FUNCTIONAREA UNEI REDACTII

Etapele de formare a unei echipe redactionale:

Elaborarea procesului de editare a unui numar de ziar
Delimitarea responsabilitatilor in dependenta de etapele procesului de editare
Selectarea persoanelor responsabile, formarea propriu-zisa a echipei
Consolidarea echipei
Stabilirea unor scopuri si obiective ale echipei
Lucrul redactional
Lista responsabilitatilor pentru o echipa redactionala:
reporter / fotoreporter - 19 persoane
redactor - 3 persoana
machetator - 1 persoana
corector -2 persoana
distribuitor - 4 persoana
Total: 29 persoane
Structura redactiei:
Redactorul-sef. El va formula conceptul ziarului si, eventual va angaja echipa cu
care va materializa aceste idei. Pentru aceasta functie este binevenit un om cu initiativa,
deschis oricaror discutii, curajos si care sa se bucure de respect in rindul comunitatii. El
trebuie sa fie nu doar perseverent, dar si receptiv Ia idei, sa stie a genera idei si sa creeze
conditii pentru ca si 'subalternii' sai sa se intereseze in elaborarea solutiilor ingenioase.
Redactorul sef va avea grija de respectarea politicii redactionale adoptate de ziar si
de activitatea colaboratorilor publicatiei. El poate detine si functia de director
fiind responsabil, totodata, de unele activitati ce tin de aparitia si editarea ziarului.
Redactorul-sef este persoana care ia decizii in cazuri discutabile si isi
asuma responsabilitatea pentru o hotarire sau alta.
In cazul in care ziarul va avea un volum mai mare, redactorul-sef poate
fi secundat de unul sau doi redactori-sefi adjuncti.Acestia din urma vor imparti intre
ei unele obligatii care rezulta din statutul ziarului. Spre exemplu, un redactor-sef
adjunct poate fi responsabil de continutul publicatiei, iar altul de distributia acestuia si
de relatiile cu alte organisme din localitate, la fel precum poate fi impartita si
coordonarea departamentelor din cadrul redactiei.
Daca
aveti
o
echipa
mai
compacta,
dupa
redactorul-sef
urmeaza secretarul general de redactie. Acesta este gestionarul si coordonatorul
resurselor de care dispune redactia. El va urmari onorarea sarcinilor si respectarea
termenelor de prezentare a articolelor. Tot el va decide asupra plasarii textelor si
pozelor (petelor grafice).
O organizare eficienta a activitatii ziarului o ofera structurarea pe
departamente. Fiecare dintre acestea vor fi in grija sefilor de departamente. Ramine Ia
discretia voastra sa hotariti de cite departamente veti avea nevoie. Departamentele si
ponderea lor trebuie sa asigure realizarea sarcinii anuntate la fondarea ziarului. Sefii

de departamente vor coordona activitatea jurnalistilor si vor fi responsabili de continutul

materialelor din domeniul pe care il supravegheaza. Desigur ca sefii de departamente, in
primul rind, vor avea sarcina sa scrie articole, pentru ca se presupune ca se descurca cel
mai bine in domeniul incredintat.
Jurnalistii care vor publica articole si vor fi selectati ca si ceilalti membri
ai redactiei in urma unui concurs. Ei pot fi membri ai redactiei cu drept de a participa la
sedintele acesteia, dar pot fi si autori netitulari, adica colegi care scriu Ia ziar fara a fi
membri ai colegiul de redactie. Toti, insa, trebuie sa stie sa puna intrebari si sa
obtina raspunsuri, sa aiba dexteritatea de a folosi informatiile. Fiecare dintre
membrii colectivului redactional trebuie sa fie constient de sarcina ziarului de a oferi
spatiu pentru opinii diferite.
Jurnalistii trebuie sa fie ca si niste purtatori de oglinzi in care sa se reflecte intreaga
comunitate. Monitorizarea vietii va dezvolta nu numai spiritul critic al membrilor
redactiei, dar va incuraja emanciparea intregii colectivitati. Atunci cind alegeti reporteri
pentru ziar, ginditi-va ca ei sint cei care trebuie sa scrie nu doar corect, dar si intereseant,
captivant.
Succesul unei echipe il asigura graficienii si fotografii. Daca ati gasit un bun desenator
considerati ca aveti deja un ziar cu personalitate. O imagine buna alteori poate valora
mai mult decit un text oricit de inspirat ar fi.
Director:
planifica bugetul si verifica executarea lui
stabileste relatii cu tipografia
asigura conditii de munca pentru membrii redactiei gestioneaza resursele puse la
dispozitia ziarului
Redactor-sef:
stabileste politica editoriala (continutul ziarului pe termen lung)
gestioneaza resursele umane (repartizarea jurnalistilor pe la sectoare de
munca in functie de predilectii, capacitati, pregatire)
evalueaza numerele aparute

