REDACȚIILE. EDITURILE.

FUCȚIILE ACESTORA.

L.U. Adascalița Lucia

 REDACȚIA. DEFINIȚIE

• redactie este o institutie publica/privata, structurata organizatoric

potrivit specificului activitatii pe care o desfasoara personalul de
specialitate - jurnalistii - in vederea realizarii/aparitiei unei
publicatii: ziar, revista.
• de la termenul redactie, este atașată și activitatea de presa: (a) redacta
= a compune, a formula in scris un text personal sau al altor
persoane
 REDACTIA este organizata în secții
(sau departamente)
tematice zonale profesionale

• economic, • interne, • jurnalistice,

• politic, • regionale, • foto,
• social, • metropolitane, • grafica,
• cultura, • internationale • montaj,
• sport. • imagine.
STRUCTURA PIRAMIDALĂ A REDACȚIEI

Echipa de director, redactor-sef, redactori-

conducere sefi adjuncti, secretar de redactie

sefii de sectii ori de

echipa editorilor departamente, de rubrici, de

pagini sau de suplimente

reporteri,
jurnalistii corespondenti,
redactori
 FUCȚIILE EDITORILOR

• de a le transmite jurnalistilor directiile generale stabilite de

conducerea institutiei de presa si de a cauta solutii pentru a
le transpune in practica ;
• de a propune spre publicare si de a sustine materialele
realizate de jurnalisti.
 STRATEGII REDACTIONALE

• strategie redactionala semnifica partea componenta a artei

de a conduce o redactie, in asa fel incat sa-si duca la capat
operatiile care ii revin si sa castige"razboiul".
Centrul gravitational al ziarului:
MACHETA
 Detaliile pe care o macheta de maxima
eficienta le are in vedere
• linia grafica, adica formatul (mic/mare)
• numarul de coloane
• caracterele (Garamond, Times, Unirs, Futura sau Heltica)
• regulile de punere in pagina (locul fotografiilor/marimea/ culorile, alinierea
textelor doar la stanga, doar la dreapta sau centrat, acestea fiind atributiile
secretarilor de redactii, ale graficienilor si altor specialisti in design
 EDITURILE

Editura este o societate comercială (firmă) cu funcţii socio-culturale care

• (a) are o bună cunoaştere a cererii de pe piaţa de carte,
• (b) pe baza căreia investeşte resurse financiare în producţia de carte,
• (c) îşi promovează şi vinde produsele pentru
• (d) a recupera fondurile investite şi
• (e) a obţine un (eventual) profit.
 FUNCŢIILE SOCIO-CULTURALE ALE
EDITURILOR

• funcţia de informare;
• funcţia de interpretare;
• funcţia de coagulare socială;
• funcţia de divertisment.
 FUNCŢIILE EDITURII ÎN CALITATE
DE SOCIETATE COMERCIALĂ
• FUNCŢIA DE MARKETING
• (unde putem încadra anumite activităţi editoriale, cum sînt: cunoaşterea şi cercetarea pieţii,
achiziţia manuscriselor şi selectarea acestora, promovarea noilor apariţii şi alte mijloace de
“creare a cererii”);
• FUNCŢIA DE PRODUCŢIE
• (redactarea, tehnoredactarea, proiectarea copertelor, tiparul);
• FUNCŢIA COMERCIALĂ
• (difuzarea, evidenţa vînzărilor);
• FUNCŢIA ECONOMICĂ
• (finanţarea activităţii, recuperarea fondurilor investite, obţinerea unui profit minimal).
PRINCIPALII ACTORI DE PE
PIAŢA DE CARTE
 CRITERII DE SELECȚIE PENTRU
EDITARE
a) specializarea şi profilul editurii. - Dispune editura de specialişti sau colaboratori şi
consultanţi externi? Are experienţă de promovare în domeniu?
b) lucrări similare deja publicate – Ce lucrări similare au mai fost publicate? Cum s-au vîndut?
Ce noutate aduce titlul propus? Ce preţ va avea (comparaţie cu lucrările similare publicate
anterior)?
c) reputaţia autorului – Este autorul un nume consacrat? Ce cărţi a mai publicat şi la ce edituri?
Cum s-au vîndut cărţile lui anterioare? Cine a scris despre ele şi la ce publicaţii? Este un debut?
d) vînzările estimate – Este publicul ţintă suficient de bine definit? (Feriţi-vă de cărţi care se
adresează “unei largi categorii de studenţi, profesori, specialişti şi tuturor celor interesaţi”!) Este
publicul ţintă suficient de numeros? Ce preţ de vînzare este estimat? Corespunde preţul cu
posibiltăţile financiare ale publicului vizat? Care va fi primul tiraj? În cît timp se va vinde acesta?
 CRITERII DE SELECȚIE PENTRU
EDITARE
e) valoarea ştiinţifică (educativă, culturală, artistică, după caz) a lucrării
f) posibilităţi de promovare – Se implică autorul în promovarea cărţii? Există evenimente
viitoare la care cartea va putea fi promovată? Este necesară o publicitate deosebită?
g) succesul editorial din alte ţări (pentru traduceri) – În cîte ţări a mai fost tradusă cartea
şi la ce edituri? Ce premii a obţinut? Cîte exemplare s-au vîndut? Pe ce loc s-a situat în topurile
de carte?
h) resurse financiare – Sînt cunoscute costurile de editare? Sînt acestea acceptabile? Necesită
alocarea unor resurse financiare deosebite? Necesită costuri de achiziţie deosebite (drepturi de
autor sau de traducere, licenţe pentru ilustraţii)?
i) probleme deosebite de editare – Necesită procedee speciale de pregătire pentru tipar?
Are ilustraţii color? Necesită materiale deosebită (hîrtie, carton)? Necesită o legătorie
deosebită? Necesită o capacitate de tipar deosebită? Necesită tehnologii speciale de tipar?
MATRICEA CRITERIALĂ
MACHETA COPERTEI DE CARTE
MACHETA COPERTEI DE CARTE
MACHETA PAGINILOR INTERIOARE
 BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
• Coman, Mihai (1999), Introducere în sistemul mass-media, Polirom, Iaşi, pp. 73-85.
• Schuwer, Philippe (1999), Tratat practic de editare, Editura Amacord, Timişoara, pp.
15-29.
• http://www.wipo.int/edocs/lexdocs/laws/ro/md/md086ro.pdf (Legea cu privire la
activitatea editorială)
• http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336156
(Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe)
• https://mecc.gov.md/ro/content/edituri (edituri de stat)
• http://erizanu.cartier.md/premiile-usm-pentru-anul-editorial-2017-10919.html