Universitatea ,, Ștefan cel Mare ” Suceava

Facultatea de Istorie și Geografie

Specializarea:Relații Internaționale și Studii Europene
Disciplina:Teorii ale relațiilor internaționale

CONSTRUCTIVISMUL ȘI OPERA LUI

ALEXANDER WENDT
Coordonator: Conf.univ.dr. Florin Pintescu
Realizat de studentul: Cristina-Cătălina Gangal

Suceava
2020
DATE BIOGRAFICE
 1958 S-a născut în Mainz, în Germania de Vest.
 1965-1977  A urmat liceul din St. Paul, Minnesota.
 1977-1981 A studiat științele politice și filozofia la Colegiul Macalester.
 1989 A primit doctoratul în științe politice de la Universitatea din Minnesota , studiind sub Raymond
„Bud” Duvall.
 1989-1997 A profesat la Universitatea Yale.
 1997-1999 A profesat la Dartmouth College
 1999-2004 La Universitatea din Chicago
 2004-prezent Ralph D. Mershon profesor de securitate internațională la Ohio State University.

[1997-1999] [2004-
[1958] [1965-1977] [1977-1981] [1989] [1989-1997] [1989-1997] [1999-2004] prezent]
 • În teoria relațiilor internaționale, postpozitivismul înglobează un
set de teorii care critică  pozitivismul. Dacă pozitivșitii cred că
subiectul și obiectul cunoașterii sunt independente una de alta,
TEORIA postpozitivitii acceptă faptul că teoriile, valorile și
cunotințele cercetătorului pot influența ceea ce observă.
CONSTRUCTIVISTĂ
• La fel ca și pozitiviștii, postpozitiviștii cred că realitatea există, dar
Premise și origine
aceștia din urmă sunt de părere că aceasta nu poate fi cunoscută în
totalitate.

• Una din teoriile postpozitiviste ce a apărut relativ recent în relațiile

internaționale, este constructivismul.
CE REPREZINTĂ CONSTRUCTIVISMUL ȘI CUM A APĂRUT TEORIA
CONSTRUCTIVISTĂ ?
• În studiul Relațiilor Internaționale, constructivismul a
apărut la sfarșitul anilor '80, pe fundalul sfârșitului
Războiului Rece, când se intrevedea posibilitatea
schimbării relațiilor internaționale. Afirmarea sa a avut
loc în cadrul unui proces de evaluare critică a celor
două abordări teoretice dominante la acea vreme –
neorealismul și neoliberalismul. Cele două viziuni
teoretice au în comun o ontologie realistă (statele
există într-un sistem internațional anarhic în care
actorii sunt interesați prioritar de ei înșiși) și o
epistemologie obiectivistă (lumea trebuie observată în
mod rațional, obiectivitatea reprezentând elementul
cheie pentru descoperirea modului în care se comportă
statele).
 TEORIA
CONSTRUCTIVISTĂ
Putem întâlni aspecte ale constructivismului în cărți din ani `50, cum ar fi
cartea lui Thomas Luckmann și Peter Berger ”The Social Construction of
Reality”, precum și în lucrările lui Andrew Liuklater, Emanuel Adler, Richard
Ashley.
Primul teoretician care a folosit, în anul 1989, termenul de ”constructivism”
în teoria relațiilor internaționale a fost Nicholas Greenwood Onuf. Acesta
susținea faptul că atât statul cât și indivizii trăiesc într-o ”lume făcută de noi
înșine”, așa cum e intitulată celebra sa carte ”World of our making”. Prin
această carte Nicholas Onuf explică cum multe entități, cum ar fi ”faptele
sociale” sunt realizate ca urmare a acțiunii umane, spre deosebire de ”faptele
brute”, care nu depinde de existența acțiunilor umane, ci mai degrabă sunt
fenomene ale acțiunii umane.
În acea perioadă, toți acești autori au împărtășit premise epistemologice,
ontologice și metodologice constructiviste nefiind considerați
Nicholas Greenwood Onuf
 constructiviști. Ulterior constructivismul a devenit o teorie a relațiilor
internaționale, iar acest fapt s-a datorat lui Alexander Wendt împreună cu o n. 1941
generaie de noi autori.
Constructivismul a apărut în urma unui articol publicat în
primăvara anului 1992, în revista International
Organization, de către Alexander Wendt:
„Anarchy is What States Make of It: the social construction
of power politics”.
Această teorie se bazează pe ideea fundamentală,
conform căreia instituția de autoajutor și anarhia nu sunt
produse de sistemul relațiilor internaționale ci de stat și
politician, deoarece instituțiile reprezintă o variabilă
dependentă de practică și de acțiunile reciproce între
subiecții relațiilor internaționale.
Așadar, constructivismul este o teorie care încearcă să
creeze o punte de legătură între abordările reflectiviste
(teoria critică, postmodernismul, feminism, ecologism) și
cele rationaliste (realismul/neorealismul și
liberalismul/neoliberalismul în relațiile internaționale).
Comparând anarhia cu un vas gol, Wendt subliniază faptul că ceea ce dă un anumit
sens anarhiei sunt oamenii şi modul cum aceştia interacţionează, altfel aceasta
reprezintă în sine un nimic.
În viziunea acestuia exista 3 forme posibile de culturi ale anarhiei, pe care
statele le pot adopta:

