Sunteți pe pagina 1din 20

MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR DIN MEDIA TIPARITE

1. Institutia de presa. Abordari teoretice. Clasificare

Elementele care stau la baza studiului managementului general -


fundamente stiintifice, sistem, relatii, principii, manageri - sunt valabile si in
cazul managementului de presa.

Toate aceste aspecte studiate si analizate in capitolele precedente, dau o


viziune sistemica asupra a ceea ce reprezinta managementul firmei, in
general si a managementului de presa, in special.

Avand in vedere particularitatile pe care le prezinta presa, atat din punctul de


vedere al firmei, al produsului acesteia cat si al managerilor, vom analiza, in
continuare, ceea ce este specific institutiilor de presa din punctul de vedere
al managementului.

Analiza managementului de presa presupune analiza urmatoarelor elemente:

A. Firma - institutia de presa;

B. Managerii.

C. Produsul mediatic - informatia;

D. Piata - publicul;
E. Suportul financiar

Cel mai simplu mod de a cartografia universul atat de variat al presei este
acela ce are drept criteriu suportul pe care este transmis mesajul.

Din punct de vedere al suportului se disting doua categorii de media:

1. Media tiparite - cu suport solid, hartia.

2. Media electronice - cu suport fixat pe unde hertziene.

2. Media tiparite ziarele si revistele. Clasificare

Din punct de vedere al ritmului de aparitie publicatiile pot fi:

cotidiane;

saptamanale (hepdomadare);

lunare;

trimestriale;

semestriale;

anuale.
Dupa format, publicatiile pot fi;

format revista (format A4);

format ziar standard (A2);

format tabloid (A3);

Dupa continut, publicatiile pot fi:

cu continut general;

cu continut specializat.

Publicatiile cu continut specializat se clasifica dupa:

publicul tinta - pentru copii, pentru femei, pentru tineret;

continut - sport, medicina, politica, religie etc.

Majoritatea publicatiilor specializate sunt saptamanale sau lunare dar


acest lucru nu constituie o regula obligatorie. Exista cotidiane de tip
economic cum ar fi Ziarul Economic sau cele de tip sportiv.

Redactia din media tiparite. Organizare


Producerea materialelor de presa se bazeaza pe o specializare
accentuata: jurnalisti, tehnicieni, manageri, graficieni, ingineri, specialisti in
marketing sau distributie.

Jurnalistii, la randul lor, sunt specializati pe domenii:

economic;

social;

sport;

cultura.

Specialistii implicati in procesul producerii mesajelor, pot fi grupati in trei


campuri profesionale:

campul jurnalistic - cunoscut sub numele de redactie;

campul managerial - persoanele care administreaza sau finanteaza


procesul de productie si difuzare;

campul tehnic - specialistii care asigura realizarea materiala a


produsului.
Redactia este organizata pe departamente sau sectii care pot fi:

a. tematice:

economic;

politic;

eveniment;

social;

cultura;

sport.

b. zonale:

interne;

regionale;

metropolitane;

internationale.
c. profesionale:

jurnalistice;

foto;

grafica;

procesare computerizata.

4. Redactia din media tiparite. Ierarhia manageriala

Redactia are o structura piramidala care, intr-o scara a managementului, se


prezinta astfel:

- top managerii - echipa de conducere

director;

redactor sef;

redactori sefi adjuncti;

secretar general de redactie.


- managerii de nivel mediu editori

sefi de departamente;

sefii de sectii;

sefii sau responsabilii de suplimente.

- managerii operationali - editori:

sefii sau responsabilii de rubrici;

sefii sau responsabilii de pagini;

- personalul de executie - reporterii.

Managementul de presa in cadrul unei redactii se realizeaza conform cu


sarcinile cuprinse in Dosarul cu principalele atributii ale personalului
redactional.

Fisa postului este documentul cu atributiile personalului angajat.

Angajatul ia cunostinta de fisa postului la incheierea contractului de munca.

