PLANUL LUCRARII CAP.I Consideratii generale privind infractiunile de coruptie SECT.

1 Notiunea de coruptie in dreptul penal roman i pe plan international. Scurt istoric al infractiunilor de coruptie SECT.2 Evolutia i cadrul reglementarilor in dreptul penal roman SECT.3 Elemente de drept comparat SECT.4 Aspecte comune infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul A.O iectul infractiunii a!o iectul "uridic !o iectul material #.Su iectii infractiunii a!su iect activ !su iect pasiv C.Continutul infractiunilor $.%orme& modalitati& sanctiuni CAP. II Infractiunea de luare de mita SECT.1 Continutul legal al infractiunii SECT.2 Conditii pree'istente 2.1.O iectul infractiunii 2.2.Su iectii infractiunii a!su iect activ !su iect pasiv

(1(

SECT.3 Continutul constitutiv 3.1.)atura o iectiva 3.1.1.Elementul material 3.1.2.Cerinte esentiale 3.1.3.*rmarirea imediata 3.1.4.)egatura de cau+alitate 3.2.)atura su iectiva SECT.4 %orme. ,odalitati. Sanctiuni CAP. III Delimitarea intre infractiunea de luare de mita i alte infractiuni de coruptie CAP. IV Aspecte criminologice specifice infractiunilor de coruptie

(2(

CAP.I CON ID!RA"II #!N!RAL! PRIVIND IN$RAC"IUNIL! D! CORUP"I!

-ncepand cu anul 1../& mai multi factori inerenti perioadei de tran+itie din 0omania& au generat un climat favora il proliferarii unor fenomene disfunctionale in societate& cum au fost cri+a de autoritate& legislatia incompleta i procesul de reforma al structurilor pe segmente ale relatiilor sociale& aflat in plin proces de transformare. %aptul ca nu au fosta aduse acele modificari care se impuneau& la timp& nici Codului 1enal& nici Codului de procedura penala& a influentat starea infractionala i c2iar solutiile care s(au dat in anumite dosare avand ca o iect infractiuni de coruptie& pe fondul unor modificari anterioare ale unor reglementari procedurale care au transformat enefic pre+umtia de nevinovatie dintr(un principiu procedural declarativ intr(o garantie procesuala& insotita de constantul principiu 3in du io pro reo4. Tran+itia pe plan economic a procesului de restructurare a proprietatii conform Constitutiei din 1..1& a impus ignorarea terminologiei neconcordante a legii penale cu cea a Constitutiei i stricta aplicare a prevederilor legale care incriminea+a fapte penale& pana la a rogarea sau modificarea e'presa a acestor norme de drept. -nfractiunile de coruptie& de o deose ita periculo+itate sociala& s(au e'tins la nivelul mai multor structuri sociale. Acestea& din pacate& nu intotdeauna au putut fi constatate i cercetate din lipsa mi"loacelor te2nice operative specifice. Specialitii in tiinta dreptului penal admit in unanimitate& ca& coruptia a devenit o plaga sociala care impune gasirea i utili+area celor mai noi i mai eficiente metode i te2nici& a unei legislatii corespun+atoare& pentru depistarea celor care reali+ea+a catiguri fa uloase ilicite& profitand de anumite functii in ierar2ia sociala. (3(

!C".% Notiunea de coruptie in dreptul penal roman i pe plan international. curt istoric al infractiunilor de coruptie Coruptia& ca fenomen social& a atras atentia spre studiul ei& inca din antic2itate. Conform $ictionarului lim ii romane cuvantul 3coruptie4 deriva din latinescul 3coruptio(onis4 i inseamna stare de a atere de la moralitate& de la cinste& de la datorie1. -n materia dreptului penal& termenul caracteri+ea+a o anumita comportare a functionarului care ii comerciali+ea+a& ii vinde atri utele functiei i increderea acordata de societate& primind in sc2im ani ori alte foloase. 0epre+inta un pericol social pentru societate prin vatamarea sau punerea in pericol a desfaurarii activitatii statului i a tuturor sectoarelor vietii sociale2. ,odificarea de(a lungul timpului& a traditiilor& a conditiilor istorice i geografice influentate de factori de natura sociala& au transformat perceptia opiniei pu lice referitoare la fenomen& sensi ili+and(o in evaluarea gravitatii acestor fapte i in incriminarea lor. Cri+a social(economica& concurenta neloiala& sla irea autoritatii statului& degradarea nivelului de trai pentru ma"oritate& neadaptarea legislatiei la conditiile economice i sociale& ceea ce face ca starea de fapt sa mearga cu mult inaintea starii de drept precum i dorinta individului de a se im ogati rapid i prin orice mi"loace& in conditiile in care lipsurile generea+a specula iar pro2i itiile de tot felul influentea+a consumul& conturea+a in principal& ta loul cau+elor concrete care generea+a acest fenomen antisocial. ,ar' i Engels caracteri+au crima ca un act al individului impotriva relatiilor dominante& ea i+vorand din aceleai conditii ca i dominatia e'istenta3.
1 2

$ic5ionarul lim ii rom6ne moderne 7 Edit. Academiei& #ucureti 1.89& pag. 1./. :2eorg2e Nistoreanu i col.& $rept penal 7 parte special;& Edit. Europa Nova& #ucureti 1..<& pag.348. 3 =. ,ar'& %r. Engels 7 -deologia german;& >n Opere& vol. 3& Edit. Continent& #ucureti 1.89& pag. 32<.

(4(

-n literatura de specialitate& ?. $o rinoiu4& preluand o te+a e'primata in raportul la cea de(a ?(a Conferinta internationala anticoruptie& pre+entat la Amsterdam la . martie 1..2& de catre @o2n A. :ardiner& ac2iesea+a la modul de clasificare a coruptiei in perceptia opiniei pu lice& in coruptie neagra& care se reali+ea+a atunci cand actul ilicit este condamnat de intreaga societate i de elitele acesteia& urmarindu(se pedepsirea eiA coruptie cenuie& care se reali+ea+a atunci cand numai unii mem ri ai societatii i indeose i elitele urmaresc pedepsirea actului ilicit i o coruptie al a& cand nici opinia pu lica& nici elitele nu spri"ina pedepsirea ei& gasind(o tolera ila. -ncercand o sistemati+are a cau+elor care determina i a conditiilor care favori+ea+a inca savarirea unor infractiuni contra activitatii organi+atiilor de stat i o teti& i in particular a celor ce constituie o iectul cercetarii noastre& se pot distingeB cau+e de natura economico(sociala i cau+e de natura educativa i psi2ologica8. 0ealitatile economico(sociale ( reparti+area inegala a produsului social& deose irile dintre munca fi+ica i cea intelectuala& intre munca calificata i cea necalificata& intre conditiile de trai de la sat i cele de la ora ( sunt suscepti ile sa cree+e un climat favora il aparitiei de manifestari antisociale& constand i in fapte de coruptie a functionarilorC. Cau+ele i conditiile morale& educative i psi2ologice ocupa un rol insemnat in determinarea i favori+area faptelor de coruptie. 0amaite ale educatiei i deprinderilor urg2e+e ( cum ar fi individualismul& cupiditatea& egoismul& carierismul& a u+ul& tendintele de acaparare& para+itismul ( continua sa fie pre+ente atat in contiinta unor cetateni& cat i in contiinta unor functionari. $aca la inceput& oferirea ori primirea de foloase de catre functionari tine de curtoa+ie i eventual le+a normele moralei& Codul penal france+ din 191/& de pe timpul lui Napoleon& a preva+ut sanctiuni grave pentru infractiunile de coruptie atat referitor
4 8

?. $o rinoiu& Corup5ia >n dreptul penal rom6n& Edit. Arta )e'& #ucureti 1..8& pag. 33. ?. $o rinoiu 7 Traficarea func5iei i a influen5ei >n dreptul penal 7 Edit. Dtiin5ific; i enciclopedic;& #ucureti 1.93& pag. 1C. C ). Tama& :. Antoniu& T. Eentea 7 Cunoaterea cau+elor care determin; i a condi5iilor care >nlesnesc sau favori+ea+; manifest;ri antisociale& >n 30.0.$.4 2F1.<2 p. 33.

(8(

la indeplinirea unor indatoriri de serviciu de catre functionari cat i pentru efectuarea unor acte contrare atri utiilor de serviciu. Aceasta po+itie a societatilor statelor in de+voltarea lor istorica a fost preluata in ma"oritatea legislatiilor statelor europene. Coruptia aparatului de stat are o vec2e traditie in oranduirile trecute. -n :recia antica& mita fiind frecventa& 1laton a propus ca& functionarii& care primesc daruri pentru a(i face datoria& sa fie pedepsiti cu moartea. El spuneaB GNu tre uie sa primeti daruri nici pentru lucrurile une& nici pentru lucrurile cele releG. Erau aspru pedepsiti magistratii care "udecau stram in sc2im ul anilor primiti. $e la Eerodot aflam ca regele persan Cam Hse a poruncit sa fie ucis un "udecator vinovat de coruptie& regele tapisandu(i scaunul cu pielea acestuia. $arius& tot un rege persan& condamnat la moarte prin crucificare de "udecatorii corupti. Cicero& mare ganditor al antic2itatii considera ca magistratul care se lasa corupt savarete o crima dintre cele mai grave. )egile mo+aice dispuneau pedepsirea prin iciuire a "udecatorilor corupti& iar legile indiene ii pedepseau pe "udecatorii in drept penal vinovati de coruptie cu confiscarea unurilor. )a 0omaB Gsimplul soldat primete o solda dar nu i ofiterulA meteugarul i scri ul sunt platiti& dar nu i administratorul afacerilor i avocatulA in sfarit i mai ales& adunarea municipala i magistratii acorda in mod gratuit serviciile lorG<. $in acest te't deducem ca nu era permis sa se accepte compensatii pentru indeplinirea unora din cele mai importante indatoriri civice. -n timp fenomenul coruptiei a luat amploare& permitandu(se magistratilor sa primeasca daruri& fara insa sa depaeasca o anumita suma in cursul unui an. -n 0usia& pe vremea tarilor& se practica mituirea functionarilor& inclusiv la nivelul demnitarilor de stat. S(a intiparit in istorie cele rul raspuns al unui inalt demnitar atunci cand pentru apro are i s(au oferit 3/// de ru le& spunandu(i(se cu tot respectul ca nu va afla nimeni. 0aspunsul a fostB Gda(mi 8/// i spune(i cui vreiG. *n alt e'emplu in istorie este omul politic de la inceputul
<

T2. ,ommsen 7 )e droit penal romain& vol. 3& 1aris 1./<& pag. 1.

(C(

secolului trecut& printul TalleHrand& care a strans o avere considera ila din GatentiileG primite drept mita pentru diverse servicii facute celor care apelau la el9. O lege votata in anul 2/4 i.e.n. ( )e' Cincia de $onis et ,uneri us ( inter+icea avocatilor sa primeasca un folos legitim de pe urma talentului lor i reglementa o actiune in restituire. ,asura amintita a fost reactuali+ata de mai multe ori i e'tinsa in epoca imperiala de catre Augustus& Claudius i Nero& vi+and orice dar facut magistratilor& indiferent de cau+a care l(a determinat. ?erres spunea amicilor sai ca a impartit in trei anii pe care i(a adus din Sicilia& partea cea mai mare spre a(i mitui "udecatorii& alta pentru a(i plati avocatii iar cu a treia se multumea el.. $atorita faptului ca in societatea romana fenomenul de coruptie s(a raspandit& acesta s(a sanctionat prin legi Gde repetundaeG& prin care se intelege orice im ogatire in"usta& reali+ata de persoanele care aveau o functie pu lica sau semipu lica. )egileB CA)1*0N-A I14. i.e.n.!& AC-)-A I123 i.e.n.!& SE0?-)-A I11/ i.e.n.!& CO0NE)-A I91 i.e.n.! i -*)-A repetundarum I8. i.e.n.! aveau rolul de a reprima fenomenul coruptiei. -n )egea nr. <9 din 29 mai 2/// pentru prevenirea& descoperirea i sanctionarea faptelor de coruptie1/ sunt preva+ute infractiunile care sunt de coruptieB articolul 284 ( luarea de mita& darea de mita ( articolul 288& articolul 28C ( primirea de foloase necuvenite i articolul 28< ( traficul de influenta& precum i infractiunile preva+ute in legi speciale ca modalitati specifice ale celor preva+ute la articolele 284 ( 28< din Codul penal& in functie de calitatea persoanelor care savaresc faptele incriminate& calitatea persoanelor fata de care se savaresc faptele& ori in raport cu sectoarele de activitate unde se comit aceste fapte.
9 .

:. Antoniu& Dt. $ane& ,. 1opa 7 Codul penal pe >n5elesul tuturor 7 #ucureti 1..8& pag. 2/2. :. #oissier 7 Cicero et ses amis& trad. de N. Stein2art 7 Edit. *nivers& #ucureti 1.<<. 1/ 1u licat; >n 3,onitorul oficial al 0om6niei4 partea -& nr. 21. din 19 mai 2///.

(<(

1entru aplicarea eficienta a dispo+itiilor normative din Codul penal& precum i a celor din )egea nr. <9 din 9 mai 2///& prin Eotararea :uvernului nr. 1/C8 din 28 octom rie 2//1 s(a apro at 1rogramul national de prevenire a coruptiei i 1lanul national de actiune impotriva coruptiei11. ,ai mult decat atat pe linia preocuparilor autoritatilor statului de a reduce aria de manifestare a fenomenului de coruptie se inscrie12 Ordonanta de urgenta nr. 43F2//213 privind 1arc2etul National Anticoruptie. -nfiintarea acestei structuri in cadrul ,inisterului 1u lic atesta faptul ca societatea romaneasca este cat se poate de preocupata de com aterea coruptiei& fenomen care a luat amploare i care poate fi redus sau stopat doar prin aplicarea intocmai a legislatiei in vigoare.

