Sunteți pe pagina 1din 11

Miscoiu TRI 02.04.2012 curs 1 LIBERALISM A) Bazele teoretice B)Tipuri C)Orizontul teoriei relatiilor internationale li erale A) Asa cu!

sti! li eralis!ul este inainte "e toate o teorie a e!anciparii le#an"u$si in"isolu il principalele percepte pe perioa"a ilu!inis!ului. In cazul li eralis!ului teoriile RI si teoria politica cunosc un #ra" "e suprapunere pronuntat !ai ales atunci can" %or i! "espre precursorii li eralis!ului& ca TRI secolele 1'$1(. Toc!ai "eaceea unii teoreticieni consi"era pre)era il sa )oloseasca ter!enul "e li eralist in loc "e li eral in )elul ur!ator* spune! li eralist atunci can" ne re)eri! la TRI luan" in consi"erarae in !are !asura reprele )i+ate in secolul 20 si spune! li eral atunci can" ne re)eri! la teoria politica. Luan" in consi"erare %ariate i"ei care acopera o perioa"a incepan" cu secolul al 1,$lea pana astazi. Li eralis!ul este o teorie a e!anciparii& intrucat pleaca "e la cate%a asu!ptii "e aza si anu!e* incre"erea in rationalitate atat ca o trasatura naturala a in"i%i"ului cat si o !o"alitate "e relationare intre in"i%izi si intre stat. Incre"erea in pro#res si in"epasirea proprii con"itii& incre"ere in care se tra"uce in RI prin "epasirea culturii anar-ice si in%entarea unor solutii pasnice. Incre"erea in "eea ca intre ca"rul intern si ca"rul international e+ista o le#atura in"isolu ila si ca !o"i)ican" ca"rul intern pute! re)or!a si ca"rul international. Incre"erea in cooperare si in le#alitate intre cele "oua e+istan" o relatie "e intercon"itionalitate. Alt)el spus atata in ca"rul intern cat si in ca"rul international relatiile "e cooperare intre in"i%izi respecti% intre state sunt con"itia "e posi ilitate pentru instaurarea le#alitatii iar le#alitatea insasi reprezinta cel !ai i!portant sti!ulent pentru cooperare si cel !ai !are o stacul a con)lictului. Ele!entul c-eie care lea#a aceste asu!tii si anu!e& li eratetea inteleasa ca auto"eter!inarea entitatiilor le#ale si in acelasi ti!p ca o con"itie pentru relatii non$con)lictuale. Tre uie spus totusi ca li ertatea "in li eralis!ul clasic este inteleasa intr$un !o" !ult !ai puternic "ecat cea "in li eralis!ul !o"ern. Cu atat !ai !ult in RI li ertatea tin"e sa )ie consi"erata aceastare a caror actorul RI se supune unor con"itionari care ii #aranteaza autono!ia si ii per!it cooperarea cu ceilalti actori. B)Tipuri "e li eralis! E+ista trei apro ari principale* internationalis!ul& i"ealis!ul si institutionalis!ul. Internationalis!ul este cel care apare !ai intai este in"isolu il le#at "e #an"irea ilu!inista. Sec 1'$1(. .leaca "e la o serie "e asu!ptii "e aza si anu!e& raz oiul poate )i e%itat. In acest sens preocuparea principala a .. li erali era le#ata "e "iscrepanta care e+ista intre or"inea interna si or"inea internationala. I!!anuel /ant este intre pri!ii care o ser%a ca "aca in interiorul statelor a%e! o relatie "e or"ine& pace si structura este or#anizata nu acelasi lucru se inta!pla la ni%el international0 un"e e+ista "ezor"ine& raz oi si "ezor#anizare. /ant este pri!ul )iloso) internationalist in sensul ca #an"este in ter!enii unor etici uni%ersale. Etica care )ace ca "iscrepanta intre or"inea interna si "ezor"ine internationala sa "e%ina intolera ila. Ca un re!e"iu proiectul pacii perpetue are ca principala !iza trans or"area pacii interne la ni%el international. Acest lucru se realizeaza "in nou printr$o e!ancipare a actorilor& actori care isi "epasesc con"itia anterioara renuntan" sa$i !ai consi"ere pe ceilalti ca ina!ici. Ca si ceilalti internatonalisti clasici /ant nu #aseste "e cu%inta sa$i i!puna alte constran#eri statelor "ecat cele care %in "in natura rationala a acestora. 1u %o! a%ea "eci institutii cu autoritate )or!ala la ni%el international. In sc-i! %o! a%ea relatii "e cooperare si !ec-anis!e "e asi#urarea paciicare pro%in "in asu!area& internalizarea "e catre state a re#ulilor si le#ilor inspirate "in ilu!inis!. In)luenta lui /ant este

cu%arsitoare pentru internationalis!ul li eral intrucat o"ata re"usa co!ple+itatea #an"irii sale si o"ata ce incerca! sa aplica! in concret aceasta poate sa "e%ina una a spontaneitatii si naturaletii "e!ocratiei internationale. Alt)el spus cei care s$au inspirat "in /ant au conc-is in !o" re"uctionist ca o"ata ce unele re#uli sunt practicate acestea %or )i "e natura sa se #eneralizeze si sa$si sc-i! e cu totul siste!ul international. Ba !ai !ult e+ista o inzestrare latenta a !e"iului international cu ele!ente "e!ocratice si li erale. .ro le!a !a2ora sunt statele care "atorita or"inilor lor tiranice si in2uste i!pi"eica e+pri!area acestui potential "e!ocratic. 