Scoala engleza -Este un termen creat in anii 70 pentru a descrie un grup de autori, preponderent britanic sau de inspiratie britanica,

pentru care societatea internationala este principalul obiect de analiza. Membrii: Hedley Bull, Martin Wight, John Vincent, Adam Watson, Robert Jackson, Tim Dunne, Nicholas Wheeller. -Una din cele mai importante abordari ale politicii internationale. TEZA CENTRALA: statele suverane formeaza o societate, desi una anarhica in care ele nu trebuie sa se supuna vointei unei mari puteri superioare. -Membrii scolii afirma ca: exista un nivel surprinzator de ridicat de ordine, un nivel surprinzator de scazut de violenta intre state, daca ne gandim ca ele se afla intr-co conditie de anarhie. -ei privesc violenta ca pe o trasatura endemica a societatii anarhice, aceasta fiind controlata in mare masura de dr. internat. si de moalitatea internationala. -membrii sai par uneori deosebit de realisti -sunt atrasi de realism si idealism, insa ei graviteaza catre o cale de mijloc intre aceste extreme, niciodata in intregime reconciliati cu oricare dintre cele doua puncte de vedere. -sustin ca sistemul politic international este mai civilizat si mai ordonat decat sugereaza realistii si neorealistii. -in viziunea lor vilolenta nu poate fi eradicata, in acest fel fiind deasupra utopistilor care cred in posibiliatea pacii perpetue. -nu se asteapta ca sistemul pol. international sa atinga niveluri de stransa cooperare si un grad relativ inalt de securitate. -ei cred ca a existat un anumit grad de progres in pol internat. -la fel ca realistii, membrii sc. engleze pleaca de la conditia de anarhie, dar sunt mai inclinati sa ia in serios argumentele privind reformele globale, in loc sa le trateze drept solutii periferice. -insista ca suravietuirea ordinii internatinale nu poate fi niciodata garantata, deoarece poate fi subminata de puteri revolutionare sauu agresive. -erau inclinati sa sublinieze importanta mentinerii ordinii, mai degraba decat pe cea a dreptatii, prosparitatii pe durata razb rece. -au argumentat ca marile puteri pot fi marii responsabili care sa nu-si plaseze propriile interese inaintea sarcinii de a intari ordinea internationala. Wight: de obicei, chiar marile puteri sunt cele care reprezint amenintarea cea mai mare pentru suparavietuirea societatii internationale. n era hegemoniei americane, membrii scolii au revenit la una dintre principalele lor preocupri- daca soc. internat poate supravietui in absenta unui echilibru de puteri. De la putere la ordine Sc. eng este in principal preocupata de explicarea gradului surprinzator de inalt de ordine care exista intre comunitatile politice independente n starea de anarhie. Wight: ?nu cumva comertul este cel care a pus pentru prima data diferite societati in contact si au furnizat contextul in care o societate de state se poate dezvolta ulterior.

- Acesta vb de 3 societati care au cunoscut un mare evant (vechea china, grecoromanii si societatea moderna de state), fiecare au aparut intr-o regiune cu un inalt nivel de unitate culturala si lingvistica. Hedley Bull: soc. internat. poate exista in bsenta unui fond comun lingvistic, culural sau religios. -introduce o distinctie intre sist. international si socitateainternationala. -ordinea poate exista si intre state care nu se simt ca parte a unei civilizatii comune. John Vincent: - societatea internationala este functioanala sau utilitarista, mai degraba decat culturala sau marala Hedley Bull :-cultura diplomatica un sistem de conventii si institutii care mentine ordinea dintre state cu culturi, ideologii si aspiratii complet diferite. Bull si Watson: soc. moderna de state, care este prima cu adevarat globala, nu se sprijina pe o cultura pol interntaionala in sensul in care o facea soc. statelor europene in sec 19. -societatea anarhica (1977) - este o anailiza a ordinii internationale, toate soc intrne si internationale au stabilit acorduri pentri protejarea celor 3 scopuri principale: ingradirea violentei, sprijinirea dreptului de proprietate si asigurarea respectarii intelegerilor. -reprez. sc. engleze s-au indepartat de realism pentru ca ei credeau ca statele se pot bucura de beneficiile unei societati fara sa renunte la puterea lor suverana in favoarea unei autoritati superioare. -teren comun adevaratul fundament al oricarei soc. internationale. - soc. interna si soc. internationala sunt in egala masura interesate de