modelul hobbesian, în care ostilitatea intre state este evidentă şi războiul

perceput ca modalitate normală de rezolvare a diferendelor

modelul lockean, , în care statele îşi respectă suveranitatea , cooperează în

domeniile de interes comun dar în anumite circumstanţe pentru impunerea sau
recunoaşterea unor drepturi se poate apela la mijloace militare

modelul kantian, care promovează solidaritatea între state iar formele de

manifestare sunt cooperarea şi obiectivele commune pe linia securităţii.
 LA BAZA CONSTRUCTIVISMULUI ÎNTÂLNIM
CÂTEVA IDEI FUNDAMENTALE. :
O primă idee esențială este aceea că factorii materiali existenți în relațiile internaționale, cum ar fi distanțe, resurse naturale,
capacități militare, teritorii, nu reprezintă numic în lipsa unor procese sociale complexe, cu ajutorul cărora li se atribuie un
anumit sens.
Alexander Wendt, Constructing International Politics, The MIT press, 1995

O a doua idee esențială a teoriei constructiviste este aceea că actorii acționează față de ceilalți actori, fenomene, în funcție de
semnificațiile percepute ale acestora. Conexiunea acestui principiu cu lumea internațională, ca spațiu social se datorează
constructivismului.

Cea de-a treia idee care stă la baza constuctuvismului este aceea că semnificațiile atribuite lumii internaționale, dar și lumii
sociale sunt rezultatul interacțiunilor agenților. Din această idee înțelegem că actorii internaționali conferă identități, sensuri și
roluri celorlalți actori în fucție de interacțiunile trecute, dar și viitoare, cu aceștia .
Interesele actorilor nu sunt stabilire de la început, ci sunt construite și modificate în funție de situațiile în care se află
fiecare.
Martin Griffiths, Terry O’Callaghan and Steven C. Roach, International Relations: The Key Concepts, 2nd ed. (London and New York: Routledge, 2008
”SOCIAL THEORY OF INTERNATIONAL POLITICS”
Editura: Polirom
Editor: Presa universitară din Cambridge
Data publicării : Aprilie 2011
Data publicării: Octombrie 1999
• La 12 ani de la publicarea iniţială a lucrării lui Alexander Wendt  în anul 1999,
editura Polirom publică, în traducerea lui Mihai Cristian Braşoveanu, versiunea în
limba română a acestei lucrări devenită deja canonică pentru teoria relaţiilor
internaţionale.
• Pornind de la teoria constructivismului social, Wendt propune o teorie alternativă a
relaţiilor internaţionale care se constituie într-una dintre cele mai importante
contribuţii la acest domeniu din ultimii ani. Lucrarea este înainte de toate o lucrare
teoretică care reconceptualizează şi reconstruieşte domeniul relaţiilor
internaţionale ca disciplină ştiinţifică (şi academică). După cum spune Wendt,
subiectul lucrării sale este „ontologia vieţii internaţionale”.
• Lucrarea are importante consecinţe epistemologice, în particular pentru
epistemologia ştiin­ţelor sociale ( în particular a relaţiilor internaţionale ca parte a
ştiinţelor sociale) şi îşi propune să reabiliteze ontologia idealistă ca fundament al
cunoaşterii şi înţelegerii relaţiilor internaţionale. Acest lucru este valabil chiar dacă
Wendt susţine că cercetătorii lumii sociale ar trebui să fie preocupaţi mai mult de
„explicarea lumii” şi mai puţin de cum poate fi lumea cunoscută.
• Ambiţia lui Wendt de a reabilita ontologia idealistă este puternic ancorată în
privind epistemologia ştiinţelor sociale şi este în mod inerent în opoziţie cu
Potrivit lui Wendt, care în lucrarea Teoria socială și politica
internațională a sintetizat critica abordării realiste, constructivismul
este o teorie structurală a sistemului internațional care afirmă
următoarele:
1. Statele sunt principalele unități de analiză pentru teoria politicii
internaționale.