1u este "eci "e !irare ca atunci can" anu!ite re#i!uri ropresi%e34) au "isparut )iin" "eo icei rasturnate %iolent internationalistii au consi"erat ca se apropia "e )iecare "ata acel s)arsit al istoriei )olosin" e+presia lui 5uculaia. Mo!entul "e cotitura cel a!i i!portanta aici l$a constituit ca i"eea34) re#i!urilor co!uniste in E6 centrala si "e Est re#i!uri "esc-is anti$ li erale. Mo!ent in care internationalistii au procla!at %ictoria totala in )ata "us!aniilor lor istorici si "eci triu!)ul or"inii paci)iste. In !o" ironic un episo" "e un entuzias! ase!anator a%usese loc in 1(47. Atunci can" o"ata cu ca"erea A+ei se cre"ea ca cel putin la ni%elul RI se a2un#e la o ...coa%itare34) pe ter!en lun#. E+ista in interiorul .. e+ista cel putin 2 %ariatiuni !a2ore* internationalis!ul repu lican si internationalis!ul co!ercial. Ele pot si a2un# la concluzii ase!anatoare. Internationalis!ul repu lican este cel care a )or!ulat teza pacii separate con)or! careia statele a%an" re#i!uri "e!ocratice si li erale nu %or initia con)licte intre ele. Acest lucru insea!na ca in %irtutea principiilor care ani!a aceste state ele %or )i reticente in a se an#a2a in con)licte si in plus %or )i constranse opiniile pu lice interne toc!ai in sensul a an"onarii initiati%elor con)lictuale. .e care8.artea "e consecinta pri%in" prospecti%a "aca pacea separata este e+tinsa la ni%elul planetei con)lictele %or "isparea. Aceasta e+tin"ere poate )i realizata pe "eoparte spontan si o ser%a! ca tot !ai !ulte state tin" sa "e%ina "e!ocrati li erale pe "e alta parte aceasta e+tin"ere poate )i o tinuta in aza !ec-anis!elor con"itionalitatii. Ast)el statelor cu re#i!uri autoritare si se!i$autoritare li se pro!it si li se acor"a a%anta2e econo!ice si a%anta2e le#ate "e recunoasterea si! olica cu con"itia ca acestea sa intreprin"a o serie "e re)or!e a%an" ca orizont )inal trans)or!area lor in "e!ocratii li erale. E+e!plul cel !ai potri%it este cel al e+tin"erii 6niunii Europene. 1eplipsin" insa nici contra e+e!plele. Con"itionalitatea poate )unctiona in%ers !ai ales atunci can" este %or a "e state care "ispun "e resurse inse!nate %ezi Ara ia Sau"ita& C-ina& In"onesia& 1i#eria si asa !ai "eparte. Li eralis!ul co!ercial pleaca "e la i"eea ca li ertatea co!ertului reprezinta o con"itie necesara si partial su)icienta pentru sc-i! area !e"iului international. In !o" in!piti% statele care se an#a2eaza in relatii "e sc-i! %or #asi !ult !ai pri!e2"ioasa prelicritarea acestor relatii cu atat !ai !ult cu cat se %a instaura o stare "e "epen"enta pro)un"a intre respecti%ele state. La )el& aceasta "epe"enta poate )i in anu!ite cazuri una spontana& sau ne"iri2ata& %ezi cazul relatiilor "intre Cana"a si S6A. "AR .OATE 5I ATE1T 9IRECTIO1ATA& 61EORI TOCMAI C6 I1TE1TIA "e a )ace ca actorii respecti%i sa pri%easca ruperea relatiilor ca pe o catastro)a nationala. 6n e+e!plu in acest sens este Caerul& un spatiu instaurat "e catre )osta 6RSS in Europa centrala si "e est& in ca"rul caruia )iecare stat se specializa pe un anu!it ti!p "e in"ustrii si in acelasi ti!p co!ertul a%ea loc nu!ai in interiorul or#anizatiei in cauze. 9esi Caerul a )ost orice altce%a "ecat o )or!a li erala "e or#anizare& aceasta a inspirat cercetatori si teoreticieni li eralisti aratan" can" "e re!arca ile pot )i rezultatele "epen"entei co!erciale in i!pier"icarea situatiilor con)lictuale. I"ealis!ul este "e)apt consu stantiala cu nasterea "isciplinei TRI in sensul in care zorii i"ealis!ului sunt un"e%a "upa I RB atunci can" o serie "e intelectuali occi"entali au incercat sa )or!uleze solutii pentru e%itarea unei noi con)ra#ratii !on"iale. C-iar anterior pri!ului RB 1icolas An#el incercat sa co! ata in 1(1: ten"intele elicoase ale statelor0 3 ellu!$ci!itirul.. "e la capitala) incercan" sa "e!onstreze ca per#atin" "e raz oi se catuiesc interesele statelor respecti%e si$a aratat toto"ata ca nu s$a )acut !ai ni!ic in sensul pre%enirii institutionalizata a raz oiului. An#el propunea crearea unor )orte "e "ecizie interstatal. Care asi#ura .. ast)el incat

interesele celor care ar )i "orit pornirea unor raz oi sa )ie pe cat posi il satis)acute )ara pro"ucerea unei con)la#ratii. In aceasi perioa"at ;o son "eplan#ea rezultatele precare ale internationalis!ului risipin" iluzia ca li ertatea co!ertului este un panaceu8leac uni%ersal pentru i!pie"icarea situatiilor con)lictuale. ;o son )ace contrale#atura intre "ez%oltarea capitalis!ului co!ercial& cresterea in supra)ata puterea i!periilor coloniale si ten"inta acestora "e a$si re#la "i)eren"ele pe calea raz oiului. Este insa !eritul lui <oo"ro= <ilson "e a )i sintetizat principalele i"ei ale unei teorii incipiente i"ealiste si "e a le )i propus spre aplicare internationala su )or!a unor 14 puncte. Aceste a%eau sa con"uca la )un"a!entarea Li#ii 1atiunilor& o or#anizatie a carei principal o iecti% l$a consituit crearea unor aran2a!ente paci)iste la ni%el !on"ial. I"ealis!ul rupe "eci cu teza internationalista a spontaneitatii or"inii "e!ocratice. 9in contra i"ealistii cre" ca or"inea internationala li erala tre uie creata si ca statele tre uie constranse printr$o serie "e !ec-anis!e pana a e%ita solutiile azata pe conl)lict. .ractic insa re8)or!ele institutionalizate a Li#ii 1atiunilor s$a "o%e"it !ult prea sla e iar !ec-anis!ele "e coercitie au )ost insu)iciente pentru ca se azau pe una cre"inta si una %ointa statelor. In perioa"a !ai recenta i"ealis!ul isi #aseste un corespon"ent in interiorul cos!opolitanis!ului. Aceasta se azeaza in special in contru utia cei : cercetatori* Ric-ar" 5al>& 9a%i" ;el"& 9aniel Arc-i u#i care pleaca "e la principiul !o"i)icarii ra"icale a or"inii internationale pe aza presiunilor )acute "e 2os in sus. Aceste presiuni pot %eni "in partea societatii ci%ile "e%enita #lo ala "e la sin"icate care sunt "in ce in ce !ai internationalizate "e la !e"iile uni%ersitare "e la !iscariile si parti"ele paci)iste in #eneral "e la stan#a politica. Cos!opolitanistii consi"era ca siste!ul "e #u%ernare internationala pe care il cunoaste! astazi este nu nu!ai prost conceput ci si in !o" intentionat prost conceput. El asi#ura prin !ec-anis!ele sale repro"ucerea or"inii