!C".& !volutia i cadrul reglementarilor in dreptul penal roman

11 12

1u licat; >n 3,onitorul oficial al 0om6niei4& nr. <29 din 18 noiem rie 2//1. Al. Jucudeanu 3O serva5ii la ordonan5a de urgen5; nr. 43F2//2 privind 1arc2etul Na5ional Anticorup5ie4 >n 0evista 3$reptul4 nr. <F2//2 pag. 3/. 13 1u licat; >n 3,onitorul oficial al 0om6niei4& partea 1 nr. 244 din 11 aprilie 2//2.

(9(

Coruptia& in sens general& are o vec2e traditie& unii autori considerand c2iar ca tendinta omului spre coruptie a e'istat intotdeauna14& ca ar fi deci un fenomen permanent i inevita il in e'istenta comunitatii omeneti. $orinta do andirii unor catiguri nemeritate i mai ales cautarea unui a"utor eficace in lupta de +i cu +i pentru e'istenta datea+a din vremuri stravec2i. -n vec2iul drept penal romanesc coruptia apare incriminata destul de tar+iu ( in perioada domniilor fanariote ( i atunci imperfect. $upa cum se tie& dregatorii 1rincipatelor 0omane erau totodata "udecatori& iar veniturile lor se acumulau atat din impo+itele i di"mele stranse sau din alte foloase culese in legatura cu atri utiile pe care le aveau in administrarea tarii cat i din amen+ile pe care le pronuntau in calitate de "udecatori. -n a doua "umatate a secolului al K?-(lea fenomenul coruptiei devenise atat de raspandit& incat linia de demarcatie intre darurile oficiale i cele neoficiale a"unsese tot mai la ila& sistemul darurilor a"unsese atat de practicat incat facea parte din arsenalul formulelor de politete& iar persoanele oficiale le pretindeau pe fata18. ,entionam ca in dreptul feudal roman pedepsele al caror scop principal era intimidarea& pe de o parte& nu erau limitate la cele preva+ute de pravile ( caci domnul avea dreptul sa aplice i alte pedepse ( iar pe de alta parte puteau sa fie fi'ate Gdupa voia "udecatorului1C. 1ana la sfaritul secolului al K?---(lea& istoricii nu mai semnali+ea+a nici o lege care sa prevada delictul de coruptie. Conditiile vietii materiale i sociale& dar in special influenta nefasta a %anarului& nu a permis incriminarea faptelor de coruptie mai devreme& dei numarul ca+urilor de mituire a crescut considera il in timpul domniilor fanariote. $omnitorii fanarioti au condus administratia lor prin despuierea locuitorilor&
14

?. #ernard $orndine 7 3$espre represiunea traficului de influen5; >n dreptul po+itiv france+ actual4& Toulouse 1.38& pag. 11. 18 1etre -onescu 7 ,uscel 7 -storia dreptului penal rom6n. Spre o nou; "usti5ie penal;. Studiu comparativ& istorie& filosofie& drept. #ucureti 1.31& pag. ./. 1C 1. Stri2an >n lucrarea colectiv; 7 -storia dreptului rom6nesc 7 Edit. Academiei& #ucureti 1.9/& pag. 434..

(.(

prin degradarea caracterului national& prin coruptia clasei superioare& la care au in"ectat degradatele i sevilele lor moravuri1<. -mportanta in incriminarea coruptiei a fost 1ravilniceasca Condica aparuta in 1<9/ in timpul domnitorului Ale'andru -on -psilante& care in articolul <& capitolul G1entru "udecatoriG& inter+icea su pedeapsa grea& fara a o determina& deoarece sistemul pedepselor ar itrare era inca in vigoare& luarea de mita de catre "udecatori. -n articolul 4& su titlul G1entru cei ce se "udecaG& adica pentru e'clamanti i parati& se dispunea ca& daca cel fiind parte in proces& face un apel la un al treilea pentru a(i cere sa puna in "oc influenta sa& nu poate continua procesul. $esigur& acest te't se referea la aparatori i era indiferent daca persoana interesata a dat sau nu ceva& deci& in conclu+ie se cerceta numai daca se facuse apel la o persoana influenta fara sa fi fost nevoie de contraprestatie materiala. -n Condica Criminalicasca i procedura ei& din anul 192C& aparuta in ,oldova& su domnia lui -oan Sandu Stur+a& delictul de coruptie ( avand o sfera de continut redusa ( era preva+ut in articolele 2/3 ti 2/4.19 Te'tele incriminatoare vi+au pe acei functionari care& pentru daruri sau alte avanta"e materiale& facilitau evadarea condamnatilor ce se aflau su supraveg2erea lor. Astfel& ei erau pedepsiti cu inc2isoarea i o ligati sa a"ute la urmarirea evadatilor& iar in ca+ de eec& tre uiau sa plateasca despagu iri statului& pretul coruptiei& sume de ani sau alte lucruri tre uiau varsate in profitul institutiilor de inefacere. O reactie mai adecvata a constituit(o Condica de drept penal i procedura penala& intrata in vigoare in 1982 in ,untenia& su domnia lui #ar u Dtir ei. O servam in lectura acestui te't ca legiuitorul a folosit e'presia Gfunctionar pu licG nu numai a unora din ele. $intre caracteristicile reglementarii cuprinse in acest Cod relevamB sta ilirea destituirii din functie ca o pedeapsa principala& pedepsirea
1< 19

?. $o rinoiu 7 3Corup5ia >n dreptul penal rom6n4& Edit. Atlas )e'& #ucureti 1..8& pag. .8. -.Teodorescu 7 Curs de drept penal i procedur;4 7 #ucureti 1.2..

( 1/ (

coruptiei active Idarea de mita! in mod e'pres& pedepsirea severa a mituitului in comparatie cu mituitorul. )egiuirile ulterioare& cautand sa se inspire din legislatiile straine& au negli"at elementele dreptului penal national& lipsindu(se de unele dispo+itii valoroase. Codul penal din 19C8& dei a avut ca model Codul france+ din 191/& nu a incriminat decat mituirea pasiva& modificat apoi prin )egea din 19<4 in ce privete sanctiunea. -n acelai timp Codul a incriminat separat traficul de influenta& aceasta dispo+itie fiind considerata ca o inovatie a legiuitorului de atunci. Evident& Codul penal din 19C8 cuprinde o reglementare moderna a coruptiei pasive& el contine un sistem de norme unitare& riguros sta ilite& prevede pedepse determinate i ec2ili rate& introduce mai multa preci+ie in e'presie& incriminea+a i acceptarea promisiunii. El renunta la notiunea de Gfunctionar pu licG e'istenta in Condica de drept penal i procedura penala din 1982 a lui #ar u Dtir ei& pentru a se referi la functionarul administrativ i "udecatoresc& la Gagentul sau insarcinatulG unei administratii pu lice& etc.A de asemenea renunta la incriminarea coruptiei active& indispensa ila intr(o legiuire moderna& dand loc& din aceasta cau+a& vreme de peste </ de ani& la numeroase controverse "uridice i solutii "udecatoreti contradictorii. Concomitent cu aplicarea Codului penal din 19C8 pe teritoriile romaneti aflate su stapanire straina se aplicau i dispo+itiile altor coduri penale Ie'emplu in #ucovina ( Codul penal austriac!. 0eali+area unitatii nationale& evolutia vietii social ( politice i economice romaneti& de+voltarea capitalismului in 0omania au facut necorespun+atoare aceasta legislatie. 1rin urmare& la 1< martie 1.3C a fost adoptat un nou Cod penal pu licat in ,onitorul oficial nr. C8F19 martie 1.3C i intrat in vigoare la 1 ianuarie 1.3<. 1rin incriminarea darii de mita& Codul penal din 1.3< punea capat controverselor din ( 11 (

doctrina i practica "udiciara. )a adoptarea acestor masuri s(a avut in vedere ca Gde cele mai multe ori rolul principal il "oaca agentii de coruptiune. Ei sunt aceia care ispitesc pe functionari& oferindu(le ani i alte foloase. -spita aceasta e a solut nevoie sa fie com atuta i impiedicata de a se manifesta cu acea indra+neala pe care o da impunitatea actuala4.1. )a putin timp dupa ce a fost e'primata aceasta idee care incununa o intreaga etapa de edificare a statului de drept& valurile dictaturii in mai multe forme intre 1.39 ( 1.9.& au modificat succesiv sistemul de drept romanesc. Cu toate acestea& legislatia penala privind coruptia nu a fost modificata in esenta& deoarece ea reflecta principii i prevederi ce repre+inta constante ale dreptului penal& care ii mentin vala ilitatea oricand i oriunde. C2iar Codul penal intrat in vigoare la 1 ianuarie 1.C. i care se dorea de catre puterea politica a fi o sc2im are fundamentala a dreptului penal& a pastrat continutul infractiunilor de coruptie.2/ -n vederea prevenirii faptelor de coruptie de catre functionarii pu lici& pana la ela orarea statutului acestora& s(au adus anumite modificari in legislatia actuala. :uvernul a emis E.:. nr. CC<F1..1 privind asigurarea prestigiului social al functionarilor pu lici. Conform art. 3 din aceasta Eotarare& prin intregul comportament& functionarii pu lici tre uie sa se arate demni de consideratia i increderea pe care o impune po+itia lor oficiala i sa se a tina de la orice acte de natura sa compromita prestigiul functiei pe care o detin. -n acest scop& este inter+is functionarilor pu liciB a! sa accepte pentru el sau pentru altii& in considerarea functiei lor oficiale& daruri sau alte avanta"e sau sa li se promita asemenea daruri sau avanta"e. ! sa primeasca cereri a caror re+olvare nu este de competenta lor i care nu le sunt reparti+ate de efii ierar2iei ori sa intervina pentru solutionarea unor asemenea cereri.
1. 2/

C. 0;tescu i al5ii 7 Codul penal adnotat& vol. --& pag. 139. ?. $ongoro+ i autorii 7 Noul cod penal i codul penal anterior& pre+entare comparativ; 7 Edit. 1olitic;& #ucureti 1.C9& pag. 19C 7 1</.

( 12 (

c! sa fie mandatarii unei persoane in ceea ce privete efectuarea unor acte in legatura cu functia pe care o indeplinesc.21 1rin E.:. nr. 4<3F1..2 se prevede o ligativitatea functionarilor pu lici de a(i declara averea de la data numirii lor in functie. 1rin aceasta 2otarare se dorea re+olvarea unei pro leme acute ( prevenirea i descura"area ca+urilor de coruptie. $e asemenea& 0omania a implementat in cadrul activitatii organelor statului& dupa 1.9.& 0evolutia adoptata de Adunarea :enerala a O.N.*. la 1< decem rie 1.<. intitulata GCodul de conduita pentru responsa ilii cu aplicarea legilorG. 1otrivit art. < din Cod& nici o persoana responsa ila cu aplicarea legii nu tre uie sa comita vreun act de coruptie.22 -n acest sens& conform )egii nr. 12F1../ modificata prin )egea nr. 42F1..1& cand fapta e savarita de un agent constatator& un organ de urmarire penala sau "udecator ce instrumentea+a contraventii sau infractiuni preva+ute de )egea privind protectia populatiei impotriva unor activitati ilicite& minimul i ma'imul preva+ut de art. 284 alin. 1 se ma"orea+a cu cate 2 ani. Iart. 8! Di in unele legi speciale sunt incriminate fapte de coruptie. -n )egea nr. 12F1../ sunt preva+ute o serie de infractiuni privind prote"area populatiei impotriva unor activitati ilicite Iart. 8!. -n Codul Comercial 0oman Iart. 99/! i )egea nr. 11F1..1 privind com aterea concurentei neloiale Iart. 8! se sanctionea+a penal aceasta practica. -n legile speciale e'ista insa infractiuni care au un i mai pronuntat caracter de fapte de coruptie. )egea nr. 31F1../ privind societatile comerciale prevede Iart. 2/4! ca se pedepsesc& c2iar daca votul lor nu a influentat asupra luarii 2otararii& persoanelor careB

21 22

1u licat; >n ,onitorul Oficial nr. 2/8F23.11.1..1. -. Suceav;& ,. ?iorel& :2. Constantin 7 Omul i drepturile sale 7 ,inisterul de -nterne& #ucureti 1..1& ane'a 3.

( 13 (

1! in ca+urile nepermise de lege& in sc2im ul unui avanta" material& ii iau o ligatia de a vota intr(un anumit sens in adunarile generale sau de a nu lua parte la vot. 2! in ca+urile nepermise de lege& determina pe un actionar sau detinator de o ligatiuni ca& in sc2im ul unui profit sa vote+e intr(un anumit sens in adunarile generale ori sa nu ia parte la vot. $e asemenea& )egea nr. 11F1../ privind incuviintarea adoptiei pedepsete Iart. 11F1../! fapta parintelui& tutorelui sau ocrotitorului legal& care pretinde sau primete& pentru sine sau pentru altul ani ori alte foloase materiale in scopul adoptiei unui copil. )a fel se sanctionea+a i fapta persoanei care& in vederea o tinerii unui folos material necuvenit& intermedia+a sau inlesnete adoptarea unui copil. 1rin )egea nr. 4F1..8 privind donarea de sange& utili+area terapeutica a sangelui i organi+area transfu+ionala in 0omania23 au fost incriminate& printre altele& actiunea de a determina o persoana sa done+e sange in sc2im ul unor drepturi aneti& in scopul comerciali+arii sangelui donat sau a derivatelor sale Iart. 3C lit. ! i organi+area transfu+iei in scopul o tinerii de profit reali+at pe seama sangelui& a plasmei i a derivatelor sanguine de origine umana. Totodata& putem semnala aa(+isa coruptie electorala& fie ca este vor a despre alegerile locale sau cele pentru Senat ori Camera $eputatilor sau 1reedintele 0omaniei. Conform )egii nr. </F1..1 privind alegerile locale se pedepsesc promisiunea& oferirea sau darea de ani ori alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa vote+e sau sa nu vote+e pentru un anumit candidat& precum i primirea acestora de catre alegatori in acelai scop Iart. ./!. 1edeapsa e mai mare daca fapta a fost savarita de un o servator intern Iart. << alin. 2!. -n conformitate cu prevederile articolului 2< din )egea nr. C.F1..2 pentru alegerea 1reedintelui 0omaniei se aplica aceleai pedepse i pentru incalcarea dispo+itiilor acestei legi.
23

1u licat; >n ,onitorul Oficial nr. . din 1..-.1..8.