2. Structurile cheie din sistemul statelor sunt mai curând intersubiective

decât materiale.

3. Identitățile și interesele de stat sunt în mare parte construite mai

degrabă de aceste structuri sociale decât date exogen sistemului de
natură umană sau de politicile interne.
Orice proces de gândire este în esenţă şi un act reflexiv spune Wendt, iar statele
sunt şi ele actori individuali(din perspectiva generală a individualismului
metodologic) şi sunt capabile de procese de gândire proprii la rândul lor reflexive.
Acest proces reflexiv al statelor a dus la perceperea unui sistem internaţional în
care statele interacţionează unele cu altele făcând apel la „raţiunea publică”. Acest
sistem internaţional este de fapt o „sferă publică” globală (emergentă) în care
statele acţionează pe baza unor reguli percepute de către ele însele ca fiind ale
sistemului. Ansamblul statelor la nivel global formează astfel mai mult decât suma
elementelor sale iar înţelegerea acestui ansamblu este esenţială pentru înţelegerea
relaţiilor internaţionale.

Viziunea lui Wendt este holistă, spre deosebire de viziunea neorealistă pe care o
critică şi pe care o consideră individualistă. Viziunea propusă de Wendt este cea a
constructivismului structural în care statele au internalizat (sau sunt pe cale să
internalizeze) cultura unui sistem global de interacţiune în care puterea şi interesul
sunt definite tocmai prin această cultură.
Pe cale de consecinţă, relaţiile internaţionale pot fi înţelese nu prin mecanismele
prin care puterea şi interesele se manifestă ca atare ci prin felul în care acestea
sunt gândite, construite şi înţelese de către actorii-state prin intermediul acestui
 CONCLUZII :
Un aport important al constructivismului este acela de redescoperire a caracterului de
produs social al lumii internaționale. Ceea ce noi considerăm a fi realitate
internațională, este fapt produsul modului în care percepem și a interacțiunilor
internaționale de-a lungul timpului.
Constructivismul nu are ca scop să demonstreze că lumea este mai bună, mai rea
sau altfel decât o descriu idealiștii, realiștii sau marxiștii. Acesta incearcă să arate că
resorturile înțelegerii lumii internaționale nu sunt cele propuse de paradigmele
anterioare sau ceea ce se reflectă în acele modalități prin care poate fi comunicată,
cunoscută și transformată în ceea ce noi considerăm a fi realitate internațională.
Este o teorie a realității internaționale care deschide calea spre o transformare a
relațiilor internaționale prin reconstruirea conceptuală a intereselor, actorilor,
structurilor, identităților și sensurilor interacțiunii dintre ele.
 ” QUANTUM MIND AND SOCIAL SCIENCE: UNIFYING PHYSICAL AND SOCIAL
ONTOLOGY ”
Cartea recentă a lui Wendt, Quantum Mind and Social Science (Mintea cuantică și
Editor: Presa universitară din Cambridge științele sociale), explorează implicațiile pentru știința socială a posibilității că
conștiința este un fenomen mecanic cuantic macroscopic - de fapt, că ființele
Data publicării: aprilie 2015
umane au funcții de undă.
În științele sociale există o presupunere de bază că conștiința și viața socială
sunt în cele din urmă fenomene clasice / fizice materiale. În această carte de
ultimă generație, Alexander Wendt contestă această presupunere, presupunând
că conștiința este, de fapt, un fenomen mecanic cuantic macroscopic. În prima
jumătate a cărții, Wendt justifică inserția teoriei cuantice în dezbaterile științifice
sociale, îi introduce pe oamenii de știință în teoria cuantică și în controversa
filozofică despre interpretarea acesteia, apoi apără ipoteza conștiinței cuantice
împotriva abordării ortodoxe și clasice a minții. problema corpului. Iar în a doua
jumătate, el dezvoltă implicațiile acestei perspective metafizice asupra naturii
limbajului și a problemei structurii agentului în ontologia socială.
 Wendt propune un mod radical de a gândi despre științele sociale care
abordează o serie de dezbateri filosofice de lungă durată, o proză clară și ușor
de citit, ceea ce face ca materialul potențial să fie cât mai accesibile, se bazează
pe teoria cuantică, filosofia minții, filosofia biologiei, filosofia limbajului și teoria
socială
 ” NEW SYSTEMS THEORIES OF WORLD POLITICS ”

