Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice

Autonomia etnicilor maghiari din

Romania

Mancas Stefan-Cristian
Stiinte Politice, anul III, grupa I

Abstract: ,,Romania este stat national,suveran

si independent, unitar si indivizibil.

In prezent, clasa politica din Romania, inca se confrunta cu divergente in ceea ce priveste
minoritatea maghiara. Dreptul autonomiei etnicilor maghiari, care reprezinta 6% din totalul
populatiei Romaniei, mai exact 1.250.000, ridica probleme social-politice cu influente majore in
toate domeniile vitale gestionate de statul roman. Constitutia Romaniei asigura integritatea
teritoriala, suveranitatea poporului, mentine ideea democratiei, iar minoritatea maghiara doreste
revizuirea acestor legi.
In prima instanta vom identifica unele momente esentiale in formarea si extinderea
conflictului. Perceptia comuna conform careia disputa dureaza de aproape un mileniu este
plauzibila pentru unii autori, iar altii considera ca inceputurile cu adevarat importante ale
divergentelor s-au produs incepand de acum doua secole. In prima jumatate al secolului XIX-lea,
pe fondul necesitatilor de afirmare a celor doua popoare1. Analizand articolele
jurnalistilor,oamenilor politici romani si maghiari din diferite perioade istorice,vom intelege mai
bine relatiile social-politice ale celor doua nationalitati.
Scriitorii maghiari nu ezitau,in presa sau in articolele stiintifice, sa catalogheze romanii
ca fiind ,,inferiori din toate punctele de vedere. Se dezbatea foarte des problema maghiarizarii
cetatenilor romani, aceasta fiind considerata vitala pentru emanciparea lor, fapt care a deranjat
constiinta romanilor. Din toate popoarele prezente in Ardeal, doar romanii reprezentau un pericol
social, fiind needucati si usor influentati de marii lideri straini1. Intr-o lucrare
numita ,,Ingrijorare si linistire in problema natiunii maghiare, lucrare aparuta in Cluj, in anul
1848 ,jurnalistul

Jansko Karoly este de parere ca etnicii germani, in numar de 700 000 800

000 din Ungaria nu reprezinta un pericol deoarece ei impartasesc interesele. Insa cand se discuta
2

despre cazul romanilor din Ungaria, autorul considera ca acestia nu prezinta amenintari la adresa
lor, pe simpla asumptie ca ,,nu au o pregatire intelectuala notabila si nici alte avantaje sau
privilegii care sa permita acest lucru. Situatia se schimba insa cand analizeaza Transilvania,
unde 1 200 000 de romanii si 200 000 de sasi constituie majoritate in fata ungurilor in numar de
700 000. Ungurii ardeleni din zona detineau ,,avantajul constitutional2 lucru care diminua
puterea constitutional a romanilor Ideii de unire a Transivaniei cu Ungaria a constituit o solutie
in viziunea maghiarilor.

Revolutia Romana din 1848

Efectele Revolutiei Franceze din 1848 s-au resimtit si in spatiul romanesc. Locuitorii
romani doreau, la fel ca francezii, libertatea si egalitatea cuvenite. Impactul psihologic a permis
conducatorilor romani incercarea unor noi exprimari politice cu cerinte mult mai pretentioase din
punct de vedere administrativ. ,,Dieta de la Cluj sau ,,Dieta Transilvaniei, contestata de multi
autori si oameni politici, oameni de cultura romani si maghiari, creea o discrepanta intre etnicii
secui, sasi si nobili. Acest organism de reprezentare inlatura total Biserica Ortodoxa, permitea loc
celorlalte religii, Lutheranism,romano-catolica, evanghelica .De asemenea libertatile politice
minimalizate si diminuarea drepturilor romanilor in comparatie cu etnicii maghiari au contribuit
la aparitia unor manifestari violente, unor reactii puternice din partea romanilor. Simion
Barnutiu, profesor universitar si om politic s-a remarcat ca unul dintre liderii Revolutiei din 1848
din Transilvania. Alaturi de Aron Pumnul, Avram Iancu si altii au stabilit o adunare, cunoscuta
drept ,,Adunarea de la Blaj. Gruparea a luptat impotriva armatei ungare, alaturi de armata
austriaca. Incrancenarea cu care doreau militantii unguri maghiarizarea tinutului atingea cote
periculoase pentru integritatea cetatenilor si a teritoriului. Avram Iancu, la baza avocat, a devenit
liderul armatei transilvanene in Revolutia de la 1848.

Amintim aici ziua de 6 mai 1849,armata formata din moti in frunte cu Avram Iancu in
timp ce formau diverse tratative de pace au fost luati cu asalt prin surprindere de armata lui
Hatvani Imre in Abrud,aceasta interventie fiind considerate un act de tradare catre romani din
partea maghiarilor. Loialitatea romanilor a iesit invingatoare din acest episod, in ziua urmatoare
trupele romanesti, mobilizate au reusit alungarea maghiarilor armati. Au urmat alte incercari de
impunere militara din partea maghiarilor insa fara rezultat benefic. Din randurile jurnalistilor
acelor vremuri reiese un character puternic nationalist al liderului Avram Iancu, prin vizitele sale
insistente in Vienna, Pesta, Oradea, unde pleda pentru libertati si drepturi sporite ale romanilor,
din fiecare oras dezvoltat vizitat intorcandu-se doar cu promisiuni, concluzionam de aici ca
romanii erau desconsiderati de marile imperii. Devotamentul cauzei nationale romanesti se
aseamana din unele puncte de vedere cu cele ale etnicilor maghiari. Ambele popoare cauta
iesirea de sub sferele de influente ale altor state, vecinatatea lor fiind un factor conflictual major.