( 14 (

Spre deose ire de legislatia altor state& in legislatia noastra nu e'ista vreun te't care sa incrimine+e o infractiune numita GcoruptieG& dar literatura "uridica cuprinde in aceasta notiune in sens larg numeroase incalcari ale legii penale in ceea ce privete sfera relatiilor de serviciu. Conceputa in cel mai popular sens al cuvantului& coruptia este folosirea a u+iva a puterii in avanta" propriu. $in aceasta cau+a "uritii cauta sa identifice acele infractiunii care presupun coruptia& adica o tinerea de profituri pe cai ilegale.24 -n literatura "uridica de specialitate& in sfera notiunii de GcoruptieG in mod strict inteleasa& sunt induse patru infractiuni din categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul& in primul capitol al titlului ?- al Codului penal. Este vor a despreB - art. 284B luarea de mita - art. 28CB primirea de foloase necuvenite care sunt infractiuni de serviciu& i pe de alta parteB - art. 288B darea de mita - art. 28<B traficul de influenta care sunt infractiuni in legatura cu serviciul& termenul GcoruptieG aparand in titlul )egii 93 din 21 iunie 1..2 privind procedura de urgenta& de urmarire i "udecare pentru unele infractiuni de coruptie. )egea nr. <9F2///& in capitolul 2& prevede reguli speciale de comportament privind anumite categorii de persoane& in scopul prevenirii faptelor de coruptie. Astfel& in art. 2 se specifica ca functionarii pu lici i alti functionari sunt o ligati sa indeplineasca indatoririle ce le revin din e'ercitarea functiilor& atri utiilor sau insarcinarilor incredintate& cu respectarea stricta a legilor i a normelor de conduita profesionala i sa asigure ocrotirea i reali+area drepturilor i intereselor legitime ale
24

A. Ang2eni 7 A cincea Conferin5; -nterna5ional; anticorup5ie. #uletin de criminologie i criminalistic; nr. 1(2F1..2& pag. 1/9(113.

( 18 (

cetatenilor& fara sa se foloseasca de functiile& atri utiile ori insarcinarile primite& pentru do andirea pentru ele sau alte persoane de ani& unuri sau alte foloase necuvenite. Tot in vederea stavilirii fenomenului coruptiei in 0omania au luat fiinta o serie de organisme cu scopul de a stavili sfera de manifestare a acestui fenomen& de a limita e'tinderea i de a actiona pentru com aterea acestuia. 1rin Eotararea :uvernului 1/C8 din 28 octom rie 2//1 s(a apro at 1rogramul national de prevenire a coruptiei i 1lanul national de actiune impotriva coruptiei. 1rin aceasta Eotarare oficialitatile inteleg faptul ca coruptia constituie o amenintare pentru democratie& pentru suprematia dreptului& ec2itatii sociale i a "ustitiei& erodea+a principiile unei administratii eficiente& su minea+a economia de piata i pune in pericol sta ilirea institutiilor statale .:uvernul va actiona cu fermitate pentru com aterea coruptiei& pentru diminuarea su stantiala a fenomenelor de eva+iune fiscala& de contra anda i de spalare a su terane.28 Ordonanta de *rgenta nr. 43 din 11 aprilie 2//2 infiintea+a& la nivel national& 1arc2etul National Anticoruptie& ca parc2et speciali+at in com aterea infractiunilor de coruptie Iart. 1!. anilor& implicit a economiei

!C". ' !lemente de drept comparat )egislatia romana in vigoare& folosete notiunea de coruptie pentru a incrimina diferite acte prin care se urmarete o tinerea de foloase pe cai ilicite. -n literatura "uridica de drept penal& in sfera notiunii de coruptie& in sens strict& sunt incluse doar patru infractiuni din categoria celor de serviciu sau in legatura cu serviciul& respectiv&
28

Eot;r6rea :uvernului nr. 1/C8 din 28 octom rie 2//1 privind apro area 1rogramului na5ional de prevenire a corup5iei i a 1lanului na5ional de ac5iune >mpotriva corup5iei 7 1ream ul.

( 1C (

luarea de mita Iart. 284 C.p.! i primirea de foloase necuvenite Iart. 28C C.p.! ca infractiuni de serviciu i darea de mita Iart. 288 C.p.! i traficul de influenta I art. 28< C.p.!& infractiuni in legatura cu serviciul. -n legislatia penala ce2a& termenul GcoruptieG nu este definit. $eo icei& GmitaG este cunoscuta ca fapta de coruptie& aa cum apare in Sectiunea 3& Capitolul --- al Codului penal ce2& capitol ce definete infractiunile care aduc atingere ordinii pu lice. 1rin incriminarea infractiunilor de GmitaG in art. 1C/(1C2 Cod penal ce2& s(a urmarit prote"area integritatii vietii pu lice i pastrarea o iectivitatii in pro lemele cu privire la interesul pu lic al cetatenilor. Conform art. 1C/ Cod penal ce2 infractiunea de Gluarea de mitaG ii este atri uita infractorului care& in legatura cu indeplinirea indatoririlor de ordin pu lic& accepta mita sau incura"ea+a promisiunea mitei. O astfel de fapta se pedepsete cu pana la doi ani inc2isoare i inter+icerea dreptului de e'ercitare a profesiei. -n ca+ul in care infractorul cere mita pentru a(i indeplini vreuna din datoriile de interes pu lic ce intra in atri utiile sale& pedeapsa este inc2isoarea de la ase luni pana la trei ani. $aca comite o astfel de fapta in calitate de functionar pu lic& pedeapsa este inc2isoarea de la unu la cinci ani. -n concordanta cu te'tul de lege din Codul penal ce2 autorul infractiunii de GmitaG este acela care aduce& ofera sau promite mita datoriilor de ordin pu lic. Articolul 1C2 Cod penal ce2& reglementand infractiunea de Gmita indirectaG& stipulea+a ca oricine solicita sau accepta mita pentru a incerca sa influente+e un functionar pu lic in folosirea puterii sale sau pentru ca a influentat astfel un functionar pu lic este pasi il de pedeapsa cu inc2isoarea de pana la doi ani. $e asemenea& se pedepsete cu pana la un an de inc2isoare& fapta persoanei care aduce& ofera sau promite mita unei alte persoane pentru ca aceasta sa(i e'ercite influenta asupra unui ( 1< ( in legatura cu indeplinirea

functionar pu lic aflat in e'ercitiul atri utiilor sale de serviciu sau daca persoana i(a e'ercitat de"a influenta asupra functionarului pu lic. Se considera tot infractiune de GmitaG daca o persoana ii da mita unui mediator spre a i(o inmana functionarului pu lic& indiferent daca& in cele din urma& mediatorul i( a dat sau nu functionarului pu lic mita. Sintagma Gindeplinirea activitatilor de ordin pu licG este interpretata de "udecatori ca insemnand toate activitatile legate de indeplinirea indatoririlor sociale importante. $e aceea& "udecatorii& considera corpurile guvernamentale i administrative ca avand o functie decisiva in aducerea la indeplinire a pro lemelor de ordin pu lic. Astfel& intotdeauna tre uie dovedita legatura dintre mita i indeplinirea atri utiilor de serviciu a functionarilor pu lici. Conform legislatiei ce2e& in pre+ent& GmitaG este considerata un avanta" ne"ustificat constand de cele mai multe ori& intr(un catig direct Ifie el anesc sau de alta natura !& sau intr(un alt tip de eneficiu& cum ar fi& de e'emplu& un serviciu reciproc. -n conformitate cu e'ercitarea puterii de stat i a puterii administrative& legislatia actuala nu tolerea+a mita& nici in ca+ul in care aceasta ar avea o valoare nominala sca+uta. -n art. 1C3 Cod penal ce2 apare o cau+a de nepedepsire. Conform acestui te't de lege persoana care aduce sau promite mita& pentru ca i s(a cerut acest lucru de catre o alta persoana& nu se pedepsete& daca denunta fapta& fara intar+iere& procurorului sau organelor de politie.2C -n %ranta Codul penal in art. 438(1 reglementea+a infractiune de GcoruptieG B G1entru aplicarea conventiei cu privire la lupta impotriva coruptiei functionarilor Comunitatilor europene sau a functionarilor statelor mem re din *niunea Europeana& semnata la #ru'elles in 2C mai 1..<& se pedepsete cu +ece ani inc2isoare i 18/ ///
2C

-nternet 7 2ttpBFFLLL.mucr.c+FMorupceFprogramFenglis2F+prav4N4.2tml

( 19 (

de Euro amenda& fapta unui functionar comunitar sau cea a unui functionar national al unui stat mem ru al *niunii Europene sau a unui mem ru al Comisiei Comunitatilor Europene& a 1arlamentului European& a Curtii de @ustitie sau a Curtii de Conturi din cadrul Comunitatilor Europene de a cere sau de a incuviinta& fara drept& oricand& direct sau indirect& oferte& promisiuni& donatii& cadouri sau avanta"e de orice fel pentru a indeplini sau a se a tine de la indeplinirea unui act in legatura cu functia sa& care intra in atri utiile sale sau in legatura cu mandatul sau& ori sa facilite+e indeplinirea unui astfel de act.G2< Se manifesta suscepti ilitatea savaririi faptelor de coruptie de catre cetateni france+i investiti cu putere pu lica carora li se incredintea+a o sarcina in serviciul pu lic sau un mandat pu lic. Este inter+is prin legi unei astfel de persoane sa accepte eneficii de orice fel pentru asigurarea& sau pentru a se a tine de la o conduita decurgand din atri utiile sale& sarcina sau mandat& sau pentru a(i e'ercita influenta& fie reala sau presupusa& in scopul de a o tine de la un organ pu lic sau un organ de administratie pu lica un onorariu& o slu" a& tran+actie comerciala sau orice alta deci+ie folositoare. Este& de asemenea& inter+is prin lege sa se acorde orice forma de eneficiu pentru scopul de a se o tine oricare din GfacilitatileG mai sus mentionate de la o persoana investita cu putere pu lica& careia i se incredintea+a o sarcina in serviciul pu lic sau un mandat pu lic. Sanctiunea este inc2isoarea de pana la +ece ani. -n :ermania& e'ista o reglementare stricta a fenomenului de coruptie& mai ales in ceea ce ii privete pe "udecatori& ar itri i militari in cadrul %ortelor armate germane. Este calificata ca i infractiune de Gdare de mitaG fapta persoanei care acorda un eneficiu functionarului in legatura cu indeplinirea atri utiilor sale& sau in ca+ul re+olvarii contractelor comerciale. -n 1..<& in :ermania& a avut loc o de+ atere cu privire la simpla acceptare a unui folos ne"ustificat& daca aceasta intrunete conditiile infractiunii de GmitaG& c2iar si atunci cand nu este urmata de o conduita ilicita. Astfel&
2<

-nternet 7 2ttpBFFLLL.legifrance.gouv.frFLAspedF0ec2erc2erSimple

( 1. (

e'ista o tendinta clara de a evita amplificarea fenomenului infractional& prin e'tinderea sferei faptelor in legatura cu luarea sau darea de mita& poate c2iar intr(o forma mediata& asupra anumitor categorii de persoane anga"ate in functii pu lice care tre uie sa se a tina de la acceptarea oricarui eneficiu ne"ustificat. -n Austria& in afara de infractiunea de GmitaG& este reglementata Ginterventia pro2i itaGA se considera ca este inadmisi il ca un functionar sa incerce sa intervina& in orice mod& in pro leme care nu sunt legate de atri utiile sale& sau care sunt e'ercitate intr(un mod inter+is de lege. -n Suedia& incepand cu Constitutia din 1.<4 se o serva preocuparea pentru prevenirea a u+ului in serviciul pu lic. 1revederea se aplica& mai ales& repre+entantilor alei i tuturor persoanelor care& in orice fel& iau deci+ii privind servicii pu lice sau care sunt anga"ati in astfel de servicii. Aceasta lege se refera& de asemenea& la persoanele carora li se incredintea+a protectia unui interes pu lic. Este interesant aptul ca in cercul persoanelor la care legea suede+a face referire sunt inclui i administratorii si ingri"itorii mu+eelor de stat i a monumentelor istorice. )egea prevede in mod e'pres aplicarea continutului ei i in ca+urile in care fapta a fost comisa inainte ca infractorul sa fi ocupat functia sau dupa ce acesta i(a inc2eiat anga"amentul. -n ca+ul in care persoana care a primit mita nu face parte din categoria celor mai sus mentionate& procurorul poate dispune actiunea penala impotriva faptuitorului numai daca acesta a fost denuntat de anga"atorul sau& de o persoana interesata care depune o plangere in acest sens& sau daca o asemenea actiune se dovedete a fi de interes pu lic. $eci& in anumite ca+uri& coruptia im raca forme diferite. Tot ca i infractiune de coruptie este va+uta i acceptarea unor eneficii nelegale pentru a vota intr(un fel sau altfel. Aceasta prevedere se aplica persoanelor care o tin sau accepta o promisiune& sau ( 2/ (

care solicita un avanta" ilegal in sc2im ul promisiunii de a vota intr(un anume fel& ori de a se a tine sa vote+e intr(o c2estiune de ordin pu lic. Su titlul GCoruptia slu"itorilor pu liciG& in 0egatul *nit al ,arii #ritanii i -rlandei de Nord& este reglementata o sfera larga de infractiuni. )egea din 199.& care se ocupa de practicile corupte din corpurile guvernamentale& clasifica drept fapta criminala conduita oricarui mem ru& functionar sau anga"at al unui organ administrativ local de a solicita sau accepta daruri ca un stimulent sau o recompensa pentru infaptuirea oricarui activitate in legatura cu sarcinile sale de ordin pu lic. -n Elvetia& conform legislatiei in vigoare& Gdarea de mitaG i Gluarea de mitaG se sanctionea+a numai in acele ca+uri in care persoana care a fost mituita sau cea care cere mita& este un functionar anga"at intr(o organi+atie pu lica& o persoana numita intr( o functie "uridica& magistrat& e'pert aflat su "uramant& translator& interpret sau mem ru al %ortelor armate. Sunt deose it de stricte masurile punitive aplicate in ca+urile de Gluare de mitaG in legatura cu re+olvarea unor pro leme oficiale pe cai ilegale. -n sc2im & sanctiunile sunt mai putin aspre atunci cand in urma acceptarii mitei& pro lema in cau+a nu a fost re+olvata pe o cale ilegala. -n Slovacia& in 1..8& :uvernul a apro at 1rogramul anticoruptie G,aini curateG.Ca urmare s(au marit pedepsele pentru infractiunile de GmitaG. S(au introdus in legatura cu infractiunea de Gluare de mitaG Iart. 1C/ Cod penal slovac! i infractiunea de Gmita indirectaG Iart. 1C2 Cod penal slovac!& prevederi in ceea ce privete punerea su acu+atie a persoanelor care au o tinut eneficii considera ile sau e'cesive. 1e langa acestea& au fost incluse in art. 1C9& 1aragraf 1& Cod penal slovac& infractiunile propriu(+ise de Gluare de mitaG i Gmita indirectaG.

