al tînărului de 1933 lei/lună.

pentru angajator de 1502 lei/lună;

 

- Venitul net al tînărului de 1933 lei/lună.

Impact fiscal

- 0 lei;

- 8.9 milioane lei;

- 8.9 milioane lei;

- 8.9 milioane lei;

- Cheltuieli bugetare per absolvent angajat de 5,225 lei;

- Eficiența politicii de 7211 lei/absolvent angajat.

- Eficiența politicii de 8194 lei/absolvent angajat.

- Eficiența politicii de 8194 lei/absolvent angajat.

- 0 absolvenți angajați.

Impact

- Actuala situaţie va continua să mărească povara de administrare internă în cazul în care numărul de tineri absolvenți neangajați va crește.

- Schimbări în sistemul de raportare și monitorizare a contribuțiilor pentru asigurarea socială achitate de către agenții economici;

- Crearea mecanismului de implementare la ANOFM;

- Crearea mecanismului de implementare la ANOFM;

administrativ

- Stabilirea setului de documente în baza cărora angajatorul obține salariile tinerilor;

- Modificarea HG. Nr. 77 din

30.01.2008;

- Introducerea unei noi categorii în REV;

- Revizuirea HG nr 594 din

20.06.2005;

 

- O nouă hotărîre de guvern prin care angajatorul nu achită contribuții BASS pentru aganajații acestei categorii pentru o perioadă de timp;

- Revizuirea HG nr 594 din

- Revizuirea HG nr 594 din

- Costuri administrative de 15% din total.

20.06.2005;

- Costuri administrative de 15% din total.

 

20.06.2005;

- Costuri administrative de 10% din total.

Impact economic

- Rata șomajului printre absolvenți va fi aproximativ 56% (sau 18000 tineri absolvenți neangajați anual);

-

Numărul tinerilor absolvenți angajați mai mare cu 10 puncte procentuale;

- Numărul tinerilor absolvenți angajați mai mare cu 10 puncte procentuale;

- Rata șomajului printre tinerii absolvenți în descreșetere cu aproximativ 4 puncte

-

Rata șomajului printre tineri

- Rata șomajului printre tinerii absolvenți în descreștere cu aproximativ 4 puncte procentuale;

procentuale;

- Migrația tinerilor absolvenți;

absolvenți în descreștere cu 4

- 1300 tineri absolvenți beneficiari;

- Descreșterea demografică.

puncte procentuale;

-

1416

tineri absolvenți beneficiari;

- Rata șomajului pe țară ar

-

Rata șomajului pe țară ar putea

- 1300 tineri abslvenți beneficiari;

rămîne aceeași;

rămîne aceeași;

- Mai atractivă pentru

-

Total beneficii pentru angajator de

- Rata șomajului pe țară ar rămîne aceeași;

angajatori decît opțiunea 2, dar nu și decît oățiunea 3 din

6555

lei.

 

- Costurile salarieale foarte mici;

cauza perioadei de

- Mai atractivă pentru agentul economic decît celelalte opțiuni din cauza perioade de implementare scurte, de 3 luni;

implementare de 6 luni.

- Ar putea apărea noi instituții de instruire în cadrul companiilor;

- S-ar putea îmbunătăți

- Total beneficii pentru angajator de 6181 lei.

concordanța dintre necesitățile pieții muncii și abilitățile tinerilor absolvenți;

- Total beneficii pentru angajator de 7125 lei.

Impact social și asupra sărăciei

- Emigrația tinerilor și exodul de creier;

-

Fenomenul de angajare a tinerilor amplificat datorită entuziasmului

- Fenomenul de angajare a tinerilor amplificat datorită entuziasmului social;

- Fenomenul de angajare a tinerilor amplificat datorită entuziasmului social;

- Tinerii amînă întemeierea familiilor;

social;

-

Mai puțini tineri săraci;

- Mai puțini tineri săraci;

- Mai puțini tineri săraci;

- Crește povara socială pentru generațiile următoare.

-

Diminuarea fenomenului de migrație și exod de creier;

- Diminuarea fenomenului de migrație și exod de creier;

- Creșterea demografică în termen lung;

-

Creșterea demografică în termen lung;

- Creșterea demografică în termen lung;

- Alte grupuri de vîrstă ar putea înregistra o rată mai ridicată a

 

-

Alte grupuri de vîrstă ar putea înregistra o rată mai ridicată a șomajului;

- Alte grupuri de vîrstă ar putea înregistra o rată mai ridicată a șomajului.