verifica articolele inainte de aparitie

evalueaza performantele angajatilor
Secretar general de redactie:
elaboreaza calendarul tehnologic de aparitie a ziarului
formeaza continutul curent al numarului de ziar
supravegheaza forma si maniera de prezentare a articolelor
Sef de departament:
programeaza si prefigureaza articole in domeniul patronat
acorda asistenta jurnalistilor si autorilor cooptati
isi asuma responsabilitatea pentru corectitudinea textelor prezentate
secretarului de redactie
alcatuieste si coorodneaza retele de colaboratori externi
In redactiile 'serioase' obligatiunile angajatilor fac obiectul unor contracte de
munca. Clauzele acestora acopera toate situatiile care pot apare in activitatea redactiei. In

cazul ziarului vostru se poate vorbi despre contracte mutuale care presupun in primul
rind colegialitate, cooperare si multa dorinta de a (continuati in ziarul vostru).
Organizarea muncii in redactie:
Toate problemele ziarului pot fi discutate la colegiul de redactie, care se
va intruni ori de cite ori este nevoie. Din cadrul lui vor face parte redactorulsef (directorul sau redactorul-sef adjunct - daca exista), secretarul general de
redactie si sefii .de 'departamente. Colegiul de redactie va lua in dezbateri si va
adopta cele mai importante hotariri. de natura sa stabileasca conduita publicatiei,
optinuile redactiei intr-un subiect de principiu. Colegiul este in drept sa se pronunte si
asupra gestionarii banilor, largirii sau reducerii personalului. Tot in cadrul
colegiului de redactie vor fi analizate relatiile de colaborare cu exponentii
comunitatii, cu diferite organizatii din scuala sau localitate.
Din echipa redactionala fac parte toti colaboratorii titulari. Acestia au
dreptul (uneori si obligatia) sa participe la sedintele redactionale care sint
organizate periodic si in cadrul carora se discuta activitatea publicatiei.
In cadrul unei sedinte de 'sumar' sint puse in discutie maimulte probleme
ce tin de demararea lucrului asupra urmatorului numar de ziar, si, eventual, poate fi
utila o scurta trecere in revista a numarului aparut astfel incit sa fie evitate gafele,
greselile sau deficientele care au iesit la iveala. Sumarul de teme poate fi imbogatit in
timpul dezbaterilor din sedinta de demaraj. Important este ca temele sa nu fie sterile.
Sedinta de lucru este modalitatea de a imagina viitorul numar al ziarului.
Din competitia de idei lansate in cadrul sedintei se acumuleaza viitoarea gazeta,
incercati sa discutati in contradictoriu. Fortati-1 pe autorul ideii sa-si apere optiunea.
Daca aresuficiente argumente inseamna ca va scrie interesant. Daca 'pluteste' de
parca ar incerca sa-1 abureasca pe un profespor, atunci articolul va fi ca si ratat.
Sedinta trebuie sa aiba o finalitate clara, concreta. Ideile trebuie sa fie notate pe o
coala de hirtie si daca e nevoie sa fie mereu trecute in revista,
clasificate, completate, reformulate astfel incit sedinta sa se inchee cu un rezultat
foarte concret,palpabil.
Ziarul incepe sa se profileze insa abia atunci cind sefii de departamente
aduna articolele prezentate de membrii echipei. Dupa corectarile de rigoare
acestea sint prezentate redaclorului-sef (redactorului-sef adjunct). El are sarcina sa
le verifice, sa le ajusteze la sarcinile majore ale publicatiei pe care se presupune ca le
vegheaza, nu?
Nimeni nu este in drept sa impuna autorului un punct de vedere, sau sa-1
desconsidere. Nu uitati ca autorul este in drept sa-si retraga articolul daca nu este
de acord cu obiectiile si acest gest nu trebuie sa va deranjeze. La fel cum autorul
trebuie sa fie constient de faptul ca unui sef de departament, unui redactor-sef ii
apartine dreptul de a lua decizii.
Dupa ce articolul are 'OK' dat de toti acei obligati sa-1 supervizeze intra
pe rol secretarul de redactie, impreuna cu machetatorul el va plasa materialul in
paginile ziarului tinind cont de ansamblul si coerenta compartimentrelor.