( 21 (

-n Statele *nite ale Americii este inter+is prin lege ca un functionar pu lic al :uvernului %ederal sa solicite sau sa accepte GmitaG. Aceeai lege inter+ice tuturor persoanelor sa acorde& sa ofere sau sa promita GmitaG unui functionar pu lic.29 Cele enumerate mai sus ne duc la conclu+ia ca ma"oritatea statelor moderne au adoptat legi cu privire la fenomenul de GcoruptieG& recunoscand gradul ridicat de pericol social pe care il repre+inta astfel de fapte. Se impune deci& controlarea si sanctionarea acestora prin crearea unui cadru normativ adecvat& a unor organisme anticoruptie eficiente la nivel institutional i& nu in ultimul rand luarea de masuri de ordin educational. -n pre+ent& in 0omania se manifesta o preocupare sporita fata de acest fenomen& concreti+ata in crearea de organisme speciali+ate& inasprirea sanctiunilor& cooperarea cu alte tari i organisme internationale. -n acest sens& la data de 2<./1.1...& repre+entantul permanent al 0omaniei la Consiliul Europei a semnat& alaturi de repre+entatii altor 19 state mem re& Conventia penala privind coruptia& adoptata la data de 4.11.1..9& in cadrul celei de(a 1/3(a sesiune a Comitetului ,initrilor Consiliului Europei. $ispo+itiile acestui document le completea+a pe cele ale Conventiei *niunii Europene din mai 1..< i pe cele ale Conventiei OC$E din decem rie 1..<.2. !C".( Aspecte comune infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul -nfractiunile cuprinse in notiunea generica de Ginfractiuni de coruptieG nu formea+a un grup distinct in Codul penal. Acestea fac parte din primul capitol al titlului consacrat in partea speciala a Codului penal. Acestea fac parte din primul capitol al titlului consacrat in partea speciala a Codului penal infractiunilor care aduc
29 2.

-nternet 7 2ttpBFFLLL. mucr.c+FMorupceFprogramFenglis2F+prav4N4.2tml T. ,u"eru& $. 1. Andreiu %lorescu& $. Safta& ,. Safta 7 -nfrac5iunile de corup5ie. Aspecte teoretice i practice& #ucureti& Edit. All #ecM 2///& pag. 8(C

( 22 (

atingere unor activitati de interes pu lic sau altor activitati reglementate de lege& capitol intitulat Ginfractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciulG.3/ Activitatile de interes pu lic ca i celelalte activitati reglementate de lege& se reali+ea+a prin intermediul functionarilor. $e aceea& este necesar ca functionarii sa(i indeplineasca corect i contiincios indatoririle de serviciu& sa nu i le e'ercite in mod a u+iv sau negli"ent& sa nu faca din e'ercitarea acestor indatoriri o sursa de venituri necuvenite. A.Obiectul infractiunii a)Obiectul juridic generic -nfractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul& nu numai ca au acelai o iect "uridic generic& dar au o stransa inrudire in raport cu o iectul lor "uridic special i anume valoarea sociala Idesprinsa din fasciculul valorilor care formea+a o iectul "uridic generic!& adica apararea unului mers al activitatii organi+atiilor de stat& precum i al celor o teti& i implicit& apararea intereselor legale ale persoanelor. $e o iectul "uridic special se tine seama atat la sta ilirea gradului de pericol generic& cat i la determinarea gradului de pericol concret al faptelor care apartin acestei su divi+iuni de grup. b)Obiectul material -nfractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul sunt lipsite de o iect material& de regula. Totui& in unele ca+uri cand actiunea incriminata este e'ercitata
3/

T. ,u"eru& $. 1. Andreiu %lorescu& $. Safta& ,. Safta 7 -nfrac5iunile de corup5ie. Aspecte teoretice i practice& #ucureti& Edit. All #ecM 2///& pag. C

( 23 (

direct asupra unui un sau asupra corpului unei persoane e'ista i un asemenea o iect. Astfel& in ca+ul a u+ului sau a negli"entei& daca indeplinirea greita a indatoririlor de serviciu privete direct anumite unuri& acele unuri constituie o iectul material al infractiunii. )a fel& in ca+ul purtarii a u+ive& daca fapta se reali+ea+a prin loviri sau alte violente& corpul persoanei lovite sau violentate constituie o iectul material al infractiunii. B.Subiectii infractiunilor a)Subiectul activ Su iect activ nemi"locit Iautor! al acestor infractiuni poate fi cel mai adeseori numai un functionar Iin intelesul art. 14< Cod penal!. -n ca+ul catorva infractiuni Ide e'emplu darea de mita& traficul de influenta!& su iect activ nemi"locit poate fi orice persoana. Notiunile de Gfunctionar pu licG i GfunctionarG sunt e'plicate in art. 14< alin. 1 i alin. 2 al Codului penalB G%unctionar pu licG ( este orice persoana care e'ercita permanent sau temporar& cu orice titlu& indiferent cum a fost investita& o insarcinare de orice natura& retri uita sau nu& in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 148G. 1rin GfunctionarG se intelege persoana mentionata la alin. 1 precum i orice salariat care e'ercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane "uridice decat cele preva+ute la acel alineat. 1rin urmare& pentru calitatea de Gfunctionar pu licG este esential ca persoana sa e'ercite o insarcinare in serviciul unui organ sau institutii de stat& "udetene& municipale& oraeneti sau comunale ori al unei regii autonome ori societatii comerciale cu capital ( 24 (

integral sau ma"oritar de stat. 1entru calitatea de GfunctionarG este esential ca persoana sa e'ercite o insarcinare in serviciul unei alte persoane "uridice indiferent daca insarcinarea are caracter permanent sau temporar& daca este sau nu retri uita& dupa cum nu interesea+a titlul sau modul cum a fost investita persoana. -nfractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul sunt suscepti ile de participatie Ipluralitate de su iecti activi!. -n ceea ce privete coautoratul& pentru e'istenta acestuia& in ca+ul infractiunilor care au ca su iect numai un functionar pu lic sau un alt functionar este necesar ca faptuitorul care savarete actele de e'ecutare sa ai a calitatea speciala ceruta de legea autorului. 1articipantul care savarete acte de e'ecutare& dar nu are calitatea de Gfunctionar pu licG sau GfunctionarG raspunde pentru complicitate concomitenta la respectiva infractiune. -nstigator sau complice poate fi orice persoana. b)Subiectul pasiv Su iectul pasiv general este statul ale carei interese sunt le+ate prin savarirea faptelor. Su iect pasiv special este& intotdeauna& organi+atia de stat sau o teasca in a carui serviciu se afla functionarul Iin ca+ul luarii i darii de mita& al primirii de foloase necuvenite! ori cu privire la care s(ar putea crea anuiala ca este necinstit Iin ca+ul traficului de influenta!. *neori poate fi su iect pasiv special i o persoana fi+ica Ide e'emplu& persoana care a dat mita& in situatia in care a fost constransa de catre functionarul coruptA functionarul a carui corectitudine este pusa su semnul intre arii de catre traficantul de influenta& daca nu a contri uit cu nimic la comiterea faptei de catre autor!. Acest su iect pasiv special este insa un su iect secundar sau adiacent& deoarece su iectul ( 28 (

principal ramane i in acest ca+& organi+atia de stat sau o teasca in care lucrea+a functionarul.31 C.Continutul infractiunii a!)a toate infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul e'istenta infractiunii este conditionata de o situatie premisa& adica in pree'istenta organi+atilor de stat sau o teti a unui serviciu& organ& avand sarcina de a se ocupa de anumite acte privind interesele o teti sau ale cetatenilor in particular& sarcina in indeplinirea careia se pot eventual savari fapte care constituie infractiuni de serviciu. b)Latura obiectiva Elementul material& in ca+ul infractiunilor de luare de mita& dare de mita i trafic de influenta& pre+inta mai multe modalitati alternative& in sensul ca& in ca+ul fiecareia dintre aceste infractiuni& el se poate reali+a prin mai multe activitati materiale& fi+ice& preva+ute alternativ in cuprinsul te'tului incriminator& savarirea uneia singura fiind suficienta pentru e'istenta infractiuniiA doar primirea de foloase necuvenite se caracteri+ea+a printr(o activitate unica& a carei comitere este indispensa ila pentru reali+area continutului infractiunii. )a darea de mita& traficul de influenta i primirea de foloase necuvenite& elementul material se reali+ea+a numai prin actiuneA la luarea de mita elementul material se poate infatia fie su forma unor actiuni& fie su forma unei inactiuni& toate alternative.

31

?. $o rinoiu 7 Traficul func5iei i a influen5ei >n dreptul penal& Edit. Dtiin5ific; i enciclopedic;& #ucureti& 1.93 pag. 3..

( 2C (

Este de o servat ca& privite din punct de vedere al formelor infractionale& in ca+ul luarii i darii de mita& precum i a traficului de influenta& dintre actiunile sau inactiunile alternative& numai una repre+inta forma perfecta& adica& fapta consumata Iprimirea anilor sau a celorlalte foloase& la luarea de mita i traficul de influentaA darea de ani sau alte foloase& la darea de mita!A celelalte Ipretinderea anilor sau foloaselor& acceptarea sau nerespingerea promisiunii ( la luarea de mitaA promisiunea i oferirea de ani ori alte foloase ( la darea de mitaA pretinderea de ani sau alte foloase& ori acceptarea de promisiuni ( la traficul de influenta!& daca le consideram in esenta lor& nu sunt& in realitate& decat forme imperfecte& sau cu alte cuvinte& acte pregatitoare ori acte de e'ecutare ramase in fa+a tentativei& pe care insa legiuitorul le(a incriminat de sine statator& punandu(le pe acelai plan cu forma perfecta& cu infractiunea consumata. -n ca+ul infractiunilor de luare de mita& dare de mita& primire de foloase necuvenite i trafic de influenta& elementul material& su oricare din modalitatile sale alternative& este insotit de mai multe conditii concomitente care privesc& printre altele& natura o iectului actiunii tipice I ani sau alte foloase! i caracterul acestuia Inecuvenit!& momentul savaririi actiunii ori inactiunii Iinainte sau in timpul indeplinirii unui acte de serviciu de catre su iectul activ ( la luarea i darea de mita& precum i la traficul de influentaA dupa efectuarea actului de serviciu ( la primirea de foloase necuvenite! etc. Cu privire la re+ultatul acestor fapte& in literatura "uridica s(au e'primat puncte de vedere diferite. Astfel& cu privire la infractiunea de luare de mita& potrivit unei opinii s(a sustinut ca& in acest ca+ Gne aflam in pre+enta unei infractiuni materiale& de re+ultatG32& pe cand potrivit altei opinii& la infractiunea sus mentionata re+ultatul Gconsta in crearea unei stari de pericol care aduce atingere unului mers al activitatii serviciului prin atitudinea lipsita de pro itate a faptuitoruluiG.33 Aceleai puncte de
32 33

)ucia ,oldovan 7 )uarea de mit; >n 3Studia *niversitatis #a es 7 #olHai& Series "urisprudentia4& Clu" 1.</& pag. 99. S. =a2ane i colectivul 7 E'plica5ii teoretice ale Codului penal rom6n& vol. -?& partea special;& #ucureti 1.<2& pag. 134.

( 2< (

vedere alternative ar putea fi sustinute i cu privire la infractiunile de dare mita& primire de foloase necuvenite i trafic de influenta. -n legatura cu prima opinie este de retinut ca ea se a+ea+a pe impartirea infractiunilor in infractiuni formale sau de pericol i infractiuni materiale sau de re+ultat34A ori& in conceptia Codului penal actual ( aa cum re+ulta din art. 1. Cod penal& care definete vinovatia ca fiind po+itia su iectiva a infractorului fata de re+ultatul faptei sale ( toate infractiunile produc un re+ultat i& in acest sens& sunt infractiuni de re+ultat. Numai ca re+ultatul poate consta uneori intr(o stare& de pericol& iar alteori intr(o vatamare materiala. $upa cum Gnu e'ista infractiune fara o iect& deoarece& in acest ca+& nu se atentea+a la nimic& tot astfel ( spune A.N. Trainin ( nu e'ista infractiune daca o iectului nu i se cau+ea+a un pre"udiciu& deoarece nici in acest ca+ nu se poate spune ca su iectul atentea+a la cevaG.38 -nfractiunea este o actiune sau inactiune socialmente periculoasa pentru societate tocmai prin urmarile pe care le produce i care pot consta fie intr(o vatamare materiala& fie intr(o stare de pericol.3C c)Latura subiectiva $e regula& infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciului se savaresc cu vinovatie su forma intentiei. $e cele mai multe ori& aceasta poate fi directa sau indirecta. -n unele ca+uri latura su iectiva a infractiunii include i cerinta savaririi faptei intr(un anumit scop Ide e'emplu luarea de mita& darea de mita!. -n asemenea ca+uri intentia faptuitorului nu poate fi decat directa. $in categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul fac parte i infractiunile care se savaresc din culpa Inegli"enta in serviciu& negli"enta in pastrarea secretului de stat!.
34

?. $ongoro+ i colectivul 7 E'plica5ii teoretice i practice ale Codului penal rom6n& partea general;& vol. -& #ucureti 1.C.. 38 A.N. Trainin& op. Cit.& pag. 131. 3C ?. $o rinoiu 7 Traficarea func5iei i a influen5ei >n dreptul penal& Edit. Dtiin5ific; i enciclopedic;& #ucureti& 1.93.