post$=est)alice in car"rul carea statele isi e+ercita autoritar su%eranitatea in"i)erent "e tipul "e re#i! care se a)la la putere. Ast)el a2un#e! la o reprezentare nu a popoarelor nici !acar a statelor ci a #u%ernelor. Intre aceste e+ista a"e%arate pacte "e nea#resiune azate pe tratate internationale. Cos!opolitanistii "eplan# "e e+e!plu !o"ul o"ios in care o sue"enie344) "e "ictatori si tirani sunt consi"erati interlocutorii le#iti!i "e catre puterile occi"entale pierzan"usi le#iti!itatea "oar atunci can" sunt rasturnati. Or"inea ;o siana in care ne a)la!. Ori i!potri%a acestei situatii cos!opolitanistii pretin" ca e+ista o serie "e !ec-anis!e prin care cetatenii lu!ii se poate )i !ult !ai ine reprezentati. ast)el pute! o renunta la )or!a "epasita "e or#anizata a O16 si in%enta o serie "e institutii care sa pro"uca o sc-i! are reala "an" %oce poporului. Spre e+e!plu se pot e+tin"e !ec-anis!ele "e!ocratiei reprezentati%e "e la ni%el national la ni%el international. In)iintan"use ast)el parla!entele re#ionale. Mo"elul "e succes este .arla!entul European acolo un"e in ciu"a aran2a!entelor inter#u%erna!entale cetatenii statelor uniunii sunt "irect reprezentati. E+ista insa si posi ilitatea instaurarii unor )or!e "e "e!ocratie participati%a. Societatea ci%ila #lo ala unaoara tre uie recunoscuta ca un partener "e ne#ocieri internationale intrucat este !ult !ai reprezentati%a "ecat !area !a2oritatea #u%ernelor lu!ii. In )ine "eci& neo$i"ealis!ul continua linia !ai"e#ra a ra"icala ai i"ealis!ului clasic si propune o su!a "e !o"i)icari !enite sa asi#ure participarea si reprezentarea cetateniilor consi"erat a )i ast)el astazi insu)icient.

2:.04.2012 curs : Mar+is! 1. .re!ise ale !ar+is!ului cu TRI 2. Structuralis! 3. ?ranscianis! 4. Teoriile critice

5. 1eo!ar+is! 1. Spre "eose ire "e celalate teorii ale RI& !ar+is!ul pretin"e ca opereaza cu concepte
care prin natura lor "epasesc s)era nationala. In acest sens pute! spune ca este i!propriu sa consi"era! !ar+is!ul ca o teorie a relatiilor internationale si poate "e pre)erat ter!enul "e teorie #lo ala. .retentia teoretica a !ar+is!ului este "eci aceea ca propune o intele#ere #lo ala a relatiilor socio$econo!ice si ca in interiorul acestor e+plicatii #lo ale pute! )ace o serie "e constatari "espre structurile asa zis nationale. In practica insa& teoreticienii !ar+isti au )ost o li#ati sa opereze cu statele natiune intrucat alt)el e+plicatiile lor ar )i )ost putin inteli#i ile& Mar+is!ul pleaca "e la tezele lui Carl Mar+ re)eritoare la e%olutia istorica a u!anitatii si la !o"alitatea "ialectica in care clasele sociale "e$a lun#ul ti!pului s$au structurat in aza unor criterii socio$econo!ice. In %iziunea lui Mar+ aceasta e%olutie "ialectica a putut a%ea loc In interiorul unor unitati "e tip statal& unitati care incepan" cu sec 1,$1' pretin" "in ce in ce !ai !ult ca sunt state natiune. @a tre ui asa"ar sa ne concentra! pe "eoparte la ni%el #lo al pe relatiile "intre proletariat si ur#-ezie& pe "e alta parte la ni%elul )iecarei unitati %a tre ui sa surpirn"e! relatiile "intre ur#-ezia nationala si proletariatul national respecti%. Mar+ nu poate )i consi"erat un teoretician la RI& intrucat con)or! %iziunii sale procesele "e "ez%oltare ale capitalis!ului se %or "es)asura !ai intai in interiorul statelor natiune crean"u$se in acest )el posi ilitatea iz ucnirii unei re%olutii proletare in acele unitati statale care %or cunoaste un #ra" !ai inalt "e in"ustrializare. Etapa e+tin"erii re%olutiei proletare care poate )i consi"erata o etapa internationala este "e a ia o etapa su sec%enta cele a re%olutiei proletare "in staele in"ustrializate. Cu toate ca Mar+ nu se concentreaza pe teoretizarea RI el este pri!ul care atra#e atentia asupra relatiei "intre capitalis!ul incipient3sec1,) care era un )eno!en !ai "e#ra a national si capitalis!ul in"ustrial3sec1() care este un )eno!en !ai "e#ra a international. Toc!ai aceste pre!ise au )ost "ez%oltate in interiorul structuralis!ului. 2. Structuralis!ul cunoaste 2 !o!ente i!portante& o"ata cel intial "e la incep sec 20 si apoi !o!entul "e "ez%oltare teoretica !a+i!a in anii 1(A0$1(,0. Structuralis!ul initial se azeaza pe pole!icile "in Europa "e "inainte "e pri!ul raz !on"ial& le#ate "e acti%itatea politico econo!ica a !arilor i!perii coloniale. In !o" concret& o serie "e #an"itori "e orientare !ar+ista& anar-ista sau ultrali erala "ez ateau asupra relatiei "intre "ez%oltarea in proportie #eo!etrica a capitalis!ului in"ustrial la ni%el #lo al si cresterea puterii statelor coloniale care a )ost #eneric "enu!ita i!perialis!. 9oua pozitii "instincte au aparut& si anu!e cea con)or! careia principalul i! ol" in cureriea "e noi teritorii "e catre statele coloniale il consituia lo#ica concurentei capitaliste si cea "e$a "oua pozitie con)or! careia "esi capitalis!ul contri uie la setea "e "ez%oltare teritoriala& aceasta "in ur!a are totusi !ai "e#ra a !oti%atii i"eolo#ice sau #eopolitice. In interiorul acestei "ez ateri sustinatorii pri!ei pozitii au )ost "o!inanti prin ar#u!entele lor ast)el incat a#en"a "e cercetare s$a concentrat toc!ai pe stu"iul "ina!icii relatiei "intre !ecanis!ele concurentei capitaliste si procesul "ez%oltarii i!periilor coloniale. Lenin a )ost unul "intre principalii contri utori ai structuralis!ului& atasan" separatii societatilor in clase o reprezentare #eo#ra)ica corespunzatoare. Lenin se te!ea in !o" concret "e posi ilitatea ca statele Europei Occi"entale si a A!ericii "e 1or" sa "e%ina atat "e puternice incat sa ocupe literal!ente intrea#a supra)ata a planetei& trans)or!an" inte#ral tari precu! Rusia& C-ina sau Statele A!ericii "e Su" in si!ple colonii. Lenin is 2usti)ica te!erea prin stu"iul !ecanis!elor "e concentrare a capitalurilor in tarile o#ate colo orat cu stu"iul #eo#ra)ic al e+tin"erii per!anente a i!periilor coloniale o"ata cu concentrarea capitalurilor. Lenin arata "eciin !o" concret cu! anu!ite e%olutii rapi"e spre e+e!plu "in s)era capitalis!ului )inanciar ancar pot con"uce aproape auto!at la