Abia dupa ce se face ultima corectura ziarul primeste din partea redactorului-sef unda
verde - BUN DE TIPAR.
Structura procesului de editare a unui ziar :
- Stabilirea subiectelor ce urmeaza a fi incluse in urmatorul numar de ziar
- Scrierea articolelor si prezentarea acestora redactorului in termenul stabilit
- Machetarea ziarului
- Corectura
- Imprimarea ziarului la tipografie
- Distribuirea ziarului
- Evaluarea numarului de ziar obtinut si a procesului de editare a acestuia
Macheta, n datele ei principale, urmeaz structurarea pe pagini i rubrici a ziarului.
Prinsimpl observaie, constatm cum cotidianele, dar i periodicele, n multe cazuri,
stabilesc o precisrepartizare pe pagini a evenimentelor, faptelor, opiniilor, n funcie de
natura lor (politice,economice, sociale etc.). Marile cotidiane occidentale, cu precdere,
sunt structurate pe seciuni, totdup natura evenimentelor; cu deosebirea c seciunile
sunt adevrate ziare n ziar i pot ajunge lazeci de pagini fiecare. (Fapt curent: multe
persoane cumpr ziarul numai pentru una dintreseciuni: cea financiar/burs/curs
valutar; la celelalte seciuni renun; le arunc la co!). DISTRIBUIREA PE PAGINI A
TEXTELOR I IMAGINILOR
Unmomentimportantalconceperiiielaborriiziaruluilconstituiestabilireatemelor(domeniilor)urmriteianalizate,
prioritar,deechiparedacional.Amvzut,nstructuraorganigramelorprezentatemainainte,existenaunor
redacii/departamentecare,deobicei,seregsescnmaimulteziare.Diferenelesuntdatedeselectarea,prelucrareai
prezentareatirilorspecifice.S notm construcia tematic a ziarelor Jurnalul naional i
Adevrul.Jurnalul naional cuprinde paginile: La zi, Adevruri scandaloase, Politic,Externe,
Economic, Magazin auto, Sntate, Informaii, Sport, Cronica neagr,Modern i,
firete, Teleeurobingo (Linie bingo, superlinie i bingote pe de trei!), joc n sli i pemicul
ecran (Antena 1), ntruct i ziarul i postul TV menionat se afl sub acelai patronat.Adevruli-atitratpaginileastfel:Politic,Economie,Finane-Bnci-Afaceri,Societate,Sport,Viaainternaional,
Actualitate,lacareseadaugpaginilecuapariieperiodic,deobiceisptmnal,cumsuntCultur,Spectacole,Paginaa6-a
pentruziuaa7-a,careaparnziaruldesmbt;rubricipermanente:tirilezilei,Extemporaluldesmbt,Punctulpei,La
zi,Horoscop,Caleidoscop;firete,vomnotaiaiciloculfixalarticoluluidefonddepeprimapagin,plasatnfrontulpaginii
(imediatsubtitlulziarului).Esteimportantsobservm,laAdevrul,permanenarubricilordetirilazi,nprimapagin(pe
contrafondultimacoloan)ipeultimapagin(cndnuesteocupatdepublicitate),totpecontrafond;existrubricidetiri,
peocoloan,inpaginiletematice,desprefapte,opiniidindomeniulrespectiv.Diferenierea ntre cotidianele n
discuie dar i n cazul altora (Evenimentul zilei,Naional, Libertatea, Cotidianul,
Curierul naional i celelalte) se obine, cum artam, prin particularitatea stilului (casei)
i, mai ales, prin: ierarhizarea faptelor/evenimentelor,interpretarea i punerea lor n
pagin.Concomitent cu structurarea tematic, aproape n fiecare pagin exist
rubrici permanente.Pot fi rubrici de tiri complementare tematicii/domeniului comentat
n pagin, pot fi i rubrici deautor, tablet sau comentariul zilei, n care prevalent este
stilul personal; dar i rubrici ca lanchiderea ediiei, ultima or
(evenimente/fapte/opinii de interes general; i flash, flick-flack Unele rubrici sunt
comune mai multor ziare: horoscop, meteo, curs valutar, desprecare se mai spune c