( 29 (

%aptuitorul nu poate invoca pentru inlaturarea vinovatiei ordinul primit de la un superior& deoarece principiul legalitatii nu ingaduie nici darea nici e'ecutarea unor ordini ilegale.3< D.Forme, modalitati, sanctiuni -nfractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul fiind& cu numai cateva e'ceptii& infractiuni savarite cu intentie& sunt suscepti ile atat de acte de pregatire cat i de tentativa. )egea nu prevede insa& in ca+ul infractiunilor din aceasta grupa& sanctionarea acestora. Consumarea are loc& de regula& in momentul cand actiunea faptuitorului este dusa pana la capat& iar in ca+ul acelor infractiuni care implica producerea unui anumit re+ultat& in momentul producerii re+ultatului. Aceste infractiuni pot fi savarite i in forma continuata& avand in vedere in aceste ca+uri i un moment al epui+arii. Sanctionarea infractiunilor din aceasta grupa se face cu pedeapsa inc2isorii intre diferite limite. -n unele ca+uri Iluare de mita& a u+ in serviciu in forma agravata! este preva+uta i pedeapsa complementara a inter+icerii unor drepturi. -n ca+urile in care fapta nu are un grad ridicat de pericol social Ie'empluB negli"enta in serviciu& purtare a u+iva! pedeapsa inc2isorii in limite mai sca+ute este preva+uta alternativ cu amenda. *nele infractiuni Ie'empluB a u+ul in serviciu contra intereselor pu lice& negli"enta in serviciu& purtarea a u+iva& luarea de mita! sunt preva+ute i in forma agravata fie prin producerea unui anumit re+ultat Iconsecinte deose it de grave& in ca+ul a u+ului in serviciu contra intereselor pu lice sau in ca+ul negli"entei in serviciu !& fie la savarirea faptei intr(un anumit mod Iprin lovire sau alte violente& in ca+ul purtarii a u+ive! sau de catre un functionar cu anumite atri utii Ide e'emplu atri utii de control in ca+ul luarii de mita!.
3<

?. $ongoro+& S. =a2ane 7 op. cit.& vol. -?& pag. <<.

( 2. (

%ata de persoanele care au savarit anumite infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul se dispune i masura de siguranta a confiscarii speciale a anilor& valorilor sau a altor unuri care au facut o iectul luarii de mita& darii de mita& traficului de influenta& primirii de foloase necuvenite.

CAP. II. IN$RAC"IUN!A D! LUAR! D! )I"A

!C". % Continutul legal al infractiunii -nfractiunea de luare de mita este preva+uta de art. 284 Cod penal39 i prevedeB %apta functionarului care& direct sau indirect& pretinde sau primete ani sau alte foloase sau nu o respinge& in scopul de a indeplini ori de a intar+ia indeplinirea unui
39

-ntrodus prin )egea nr. C8F1..2 modificat prin art. 1 pct. 113 din )egea pentru modificarea i completarea Codului penal nr. 14/F1..C

( 3/ (

activitate privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un activitate contrar acestor indatoriri se pedepsete cu inc2isoare de la 3 la 12 ani i inter+icerea unor drepturi. %apta preva+uta la alin. 1& daca a fost savarita de un functionar cu atri utii de control& se pedepsete cu inc2isoarea de la3 la 18 ani i inter+icerea unor drepturi. #anii& valorile sau orice alte unuri care au facut o iectul luarii de mita se confisca& iar daca acestea nu se gasesc& condamnatul este o ligat la plata ec2ivalentului lor in ani. !C". & Conditii pree*istente -n general& lucrarile clasice de drept clasifica mituirea inB mituire activa Idarea de mita! i mituire pasiva Iluarea de mita!. Aceste denumiri& raportate la dispo+itiile legii noastre penale& dupa parerea lui ?. $o rinoiu sunt necorespun+atoare intrucat ele nu releva semnificatia reala a fiecarei fapte. -n sensul art. 284 coruptia +isa pasiva nu este doar fapta functionarului care se lasa cumparat& fie pentru a indeplini un act al functiei sale& fie pentru a se a tine de la el& atata vreme cat in una din modalitatile sale initiativa apartine acestuia i nu mituitorului. ). )am ert o serva in acest sens ca fapta unui functionar necinstit de a cere el insui un dar sau un folos unui particular& care nu s(ar fi gandit niciodata sa(l corupa sau n(ar fi indra+nit niciodata sa o faca& este cu siguranta un mod mult mai activ de a fi corupt decat simplul fapt de a accepta o oferta sau o promisiune cu caracter corupator& ori aceasta cerere a functionarului care ia astfel initiativa propriei sale coruperi este totui socotita coruptie GpasivaG& in timp ce fapta particularului care a cedat la solicitarile celui dintai este socotita coruptie GactivaG.3.
3.

). )am ert ( Tratat de drept penal special& 1aris 1.C9& pag. C</ i ?. $o rinoiu ( Corup5ia >n dreptul penal rom6n& Atlas )e' #ucureti& 1..8& pag. 1/8.

( 31 (

Sistemul incriminarii ilaterale ( adoptat de Cod penal roman cuprinde darea i luarea de mita ca infractiuni de sine statatoare. O servam insa& ca independent de modul in care sunt incriminate& in esenta lor darea i luarea de mita sunt doua laturi ale unei fapte comple'e care& e'ceptand ca+ul cand pretinderea mitei nu este urmata de acceptare ( presupune concursul necesar al doua persoane& mituitorul i cel mituit. $e aceea& unii autori au va+ut in darea i luarea de mita o infractiune ilaterala ( ca o forma a pluralitatii naturale de infractori ( in care faptul ilicit se nate dintr(un raport ilateral& Gintervenit intre su iectii actuluiG4/& ( dar pe care legiuitorul& din considerente de politica penala& a disociat(o& incriminand separat cele doua acte care o alcatuiesc Gincat& dei faptul prin natura sa& este un su iect activ& plural& activitatea fiecarui cooperant constituie o infractiune aparte Iindividuala!G.41 -n legatura cu cele de mai sus& su linia+a ?. $o rinoiu daca totui datorita impre"urarilor in care a fost savarita ori a sentei elementului su iectiv& una din cele doua fapte ( dare i luare de mita ( nu constituie infractiune& aceasta impre"urare nu impiedica sanctionarea celeilalte. -n ca+ul darii i luarii de mita& de regula se afla in fata doua actiuni corelative& carora pe plan psi2ic& le corespund doua po+itii su iective& de asemenea con"ugate intre ele. Actiunilor de GoferireG i de GdareG de ani i alte foloase& de la darea de mita& le corespunde la luarea de mita o actiune de GprimireG& iar actiunii de GpromitereG a unei sume de ani ori a unui alt avanta"& de la coruptia activa ii corespunde& in ca+ul coruptiei pasive GacceptareaG sau GnerespingereaG promisiunii. 1e de alta parte& su aspect su iectiv& in timp ce mituitorul pretinde sa(l determine pe cel mituit la o anume comportare in legatura cu indatoririle serviciului sau& acesta din urma& primind mita&
4/

?. $ongoro+ ( $rept penal& #ucureti 1.3.& pag. 4<<& >n acelai sens $. 1avel ( 1ro leme ale participa5iei penale >n 00$ C(4F1.<9& pag. 84A ?. $o rinoiu ( Corup5ia >n dreptul penal romn& Atlas )e' #ucureti& 1..8& pag. 1/C. 41 ?. $ongoro+ ( op. cit.& pag. 4<..

( 32 (

accepta in mod deli erat sa ai a comportarea dorita de cel dintai i prin aceasta& o situatie de dependenta fata de corupator.42 -n indeplinirea indatoririlor de serviciu functionarul pu lic sau orice alt functionar& nu tre uie sa fie influentat de interese materiale& de o tinerea unor foloase ce nu i se cuvin. El este tinut sa(i indeplineasca atri utiile in mod corect& sa nu le trafice& sa nu faca din e'ecutarea lor o sursa de venituri ilicite. Efectuarea oricarui act care intra in competenta sa nu tre uie sa fie determinat de asemenea mo iluri& ci numai de gri"a indeplinirii corecte a indatoririlor de serviciu i a respectarii legalitatii.

&.%.O+iectul infractiunii A.Obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale referitoare la activitatea organi+atiilor de stat& relatii menite sa asigure activitatilor pu lice sau de interes pu lic. B.Obiectul juridic special il repre+inta acele relatii sociale pentru a caror natere& desfaurare i de+voltare este necesara indeplinirea loiala i corecta de catre functionarii pu lici i de catre ceilalti functionari a atri utiilor de serviciu incredintate lor.43 una i normala desfaurare a

42 43

?. $o rinoiu ( Corup5ia >n dreptul penal rom6n& Ed. Atlas )e' #ucureti& 1..8& pag. 2/9. O. )og2in& Tudorel Toader ( $rept penal ( parte special;& #ucureti& 1..4& pag. 33..

( 33 (

Este vor a de relatiile sociale legate de cinstea& corectitudinea i pro itatea functionarilor& ca o conditie necesara a indeplinirii indatoririlor de serviciu i a activitatii autoritatilor i institutiilor pu lice i a altor persoane "uridice.44 C.Obiectul material )iteratura "uridica penala este unanima in a considera ca prin o iect material al unei infractiuni se intelege GlucrulG I un& animal& persoana! asupra caruia se indreapta& in mod firesc sau intamplator& savarirea faptei preva+uta de legea penala& operand fi+ic asupra acestuia& e'punandu(l la pericol sau vatamandu(l.48 1ro lema e'istentei sau ine'istentei unui o iect material in ca+ul infractiunii de luare de mita este controversata. 1otrivit acestei opinii& o iectul mitei ( atat in forma pasiva cat i in forma activa ( il constituie anii i alte foloase date functionarului sau primite de el.4C E'ista i opinia ca o iectul material al mitei in forma luarii de mita este prestatia mituitorului.4< $aca prin o iectul material al unei infractiuni se intelege unul asupra caruia se e'ercita actiunea incriminata& atunci nu prestatia mituitorului& ci numai unul la care se refera actiunea celui care ia mita poate constitui o iect material al luarii de mita.49 -n literatura de specialitate& intre(o parere dominanta& se sustine ca luarea de mita nu are o iect material. )egea incriminea+a activitatea care nu se rasfrange asupra unui o iect material i anume pretinderea& acceptarea promisiunii sau nerespingerea ei.4.

44

?. $o rinoiu ( Traficarea func5iei i a influen5ei >n dreptul penal& Ed. Dtiin5ific; i Enciclopedic; #ucureti& 1.93& pag. 31(32 i O.A. Stoica ( $rept penal& Ed. $idactic; i pedagogic; #ucureti& 1.<C& pag. 24C. 48 ?. $ongoro+ ( $rept penal& #ucureti& 1.3.& pag. 2/2(2/3. 4C O.A. Stoica ( $rept penal ( parte special;& Ed. didactic; i pedagogic; #ucureti& 1.<C& pag. 24C(24<& 24.(28/. 4< ?.$ongoro+&S.=a2ane(vol.-?&pag.13/ i ).,oldovan()uarea de mit; >n codul penal al 0S0&august 1.</ pag.9C. 49 O. )og2in i Tudorel Toader ( $rept penal rom6n ( parte special;& #ucureti& 1..4& pag. 33.. 4. :2. Nistoreanu i autorii ( $rept penal ( parte special;& Ed. Continent& #ucureti& 1..8& pag. 333 i ?. $ongoro+ i autorii vol. -?& pag. 13/.

( 34 (

Asupra sumelor de ani sau celorlalte foloase date& oferite& promise& pretinse etc. nu se indreapta in nici un fel activitatile incriminate de art. 284 al Codului penal in sensul ca nu operea+a fi+ic asupra lor& nu le periclitea+a i nu le vatama nici in e'istenta& nici in integritatea i nici in structura lor. )a aceasta infractiune atingerea o iectului "uridic nu este in nici un fel legata de vreo vatamare sau punere in pericol a sumelor de ani sau a celorlalte foloase. -n realitate& sumele de ani sau foloasele respective atunci cand constau in unuri corporale ( nu constituie decat Glucruri do andite prin savarirea infractiunii in sensul art. 119 lit. Cod penal G i tocmai de aceea sunt supuse confiscarii in conditiile reglementate prin art. 284 alin. 3. -n opinia care sustine ca anii ori foloasele pretinse primite ori a caror promisiune a fost acceptata e'pres sau tacit& de catre su iectul activ& constituie o iectul material al acestei infractiuni& acesta se confunda cu o iectul miteiB cele doua notiuni sunt insa total diferite.8/ 1entru e'istenta infractiunii de luare de mita e suficient ca inculpatul sa accepte promisiunea unor foloase& in scopul de a face sau a nu face un act privitor la functia sa& c2iar daca foloasele primite nu au fost determinate& in sensul ca nu s(a preci+at& in concret& in ce va consta fiecare parte. $aca& dupa ce a facut actul privitor la functia sa& inculpatul a primit mai multe foloase diferite de la cel care ii facuse o asemenea promisiune nedeterminata& toate aceste foloase repre+inta o iectul material al infractiunii de luare de mita& savarita astfel.81 -ntr(o lucrare de specialitate recenta& autorii sunt de opinie ca infractiunea de luare de mita nu are o iect material& intrucat legea incriminea+a activitatea ce nu se rasfrange asupra unui o iect material& respectiv pretinderea& acceptarea promisiunii& nerespingerea acesteia. Sumele de ani sau unurile primite nu sunt decat lucruri do andite prin savarirea infractiunii. Tre uie distins& aadar& intre o iectul infractiunii
8/ 81

?. $o rinoiu ( Corup5ia >n dreptul rom6nesc& #ucureti 1..8& pag. </. T.S. sp.& d. 3891F1.<3.