necesitatea e+tin"erii i!!e"iate a unor teritorii in special in zona A)ricii sau Asiei "e su"$ est. 6n e+e!plu interesant pt Lenin este ?er!ania& care la s) sec al 1($lea si la incpeutul sec 20 cunoscuse o e%olutie surprinzatoare. .rin acu!ularea resurselor "i prin "ez%oltarea in"ustriala intensi%a ?er!ania este o li#ata ca intr$un ti!p scurt sa incerce sa$si asu!e teritorii "e tip colonial )ara sa )i a%ut pana atunci %reo tra"itie in acest sens. E)orturile ?er!aniei "e a asu!a teritorii precu! Ca!elun& 1a!i"ia sau Banzi ar sunt pt Lenin e+ponentiale pt !o"ul in care %a )unctiona relatia capitalis!$i!perialis!. Cu alte cu%inte era "e asteptat ca pe ter!en relati% scurt& toate statele care cunoasteau e%olutii ase!anatoare sa )aca tot posi ilul pt a$si e+tin"e teritoriile. 9e aici si pericolul pt Rusia care a%ea sa "e%ina o si!pla peri)erie a lu!ii coloniale si capitaliste. .este ti!p in anii A0$,0 teoriile structuraliste sunt reluate "e catre !ai !ulte centre "e cercetare create in #eneral in ur!a proceselor "e "ecolonizare. .rincipalul #an"itor care continua e)orutrile pri!ilor structuralisti este E!anuel <allenstein. Acesta intro"uce in interiorul lo#icii structuraliste o serie "e concepte cu %aloare e+plicati%a sporita. Cea !ai cele ra teza a lui <alle!stein este cea pri%in" "ez%oltarea capitalis!ului su )or!a unei pete "e ulei. Ast)el "in perspecti%a istorica e+ista o zona pri%ile#iata si anu!e Europa "e %est si nor"$ %est& care "atorita con"itiilor istorice speci)ice a per!is concentrarea resurselor si asu!area prin inter!e"iul i!perialis!ului a unor zone concentrice "in ce in ce !ai lar#i. Celor 2 cate#orii propuse "e Lenin& centrul si peri)eria& <alle!stein le a"au#a o a treia cate#orie si anu!e se!i$peri)eria. Aceasta nu apare istoric %or in" "upa pri!ele "oua& ci conco!itent cu acestea. Alt)el spus& statele centrului au a%ut !ereu ne%oie "e o zona se!iperi)erica a%an" cel putin 2 )unctii !a2ore& aceea "e a )iltra si te!pera i!pulsurile peri)eriei& spre e+ )luturile "e!o#ra)ice sau in trecut in%aziile ar are si aceia "e a recon"itiona !aterialul "e lucru al centrului reprezentan" un "e useu pentru pro"usele a)late la s) ciclului "e %iata si o resursa supli!entara "e )orta "e !unca. Catre s) anilor (0 <alle!stein re%ine asupra acestei "i%iziuni #eo#ra)ice aratan" ca cele : zone nu sunt neaparat locuri #eo#ra)ice co!pacte. <allerstein consi"era ca centrul poate )i reprezentat !ai "e#ra a ca un sir "e no"uri "e retea intre care e+ista le#aturi in"isolu ile& "ar care nu tre uie neaparat sa )aca parte "in aceiasi or"ine politico$ i"eolo#ica. In )elul acesta centrul ar putea cuprin"e zone inte#rale precu! Sua sau europa "e %est& "ar si puncte "isparate precu! E!iratele Ara e 6nite& orasele -iper$ in"ustrializate ale C-inei "e pe coasta "e est sau centrele ur ane "ina!ice "in A!erica Latina. <allerstein ne atra#e atentia asupra )aptului ca aceasta e%olutie nu reprezinta "e)apt "e "espatializare ci !ai "e#ra a o respatializare corespuncatoare societatilor in)or!ationalizate "in zilele noastre. In orice caz <allerstein spune ca toate siste!ele !on"iale sunt caracterizate "e rit!uri ciclice & acestea presupun perioa"e "e "ez%oltare si "e contractie care alterneaza ten"inta #lo ala )iin" insa una !ai "e#ra a ascen"enta. E+ista in interiorul %ietii siste!elor !on"iale !o!ente "e criza !ani)estate prin circu!stante speci)ice in care )unctionarea siste!ului este a)ectata "e acutizarea unor "ezec-ili re. 2 Crize $Cea initiala "in anii A0 con)or! careia criza se pro"uce o sin#ura "ata in %iata unui siste! si ca in ur!a crizei acesta %a )i inlocuit "e alt siste!. El re%ine insa in anii (0 asupra acestei %iziuni consi"eran" ca siste!ul are posi ilitatea "e a se repro"uce toc!ai prin inter!e"iul unor crize. .rin consecintele lor crizele "esta ilizeaza ec-ili rele e+istente per!itan" actorilor care speculeaza sa pre#ateasca terenul pt acu!ularea unor resurse care %or )urniza cresterea ulterioara. Aici <allerstein o ser%a ca "aca siste!ul capitalist !on"ial are ca si lo#ica "e )unctionare rein%estrirea pro)itului& e+ista totusi !o"alitati "i)erite "e pro"ucere si "e aprecirere a pro)ituluil. Ast)el "upa cu! capitalis!ului a#ricol i$a succe"at un capitalis! in"ustrial& este posi il ca actualului capitalis! )inanciar sa$I ur!eze o )or!a speci)ica "e capitalis! ener#etic. Siste!ul ast)el contine in el insusi c-eia propriei sale repro"uceri. E)orturile teoretice ale lui <allerstein au cunoscut un succes i!portant in special in A!erica Latina. Constrituirea

