Gabriela Slăniceanu
2022
Grupa 4, jurnalism
Titlul materialului: „Profesioniștii mass-media”
Pagini: 127-166
Reduceți și apoi recitiți
 Creați întrebări care
provoacă gândire critică,
nu răspunsuri dintr-un
cuvânt
 Scrieți întrebări direct vis
a vis de răspunsurile din
notele dvs.
  Lăsați un spațiu sau
trageți o linie de creion
care separă întrebările
Profesioniștii mass-media
Jurnaliștii
-identitate socială neclară
-structura populației
04.03.
Note de lectură Cornell
Înregistrare pentru examinare
- Scrieți titluri și cuvinte cheie cu un creion/font colorat
- Luați suficiente note cu o parafrazare selectivă (nu prea mult
text sau expresii tehnice) și precisă
- Săriți o linie între idei și subiecte
- Folosiți liste cu marcatori și abrevieri
- Ordonați corect informațiile
- Includeți diagrame sau tabele dacă este necesar pentru
clarificare sau lungime
Actori de prim-plan, iar influența lor depășește funcția de
mediator între mass-media și public (jurnaliști) sau de
realizator al mesajelor difuzate (producătorii).
Theopraste Renaudot- primul jurnalist în sensul modern- „La
Gazette” (1631)
Codul muncii: jurnalistul profesionist este persoana ce are
drept ocupație principală exercitarea profesiei la una sau mai
multe publicații cotidiene sau agenții de presă și care obține
din această activitate cea mai mare parte a veniturilor sale”.
Mediul jurnalistic- univers fluid, cu moduri de gestiune
imprecise.
Imaginea pentru sine: sentimentul unei duble afilieri-
apartenența la o instituție și la o profesie. Dualitatea în
concepția asupra meseriei: jurnaliștii oscilează între imaginea
tehnicianului și cea a artistului.
Identitate socială: definiția imprecisă a profesiunii, absența
frontierelor clar delimitate, profesionalizarea incompletă,
fascinația pentru modele exterioare.
Imaginea pentru ceilalți: reprezentări ale publicului despre
jurnalist (figura marelui reporter aventuriere, al editorului care
oferă judecăți autorizate, logica vedetismului medicatic,
notorietatea).
-feminizare
-îmbătrânire
-persoane cu diplome
-proporția celor care scriu la bucată
 -jurnaliști cadre de conducere
-repartizarea pe mari categorii de mass-media
-regiunea de interes
-mijloace de masă bănoase
-practicile profesionale Sfera subiectivă:
-motivațiile și percepția pe care jurnaliștii o au despre ei
-gate-keeper
-jurnalistul acționează în funcție de concepții personale în ceea
ce privește calitatea și interesul știrii (subiectivitate)
Sfera organizațională:
-intersecția sociologiei mass-media cu sociologia muncii
-stabilirea relațiilor de muncă în cadrul organizației, marja de
manevră de care dispune jurnalistul, înțelegerea efectelor
rutinei profesionale asupra realizării informației
-gatherers (culeg informația) processors (transformă și
prezintă informația)
-două tipuri de logică în orice întreprindere mediatică:
raționalitatea utilitară, instrumentală și raționalitatea
normativă.
-sociologie comprehensivă a muncii jurnaliștilor
-sociologie relațională: considerarea mediului profesional un
spațiu structura de un sistem de opoziții, relaționarea evoluției
câmpului jurnalistic cu cea a altor câmpuri sociale,
identificarea principiilor ierarhizării.
Sfera exterioară:
-relațiile jurnaliștilor cu sursele și cu publicul
-provocările profesiei -importanța logicii economice
-capcanele comunicării
-seducția tehnicii
-miza deontologică
-problema formării jurnaliștilor
Profesioniștii Profesii implicate la alcătuirea programelor:
audiovizualului -realizatorii: specializați pe genuri
-producătorii: vin cu ideea emisiunii și supervizează realizarea
ei
-moderatorii: atrag publicul prezentând emisiunea
-tehnicienii și cameramanii de pe platou
Valori comune ale profesioniștilor: raportarea la mijloacele de
comunicare în masă în relația cu publicul, punerea accentului
pe demonstrare, pe emoțiile create cu ajutorul imaginii și al
transmisiunii în direct.
Televiziunea-mesager: promovează conținutul, sensul,
acordând prioritate ofertei.
Televiziunea relațională: scopul este adeziunea afectivă a
publicului, atașamentul față de postul de televiziune și față de
prezentatori.
-directorii posturilor de Elita profesională: foști realizatori, producători, jurnaliști, care
televiziune s-au desprins din marea masă de profesioniști și care
supervizează un anumit aspectal programelor.
Elita managerială: președintele postului, directorul general și
directorul de programe.
Elita politico-administrativă: 20 de persoane din înalta
administrație publică.
-profesiunile de creație Fac apel la imaginație, la estetic.
-Realizatorii din televiziune:
-Scenariștii din televiziune
-Moderatorii din televiziune
Figura artistului și imaginea saltimbancului sunt aici mult mai
pregnante.
Reflectați și recapitulați
Scrieți un paragraf rezumat de 3 – 4 propoziții cu propriile cuvinte și în propoziții complete.
Rezumatul dvs. ar trebui să acopere conceptele principale ale notițelor, să fie precis și să aibă
detalii adecvate.

În capitolul studiat este conturată imaginea jurnalistului, făcându-se diferența între

caracteristicile sociale ale acestuia față de celelalte profesii. Este prezentată percepția pe care
jurnalistul o are față de el însuși și de profesia pe care o practică, dar și percepția publicului, a
oamenilor din exterior față de datoriile acestuia.
În același timp, este subliniată diferența dintre anumite categorii de jurnaliști și sunt definite
concepte specifice fiecărei poziții pe care cineva o poate ocupa într-o organizație mass-media.