șomajului;

- Tinerii ar putea negocia salarii mai mari.

-

Tinerii ar putea negocia salarii mai mari.

 

Impact asupra

n/a

 

n/a

n/a

n/a

mediului

 

înconjurător

       
 

Neintervenția în situația actuală va duce la creșterea poverii sociale asupra statului.

-

Agentul economic ar putea elibera din funcție tînărul absolvent angajat imediat după ce perioada cu facilitatea expiră. Pentru a preveni această situație, este nevoie ca facilitatea să fie acordată pe o perioadă cît mai lungă de timp.

- Angajatorii ar putea angaja tinerii cu salarii foarte mari pentru prima perioadă. Este nevoie de plafonat aceste sume;

-

Salariile inițiale ar putea fi foarte înalte. Este nevoie ca acestea să fie plafonate.

Riscuri

- Tinerii ar putea primi cu întîrziere salariile din cauze lanțului administrativ prin care aceștia sînt transmiși;

 
 

- Unii agenți economici ar putea achita și contribuțiile angajatorului din sumele primite de la sta.

7.

Recomandări speciale – sistemul de învăţămînt

Tranziția de la școală la muncă este un proces pe cît de anevoios, pe atît de important pentru tineri. Cu cît mai repede aceștia se integrează în cîmpul muncii, cut atît mai multă experiență, abilități de muncă și venituri financiare acumulează și cu atăt mai mult contribuie la formarea bugetului național și la dezvoltarea social-economică a țării în general. Această tranziție în Moldova este însă destul de grea și îndelungată, iar una dintre cauzele principale este eșecul sistemului de învățămînt de a pregăti tinerii pentru a putea face față cerințelor mereu în schimbare ale pieței muncii.

Necesitatea unei reforme în sistemul de învățămînt în vederea pregătirii tinerilor pentru piața muncii este acceptată de mai mulți cercetători în Moldova și abordată în mai multe analize și documente politice. În raportul comisionat de Uniunea Europeană în 2009 (ETF, 2009) este direct enunțată problema necorelării educației cu cerințele pieței de muncă, iar una dintre cele șapte priorități ale strategiei naționale Moldova 2020 ține direct de racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei muncii.

Corelarea dintre învățămînt și piața muncii poate fi înfăptuită sub diferite forme și în mai multe etape. În primul rînd este necesar de stabilit care sînt industriile de viitor în Moldova și, respectiv, care sînt cerințele pieței muncii. Este foarte dificil de făcut acest lucru din cauza faptului că economia în Moldova este în tranziție și în general piața muncii este într-o schimbare continuă și mult mai rapidă din cauza fenomenului de globalizare. De aceea, mai oportun ar fi de identificat un set de abilități generale care să-i ajute pe tineri să se poată adapta condițiilor schimbătoare ale pieței muncii. De exemplu, în SUA există un program JAG (Jobs for America`s Graduates) care este o instituție cu scopul de a identifica și monitoriza abilitățile de care tinerii absolvenți au nevoie pentru a fi competitivi pe piața muncii. În prezent, în cadrul JAG au fost identificate 37 de abilități care pot fi grupate în 6 categorii: dezvoltarea în carieră, găsirea și obținerea unui post de muncă, etica de muncă, abilități generale, leadershipul și dezvoltarea personală, relații sociale. JAG participă și la elaborarea curriculei.

În al doilea rînd, tinerii au nevoie de o bună orientare în carieră, orientare care poate începe foarte timpuriu. Încă în timpul gimnaziului tinerii ar putea efectua vizite de studiu la diferite întreprinderi, ar putea participa la diferite seminare cu profesioniști din diferite domenii economice etc. Astfel, atunci cînd tinerii trebuie să-și aleagă profilul de studii în liceu, ei deja o fac în mod conștient gîndindu-se la viitorul loc de muncă. Centre de orientare și consiliere profesională ar putea fi organizate în cadrul fiecărei instituții de învățămînt. În prezent există două astfel de centre în Moldova, în cadrul USM și UTM 10 . Acestea au fost înființate în cadrul unui proiect, dar funcționează independent din anul 2008. Experiența lor ar putea servi drept bază pentru a înțelege cît mai bine cum ar putea funcționa astfel de centre în Moldova.

În ultimul rînd, este nevoie de mai multă flexibilitate în învățămînt. Tinerii ar trebui să-și poată alege unele subiecte de studiu în dependență de propriul interes și propria percepție despre situația pe piața

muncii. Astfel, ar fi redusă parțial problema corelării studiilor cu cerințele pieței muncii, iar tinerii ar căpăta deprinderea de a alege și a fi responsabili pentru alegerea făcută.