in anii 70 in ca"rul 61ESCO a co!isie econo!ice pt A!erica Latina CCE.AL$ a "eter!inat constituirea !ai !ultor #rupuri "e re)lectie aupra situatiei si !ai ales aupra rolului tarilor latino$a!ericane in interiorul siste!ului capitalis!ului !on"ial. Au e+istat lucrari "e pionierat precu! cele ale lui ?ino ?er!ani care s$au concentrat pe relatia "intre structura sociala a unor tari& siste!ul "e #u%ernare si rolul speci)ic al tarii respecti%e in interiorul site!ului !on"ial. Apoi au e+istat econo!isti precu! Raul .re isc- care au analizat "ina!ica speci)ica a tarilor latino a!ericane si con"itiile e%olutiei acestora "inspre peri)erie inspre se!iperi)erie. Ast)el e+ista tari cu un petential se!iperi)eric i!portant precu! Ar#entina sau 6ru#uaD& e+ista tari pentru care trecerea in zona se!iperi)erica "epin"e "e #ra"ul "e "esc-i"ere practicat precu! Brazilia& Colu! ia sau Me+ic& si in )ine e+ista tari cu un potential !ini! "e a parasi zona peri)erica precu! Ecua"or sau Boli%ia. 9ina!iciilor speci)ice ale acestor tari le corespun" politici acti%e care nu pot )i apana2ul e+clusi% al tarilor in cauza "e un"e si !isiunea CE.AL "e a consilia aceste tari pentru a le asi#ura "ez%oltarea. In )ine& An"rei ?. 5ranc> a "ez%oltat procesul "e "ez%oltare a su "ez%oltarii aratan" care sunt !oti%ele pt care prin inter!e"iul unor sc-i! ari socio$econo!ice rapi"e tarile "in A!erica Latina pot trece "e la !o"ul "e or#anizare )eu"ale sau c-iar neolitice la asu!area rolului peri)eric sau se!i$peri)eric in interiorul sist capitalist !on"ial. Ast)el in"ustrializarea rapi"a a pro"us in tarile ri%erane oceanelor un potential "e crestere econo!ica care "epasea in anii ,0$'0 ntoate pro#nozele realizate anterior. 5ranc> consi"era ca inca "in acea perioa"a potentialul "e crestere al re#iunii tre uia %alori)icat !ai ales in sensul constituirii unor #rupuri )inanciar in"ustriale auto-tone care sa ri%alizeze cu cele occi"entale. In )ine #an"irea structuralista cunoaste un nou !oe!nt "e re%i#orare o"ata cu cele 2 crize econo!ice !a2ore cau au lo%it re#iunea cea "in anii (0 in ur!a careia au su)erit in special Ar#entina 6ru#uaD si Brazilie si cea incepan" cu 200' care a lo%it tari precu! Ecua"or& Boli%ia& Con"uras si Me+ic. In aceasta ulti!a )aza a tsructuralis!ului se su liniaza cu a2utorul acestor crize toc!ai caracterul pro)un" inec-ita il al !o"ului in care )unctioneaza capitalis!ul )inanciar "an" nastere unor noi serii "e ine#alitati a%an" un potential con)lictual sau re%olutionar care nu poate )i ne#li2at. Structuralistii au propus in acest sens o !oralizare a relatiilor )inanciare internationale prin i!punerea unor restrictii se%ere pri%in" )lu+urile "e capitaluri si prin se!narea unor acor"uri "e con%er#enta care sa asi#ure soli"aritatea statelor o#ate cu cele !ai putin o#ate. 3. ?ranscianis!ul reprezinta "p"% cronolo#ic pri!a re)or!a intelectuala pro)un"a in interiorul #an"irii !ar+iste. Antonio si "iscipolii sai au incercat sa analizeze erorile "e interpretare ale !ar+istilor in ceea ce pri%este "ina!ica relatiei "intre clasele sociale. In !o" concret& acestia au crezut ca procesul "e constientizare al ine#alitatilor %a "uce "e la sine la crearea unei constiinte pro)un"e "e clasa si "eci la re%olutia proletarilor. Aceasta presupunere se azeaza pe au!area e%i"enta a relatiilor "e pro"uctie ca !otor al constiintei "e clas& ast)el !ateria insasi ar "icta !o"ul in care in"i%izii interpreteaza societatea. Spre "eose ire "e acesti !ar+isti clasi ? consi"era ca o atentie !ai !are tre uie acor"ata suprastructurii intrucat toc!ai in suprastructura se ascun"e c-eia "e interpretare a relatiilor sociale propriu zise. 9aca suprastructura poate )i inteleasa in sens lar# ca o totalitate a ele!entelor ce #u%erneaza societatile& le#i institutii&cre"inte& #usturi %alori si asa !ai "eparte& #ransi insista toc!ai pe i"eolo#ie ca liant intre %alorile "o!inante si ca o#lin"a "e)or!atoare a interpretarii societatii. Orice siste! "e #u%ernare ne spune ?ansi se azeaza pe o anu!ita "ozare a ele!entelor coerciti%e cu cele consensuale& or societatile ur#e-eze "in pri!a parte a sec 20 erau "e2a "eparte "e a )i si!ple !ecanis!e institutionale represi%e. 9in contra& ele se azau pe un su til consens i"eolo#ic care )usese atins prin !anipularea claselor e+ploatate in sensul con%in#erii acestora re)eritoare la interesele co!une pe care le au cu ur#-eziile nationale.Ast)el pe "eoparte consensul consta in ce"area unor a%anta2e "e natura socio$

econo!ica precu! pensii #arantate& ore "e !unca pe sapta!ana pla)onate& conce"ii platite si asa !ai "eparte si pe "e alta parte consensul consta in sintetizarea acestor concesii sociale su )or!a unei i"eolo#ii co!une nationale. 1u !ai %or i! nu!ai "e a"or!irea constiintei "e clasa a prolatariatului& ci si "e con%in#erea uneori pro)un"a a unora "intre proletari ca siste!ul "in care )ac parte este un siste! care le reprezinta interesele. ?ransi "enu!este aceasta co! inatie "e interese loc istoric. Acest concept e%i"entiaza 2 realitati* o"ata ca %or i! "e loc ceea ce insea!na asociere "e ele!ente i! inate in !o" arti)icial si apoi %or i! "e caracterul istoric ceea ce insea!na ca locurile nu au e+istat "in tot"eauna si nu e+ista #arantia ca %or supra%ietui. Aceste locuri nu sunt insa nici ele!ente pur %re!elnice & erau o "ina!ica proprie si$si constituie tra"itii "e )unctionare co!une unaoara& participarea !aselor prolatare la sar nationale. Ori ceea ce !entine "e$a lun#ul ti!pului locul istoric este toc!ai -e#e!onia unei %iziuni particulare asupra acestui loc& -e#e!onie care se e+erseaza asupra altor %iziuni