satisfacerea obiectivelor lor primare, dar cea de-a doua este diferita pentru ca ea este o soc. anarhica. soc internationala are un set de scopuri primare care ii sunt specifice. -autorii sc. engl. argumenteaza ca soc. internat. poate fi multidenominationala si poate include state cu diferite culturi si filosofii de guvernare. -pt membrii sc engleze este esential sa inteleaga modul in care interiorul influenteaz exteriorul si nu invers. -Wight-despre legitimitatea interntaionala, trateaza translatia de la principiul de guvernare dinastic catre convingerea ca statul trebuie sa reprezinte natiunea ca intreg, precum si transformarea paralela a regulilor privitoare la calitatea de membru a soc. internationale. - pretentia contemporana ca membrii legitimi ai soc tb sa respecte dr omului si sa fie dedicsti democratiei. -neorealismul- rel dintre state se aseamana cu rel dintre firme intr-o piata., sc engleza respnge aceasta abordare. focalizarea asupra factorilor normativi si institutionali care confera soc Internat propria logica, delimiteaza in mod fundamental sc engleza de neorealism. Ordine si dreptate in rel internatioanale Sc engleza este interesata de procesele care transforma sistemele de state in soc de state, de normele si institutiile care previn colapsul civilitatii si reaparitia puterilor de necontrolat. - e preocupata si de intrbarea daca soc. de state pot crea mijloace de promovare a dreptatii pt indivizi.

-Bull-telul conservarii suveranitatii fiecaruia dintre state era desea in conflict cu telul conservarii echilibrului de puteri si mentinerii pacii - sustinatorii dr, universale ale omului trebuiau sa fie constienti ca tensiunile asupra semnificatiei acestor drepturi erau de neevitat intr-o soc. multiculturala de state, ei trebuiau sa faca efortul de a intelege aceste diferente morale si culturale profunde. mai curand decat sa conchida ca acele popoare ar fi fost mai putin rationale si cu mai multe prejudecati. - a atras atentia asupra tensiunilor dintre ordine si dreptate, oridea internationala vand o valoare morala. - pare sa creada ca statele trebuie s aincerce sa imbunatateasca soc. internat oridecate ori circumstantele o permit. Ideea lui Wight :rationalismul este via media intre realism si revolutuinarism -sc engleza crede ca existenta unei soc, de state este dovada faptului ca s-a facut un progres in ceea ce priveste acordul asupra unor principii de baza ale coexistentei si a unor forme rudimentare de cooperare. -sc. engleza tb sa fie preocupata de modul in care puterea bruta sau absenta diplomatiei prudente poate anula progresul limitat care s-a facut. Drepturile omului din perspectiva sc engleze Bull (1977): in ist. recenta a soc internatioale , pluralismul a trimfat asupra solidarismului -era ingrijorat ca aroganta si condescenta referitoare la dr. omului ar fi putut sa afecteze structura delicata a soc. internationala. - tacerea relativa asupra dr omului a produs o contrareactie puternica si ca statele din sec xx s-au aflat sub presiune din ce in ce mai mare de a asigura protectia acestora. John Vincent: Drepturile omului si rel internationale (1986) - dr individului de a nu suferi de foame este un dr uman caruia toate statele pot cadea de acord. - consensul in acesta problema ar fi un semnificativ pas inainte in rel dintre lumea occidentala care a fost in mod traditional preocupata de ordine decat de dreptate. -statele sunt din ce in ce mai supuse opiniei internationale si presiunii de a respecta corpusul international al drepturilor omului. In ultimii ani au aparut in sc engleza 3 tendinte: 1. Dunne si Wheeler- sf bipolaritatii face posibil ca statele sa se poata intelege asupra a noi principii de interventie umanitara in soc. de state. 2. Jackson- cele mai mari violari ale dr omului au loc pe timp de razboi- mentinerea constrangerilor asupra violentei dintre state trebuie sa iba prioritate asupra uzului de forta pt apararea dr omului, daca este necesara alegerea dintre ele. Jackson crede ca natura diversa a socitatii internationale din era postcoloniala face cu atat mai importanta apararea conceptiei pluraliste asupra soc. internat. pe care jackson o priveste ca pe cel mai bun angajament inventat pana acum pt promovarea rel. pasnice intre soc. care isi valorizeaza diferntele si independenta. Bull credea ca majoritatea noilor state accepta principiile de baza ale soc. internat, inclusiv ideile de suveranitat si noninterventie.