Menționăm că acestea sînt soluții care sînt prevăzute deja în bună parte în Moldova 2020 și în alte propuneri de politici publice, iar efectul lor va fi vizibil în termen lung. Între timp Guvernul trebuie să acționeze rapid pentru a susține tinerii care întîmpină dificultăți la angajare în prezent. Acest document analizează soluții pe termen scurt, atenționînd doar asupra faptului că, pentru a ameliora problema tinerilor neangajați, este nevoie de reforme mai adînci în sistemul de învățămînt.

Anexa 1. Indicatorul de intensitate a șomajului

Rata

șomajului

Proporția din

Total

Populație

total șomaj

populație

activă

Populație total șomaj populație activă Studenți/elevi Rata de activitate a populației (ajustată

Studenți/elevi

total șomaj populație activă Studenți/elevi Rata de activitate a populației (ajustată pentru studii

Rata de activitate a

populației (ajustată

pentru studii

continue)

Intensitatea

Intensitatea

șomajului

șomajului (adaptată

(adaptată la

la rata de

proporția din total

șomaj)

participare

ajustată)

(15-24)

17.85%

27.83%

654,526

143,400

391,333

54.48%

(25-34)

8.77%

28.80%

586,479

302,300

11,883

52.61%

(35-44)

6.64%

20.33%

465,312

281,500

874

60.61%

(45-54)

4.86%

17.28%

532,550

326,900

0

61.38%

(55-64)

3.40%

5.87%

679,848

158,800

0

23.36%

0.05

0.10

0.03

0.05

0.01

0.04

0.01

0.03

0.00

0.01

Anexa 2. Ponderea tinerilor absolvenţi angajaţi

Nr. de absolvenți 15,264 6,650 12,854 Nr. de absolvenți angajați în sectorul bugetar Nr. de
Nr. de absolvenți 15,264 6,650 12,854 Nr. de absolvenți angajați în sectorul bugetar Nr. de
Nr. de absolvenți 15,264 6,650 12,854 Nr. de absolvenți angajați în sectorul bugetar Nr. de
Nr. de absolvenți 15,264 6,650 12,854 Nr. de absolvenți angajați în sectorul bugetar Nr. de
Nr. de absolvenți 15,264 6,650 12,854 Nr. de absolvenți angajați în sectorul bugetar Nr. de

Nr. de absolvenți

15,264

6,650

12,854

Nr. de absolvenți angajați în sectorul bugetar

Nr. de absolvenți angajați în sectorul real

2,292

bugetar Nr. de absolvenți angajați în sectorul real 2,292 1,591 3,117 2,164 8,277 Nr. angajaților din

1,591

3,117

de absolvenți angajați în sectorul real 2,292 1,591 3,117 2,164 8,277 Nr. angajaților din nr. de

2,164

8,277

Nr. angajaților din nr. de absolvenți (opțiunea 1)

3,883

5,281

8,277

Nr. angajaților din nr. de absolvenți (opțiunea 2)

Nr. angajaților din nr. de absolvenți (opțiunea 3)

Nr. angajaților din nr. de absolvenți (opțiunea 4)

Ln al numărului absolvenților angajați (opțiunea 1)

9.7666

Ln al numărului absolvenților angajați (opțiunea 2)

Ln al numărului absolvenților angajați (opțiunea 3 și 4)

9.7666

9.7666

Ln al numărului absolvenților angajați (opțiunea 4)

9.7666

Ponderea tinerilor absolvenți angajați în primul an

după absolvire din numărul total de absolvenți

(opțiunea 1)

50.16%

Ponderea tinerilor absolvenți angajați în primul an

după absolvire din numărul total de absolvenți

(opțiunea 2)

Ponderea tinerilor absolvenți angajați în primul an

după absolvire din numărul total de absolvenți

(opțiunea 3)

Ponderea tinerilor absolvenți angajați în primul an

după absolvire din numărul total de absolvenți

(opțiunea 4)