reprezint obsesiile zilnice (soarta, vremurile, coul zilnic).Pagina nti este

considerat oglinda comunicaional a ziarului. n edinele de machet,din dimineaa zilei
de apariie, pagina nti se discut separat, de obicei n finalul ntlnirii (ex.Adevrul). i
este normal s fie aa, de vreme ce ea exprim tensiunile zilei, dar i maximatensiune
profesional: faptele, evenimentele, opiniile considerate cele mai importante, din punctulde
vedere al echipei redacionale; titrarea sugestiv, expresiv, cu puternic impact la
public;scriitura fluent, concis, exact; un mesaj clar, coerent; imaginile care s
completeze sau care sfie, prin ele nsele, evenimente definitorii pentru intenia
informaional a zilei respective.nfunciedeopiunearedacional(orientare,stil,punerenpaginetc.),pagina
ntipoatefi:predominant comentativ-informativ (ex. Adevrul, Romnia liber);predominant infomativ-comentativ (ex. Evenimentul zilei, Naional)
O apreciere de ordin cantitativ este necesar. Ziarul, n general (pagina nti pregnant)
asuportat,nultimulsecol,influeneleipresiunile(alternative)alepreseiaudio-vizuale;aceleivizuale(televiziunea),nspecial.
Drepturmare,ziareleaucutatsoluiidevizualizare,recurgnd,maiales,laputereadeatracieatitluriloriimaginilor.S-au
conturatanumiteregulideelaborareaziarului;ateniafireascafostacordatpaginiinti,capaginadeprimcontactcucititorii.S-a
stabilit,astfel,oanumitproporientretitluri-texte-imagini,ncarerepartizareaspaiuluiimprimat(luminapaginii)sse
facastfel:-celpuin50%sfieocupatdetitluriiimagini;-dedoritarficaspaiulmenionatsajungpnla70-75%,astfelnct
cititorulsfieatrasdeofertaevenimenialideforma(grafica)ncareaceastaesteprezentat.ntlnimoasemenea
proporionalizareinpresanoastr,lapublicaiileclasificateaiciinformatic-comentative(Evenimentulzileicaresedeclar
cotidiandeinformaie,daresteicomentativnbunmsur,Naionaletc.
Revista Sptmna
Publicaie gen magazin
- editat de colectivul redaciei reprezentat de Saptamina Ltd
- redactor-ef Viorel MIHAIL
- coninut informativ, cognitiv i distractiv, destinat celui mai larg cerc de cititori
- pagini de profil: Parlamentul copiilor, coala femeilor, Sntate, Utilitare etc., etc
- volumul 32 de pagini
- formatul paginii A3
- zi de apariie: vineri
- ediie n Internet
- adresa pe Internet www.saptamina.md
- tiraj: 7.500 exemplare