( 38 (

de luare de mita i o iectul mitei. Acesta din urma este constituit din ani sau alte foloase.82

&.&. u+iectii infractiunii a)Subiectul activ )uarea de mita este o infractiune cu su iect activ calificat& autor al acestei infractiuni poate fi doar un Ofunctionar pu lic4 sau un alt Ofunctionar4 in acceptiunea data acestora prin art. 14<. Notiunile de Ofunctionar pu lic4 i Ofunctionar4 au fost e'plicate in Capitolul -& Sectiunea 1.1.& punctul 2 la care facem trimitere cu mentiunea ca aceti functionari tre uie sa fie in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 148.83 1rin termenul Opu lic4 se intelege tot ce privete autoritatile pu lice& institutiile pu lice sau alte persoane "uridice de interes pu lic& administrarea& folosirea sau e'ploatarea unurilor proprietate pu lica& serviciile de interes pu lic& precum i unurile de orice fel care& potrivit legii sunt de interes pu lic. 1otrivit art. 14< alin.2 din Codul penal pentru ca o persoana sa poata fi socotita functionar in sensul legii penale romane se cere ca ea B - sa fie incadrata in munca Isalariata!A - sa e'ercite Opermanent sau temporar& cu orice titlu& indiferent daca i cum a fost investita& o insarcinare4A

82

T. ,re"eru& $. 1. Andreiu %lorescu& $. Safta& ,. Safta ( -nfrac5iunile de corup5ie. Aspecte teoretice i practice Ed. All #ecM& 2///& #ucureti. 83 0eprodus dup; cum a fost modificat prin art. 1 pct. 81 din )egea pentru modificarea i completarea Codului penal nr. 14/F1..C.

( 3C (

- insarcinarea sa fie e'ercitata in serviciul unui organ sau institutii de stat ori unei intreprinderi sau organi+atii economice de stat.84 Sunt asimilate cu functionarii 7 se arata in art. 14< alin.2 7 persoanele care indeplinesc o insarcinare in serviciul unei organi+atii din cele preva+ute mai sus& indiferent daca primesc sau nu o retri utie. 1rin urmare& pentru ca o persoana sa poata fi considerata functionar in sensul legii penale& nu este necesar sa e'iste un contract de munca& sau o numire in functie& fiind suficienta e'ercitarea in fapt a atri utiilor functieiA este insa indispensa il& ca o cerinta minimala consimtamantul 7 e'pres sau tacit 7 al organi+atiei in cau+a& dat prin conducerea sa& deoarece altfel nu poate fi vor a de sta ilirea unor raporturi de serviciu intre persoana respectiva i acea organi+atie.88 )egea nr. <9F2///& in Capitolul 1& art. 1 specifica categoriile de persoane asupra carora se aplica masurile de prevenire& descoperire i sanctionare a faptelor de coruptieB a! persoanelor care e'ercita o functie pu lica& indiferent de modul in care au fost investite& in cadrul autoritatilor pu lice sau institutiilor pu lice. ! persoanelor care indeplinesc permanent sau temporar& potrivit legii o functie sau o insarcinare& in masura in care participa la luarea deci+iilor sau le pot influenta& in cadrul serviciilor pu lice& regiilor autonome& societatilor comerciale& companiilor nationale& societatilor nationale& unitatilor cooperatiste sau al altor agenti economici. c! persoanelor care e'ercita atri utii de control& potrivit legii. d! persoanelor care acorda asistenta speciali+ata unitatilor preva+ute la litera a! si !& in masura in care participa la luarea deci+iilor sau le pot influenta.

84

1otrivit art. 1 din )egea nr. 18F1../ >ntreprinderile sau unit;5ile economice de stat s(au reorgani+at su forma 0.A i S.C. 88 ?. $ongoro+ i autorii 7 E'plica5ii teoretice ale Codului penal rom6n 7 1artea general;& vol --& Edit. Academiei 1.</&pag 441.

( 3< (

e! persoanelor care& indiferent de calitatea lor& reali+ea+a& controlea+a& sau acorda asistenta speciali+ata& in masura in care participa la luarea deci+iilor sau le pot influenta& cu privire laB operatiuni care antrenea+a circulatia de capital& operatiuni de anca& de sc2im valutar sau de credit& operatiuni de plasament in urse& in asigurari& in plasament mutual ori privitor la conturile tran+actii comerciale interne i internationale. f! persoanelor care detin o functie de conducere intr(un partid sau intr(o formatiune politica& intr(un sindicat& intr(o organi+atie patronala& intr(o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie. g! altor persoane fi+ice decat cele preva+ute la litera a! 7 f!& in conditiile preva+ute de lege. Ne vom referi in acest sens la unele e'emple din practica "udiciara i la cateva situatii specialeB 1! -n practica noastra "udiciara s(a considerat ca au calitatea de functionari i deci pot fi su iecti ai infractiunii de luare de mita& printre altiiB ( cadrul didactic& care fiind mem ru al comisiei de acalaureat& a primit sume de ani pentru a asigura reuita unui candidat la e'amen8CA ( eful #iroului personal i invatamant & care a primit foloase materiale in scopul anga"arii unor muncitori Idei cel care facea anga"area era conducatorul unitatii!. -nculpatul avea atri utia de serviciu de a recruta personal i de a face propuneri de anga"are8<A ( conta ilul ef al unei intreprinderi de transport care a primit o suma de ani pentru a anga"a o persoana ta'ator de auto u+ Idei conta ilul nu semna actul de anga"are& el ii e'amina pe candidati i intocmea un referat cu privire la re+ultatul e'aminarii!89A
8C 8<

ancare i cele asimilate acestora&

T.S. sp. dec. nr. 3<2F1.<8 >n 00$ nr.2F1.<C& pag C.. T.S. sp. dec. nr. 3/49F1.<1 >n C$& pag 389. 89 Tr. -ai sp. dec. nr. .29F1.C< >n 00$ nr. 2F1.C9& pag 1CC.

( 39 (

( revi+orul conta il& care a omis sa mentione+e in actul de control e'istenta unui plus de gestiune insuit de gestionar i care a primit pentru aceasta Oomisiune4 o suma de ani8.A ( ofiterul de politie& serviciul economic care& luand cunotinta despre savarirea de catre o persoana a unor fapte care ar putea repre+enta actiuni constitutive ale infractiunii de specula i surprin+and pe unul dintre cumparatori cu unurile asupra sa avea o ligatia legala de a interveni pentru a efectua in a+a art. 213 din Codul de procedura penala actele de cercetare ce nu sufereau amanare i a conserva pro ele descoperite& a pretins ani i alte foloase pentru a nu(i indeplini aceste indatoriri de serviciuC/A Ii in a+a art. 23 din )egea 2CF1..4! ( lucratorul unei statii 1ECO& care a primit sume de cantitati de petrol mai mari decat cele ce puteau fi cumparateC1A ( controlorul de ilete C%0& care in timpul e'ercitarii functiei& a primit sume de ani de la mai multi calatori spre a nu inc2eia actele constatatoare ale contraventiilor savariteC2A ( e'pertul& care a primit de la instanta "udecatoreasca insarcinarea de a efectua o e'perti+a in una din cau+ele de competenta acestei instante& are calitatea de Ofunctionar4 in sensul art. 14< alin. 2 Cod penal. $aca primete un folos material de la una din parti& pentru a intocmi raportul de e'perti+a in favoarea acesteia& el comite infractiunea de Oluare de mita4C3A ( functionarul& care primind foloase materiale intocmete un act ilegalA acesta constituie o infractiune care urmea+a a fi retinuta in sarcina inculpatului in concurs cu infractiunea de Oluare de mita4C4A
8. C/

ani pentru a vinde

T.S. sp. dec. nr. 1/2<F1.99 >n 00$ nr. 3F1.99(.& pag. <8. T.S. sp. dec. nr. 8CCF1.<. >n C$& pag. 424. C1 Tr. ,un. #uc. Sec5. -& sp.dec. nr. 1/41F1..2 din Culegere de practic; "udiciar; penal; pe anul 1..2. Edit. Dansa. #uc. 1..3. C2 Tr. @ud. Timi sp. dec. nr. 2C4F1.</ >n 00$ nr. 9F1.</& pag. 1<1. C3 Tr. ,un. #uc. sp. dec. nr. 2491F1.94 >n 00$ nr. 3F1.C9& pag. <9 din Codul penal adnotat& Edit. Atlas )e'. #uc.1..C. C4 ?. $o rinoiu& op. cit& pag C<.

( 3. (

Su iectul activ& in momentul savaririi actiunii tipice& tre uie sa ai a calitatea de functionar. $aca la data savaririi actiunii tipice faptuitorul era functionar& va e'ista luare de mita& c2iar daca mai inainte de efectuarea actului in vederea caruia a savarit fapta& el a pierdut calitatea respectiva i c2iar daca anii sau foloasele pretinse ori promise anterior i s(au dat efectiv dupa pierderea calitatii.C8 -mpre"urarea ca sumele de ani primite au fost solicitate cu titlu de imprumut este irelevanta su aspectul infractiunii preva+ute de art. 284& alin. 1& deoarece imprumutul constituie un Ofolos4 din moment ce a fost solicitat de functionar in scopul de a face un act contrar indatoririlor sale de serviciu& toate elementele infractiunii de luare de mita fiind reali+ate.CC -nfractiunea de luare de mita se reali+ea+a in momentul pretinderii de ani sau alte foloase& sau a respingerii promisiunii ce i s(a facut inculpatului in acest sens& ori in momentul primirii foloaselor in scopul indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu& sau de a face un act contrar acestor indatoriri. Este irelevant faptul ca functionarul nu avea posi ilitatea indeplinirii actului promis Idin moment ce acesta intra in sfera atri utiilor sale de serviciu! sau ca de la inceput nu a avut intentia de a(l indeplini.C< Este suficienta acceptarea promisiunii unor foloase in scopul de a face sau de a nu face un act privitor la functia sa& c2iar daca foloasele nu au fost delimitate in sensul ca nu s(a preci+at in concret in ce va consta fiecare in parte.C9 -ntr(o opinie& in ca+ul in care intre actul pretins de la functionar i plata ilicita e'ista o mare diferenta de valoare sau importanta& nu se poate retine infractiunea de luare de mita. Se admite ideea ca unele fapte de luare de mita ar putea totui& sa nu ai a caracter penal& atunci cand sunt lipsite in mod vadit de importanta& in sensul art. 19
C8 CC

?. $o rinoiu& op. cit& pag C<. T.S. sp. dec. nr 81.CF1.<1 >n 00$ nr. CF1.<2& pag. 1C. din Codul penal adnotat& Edit. Altas )e'. #uc. 1..C. C< T.S. sp. dec. nr. 1./CF1.9< >n 00$ nr. CF1.99& pag. <2& op. cit. din Codul penal adnotat& Edit. Atlas )e'& #uc. 1..C. C9 T.S. sp. dec. nr. 389F1.<3 >n 00$ nr. 8F1.<4& pag. <9& cit. din Codul penal adnotat& pag. 481.

( 4/ (

Cod penal& dar in acest ca+& conform te'tului mentionat se va tine seama de mi"loacele i modul de savarire a faptei& scopul urmarit& urmarea produsa& precum i persoana i conduita faptuitorului. 0aportul mai sus mentionat are i un aspect su iectiv& caci cel mituit tre uie sa vada in folosul ilicit de care eneficia+a Orasplata corespun+atoare ca valoare sau importanta4 actului ce i se cere sa(l indeplineasca sau sa efectue+e cu intar+iere.C. %apta functionarului constituie luare de mita daca el pretinde& primete sau nu refu+a ani sau alte foloase in scopul de a indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu& c2iar daca aceste indatoriri sunt e'ecutate in afara teritoriului in care inculpatul este competent sa actione+e& dar pentru efectuarea carora ele este o ligat potrivit legii.</ Conform art. 284 alin. 2 introdus prin )egea nr. C8 din 1..2& su iect al acestei forme agravate este un Ofunctionar cu atri utii de control4. 0e+ulta ca su iectul activ calificat al infractiunii preva+ute de acest te't tre uie sa fieB a! functionar in sensul legii penale ! sa ai a Oatri utii de control4 7 ceea ce ridica unele aspecte mai deose ite Sintagma Oatri utii de control4 nu este noua in legislatia noastra penala& fiind cuprinsa in art. 2C3 alin.2 al Codului penal. Cu privire la sensul i continutul acestei e'presii in literatura "uridica au fost e'primate urmatoarele te+eB a! prin persoana cu Oatri utii de control4 se intelege o persoana calificata astfel prin dispo+itiile legale in vigoare.<1 ! atri utiile de control se determina in mod concret pentru fiecare ca+ in parte in functie de natura atri utiilor de serviciu ale faptuitorului.<2

C. </

T.S. sp.dec. nr. 24/<F1.<8 >n 00$& pag. 24C >n Codul penal adnotat& Edit. Atlas )e'& #ucureti& 1..C&pag 48/. T.S. sp. dec. nr. 8CCF1.<3 >n C$& 1.<3& pag. 424 din Codul penal comentat i adnotat de T.?asiliu i autorii& #uc. 1.<<. <1 ?. $ongoro+ i autorii 7 E'plica5ii teoretice i practice ale Codului penal rom6n& partea special;& vol. -?& pag. 2/C. <2 A. %ilipa 7 -nfrac5iuni contra >nf;ptuirii "usti5iei& Edit. Academiei& #ucureti& pag. 1/<.