Proiectul UDMR privind Autonomia Tinutului Secuiesc

In prezent, subiectul autonomiei maghiarilor din Romania a fost dezbatut de catre

cetateni, in timpul campaniei electorale prezidentiale,dar si inainte. In luna septembrie a anului
2014 presedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din Romania Kelemen Hunor a prezentat
la Cluj proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc.In Harghita,Covasna si Mures in
opinia liderului UDMR sistemul politic va fi alcatuit din:un consiliu regional si unul executiv
alaturi de un presedinte.Desi,liderul maghiar a prezentat proiectul ca nefiind daunator actualei
Constitutii a Romaniei adaugand faptul ca introducerea limbii maghiare ca limba oficiala in acest
tinut nu va afecta administrative interactiunile sociale,ne putem arata nemultumirile fata de
aceasta initiativa. Clasa politica din Romania,cei de la putere dar si cei din opozitie exceptand
UDMR si-au aratat pozitia de neaprobare a implementarii autonomiei etnicilor maghiari.

In actuala campanie prezidentiala, candidatul din partea ACL(Alianta Crestin Liberala),Klaus

Iohannis de origine neamt reprezentand astfel minoritatea germanilor din Romania a avut o serie
de probleme politice fiind banuit ca in cazul castigarii alegerilor ar implementa proiectul
autonoimiei Tinutului Secuiesc. Disputele politice intreprinse in scopul castigarii alegerilor
prezidentiale au continut totusi trimiteri mai slabe asupra acestui subiect.
Vom aminti cateva din reglementarile proiectului,printre care: drumurile, autostrzile, cile ferate
i apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a
statutului inutului Secuiesc, "constituie patrimoniul inalienabil al regiunii".
"Drumurile, autostrzile, cile ferate i apeductele de interes exclusiv regional care sunt
determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al
regiunii. Pdurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepia celor de interes naional,
carierele de piatr i exploataii de turb, de ap mineral a cror folosin este retras
proprietarului de fond, edificiile destinate funcionrii unor servicii publice regionale, precum i
mobilierul i alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii", se arat n
proiect.De asemenea,proiectul contine prevederi clare si asupra finantarii regiunii: a bugetul
regiunii se constituie venit i 60 la sut din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
"Se fac venit al bugetului regiunii urmtoarele: 50 la sut din impozitul pe veniturile din
transferul proprietilor imobiliare din patrimoniul personal colectat n urma transferului
proprietilor de pe raza regiunii, 20 la sut din taxa pe valoarea adugat colectat de la firmele
din regiune, dup efectuarea restituirilor ctre acestea, 12 la sut din impozitul pe venit ncasat la
nivelul fiecrei uniti administrativ-teritoriale din raza regiunii, 50 la sut din profitul net
realizat de Loteria Romn pe teritoriul regiunii i 60 la sut din taxa pe jocuri de noroc colectate
la nivel de regiune", se arat n documentul citat.
Tot in cuprinsul acestei initiative mai este prezenata o lege prin care limba maghiara sa devina
obligatorie incepand cu clasa a-II-a din toata regiunea.

CONCLUZII

Pe fondul relatiilor istorice ale celor doua popoare,dezideratul maghiar este departe de a
fi infaptuit .Sangele varsat in nenumaratele conflicte armate nu va fi trecut usor cu
vederea3,conflictul avand continuitate.Divergentele diplomatice ale liderilor pot fi rezolvate pe
cale amiabila politica ,insa,aici intervine constiinta apartenentei nationale a romanilor dar si a
maghiarilor.Partea romana bazandu-se pe articolul 1, alineatul 1 din Constitutia Romaniei care
hotaraste : Romania este stat national,suveran si independent, unitar si indivizibil, inca mai are
temeri, desi actul constitutional reprezinta legea fundamental a statului,se poate modifica oricand
sub presiunile clasei politice care este prezenta formatiunea UDMR. Insistentele maghiarilor
asupra modificarii Constitutiei denota lipsa de respect cu care este tratat statul roman, care, pe
baza unor asumptii istorice, sunt ,,inculti si needucati pot fi manipulati usor prin ignoranta lor.
Se tinde spre o atingerea a unui echilibru din punct de vedere al cerintelor, echilibru ce ar garanta
linistea si buna organizare a ambelor societati. In momentul de fata observam o potolire a
conflictului, in ciuda manifestarilor din Tinutul Secuiesc, iar din ea putem extrage elementele
unei coabitari eficiente pe termen lung.

Bibliografie

Melinda Mitu,Sorin Mitu,Ungurii despre romani,Nasterea unei imagini

etnice,Polirom,Iasi,2014

Romnii vazui de maghiari: imagini i cliee culturale din secolul al XIXlea, 1998 Ed. Presa Universitara Clujeana

Damaschin, Bojinca,1978 Scrieri.De la idealul luminarii la idealul

national Ed.Nicolae Bocsan,Timisoara

Andreescu,Molnar 1999 Problema transilvana,Iasi,Polirom

Cornelia Bodea,1967 Lupta romanilor pentru unitatea nationala18341849,Bucuresti,Ed Academiei