pri%in" societatea. Toc!ai "e aceea re!e"iul la aceasta situatie tre uie sa pro%ina tot "in interiorul suprastructurii. ?ra!si consi"era ca locurile istorice& a"ica societatile nationale con"use "e ur#-ezie pot )i sparte toc!ai prin sti!ularea unei constiinte alternati%e. Aceasta constiinta este !ai "e#ra a una transnationala & insa ea poate )i operationalizata "oar in pri!a )aza la ni%elul )iecarui loc istoric. Concret& ?a!si propune constituirea unei suprastructuri proprii proletariatului& a"ica constituirea unor institutii& unor %alori& unui li! a2 si unor )or!e "e e+pri!are artistica paralele si opuse celor o)icializate "e ur#-ezie.Sunt ast)el create pre!isele pentru constituirea unei contra -e#e!onii azate pe i"eea consensuala a e#alitatii "e!ocratice "intre in"i%izi si a e#alitatii in i!partirea resurselor socio$econo!ice. In perioa"a inter elica %iziunea lui ?a!si a cunoscut o popularitate re!arca ila in !e"iile intelectuale "in cea !ai !are parte a statelor europene& inspiran" unaoara !iscari politice socialiste sau social$ "e!ocrate "in 5ranta& Italia& Marea Britanie& Ro!ania& Bul#aria si 6n#aria. .roiectarea i"elor #a!siene in RI a )ost insa opera unor teoreticieni an#lo$sa+oni "e a ia in anii ,0$ '0& cauza principala )iin" toc!ai iz ucnirea raz si ipolarizarea care au )ost !ai putin )a%ora ile #an"irilor concentrate pe ele!entele culturale in e+plicarea societatii si !ult !ai )a%ora ile structuralis!elor clasice. 14.07.2012 curs A Constructi%is! Ccontinuare Ale+an"er <en"t este cel !ai citat teoretician al constructi%is!ului & cercetarile sale incep "e la anul 1('0 preluan" te!e "e la pri!ii constructi%isti ai anilor 70 si A0 si incercan" sa le aplice "irect in stu"iile RI. 9e%ine )ai!os la ni%el international prin articolul sau "in 1((2 intitulat EAnar-ia este ceea ce statele )ac "in ea. Constructia sociala a politicii internationaleF. Articol aparut in !ai !ulte %ersiuni si su !ai !ulte titluri. O %ersiune a%ansata acestuia nu!in"u$se EAnar-ia este ceea ce statele )ac "in ea. Constructia sociala a politicii "e putereF. In acest articol <en"t corelazeaza cu realis!ul si sta ileste a#en"a "e lucru al constructi%is!ului. El pune in %aloare !unca constructi%istilor in ulti!ii , ani& !ai ales atentia acor"ata )eno!enului "e re)or!a a 6niunii So%ietice si incearca sa consoli"eze aza teoretica constructi%ista prin o ser%atii si analize a!anuntite le#ate "e "ina!ica procesului "e sc-i! are si "e rolul actorilor in"i%i"uali si colecti%i in sc-i! area institutionala. Stu"iul lui <en"t "in G(2 pune in lu!ina !eto"olo#ia constructi%ista care are i!plicatii teoretice !ai pro)un"e "ecat analizele li erale sau realiste. <en"t se re!arca prin centralizarea surselor constructi%iste si e+punerea "etaliata a analizei constructi%iste asupra RI intelese ca o )or!a "e practica sociala !ai ales in lucrarea sa "in 1((( intitulata ETeoria sociala a politicii internationaleF. .ractic "aca

articolul "in G(2 a "esc-is calea constructi%is!ului %olu!ul "in 1((( este "e natura sa a"une esenta contri utiilor constructi%iste& sa siste!atizeze trun#-iul teoretic al constructi%is!ului si sa o)ere o serie "e repere !eto"olo#ice "etaliate. .entru <en"t analiza RI este insepara ila "e o analiza sociala a proceselor "e aza pri%in" interactiunea "intre in"i%izi constituirea #rupurilor& aparitia statelor si a relatiilor "intre acesteia. Spre "eose ire "e li eralis! si realis! si !er#an" !ai "eparte "ecat !ar+is!ul constructi%is!ul lui <en"t pleaca "e la analiza interactiunilor pri!are "intre in"i%izi care are i!plicatii in !o"ul in care acestia se percep si "eeci in tipul "e relatii pe care acestia le sta ilesc intre ei. La acest ni%el al interactiunilor pri!are <en"t )oloseste teoria ?eor#e ;er ert Mea" pri%i"n !o"alitatea "e constituire a #rupurilor putin nu!eroase. .rocesul pe care il preia <en"t "e la Mea" este acela "e o#lin"ire. Acesta presupune ca interactiunea initiala "intre 2 in"i%izi are ca si principal rezultat crearea prin ase!anare si prin contrast atata i"entitatilor in"i%i"uale ale celor "oi cat si a unei e%entualei i"entitati co!une a #rupului )or!at "in cei 2. Este "eci pusa su se!nul intre arii e+istenta unei i"entitati alta "ecat cea strict iolo#ica inaintea proceselor "e interactiune. In )elul acesta constructi%istii isi propun sa rescrie intrea#a istorie socio$ politica a u!anitatii "incolo "e i!perati%ele realis!ului politic si ale luptei pentru supra%ietuire. Ceea ce conteaza in pri!ul ran" este toc!ai crearea i"entitatilor ca o parte co!ponenta a procesului "e interactiune interin"i%i"uala si inter#rupala. In )elul acesta pute! e+plica "e$a lun#ul ti!pului constituirea unor #rupuri care "incolo "e )orta ruta con)erita "e nu!arprezentau trasaturi "e caracter co!une si "i)erite )ata "e celelalte #rupuri. Ast)el )or!area #rupurilor "e "i!ensiuni relati% re"use este e+plicata "e constructi%isti in aza asa nu!itelor cunostinte i!partasite 3s-are" >no=le"#e). Acestea rezulta "in punerea in co!un a i!a#inilor "espre sine si "espre celalalt si prin se"i!entarea acestor punerii in co!un su )or!e "in ce in ce !ai so)isticate. Trecerea "e la ni%elul #rupurilor "e "i!ensiuni !ai !ici la ni%elul #rupurilor "e "i!ensiuni !ai !ari respecti% "e la ni%elul istoric al #intilor si tri urilor la ni%elul istoric al etniilor si ulterior al natiunilor este e+plicat prin notiunea "e -a itus. Aceasta notiune este reluata "in sociolo#ia structuralista in special "e la sociolo#ul )rances . Boure"ieu si "ese!neaza capacitatea unui #rup "e a$si repro"uce i"entitatea prin inter!e"iul unui set "e practici sociale )ara ca in !o" necesar aceasta i"entitate sa )ie constientizate ca atare la ni%elul #rupului. ;a itusul este "eci o )orta ne%azuta& un )el "e su)let colecti% al #rupului care ii per!ite acestuia sa$si prelun#easca e+istenta & sa se e+tin"a in ti!p si spatiu )ara ca ce%a "in interior sau "in e+terior sa$l puna in !o" serios in "i)icultate. 