Scoala engleza a relatiilor internationale

Denumirea de Scoala Engleza reprezinta un termen creat in anii 70, ce reprezenta

un grup de autori britanici sau cu afinitati britanice, al carui scop era acela de
analiza a societatii international.Dintre membri consacrati ai acestei scoli o sai
amintim pe Hedley Bull, Martin Wight, John Vincent si Adam Watson ale caror
publicatii au aparut in perioada dintre ani 60` si sfarsitul anilor 80`.Scoala engleza
mai este cunoscuta si sub denumirea de rationalism eticheta data de autori
contemporani unui set de fundamente teoretice care pleaca de la premise commune
si anume:rationalitatea actorilor internationali utilitatea metodelor pozitiviste
pentru explicarea fenomenelor international,posibilitatea unor teorii
obiective,verificabile empiric si generalizabile,referitoare la realitatea international.
Idea de baza a Scolii Engleze este aceea ca statele suverane formeaza o societate
anarhica in care ele nu trebuie sa se subordoneze unei mari puteri
superioare.Reprezentantii scolii engleze vor demara ample modalitati prin care sa
dezvaluie acele conditii care sunt posibile in politica internationala ce pot da un
grad de siguranta sau acele contracte dintre actori intrucat acestia nu considera
razboiul ca pe o principal amenintare ci mai degraba dificultatea unor intelegeri
dintre state care sa fie respectate de o asa maniera incat sa nu degenereze in anarhie
si haos.O alta trasatura caracteristica a rationalismului se refera la intelegerea si
parcursul istoric al relatiilor international.Potrivit lui Hedley Bull relatiile
internationale au evoluat dea lungul timpului in 3 etape:
a)prima etapa se caracterizeaza prin existenta statelor ca entitati de sine
statatoare,independente fara legaturi intre ele,relatiile internationale neexistand
practic in aceast format.
b)o doua etapa se distinge prin aparitia sau intemeierea unui system de
state,caracterizat de existenta.
c)a treia etapa se indentifica prin aparitia unei societati de state sau societati
internationale-cu alte cuvinte a unui system de state in care acestea sunt legate
printr-o serie de reguli commune formand astfel o societate.
Ultima etapa coincide cu istoria ultimelor 3 secole in care cunoastem ceea
ce este o societate internationala in adevaratul sens al cuvantului.In linii mari ea se

contureaza in trei directii definitorii ce corespund unor traditii de abordare in

Relatiile Internationale.O prima traditie este cea hobbsiana,centrata pe conflict si
razboi,o a doua traditie este cea lokeana,care accentueaza relatiile contractual si de
schimb,din relatiile internationale iar o a treia traditie este cea kantiana care se
concentreaza asupra proceselor de solidalizare transnationala.De aici distingem 3
procese esentiale pe care societatea de state se structureaza;razboiul,shimbul si
solidalizarea carora le corespund trei scoli de gandire;realismul, rationalismul, si
revolutionismul.
Cea mai semnificativa contributie pe care rationalismul o adduce in
studierea relatiilor internationale este teoretizarea ordinii,a elementelor care fac
posibila stabilitatea si reducerea incertitudinii in interactiunile
invernationale.Scoala engleza subliniaza faptul ca conceptualizarea ordinii si
regulilor,insotita de analiza implicatiilor ei pe plan practice si normative,reprezinta
o propunere de a schimba unghiul de abordare a relatiilor internationale.Ordinea
este definite de Hedley Bull ca un aranjament menit sa asigure urmarirea unor
scopuri commune,care constituie tocmai factorii de mentinere a coeziunii,de
structurare a societatii internationale.Societatea internationala de astazi,si prin
urmare,ordinea existent in cadrul ei vizeaza mentinerea urmatoarelor scopuri;
1. Pastrarea sistemului in sine
2. Pastrarea independentei statelor vorbind de suveranitatea externa
3. Pacea(definite ca absenta a razboiului o conditie fireasca a relatiilor
interstatale
4. Limitarea violentei
5. Respectarea posesiunilor
6. Stabilitatea posesiunilor
Aceste scopuri sunt identificate ca alcatuind interesul comun minim
pe care statele lumii il pot recunoaste pentru a putea vorbi despre o societate
internationala a zilelor noastre.Pentru ca aceste scopuri sa fie realizate au
luat nastere importante institutii internationale,identificate de autori ai Scolii
engleze ca fiind ;balanta de putere,dreptul
international,diplomatia,razboiul,marile,puteri si,mai recent,organizatiile
internationale si drepturile omului.
Concluzii

Putem conchide cu faptul ca prin intermediul Scoalii Engleze s-a

realizat primul current de teoretizare a relatiilor internationale prin care este
evidentiata ideea conform careia lipsa unei autoritati centrale in relatiile
internationale nu implica neaparat inexistenta ordinii.Mai putem preciza ca
politica internationala este bine reglementata de existent unor institutii si
norme si nunumai,la nivelul interactiunii dintre state fie ele militare,
economice, sociale se stabilesc interconexiuni ce nu concept a fi incalcate.
Pentru un autor ca Andrew Linklater,principal contributie a Scolii
engleze consta tocmai in aceasta conceptualizare a ordinii,aceasta cautare
extinsa a modalitatilor in care state caracterizate prin culture diferite pot
convenii asupra unor principia minimale ale ordinei si justitiei
internationale,formand o societate a statelor.
O ultima concluzie si cu aceasta o sa inchei prezentarea Scoala Engleza este via
media dintre realism si revolutionarism, sustine ca sociatatea
internationala este or ealizare precara , dar este in acelasi timp singurul
context in care pot avea loc evolutii radical.