5. Redactorul sef si editorii ziarului. Atributiile principale

a. Redactorul sef
Este o persoana institutionalizata intr-o redactie.

Intruneste cele mai multe conditii sub aspectele:

Profesie;

Experienta;

Calitati manageriale specifice institutiilor de presa.

Atributii:

raspunde de continuturile redactionale in spiritul legislatiei referitoare la


mass-media;

distribuie subiectele zilei si cele saptamanale stabilind, totodata, genul


gazetaresc de abordare;

distribuie, pe oameni, rubricile fixe si spatiile de difuzare;

planifica echilibrarea publicatiei in raport cu specificul sezonului,


obiectivele propuse si publicul-tinta;

efectueaza, in mod curent, analiza modului prezentare a publicatiei si


evalueaza performantele;

asigura supravegherea fluxului informational in interiorul redactiei si


intre sectorul redactional si alte compartimente si sectoare din interiorul
institutiei de presa;

asigura fluxul redactional;

creeaza si intretine retele informationale;

planifica si stabileste responsabilitatile pe termen lung pentru


materialele redactionale dedicate unor evenimente deosebite pe plan
national si local: Ziua Nationala, Ziua Armatei, Ziua Marinei, Ziua Pompierului,
Ziua Jandarmeriei, alegeri etc.

raspunde de organizarea si intretinerea unei arhive;

organizeaza si controleaza, impreuna cu editorii materialele redactate;

efectueaza lectura si evaluarea corespondentei sosite la redactie;

programeaza prezenta la serviciu a jurnalistilor si planifica concediile de


odihna;

avizeaza formele de plata pentru colaboratorii externi si corespondenti;

Redactorul sef se subordoneaza directorului publicatiei.

Lui i se subordoneaza editorii si intregul personal redactional, atat cel de


conceptie cat si tehnic.

b. Editorii din media tiparite. Misiuni. Atributii principale


Editorii au doua misiuni esentiale:

a. De a transmite jurnalistilor directiile generale stabilite de


conducerea redactiei si de a cauta solutii pentru a le transpune in practica.

b. De a propune spre publicare materialele realizate de jurnalisti.

Editorii reprezinta:

un releu de legatura intre diferitele subsisteme ale redactiei;

un filtru care selecteaza informatia pe diferitele trasee pe care ea


circula:

din afara redactiei - agentii de presa, colaboratori, birouri de presa, alte


media, corespondenti, surse oficiale - catre interiorul ei;

de la o sectie la alta;

de la jurnalisti la conducere;

din redactie catre exterior - raspunsuri la invitatii, reactii la scrisorile sau


sesizarile publicului, luari de pozitie in cazul unor acuze formulate la adresa
materialelor publicate.

Functia de filtrare a informatiei ii desemneaza pe editori in


bibliografia de specialitate ca pazitori de porti gate keepers.
Atributiile editorilor in realizarea produsului mediatic:

eliminarea materialelor de prisos;

planificarea muncii in vederea redactarii materialelor;

corectarea si ameliorarea textelor primite;

evaluarea intr-o prima instanta, a informatiilor primite;

conceperea structurii unitatilor care compun publicatia;

recomandarea informatiilor spre publicare si tratarea acestora in sensul:

publicate ca atare;

se publica cu modificari de forma;

vor fi date la rescriere;

fac obiectul unei documentari mai aprofundate.

In redactii exista o anumita presiune data de fluxul informational.

Zilnic sosesc numeroase informatii, in valuri succesive, niciodata egale.


Exista doua situatii tipice:

momente cu prea putine materiale si evenimente;

momente in cu fluxul foarte mare pe care redactia nu le poate procesa.

Pentru a face fata acestor presiuni cotidiene, editorii au dezvoltat o


serie de rutine, legate de selectare a informatiilor.

Deciziile luate de editori nu sunt spontane si bazate, exclusiv, pe


intuitie, fler, ori alte rationamente.