5olosin" notiunea "e -a itus constructi%istii e+plica "e ce "e$a lun#ul istoriei anu!ite #rupuri etnice sau culturale care au )ost cucerite "e catre altele si$au !entinut e+istenta prin proiectarea propriei i"entitati asupra celei rezultate "in )uziunea celor 2 #rupuri. In )elul acesta constructi%istii "e!onstreaza ca a#a2ul i"entitar si cultural este !ult !ai rele%ant "ecat )orta ruta sau nu!erica e+plicatia pri%in" constituirea #rupurilor si relatiile "intre acestea tinan" "eci "e o intele#ere socio$culturala a realitatii. In !o" analo# statele care reprezinta re)lectari ale i"entitatilor etnice si sau nationale su o )or!a institutionalizata isi constituie prin inter!e"iul proceselor "e interactiune seturi "e interese si i"entitati. Acesta sunt "eparte "e a )i naturale innascute "ease!enea sunt "eparte "e a )i per!anente sau ri#i"e pentru constructi%isti ele sunt "ina!ice si !ai ales a"aptati%e. Aceasta ulti!a trasatura se re)era la capacitatea actorilor "e a se trans)or!a "e$a lun#ul ti!pului si "e a$si !o"i)ica i!a#inea si rolul in )unctie "e )ee" ac>$ul pri!it "e la ceilalti actori. .ute! ast)el sa )ace! o co!paratie intre teoria constructi%ista si toate teoriile ale#erii rationale care pot )i "e orientare realista atunci can" pretin" ca statele sunt actori rationali a%an" interese )i+e& pot )i "e orientare li erala atunci can" pretin" ca i"entitatile actorilor le "eter!ina acestora interesele uneori su )or!a cooperarii sau pot )i !ar+iste in !asura in care actorul clasa se a)la intr$o lupta rational

e+plica ila cu alt actor clasa. .ute! "eci sa )ace! aceasta co!paratie pe cel putin : paliere* 1. Actorii * aici teoriile ale#erii rationale spun ca actorii sunt anterioro preoceselor "e interactiune. Au interese care rezulta "in caracteristice lor proprii si in #eneral isi sta ilesc strate#iile in !o" pre"e)init& a"ica in"epen"ent "e sc-i! ariile se conte+t sau "e caracteristicel i"entitare a celorlalti. .entru constructi%isti actorii sunt pro"use si creatii ale !e"iului cultural in care e%olueaza si "eci i"entitatea interesul si strate#ia sunt ele insele parte a procesului "e interactiune. 2. Cunostintele* teoriile ale#erii rationale spun ca acestia sunt !ai "e#ra a o iecti%e inclusi% "i%erse )or!e "e !ar+is! care "iscuta "espre !anipularea unor cunostinte o iecti%e. 9ease!enea tot teoreticii ale#erii rationale spun ca aceste cunostinte e+iste in !o" in"epen"ent "e )aptele propriu zise si "e lu!ea care are sau nu are acces la ele. Constructi%istii spun ca e+ista "oua tipuri "e cunostinte* o"ata cunostintele )actuale sau rut )acts care se re)era in #eneral la lu!ea naturala si care nu pot )ace o iectul unor interpretari in interiorul reperelor asupra carora a! con%enit in !o" uzual respecti% o piatra& o casa as!". E+ista insa si cunostintele !ai "e#ra a social interpretati%e. Lu!ea RI este co!pusa "in ase!enea cunostinte0 sunt cunostinte care tre uie sa )aca o iectul unor acor"uri pri%in" se!ni)icatia lor. .ro le!a !a2ora este ca ase!enea cunostinte nu pot )ace prin natura lor o iectul unui acor" #eneral o"ata pentru tot"eauna ci tin" sa$I !o"o)ice se!ni)icatia in )unctie "e conte+tul social in care sunt interpretate. Concepte precu! re)u#iati si terorist contin o "ina!ica proprie "e$a lun#ul ti!pului si se re)era la realitati uneori ra"ical "i)erite "e la culutura la cultura "e la in"i%i" la in"i%i" sau "e la stat la stat. 3. 9eciziile politice pri%in" actiunea pu lica* pentru teoria ale#erii rationale acestia tre uie sa azeze pe e)icienta si pe e)ecti%itate. E)icienta se re)era la stan"ar"e pri%in" luarea "eciziei precu! ti!pul& nu!arul "e actori i!plicati si capacitatea "e a "eci"e& in ti!p ce e)ecti%itatea se re)era la !asurarea rezultatelor propriu zise ale i!ple!entarii "eciziei respecti%e. Constructi%istii in sc-i! spun ca criteriile care stau la aza luarii "eciziilor sunt le#iti!itatea si a"ec%area. Le#iti!itatea se re)era nu la ceea ce ar tre ui sa )ie ci la ceea ce este in sensul in care constructi%istii !asoara "aca %reti e)icienta si e)ecti%itatea "eciziilor in az a#ra"ului "e le#iti!itate al actorilor i!plicati in procesul "ecizional si in aza procesului insusi. A"ec%area se re)era la raportul "intre %ointa le#ata "e "ecizie continutul propriu zis al "eciziei si analiza ne%oilor e+istente pentru ca aceasta sa )ie luata. 9in nou se re)era la ceea ce e+ista si nu la ceea ce ar tre ui sa )ie in sensul ca o "ecizie ina"ec%ata reprezinta in procesul i!ple!entarii sale un -an"icap !a2or. Cu alte cu%inte constructi%is!ul ne propune "eci o #rila "e lectura alternati%a iar <en"t consi"era ca aceasta #rila ne poate con"uce la o intele#ere !ult !ai )el+i ila a politicii internationale "in nou nu pentru ca noi a! "ori ca aceasta sa )ie !ai )el+i ila ci pur si si!plu pentru ca ea este in acest )el8ast)el. Aici apare pro le!a relatiei "intre a#enti si structura si anu!e in #eneral teoriile ale#erii rationale su liniau caracterul "e)initi% si i!ua il al structurilor& a#entii )iin" prizonierii acestora si politica internationala "es)asuran"u$se su )or!a unor !iscari con"itionate in interiorul unor trasee structural sta ilite. Acest lucru este %ala il pentru realis! in realis!ul clasic a%an" "e a )ace cu structura natural u!ana a statului iar in realis!ul !o"ern cu structura anar-ica a siste!ului "e RI. Acest lucru este %ala il pentru !ar+isti care %a" structura pe %erticala in siste!ele interne a"ica e+ploatatori contra e+ploatati si pe orizontala in siste!ul international& a"ica centru&