Practica diplomatica este cea care stabileste cat de mult s epot pune de acored statele asupra unor principii morale si politice universale care transced diferentele culturale si de alta natura. Pe astfel de baze se sprijina de fapt o via media intre realism si revolutionarism. Revolta impotriva Occidentului si expansiunea societatii internationale -spectrul central a scrierilor lui Bull Si Watson a fost reprezentat de impactul revoltei impotriva Occidentului asupra soc. moderne de state. Survine intrebarea :diferitele civilizatii aduse impreuna catre expansiunea europeana au viziuni similare despre cum sa mentina ardinea si despre apartenenta la o soc. interntaionala, mai degraba decat la un sistem internati? -diferitele civilizatii apartineau unui sistem international in sec 18. -odata cu expanisunea europei alte popoare au fost fortate sa se supuna conceptiei acesteia despre lume si in timp majoritatea acestor soc. au ajuns sa accepte principiile europene ale soc. internat, dar au ajuns sa se bucure de egalitate numai dupa o lupta indelungatapt a demonta sentimetul european al superioritatii morale si invincibilitatii pol europene. Bull si Watson numesc aceasta lupta revolta impotriva occidentului, ea avea 5 componente principale: 1. lupta pt suveranitate egala (china si japonia) 2. revolta politica imptriva occidentului 3. revolta rasiala impotriva occidentului (lupta pt abolirea sclaviei sii a comertului cu sclavi precum si toate formele suprematiei albe) 4. revolta economica impotriva formelor de inechitate si exploatare, asociate cu sistemul comercial si financiar global, dominat de occident. 5. revolta culturala: -protest impotriva tuturor formelor imperialismului cultural occidental. Bull: primele 4 dimensiuni ale rvoltei isi gaseau ecoul in conceptiile occidentale de libertate si egalitate. -revolta culturala a fost diferita, rezultand o revolta impotriva valorilor occidentale Watson si Bull (1980)- aparitia conflictelor culturale si emergenta culturii cosmopolite a medrnitatii au evoluat impreuna. -tensiunea dintre conceptiile pluraliste si solidariste asupra soc. internationale s -ar putea adanci in viitor. Bull si Watson credeai in ordine internationala care reflecta interesele statelor non-occidentale fusese deja construita in linii mari in anii 80. -erau convinsi ca soc. internationala nu va intruni sprijinul majoritatii popoarelor nonoccidentale, daca nu aveau loc schimbari radicale -era nevoie de o redistribuire radicala a puterii si bogatiei dinspre N spre S. -acest gen de evolutii confirma ideea lui bull si watson ca soc. internat. moderna este din ce in ce mai divizata intre principiile pluraliste si cele solidariste privind organizarea politica mondiala. -Bull a continuat sa argumenteze ca dreptatea se realizeaza cel mai bine in contextul ordinii in ultimele scrieri el a fost mult mai inclinat sa sustina ca era necesara mai multa dreptate pentru a asigura supravietuirea ordinii internationale.