Procesul decizional al editorilor este influentat de:

constrangerile organizationale;

cultura profesionala;

experienta editorilor.

6. Ziarul. Elemente de management informational

6.1. Ziarul. Sedintele de sumar. Elemente de continut


Structura si continutul ziarului se decid in sedintele de sumar.

Cotidianele pot avea mai multe sedinte de sumar pe zi, in timp ce


publicatiile saptamanale sau lunare le convoaca mult mai rar, functie de
periodicitate si necesitati.

La sedintele de sumar se stabilesc:

componenta paginilor sau rubricilor care vor fi tiparite;

informarea jurnalistilor asupra principalelor evenimente la zi si


repartizarea acestora spre documentare;

principalele caracteristici ale materialelor ce trebuie intocmite: gen


publicistic, intindere, continut ideatic etc.

data si ora la care materialul trebuie sa soseasca in redactie;

6.2. Ziarul. Eelemente de management informational

Principalele elemente de management informational care se iau in calcul la


conceperea unui ziar sunt:

(re)design-ul capului de ziar;

formularea unei identitati vizuale;


selectia de litera;

machete pentru pagini tipice (pagina I, alte pagini tipice)

solutii de vizualizare pentru sectiuni si rubrici, ghidaj vizual (grafica


rubricilor, tipuri de linie);

elemente de ghidaj grafic;

game de culoare;

oglinda paginii si constructia de baza;

principii de punere in pagina care vor trebui ajustate in faza de macheta.

6. Ziarul. Paginare. Reguli de forma si continut a paginii de ziar

Paginarea unui ziar are la baza asa zisa Diagrama a lui Arnold, construita in
urma observarii traseului urmat de cititori pe pagina de ziar.

Contine urmatoarele elemente:

Fond locul din stanga sus, locul cel mai important al fiecarei pagini.

Contrafond locul din dreapta sus, al doilea ca importanta in structura


paginii.
Centrul optic putin mai sus de centrul geometric.

Ultima ora (la inchiderea editiei) unde se pot publica printr-o atenta
prelucrare grafica, informatii de interes aflate la inchiderea editiei.

Se vor respecta urmatoarele reguli de forma si continut:

Articolul principal sa fie transformat in centrul de greutate al paginii.

Centrul de greutate al paginii va fi pus in evidenta cu un corp mai mare


de litera.

Materialele lungi se vor fragmenta in articole usor de citit, corelate prin


design.

Se vor folosi fotografii si elemente grafice de cate ori este posibil.

Se vor gfolosi diferite caractere de litera pentru a tine treaz interesul


cititorului.

Se vor folosi paragrafe cu caractere bold si letrine (litere de inceput de


paragraf care se intind pe doua sau trei randuri) pentru a pune in evidenta
anumite fragmente de text.

Design-ul de ziar trebuie sa fie simplu si usor de citit.

Trebuie lasat suficient spatiu liber intre titluri si alte elemente.


Legenda foto sa reflecte cu claritate fotografia corespunzatoare.

Importanta articolelor sa se reflecte in design-ul paginii.

Dimensiunile fiecarui articol trebuie cantarit cu grija in functie de profilul


cititorului.

7. Publicul pentru media tiparite. Caracteristici

Publicul reprezinta miza finala a presei.

Strategia de management este astfel conceputa incat valoarea


cantitativa si calitativa a publicului sa fie cat mai mare.

Publicul - numeric si calitativ - din punct de vedere comercial


reprezinta un parametru esential care intra in vederile sponsorului de
reclama.

Publicul permite managerului publicatiei sa stabileasca tarifele pentru


reclama.

Managerii de presa trebuie sa ia in serios publicul atat ca partener cat


si in calitate de consumator.

Mesajele mediatice pot fi considerate bunuri de larg consum.