se!i$peri)erie si peri)erie. Intr$o anu!ita !asura aceeasi lucru e %ala il si pentru li erali in !asura in care incre"erea in capitalis! ca !otor al co!ertului international si in institutii ca )or!e "e or#anizare a unor relatii internationale pre"e)inite "e siste! ii trans)or!a pe li erali in parte co!ponenta a %iziunii structuraliste. Spre "eose ire "e acest consens al ale#erii rationale constructi%istii pun accentul pe a#enti pe acti%itatile "es)asurate "e a#enti& acti%itati a%an" ca si consecinta constituirea sau "ez!e! rarea structurilor internationale. 9upa constructi%isti a#entii isi constituie i"entitatile si interesele in procesul "e interactiune si o"ata cu acest proces se creaza si se se"i!enteaza seturi "e practici sociale care se !entin "e$a lun#ul ti!pului. 9upa constructi%isti structurile sunt "e)apt si!ple seturi "e practici& ce%a !ai ine inra"acinate "ecat practicile spontane si a%an" o in)luenta re!arca ila asupra co!porta!entul actorilor. Anar-ia spre e+e!plu este o ase!enea structura sau "aca %reti este "ease!enea o institutie )iin" "eparte "e a a%ea& asa cu! sustin relaistii un rol central in "eter!inarea co!porta!entelor actorilor. 9e ce a%e! asa"ar anar-ie4 .entru a raspun"a le aceasta intre are constructi%istii )ac istoricul constituirii statelor !o"erne si "e!onstreaza caracterul social si contin#ent al anar-iei. Aceasta nu este o or"ine pre"e)inita asa cu! sustin realistii si nicio realitate cu care ar tre ui sa ne o isnui! asa cu! sustin li eralii. Ea este o )or!a cunoscuta "e practicile sociale instituita o)icial "e catre actori intrucat ser%este acestora "rept cel !ai un prete+t pentru a respin#e sc-i! area. Anar-ia are "eci o istorie proprie& constientizare anar-iei nu s$a operat "e la sine ci a )ost in"usa pentru a 2usti)ica anu!ite practici si re#i!uri. <en"t !oti%eaza aceasta "ia#noza in aza e+e!plului re)or!elor lui ?ri#or ?or acio%. Opozitia )ata "e #or acio%is! a reprezentat tot !ai rezistenta unor a#enti )ata "e sc-i! area pro!o%ata "e un al a#ent si pentru a !oti%a respin#erea sc-i! arii& principalul ar#u!ent era e+istenta !e"iului international anar-ic care ar )i cerut "in partea 6RSS politici !ai "e#ra a autoritare si intarirea structurilor !ilitare. Tot ast)el spun constructi%istii anar-ia ser%este "rept ali ii pentru !entinerea practicilor autoritariste si pentru respin#erea cooperarii internationale. .entru constructi%isti !o"ul in care ?or acio% a "esco!pus i!a#inea "e sine a 6RSS ca un stat !ar+ist$leninist a)lat in con)lict cu lu!ea occi"entala este pe "eoparte su#esti% pentru a intele#e procesul prin care a#entii reusesc sa trans)or!e structurile si pe "e alta parte reprezinta o reteta pentru ceea ce pot sa )aca si alti a#enti in sensul sc-i! arii practicilor internationale. .entru constructi%isti se!ni)icatiile pe care actorii le ataseaza unor practici sociale si politice sunt "e natura sa constituie "e)apt esenta respecti%elor practici& alt)el spus nu e+istenta in sine a unei a#resiuni intre "oua state constituie "e)apt o pro le!a "e rezol%at ci !ai "e#ra a prece"entul sta ilit prin !o"ul in care respecti%a a#resiune a )ost analizata si interpretata. Aceasta poata sa treaca in plan international "rept in%aziunea unui stat "e catre altul sau "rept o reparatie istorica sau poate )i inetrpretata ca o necesara inter%entie u!anitara. 9e !o"ul in care atasa! se!ni)icatii particulare "ar #eneraliza ile unora ase!enea e%eni!ente& "epin"e pentru constructi%isti nu nu!ai !o"ul in care e%olueaza teoria RI ci si !o"ul in care e%olueaza RI inesele. Ast)el "aca interpretarea "o!inanta este cea le#ata "e o a#resiune #ratuita atunci practica su%eranitatii este "in nou %ali"ata pe "e alta parte "aca principiul interpretarii e%eni!entului respecti% este cel al inter%entiei u!anitare %o! contri ui in !o" su stantial la instituirea acestei re#uli ca un repre !a2or pentru co!porta!entul international al statelor. In )elul acesta a%e! "e a )ace cu crearea unor co!unitati episte!ice& a"ica co!unitati "e actori care in !o" constant ataseaza unui anu!it e%eni!ent un anu!it tip "e se!ni)icatie. Constructi%istii spun ca asista! la "esco!punerea co!unitatilor episte!ice care su liniau rolul central al statelor si "reptul acestora la su%eranitate si autoaparare si pute! constata in

acelasi ti!p in special in lu!ea occi"entala nasterea unor co!unitati episte!ice azata pe reconsi"erarea rolului statelor pe construire unei %iziuni cooperati%e co!une si pe instituirea unor nor!e la ni%el international care sa li!iteze statele in actiuni precu! #enoci"ul& relele trata!ente& epurarile etnice sau con)lictele "e )rontiera. 9e nasterea acestui tip "e co!unitati %a "epin"e in #eneral tran)or!area politicii internationale.