( 41 (

1rin urmare& pentru a statua daca un functionar are sau nu atri utii de control este necesar sa se e'amine+e cu atentie actele normative referitoare la atri utiile sale de serviciu. Aceasta e'aminare tre uie facuta in fiecare ca+ concret& evitandu(se orice generali+are pe categorii de functionari& fara sa se tina seama& in mod concret& de atri utiile de control ale faptuitorului& c2iar in cadrul aceleiai categorii& poate fi de natura sa genere+e greeli in ce privete sta ilirea calitatii de su iect activ calificat al infractiunii preva+ute de art. 284 alin. 2 al Codului penal. -n consecinta& prin functionar cu atri utii de control in sensul art. 284 alin. 2 se intelege numai functionarul calificat astfel& in mod e'plicit& prin dispo+itiile legale in vigoare care reglementea+a atri utiile functionarului in cau+a.<3 Au aceasta calitateB pa+nicii& gardienii& organele :ar+ii financiare i a Curtii de Conturi& functionarii din $irectia :enerala a controlului financiar de stat din ,inisterul de %inante i unitati su ordonate& ai $irectiei :enerale a ?amilor precum i alti functionari care conform dispo+itiilor legale au atri utii de control.<4 )egea nr. <9F2/// prevede in art. < ca fapta de luare de mita& daca a fost savarita de o persoana care& potrivit legii are atri utii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare& urmarire sau "udecare a infractiunilor& se sanctionea+a cu pedeapsa preva+uta la art. 284 alin. 2 din Codul penal privind savarirea infractiunii de catre un functionar cu atri utii de control. 1revederile art. 284 7 28< din Codul penal se aplica i managerilor& directorilor& administratorilor i cen+orilor societatilor comerciale& companiilor i societatilor nationale& ai regiilor autonome i ai oricaror alti agenti economici. -n art. . din pre+enta lege este specificat faptul ca in ca+ul infractiunilor cuprinse in art. 284 ( 28< Cod penal& daca sunt savarite in interesele unei organi+atii& asociatii sau grupari criminale ori al unuia dintre mem rii acesteia sau pentru a influenta negocierile tran+actiilor comerciale
<3 <4

?. 1op 7 %unc5ionarul cu atri u5ii de control& din 0ev. de drept penal& nr. 4 7 #ucureti 1..C&pag. 121. -. $umitru 7 %unc5ionarul cu atri u5ii de control& Su iect activ 7 calificat al infrac5iunii de luare de mit; 7 0ev $reptul nr. 9F1..4& pag. C2.

( 42 (

internationale ori sc2im urile sau investitiile internationale& ma'imul pedepsei preva+ute de lege pentru aceste infractiuni se ma"orea+a cu 8 ani. -n practica s(a retinut& de pilda infractiunea preva+uta de art. 284 alin. 2 in sarcina unei persoane care indeplinete functia de inspector comercial 7 incadrat cu 1 norma 7 i avand atri utia de a efectua controale in legatura cu respectarea legislatiei in vigoare in materie de comert& a cerut i a primit unele foloase materiale de la patronul unui maga+in pentru a nu lua masuri de sanctionare contraventionala in urma unor nereguli.<8 $e mentionat ca anterior adoptarii )egii C8F1..2 prin )egea 42F1..1 care a modificat i completat )egea 12F1../ privind prote"area populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite& s(a preva+ut in art. 8& ca infractiunea de luare de mita comisa de agentii constatatori& organele de urmarire penala sau de "udecata a faptelor ei constituie contraventii sau infractiuni preva+ute de lege. Se pedepsesc in conformitate cu dispo+itiile art. 284 din Codul penal& minimul i ma'imul pedepselor ma"orandu(se cu 2 ani. -n literatura "uridica s(a e'primat opinia ca dispo+itiile cu caracter agravat din art. 284 alin. 2 al Codului penal& se vor aplica ori de cate ori functionarul care pretinde& primete & accepta sau nu respinge anii sau alte foloase& are atri utii de control& cu e'ceptia celor c2emati sa constate contraventiile i infractiunile preva+ute de art. 8 din )egea nr. 42F1..1. Se argumentea+a ca te'tul art. 284 alin. 2 al Codului penal ar fi o norma cu caracter general& pe cand cea din )egea nr. 42F1..1 ar avea caracter special i deci derogatoriu.<C -n ce privete te+a potrivit careia atri utiile de control ale functionarului se determina in mod concret pentru fiecare ca+ in parte in functie de natura o ligatiilor de serviciu ale faptuitorului& consideram ca este de natura sa introduca criterii relative
<8 <C

C. Apel #ucureti& sec5. - pen& dec. nr. 2/CFAF1..C I?. $o rinoiu& op. cit. pag. 118. 0. )upacu 7 -nfrac5iunea de luare de mit;& primirea de foloase necuvenite i trafic de influen5; 7 0ev. $reptul nr. 8( CF1..4 i 0ev. 1ro )ege nr. 1F1..4& pag 292.

( 43 (

i discuta ile in sta ilirea su iectului activ calificat al infractiunii de luare de mita in forma agravata.<< -n conclu+ie& este reali+ata conditia su iectului calificat al infractiunii ori de cate ori functionarul in cau+a are Oatri utii de control4 indiferent de faptul ca luarea de mita s(a savarit cu scopul indeplinirii& neindeplinirii& intar+ierii indeplinirii unor atri utii de control& de a face un act contrar acestor atri utii sau a oricaror altor indatoriri de serviciu ale functionarului in cau+a. 1ractica "udiciara ne ofera cateva e'empleB ( inculpatul in calitate de ef de tren la statia C%0 Sig2etul ,armatiei& a primit de la mai multi calatori care circulau cu trenul accelerat pe traseul Timioara Nord 7 Sig2etul ,armatiei& ani pentru a le permite calatoria fara ilet i fara a inc2eia vreun act de constatare a contraventiei. 1rin sentinta penala 884F1..2 Tri unalul @ud. $e" a condamnat pe inculpat pentru savarirea infractiunii preva+ute de art. 284 alin. 1. -mpotriva 2otararii procurorul general a declarat recurs in anulare sustinand ca incadrarea "uridica este greita in conditiile in care inculpatul avea o ligatia de a supraveg2ea activitatea controlorilor de ilete& a urmari indeplinirea de catre acetia a sarcinilor de serviciu i de a lua masuri pentru inlaturarea neregulilor. -n consecinta& a fost admis recursul in anulare a procurorului general& s(au casat 2otararile atacate i s(a sc2im at incadrarea "uridica a faptei in art. 284 alin. 2.<9 ( controlor vamal& sef de vama care a pretins ani pentru introducerea unor marfuri in tara prin vama Constanta.<. ( inculpatul militar in termen se afla in serviciul militar al unei institutii pu lice I,inisterul de -nterne! i& ca i santinela& e'ercita o insarcinare ce consta in
<<

?. 1op 7 %unc5ionarul cu atri u5ii de control 7 0ev. de $rept penal nr. 4F1..C& Asoc. 0om. de Dt. 1en. #ucureti&pag.121. <9 ?. 1op idem pag. 11.. <. Curtea de Apel Constan5a& dec. nr. 188F1..C& 0ev. $reptul nr. CF1..<& pag. 129.

( 44 (

controlul trecerii frontierei& aa cum re+ulta din art. 343 din 0egulamentul serviciului de pa+a al trupelor de graniceri i -nstructiunile SF293F1..3. Aa fiind& contrar celor sustinute de inculpat& acesta va avea calitatea de functionar i& prin urmare& indeplinea conditiile cerute de lege pentru a fi su iect activ al infractiunii de luare de mita.9/ ( inculpatii 7 inspectori de supraveg2ere i control vamal in cadrul $irectiei :enerale a ?amilor avand printre alte o ligatii de serviciu i pe aceea de a verifica contestatiile facute de agentii economici care solicitau restituirea unor ta'e incasate in plus de organele vamale i de a face propuneri privitoare la modul de solutionare a contestatiilor& au conditionat intocmirea referatelor de primirea unor sume de ani de la contestatari. Aceasta fapta constituie infractiunea de luare de mita preva+uta in art. 284 Cod penal. Nu interesea+a 7 pentru e'istenta acestei infractiuni 7 nici faptul ca inculpatii nu aveau competenta de a solutiona contestatiile& atri utie ce revenea conducerii $irectiei :enerale a ?amilor& nici continutul propunerilor& care putea fi de admitere sau respingere& ci doar faptul ca ei erau datori sa alcatuiasca referatele a caror intocmire au conditionat(o de primirea foloaselor.91 ( retinandu(se ca dovedita in sarcina inculpatului& controlor vamal& infractiunea de luare de mita& nu i se mai poate imputa i cea de favori+are a infractorului preva+uta de art. 2C4 Cod penal& intrucat activitatea favori+anta face parte din c2iar latura o iectiva a infractiunii de luare de mita. $e altfel& e'aminandu(se elementele constitutive ale infractiunii preva+ute de art. 2C4 Cod penal& se constata ca acestea nu sunt intrunite& e'istenta favori+arii presupunand a"utorul dat unui infractor fara o intelegere preala ila i fara sa se urmareasca avanta"e materiale.92 (
9/ 91

primar al comunei #udeti& "ud. ?alcea a pretins i a primit ani in scopul

efectuarii unor mentiuni favora ile unui cetatean in registrul agricol& in sensul de a(l
C.S.@. Sec5ia militar;& dec. nr. 44F1..<& 0ev $reptul& Ta la de materii pe anul 1..9& pag 119. C. de Apel #ucureti& Sec5. - penal;& dec. nr. 1FAF1..<. 92 C. de Apel Constan5a& d. p. 149F1..C& 0ev. $reptul nr. CF1..<& pag. 129.

( 48 (

inscrie in registrul agricol ca titular de rol in locul soacrei sale& pentru a(i inlatura de la motenire pe copiii acesteia.93 Nu poate fi su iect activ al infractiunii de luare de mita& neavand calitatea de functionar in sensul prevederilor art. 284 Cod penal& anga"atorul muncitor electrician care primete foloase materiale pentru a nu(i indeplini o ligatia generala& preva+uta in contractul de munca& de a asigura pa+a impotriva sustragerilor de la locul de munca.94 %apta administratorului unei societati comerciale& avand ca o iect de activitate i desfaurarea de "ocuri de intra"utorare& de a pretinde ori primi sume de ani pentru a asigura premierea anticipata a unor persoane constituie infractiunea de luare de mita preva+uta de art. 284 alin. 1 Cod penal& iar nu infractiunea de inelatorie preva+uta de art. 218 alin. 2.98 -ntr(o opinie e'primata in literatura "uridica de specialitate& s(a sustinut& in legatura cu o speta solutionata de organele de urmarire penala din "udetul $ol"& ca intrucat invinuitii gardieni pu lici nu aveau imputernicirea sa constate contraventii i sa aplice sanctiuni pentru incalcarea prevederilor )egii nr. 12F1../& pentru prote"area populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite& fapta lor constand in amenintari cu intocmirea actelor de constatare i ulterior aplicarea sanctiunii contraventionale de un milion lei& inclusiv confiscarea marfii pentru a o tine de la van+ator cate o caciula& nu poate fi incadrata in infractiunea luarii de mita& cu aceea de anta"& reglementata de art. 1.4& alin. 1 Cod penal. 0e+ulta deci ca functionar cu atri utii de control este nu numai acela care are in mod e'clusiv asemenea atri utii& ci i cel care efectuea+a acte de control in a+a unora dintre atri utiile sale multiple de serviciu.

93 94

T.S. sp. dec. nr. C/8F1..8 din 0ev. 1ro )ege nr. 1F1..C& pag. <2. C.S.@. s. pen. dec. nr. 12CCF1..9 0ev. $reptul& Ta la de materii pe anul 1...& pag. 98. 98 C.S.@. s. pen. dec. nr. 111<F1..9.

( 4C (

-n practica "udiciara avem de a face i cu anumite situatii speciale in ceea ce privete su iectul activ al infractiunii de luare de mitaB s(au pronuntat 2otarari contradictorii in ceea ce privete calitatea de medic. %apta inculpatei& medic la dispensarul medical apartinator de o intreprindere& care a primit de la unii salariati ai unitatii diferite sume de ani pentru a le eli era certificate de concedii medicale& constituie infractiune de luare de mita. Sustinerea inculpatei& in sensul ca ea nu poate fi su iect activ al acestei infractiuni deoarece& conform E.:. nr. 22/F1..2& nu are calitatea de functionar pu lic& nu este intemeiata. Este adevarat ca& potrivit art. 1 pct. 3 din 1rincipiile de a+a ale Statutului medicului din 0omania& apro at prin Eotararea sus mentionata& medicul practician prin natura umanitara i li erala a profesiei sale& nu este functionar pu lic i nici nu va putea fi asimilat functionarului pu lic. $ar prevederile acestei E.:. nu pot modifica art. 14< Cod penal.9C 1rin sentinta penala nr. C18 din aprilie 1..1& @udecatoria #raov a condamnat pe inculpatul $.E. la pedeapsa re+ultanta de un an inc2isoare& pentru savarirea a < infractiuni de luare de mita& preva+ute de art. 284 alin. 1 Cod penal& cu aplicarea art. 33 lit. a. i art. <C lit. c. Cod penal. -n a+a art. 91 Cod penal& instanta a dispus suspendarea conditionata a e'ecutarii pedepsei. S(a retinut& in esenta& ca inculpatul 7 medic& eful sectiei nou(nascuti din cadrul Spitalului ,unicipal de O stetrica ( :inecologie #raov& a pretins sau acceptat diverse foloase materiale pentru a(i e'ercita atri utiile de serviciu& in cursul supraveg2erii i ingri"irii copiilor nascuti prematur sau distrofici.

9C

$ec. pen. nr. <9F1..3 a C.S.@.& >n compunerea prev. de art. 3. alin. 2 i 3 din )egea de organi+are "udec;toreasc;.

( 4< (

Tri unalul @udetean #raov& prin deci+ia penala nr. <8/ din 19 octom rie 1..1& a admis recursul inculpatului& dispunand ac2itarea sa& in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a. i art. 1/ lit. a. Cod procedura penala. -nstanta de control "udiciar a apreciat ca urmarirea penala a fost facuta de organul de politie i nu de procuror& incalcandu(se dispo+itiile art. 2/. alin. 3 Cod procedura penala. ,artora $.C.,. a fost determinata de organul de urmarire penala sa ofere mita inculpatului& pentru a se o tine pro e impotriva lui i ca denunturile celorlalte ase persoane au fost facute ulterior datei inceperii urmaririi penale& ceea ce inlatura pe autorii lor de la eneficiul art. 288 alin. ultim. Cod penal& acetia urmand sa ai a calitatea de inculpati. -mpotriva deci+iei Tri unalului @udetean #raov& procurorul general a declarat recurs e'traordinar& pe considerentul ca este vadit netemeinica i pronuntata cu incalcarea esentiala a legii. -n acest sens& se arata ca& urmarirea penala a fost efectuata de procuror& acesta procedand la audierea inculpatului i denuntatorilor& dispunand punerea in micare a actiunii penale& ceea ce include e'istenta nulitatii a solute retinuta de instanta de recurs. 1e de alta parte& se sustine ca martora $.C.,. nu a fost determinata sa dea inculpatului o suma de ani& infractiunea consumandu(se in momentul pretinderii acestor ani de catre inculpat. -n sfarit& se invederea+a ca celelalte C persoane& au denuntat fiecare fapta sa de dare de mita& mai inainte ca autoritatea sa le cunoasca in alt mod& astfel cu privire la aceste persoane& sunt aplica ile dispo+itiile de protectie preva+ute de art. 288 alin. 3 Cod penal. Apreciind ca inculpatul a savarit infractiunile pentru care a fost trimis in "udecata& procurorul general a conc2is ca prima instanta a pronuntat o 2otarare legala i temeinica& ce tre uie mentinuta.