2009
2009

2009

2009
2009
2009
2009
2009
Mediu 2012 2013 2014 2015 pentru 2012- 2010 2015 superior colegii profesional profesional 19,672 6,794
Mediu
2012
2013
2014
2015
pentru 2012-
2010
2015
superior
colegii
profesional
profesional
19,672
6,794
13,238
12,000
33,731
32,039
30,280
28,683
31,183
2,039
3,087
8,481
7,343
1,415
2,143
727 1,671
3,454
5,230
8,481
1,774
4,078
7,343
12,994
12,342
11,664
11,049
12,012
14,410
13,758
13,080
12,465
13,428
14,294
13,642
12,964
12,349
13,312
14,294
13,642
12,964
12,349
13,312
9.7506
9.4876
9.4722
9.4207
9.3643
9.3101
9.7506
9.4876
9.5756
9.5293
9.4789
9.4307
9.7506
9.4876
9.5676
9.5209
9.4700
9.4213
9.7506
9.4876
9.5676
9.5209
9.4700
9.4213
43.23%
38.52%
38.52%
38.52%
38.52%
38.52%
38.52%
42.72%
42.94%
43.20%
43.46%
43.08%
42.38%
42.58%
42.81%
43.05%
42.71%
42.38%
42.58%
42.81%
43.05%
42.71%

superior

colegii

profesional

2011

superior

15,087

1,047

2011 superior 15,087 1,047 colegii 7,166 2,407
2011 superior 15,087 1,047 colegii 7,166 2,407

colegii

7,166

2,407

Anexa 3. Cum subvenţiile pentru muncă creează noi locuri de muncă

Subvențiile la angajare reduc din costurile forței de muncă comparativ cu alți factori de producție, astfel stimulînd firmele să utilizeze cît mai multă forță de muncă. La nivel de firmă, subvențiile la angajare reduc costurile salariale pentru angajator și curba cererii de muncă coboară. Agregînd aceste reacții individuale ale firmelor, curba generală a cererii muncii (Ld) se mișcă spre dreapta. La aceasta se mai adaugă și un efect de scară –apar noi locuri de muncă datorită entuziasmului general care apare cînd politica de subsidii este introdusă.

Influența subsidiilor acordate angajatorului asupra cererii muncii și pieții muncii sînt demonstrate în diagramele de mai jos. Curba cererii muncii se deplasează de la Ld(W) la Ld(W[1-s]) ca rezultat al subsidiilor. Efectul asupra salariilor și angajărilor va depinde de faptul cum cererea muncii va răspunde la modificările salariale. În cazul general, cînd curba ofertei muncii este îndreptată în sus (diagrama A), efectul salariilor asupra angajărilor va depinde de elasticitatea relativă a cererii și ofertei muncii și subsidiile sînt practic împărțite între lucrător și angajator. Salariile vor crește de la W0 la W1 și angajările vor crește de la L0 la L1. În cazul extrem, cînd salariile nu se modifică din cauza ratei înalte a șomajului (diagrama B), curba ofertei de muncă este orizontală (elasticitatea acesteia practic este infinită). În acest caz, subsidiile nu vor influența salariile, dar vor avea un impact asupra angajărilor din cauza faptului că cererea muncii nu este limitată de creșterea salariilor.

W1

W0

Diagrama A

Ls(W) Ld(W) Ld(W[1-s]) L0 L1
Ls(W)
Ld(W)
Ld(W[1-s])
L0
L1

W1=W0

Diagrama B Ld(W) Ld(W[1-s]) L0 L
Diagrama B
Ld(W)
Ld(W[1-s])
L0
L

Ls(W)

Anexa 4.

 

2007

2008

2009

2010

2011

Raportul tinerilor șomeri înregistrați la statistică la total șomeri statistică

30.4%

30.2%

27.3%

27.8%

25.0%

Raportul tinerilor șomeri înregistrați la ANOFM la total șomeri ANOFM

28.3%

28.7%

22.4%

21.0%

20.9%

Diferența procentuală

2.1%

1.5%

4.9%

6.9%

4.1%

Raportul adulților șomeri statistică la total șomeri statistică

69.6%

69.8%

72.7%

72.2%

75.0%

Raportul adulților șomeri ANOFM la total șomeri ANOFM

71.7%

71.3%

77.6%

79.0%

79.1%

Diferența procentuală

-2.1%

-1.5%

-4.9%

-6.9%

-4.1%

Cheltuieli

totale ANOFM, lei

83,666,800

Cheltuieli

ANOFM pentru susținerea tinerilor șomeri, lei

17,502,427

Cheltuieli medii per șomer înregistrat

 

1,244

Cheltuieli medii per tînăr șomer plasat

5,225

Minim resurse financiare adiționale necesare pentru tineri, lei

 

3,414,273

Resurse financiare necesare pentru impactul pozitiv al politicii, lei

8,877,800