- miscarile natinal-secesioniste au ridicat noi provocari pt societatea internationala, argumentand ca uneori dreptatea poate fi realizata doar cu pretul ordinii. -Robert Jackson-lucrarea QUASI STATES - noua abordare supra expansiunii societatii internationale, concentrandu-se asupra statelor esuate -statele lumii atreia erau admise intr-o societate de state suverane egale fara granita caele se pot auto-guverna in mod real. - acesta ridica problema daca un sistem global mai eficient de tutele ar fi putut sa pregateasca coloniile pentru independenta politica si daca este absolut necesar consimtamantul guvernului statului in chestiune inainte aintreprinderii acestui gen de actiune - crizele din rwanda, timorul de est sudan, purificarea din balcani- aspecte pozitive si negative ale interventiei umanitare.!!( intelegere asupra nevoii de interventie? ) Progresul in relatiile internationale Wight: sistemul international este domeniul recurentei si al repetitiei -sc engleza percepe progresul mai degraba sub forma acordurilor asupra felului in care sa se mentina ordinea si intr-o mai mica masura sub forma promovarii principiilor dreptatii. Bull : ordinea trebuie sa preceada dreptatea, spre sf vietii , bull s-a indreptat foarte vizibil catre un punc de vedere mai solidarist -este posibila dezvoltarea unor comunitati politice post-suverane in europa occidentala. - bull a construit o aparare solida a socitatii de state in care argumenta , impotriva revolutionaristilor, ca cele mai multe state inca joacaun rol pozitiv in afacerile mondiale - este putin probabil ca societatea sa poata fi imbunatatita in viitorul previzibil prin vreo alta forma de organizare politica mondiala. Evaluarea pe care sc engleza o face revolutionarismului si la variatele critici la adresa soc. internationale. -esenta revolutionarsului poate fi gasita in credinta lui kant intr-un conflict orizontal intre ideologi., conventiile diplomatice trebuie lasate deoparte , de dragul unificarii umanitatii -kant apara o societate a statelor care respectau principiul noninterventiei. -ceea ce ii tulbura cei mai mult pe autorii sc engleze era crezul revolutionarist ca pacea nu poate fi instaurata in rel intern pana cand toate soc nu vor impartasi aceeasi ideologie universala. -sc engleaza a aprat soc interntioanal de accea ce sunt intoleranti cu deficientele ei, nerabdatori sa vada schimbari rapide si gata sa foloseasca forta si viclenia pentru a reuni celelalte soc.in jurul ideologiilor lor preferate. -lucrarile clasice ale sc engleze tindeau sa se indeparteze de viziunile despre cum poate sau trebuie sa fie organizata lumea - bull credea ca scrierile lui karl deutsch despre comunitatile de securitate erau impregnate d eimplicatii pentru o teorie generala a rel internat. - o societate de state poate exista numai in masura in care comunitatile politice independente sunt sensibile la intersele legitime, economice si politice ale altor state si sunt tolerante fata de diverse puncte de vedere culturale si morale.

-tema comuna este nevoia de mai multa cooperare internationala pentru a contribui pe cat posibil la ajutorul pentru ceea ce dunne si wheeler au numit umanitatea sufeinda -membrii sc engleze nu i-au urmat pe institutionalsitii neoliberali in utilizarea teorie jocurilor pentru a explica modul in care se poate dezvolta cooperarea intre egoisti rationali -ei cred ca interesele statelor sunt intotdeauna definite in relatie cu formele si principiile morale si legale ale socitatii internationale si legale ale soc, internationale. -sunt de acord cu constructivismul ca anarhia este ceea ce statele o fac sa fie - vad suveranitatea nu ca pe o realitate de neschimbat a politicii mondiale, ci ca pe un fenomen al carui sens se modifica in functie de ideile schimbatoare. - au fost interesati de dimensiunile legale si morale ale politicii mondiale, de relatiile dintre ordine si dreptate si de afacerile internationale, de progresul pe care statele l-au facut in crearea unei societati si de reusita sau esecul constructiei unei comunitati mondiale. -au fost interesati multa vreme de diveristatea culturala si politica internationala si au precedat cercetarile post moderne spre alteritate - sc a acordat mai mult atentie tabloului diplomatic dintre state recunoscand ca statele erau adesea tentate sa foloseasca forta pt a-si realiza obiectivele sau prentru a-si rezolva diferendele majore. -bull nu a dedicat prea mult timp viziunilor asupra unor forme alternative de politica mondiala care sa se abata de la practicile pol externe. Jackson da impresie unui element puternic al abordarii sc engleze can d argumenteaza ca rolul analistului este sa inteleaga lumea reala decat sa emita preferinte morale si ca cei mai multi membrii se indoiesc ca statele chiar si cele mai bine intentionate- ar avea vointa politica, viziunea si competenta de a crea o mai b una forma de organizare pol mondiala. Concluzie -carr in the twenty years crisis 1919-1939, - teoria internationala trebuie sa evite sterilitatea realismului si naivitatea idealismului. -sc engleza poate pretinde ca a trecu acest test al unei bune teorii internationale. -ei au analizat elemtele civilizatiei care prezentau un interes scazut pt realisti. -desi au fost interesati de intelegerea ordinii internat. au lua in considerare si posibilitatea dreptatii globale., iar unii au argumentat pt crearea unei ordini mondiale mai juste. - soc. internationala este o realizare precara dar ets esingurul ocntext i care pot avea loc evolutii mai radicale. - este dezbatutat importanta relativa a sistemului, societatii si comunitatii in af internationale.