Editor: Palgrave Macmillan Marea Britanie Publicațiile recente includ, de asemenea,  

New Systems Theories of World Politics (Noile teorii despre sisteme ale
Data publicării: 2010
politicii mondiale) , editate cu Mathias Albert și Lars-Erik Cederman pe
baza unei conferințe care a avut loc la Mershon Center în 2005.
Noile teorii despre sisteme ale politicii mondiale utilizează abordări
teoretice ale sistemelor pentru a analiza structura și dinamica
sistemului internațional. Având la bază diferite sisteme de tradiții
teoretice, susține că sistemul politicii mondiale poate fi analizat într-o
manieră cuprinzătoare continuând activitatea de pionierat a
teoreticienilor precum Karl Deutsch.
Acest volum reunește multe dintre formele majore non-individualiste
de teoretizare - inclusiv modelarea bazată pe agenți și pe ecuații, teoria
complexității, analiza sistemelor luhmanniene și relaționalismul - într-
un singur loc, oferind resurse conceptuale ample pentru savanții care
doresc să exploreze vistas s-au deschis când ridicăm ochii de la nivelul
micro .
 ” INTERNATIONAL THEORY ”
Redactorii: Universitatea Națională Toni Erskine Australia,
Australia , Ștefano Guzzini Pontifícia Universidade Católica do Rio de Janeiro (PUC-Rio),
Brazilia și Universitatea Uppsala, Suedia și Universitatea David Welch din Waterloo, Canada

El este, de asemenea, co-redactor al  

International Theory: A Journal of International Politics, Law and Philoso
phy
  (Cambridge), pe care l-a fondat împreună cu Duncan Snidal pentru a
reuni bursa din teoria relațiilor internaționale, teoria juridică
internațională și teoria politică internațională.
International Theory (IT) este o revistă revizuită de la egal la egal, care
promovează o bursă teoretică despre aspectele pozitive, legale și,
respectiv, normative ale politicii mondiale. 
Obiectivul de arhivare IT este de a promova comunicarea și implicarea
în tradiții teoretice și disciplinare. ACEASTA acordă un premiu
capacității contribuabililor de a ajunge la un public cât mai larg, atât în ​
întrebările pe care le implică, cât și în accesibilitatea lor la alte
abordări. 
BIBLIOGRAFIE

• Wendt, Alexander, Social Theory of International

Politics (Cambridge, UK: Cambridge University Press, 1999).

• Teoria socială a politicii internaţionale, traducere de Mihai

Cristian Braşoveanu (Iaşi: Polirom, 2011).
RESURSE ELECTRONICE
• https://u.osu.edu/wendt/?fbclid=IwAR2pD3xEwp3coLyRAVTOxR5BEaGHuTSTRr9XPqmN-ItoTGI
NHO9dbqUv8T0
, ALEXANDER WENDT Drept în afara liniei

• https://polisci.osu.edu/people/wendt.23, Interviu cu Alexander Wendt

• https://ro.scribd.com/document/338485890/Wendt-Trei-culturi-ale-anarhiei, Constructivismul în
opera lui Alexander Wendt
• https://
www.cambridge.org/us/academic/subjects/philosophy/philosophy-social-science/quantum-mind
-and-social-science-unifying-physical-and-social-ontology
, Mintea cuantică și științele sociale
 Universitatea ,, Ștefan cel Mare ” Suceava
Facultatea de Istorie și Geografie
Specializarea:Relații Internaționale și Studii Europene
Disciplina:Teorii ale relațiilor internaționale

CONSTRUCTIVISMUL ȘI OPERA LUI

ALEXANDER WENDT
Coordonator: Conf.univ.dr. Florin Pintescu
Realizat de studentul: Cristina-Cătălina Gangal

Suceava
2020