Publicul este principalul consumator al produsului mediatic. De aici


necesitatea ca produsul mediatic sa fie de cea mai buna calitate.
Publicul are dreptul sa stie adevarul.

Managerii de presa cunosc faptul ca adevarul exprimat de produsul jurnalistic


reprezinta structura de rezistenta a intregului esafodaj de presa.

Managerii de presa trebuie in orice moment sa-si puna intrebarea: Am facut


tot ceea ce trebuia pentru a ne asigura ca publicul a primit informatia cea
mai apropiata de adevar?

Managerii de presa decid: Ce se scrie si Cine culege informatiile?.

Managerii stiu ca jurnalistul este primul care ia contact cu realitatea ce


urmeaza a fi mediatizata si pentru aceasta are nevoie in primul rand de
jurnalisti cu un nivel ridicat de profesionalism.

Publicul este cel ce da adevarata valoare a publicatiei.

Publicul trebuie in orice moment cucerit si recucerit prin calitatea produsului


jurnalistic.

8. Zece reguli utile pentru managerii de presa

1. Orice publicatie are publicul pe care il merita.

2. In permanenta trebuie sa se manifeste grija fata de public.

Goana excesiva dupa senzational duce la o presa falsa, plata, lipsita de


profunzime, obiectivitate, luciditate si - lucru deosebit de grav - de
responsabilitate.

Daca publicul nu a sesizat in prima faza acest lucru, nu va intarzia sa


sesizeze si va sanctiona prompt publicatia, tratand-o cu indiferenta.

4. Mentinerea unui public fidel este mult mai putin costisitoare decat
recucerirea publicului pierdut.

5. Nu trebuie ignorate reactiile publicului.

6. Reactiile publicului reprezinta cel mai autentic prieten al publicatiei.

7. Informatia nu va fi selectata dupa profitul material ci dupa valoarea ei


pentru public.

8. Limbajul aspru al informatiei nu trebuie confundat cu vulgaritatea si


grosolania; nici argumentatia solida, bazata pe fapte, cu atacul la persoana si
incalcarea flagranta a dreptului la intimitate.

9. Presa nu trebuie sa se substituie justitiei. Ea gestioneaza informatia nu


justitia.

10. Intre credibilitate si profit exista o legatura directa: profitul nu tebuie sa


se faca prin renuntarea la conceptele morale.

9. Strategii ale managementului in presa

Strategiile in managementul de presa presupun existenta strategiilor in


administrarea a trei componente:
a. Oamenii - in conditiile in care mass-media reprezinta o industrie a orgoliilor
si a personalitatilor, dar si a profesionalismului.

b. Informatia - atat ca materie prima pentru produsul pe care-l vinde media,


cat si ca sistem nervos al institutiei in sine.

c. Tehnologia - cunoscut fiind faptul ca procentul in care produsul mediatic


depinde de tehnologie creste continuu.

Administrarea presupune implicit planificare.

Planificarea intr-o intreprindere din media tiparite se realizeaza pe trei


niveluri:

a. Planificarea pe termen scurt - se realizeaza prin intermediul sedintelor de


sumar. Aceasta reprezinta garantia faptului ca ziarul va avea cu ce umple
fiecare pagina

b. Planificarea pe termen mediu reprezinta politica redactionala.

Politica redactionala tine de:

constiinta profesionala a jurnalistilor;

regulamentul institutiei de presa;

echilibru intre interesele patronilor si cele ale angajatilor.


Altfel spus, cantitate versus calitate.

c. Planificarea pe termen lung - este rezultatul viziunii organizatiei stabilita de


proprietari si adoptata de angajati.

Atat proprietarii institutiei de presa, cat si jurnalistii constientizeaza rolul pe


care presa il detine in mecanismul societatii democratice.

Un rol care presupune:

respect pentru public,

respect pentru o serie de valori subsecvente democratiei;

respect pentru coduri etice si deontologice.

Strategia organizatiei media este data de planificarea pe termen mediu si pe


termen lung.