( 49 (

0ecursul e'traordinar este intemeiat insa pentru alte considerente. Conform art. 284 alin. 1 Cod penal& su iectul activ& nemi"locit& al infractiunii de luare de mita& tre uie sa ai a calitatea de functionar& ori inculpatul $.E. fiind medic practician& prin natura profesiunii sale nu poate fi considerat functionar pu lic. $in aceste considerente& in temeiul art. 414 Cod procedura penala& recursul e'traordinar va fi admis i& casandu(se am ele 2otarari& se va dispune ac2itarea inculpatului in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a. i art. 1/ lit. d. Cod procedura penala.9< -n practica "udiciara i doctrina penala au avut loc unele controverse asupra c2estiunii daca avocatul poate fi Oalt functionar4& su iect al infractiunii de mita. 1rin deci+ia nr. 8C. din 1C mai 1../ s(a decis ca avocatul pledant nu poate fi asimilat cu Oalt salariat4. S(a sustinut ca& in primul rand& anga"area avocatului se face de catre "ustitia il& prin intermediul aroului de avocati& avocatul avand rolul de mandatar al persoanelor care l(au anga"at& totodata avand imputernicirea de a le repre+enta sau asista in procesele civile& penale sau in orice alte cau+e. -n plus& se arata ca avocatul este li er profesionist& avand anumite drepturi i o ligatii& dar fara a e'ista vreo su ordonare fata de o autoritate pu lica. -n al doilea rand& se arata ca asimilarea avocatului cu alti salariati ar fi de natura sa impiete+e asupra rolului apararii& ceea ce ar fi in de+acord ci prevederile inscrise in $eclaratia *niversala a $repturilor Omului& privitoare la garantiile dreptului la aparare. -n al treilea rand& avocatii nu pot fi asimilati cu alti salariati nici cu ceea ce privete modalitatea de plata. Avocatii sunt li eri(profesioniti& fiind platiti de catre "ustitia il prin intermediul aroului de avocati.99

9< 99

C.S.@. s. pen. dec. nr. 1C4<F1..2. :2. Nistoreanu& A. #oroi 7 $rept penal. 1artea special;. Edit. All #ecM& #ucureti 2//2& pag. 291.

( 4. (

O alta pro lema care se ridica este aceea de a ti daca studentii practicanti Iindiferent ca sunt militari sau civili! pot fi sau nu considerati salariati sau functionari in sensul legii penale. 1ro lema a fost intens de+ atuta i s(a decis ca studentii practicanti vor raspunde pentru luare de mita& in functie de atri utiile pe care le au in timpul practicii& pentru ca numai in raport cu acestea se poate aprecia daca e'ecuta sau nu Oo insarcinare in serviciul4 unitatii in care efectuea+a practica.9. -n practica "udiciara s(a considerat ca i persoanele aflate in termenul de incercare in vederea anga"arii definitive au calitatea de functionari in sensul legii penale. S(a decis astfel& avand in vedere ca in aceasta perioada persoanele respective indeplinesc sarcinile de serviciu ale functiei in care urmea+a sa fie anga"ate& cu toate ca nu poate fi vor a de e'istenta unui contract de munca. Totui& ele au o ligatia de a se supune regulamentului de ordine interioara i disciplinei muncii in unitatea respectiva. Tot astfel& i persoanele care au fost incadrate in a+a unui contract de munca inc2eiat pe o perioada nedeterminata sau determinata i care sunt retri uite pe a+a de tarife& ori cote procentuale& sunt functionari in sensul art. 14< Cod penal i pot fi su iecti activi ai luarii de mita. -n practica "udiciara& s(a decis ca o persoana neincadrata cu contract de munca dar aflata in e'ecutarea unei pedepse la locul de munca va putea fi su iect activ al luarii de mita& deoarece raporturile dintre condamnat i unitate ii au originea in infractiunea savarita i sunt sta ilite pe a+a mandatului de e'ecutare../ 1articipatia penala

9. ./

:2. Nistoreanu& A. #oroi op.cit. pag. 292. :2. Nistoreanu& A. #oroi op. cit. pag. 292.

( 8/ (

Coautoratul este posi il& dar pentru e'istenta acestuia este necesar ca faptuitorul sa ai a calitatea de functionar sau functionar pu lic ceruta de lege autorului. -nstigator sau complice poate fi insa& orice persoana. -n Codul penal roman& potrivit caruia luarea i darea de mita constituie infractiuni distincte& fiecare faptuitor are calitatea de autor material al infractiunii pe care o comite. $eci mituitorul nu este participant la infractiunea de luare de mita Inu poate fi instigator sau complice! ci autor al infractiunii distincte de dare de mita& dupa cum functionarul mituit nu poate fi complice sau instigator la darea de mita. 0egulile complicitatii sunt aplica ile in ca+ul acestei infractiuni daca participantul este un tert. @urisprudenta a 2otarat ca fapta unei persoane de a primi ani i alte foloase de la studentii candidati i de a le preda unui cadru didactic 7 condamnat pentru luare de mita 7 spre a(i declara promovati& constituie complicitate la aceasta infractiune i nu la aceea de dare de mita..1 Aa cum re+ulta din art. 284 alin. 1 Cod penal activitatea de luare de mita se poate reali+a fie direct& de catre o a treia persoana Iintermediar!& in locul persoanei mituite. -n sensul art. 284& functionarul este autor al infractiunii de luare de mita& fie ca reali+ea+a personal activitatea specifica laturii o iective& fie ca o reali+ea+a prin intermediar& indirect. Nu va e'ista insa luare de mita daca cererea de ani sau alte foloase& facuta prin intermediar& nu a a"uns la cunotinta persoanei careia ii era adresata ci s(a oprit la intermediar& care nu a transmis(o acelei persoane. -n literatura "uridica.2 s(a sustinut pe a+a unor argumente ce se impun prin logica& ca intermediarul nu poate fi decat complice& sau in unele ca+uri instigator. 1reva+and posi ilitatea ca autorul sa efectue+e activitatea tipica i indirect& legea a pus
.1 .2

T.S. s.p. dec. nr. 1498F1.98 C$ pag. 319 din ?. $o rinoiu& pag.123. ?. 0;mureanu 7 1o+i5ia intermediarului >n infrac5iunea de luare de mit; >n O@.N.4 nr. 3F1.C1& pag. 8C2.

( 81 (

semnul egalitatii intre efectuarea acestei actiuni printr(o persoana interpusa cu savarirea ei de catre insui functionarul mituit. Aadar& prin activitatea sa intermediarul infaptuiete c2iar actiunea constitutiva Iprimete& pretinde! a infractiunii de luare de mita& totui aceasta activitate fiind prin vointa legii fapta autorului& nu poate fi caracteri+ata& in ceea ce il privete pe intermediar& decat ca act de a"utor& deci de complicitate. E'emplu din practica Tri unalului Suprem..3 )a rugamintea unui coleg de munca& inculpatul a intervenit pe langa eful iroului administrativ din cadrul intreprinderii la care lucrau toti trei& pentru ca acesta sa inlesneasca celui dintai ocuparea unei camere in caminul de nefamiliti. Cel solicitat 7 condamnat in cau+a pentru luare de mita 7 a fost de acord dar a pretins prin intermediul inculpatului o suma de ani& care i(a fost remisa tot prin intermediul acestuia. $aca intermediarul concepe infractiunea de luare de mita i il determina pe functionar sa o savareasca prin intermediul sau& el va cumula i calitatea de instigator urmand sa raspunda numai pentru instigare. $eoarece formele de participatie savarite cu intentie au caracter a sor ant& instigarea fiind forma de participatie principala a soar e complicitatea Iforma de participatie secundara!..4 -n ca+ul luarii de mita se pot ivi situatii in care mita a"unge de la mituitor la mituit prin doi intermediari& care actionea+a succesiv. -n situatiile de acest fel& primul intermediar care il a"uta pe cel de(al doilea la implinirea actului sau de complicitate& nu este un complice al autorului luarii de mita Ia"utorul dat complicelui nu repre+inta 7 o iectiv i su iectiv 7 decat un spri"in la reali+area infractiunii insai& deci un act de complicitate la comiterea acesteia!.

.3 .4

T.S. s.p. dec. nr. 1488F1.93 >n 00$ nr. 4F1.94& pag. C9 op. cit. din ?. $o rinoiu& pag. 124. ?. 1apadopol 7 Condi5iile generale ale participa5iei penale >n 00$ nr. 8F1.</& pag. 39.

( 82 (

-n ca+urile de mai sus& este posi il ca primul intermediar sa nu(l cunoasca personal pe functionarul mituit& dar aceasta impre"urare nu e'clude calitatea de complice. Aa cum s(a sta ilit in literatura "uridica complicele i autorul pot sa nu se cunoasca& fiind suficient 7 pentru e'istenta complicitatii 7 ca primul sa ai a cunotinta despre fapta autorului i sa(l a"ute& c2iar din um ra& fara ca acesta sa tie& la reali+area ei..8 b)Subiectul pasiv 1. Su iect pasiv general este statul ale carui interese 7 privind desfaurarea activitatii organi+atiilor de stat i pu lice& prestigiul acestor organi+atii in indeplinirea serviciului de catre functionarii pu lici i alti functionari in sensul legii penale& in conditii de pro itate i la adapost de orice suspiciune 7 sunt grav le+ate de savarirea faptelor. 2. Su iectul pasiv special este autoritatea pu lica& institutia pu lica sau o alta persoana "uridica Ide interes pu lic sau privat! in serviciul careia se afla functionarul incorect. *neori su iect pasiv special poate fi i o persoana fi+ica daca o tinerea mitei este re+ultatul constrangerii e'ercitate de functionar asupra acesteia. Acest su iect pasiv special este insa un su iect secundar i adiacent. )egea nr. <9F2///& in sectiunea a cincea& prevede ca anii& valorile sau orice alte unuri care au fost date pentru a determina savarirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor ori cele do andite prin savarirea infractiunii daca nu sunt restituite persoanei vatamate i in masura in care nu servesc la despagu irea acesteia& se confisca& iar daca este o ligatorie.
.8

unurile& nu se gasesc& condamnatul este o ligat la plata

ec2ivalentului lor in aniA in ca+ul savaririi infractiunii& luarea masurilor asiguratorii

?. 1apadopol 7 Condi5iile generale ale participa5iei penale >n 00$ nr. 8F1.</& pag. 39.

( 83 (

ect. ' Continutul constitutiv '.%. Latura o+iectiva 3.1.1. Elementul material se poate reali+a prin actiune sau inactiune. Cele patru ver eB Opretinde4& Oprimete4& Oaccepta4 ori Onu respinge4 folosite in mod alternativ in determinarea continutului infractiunii& indica modalitatile de reali+are a acesteia. 1. %apta functionarului de a Opretinde4 ani sau alte foloase necuveniteB OA pretinde4 ceva inseamna a cere cuiva in mod staruitor& a formula o anumita pretentie. Aceasta se poate reali+a prin cuvinte& gesturi& scrisori sau orice alt mi"loc de comunicare cu conditia sa fie inteleasa de cel caruia i se adresea+a. 1retinderea poate sa fie e'presa& dar ea poate im raca i forma ocolitoare& alu+iva. -n ca+ul in care functionarul nu a urmarit sa pretinda& dar cele spuse de el au fost interpretate ca o pretentie& careia i s(a dat urmare& fiind satisfacuta& va e'ista luare de mita& dar in modalitatea Oprimirii de ani ori alte foloase4..C -n ca+ de pretindere initiativa apartine intotdeauna functionarului& elementul o iectiv al infractiunii fiind reali+at independent de acceptarea sau respingerea de catre particular..< 2. %apta functionarului de a Oprimi4 ani sau alte foloaseB OA primi4 inseamna a lua in posesie un o iect care se inmanea+a& se daruiete& ori a incasa o suma de ani. 0emarcam ca primirea implica o dare corelativa i prin urmare initiativa apartine mituitorului. Actiunea de primire tre uie sa fie voluntara i spontana. Spontaneitatea presupune o relativa concomitenta intre acceptarea promisiunii i
.C

?. $o rinoiu 7 Corup5ia >n dreptul penal rom6nesc 7 Edit. Atlas )e'& #ucureti 1..8& pag. 12C. %. :oger 7 $reptul penal special ed. <& 1ari 1.89& pag. 98& op. cit. ?. $o rinoiu& pag. 12C.

.<

( 84 (

primire. Acceptarea i primirea nu se pot produce insa decat in acelai timp& deoarece daca ar fi avut loc acceptarea de primirea este spontana. *neori se poate intampla ca functionarii& a"ungand in posesia folosului& sa nu(l refu+e dar nici sa manifeste e'pres vointa de a(l primi. Se poate spune ca ne aflam in fata unei primiri in sensul legii i aceasta c2iar daca intre timp avanta"ul a incetat a mai putea fi valorificat.Ie'empluB data iletului de avion a e'pirat!. $aca darul sau folosul este predat unei persoane din familia functionarului& primirea se considera reali+ata numai atunci cand functionarul afland despre remiterea folosului i fiind contient ca acesta ii este destinat lui& in considerarea efectuarii unui act de serviciu& se 2otarate sa il pastre+e..9 1rimirea se poate reali+a nu numai ca urmare a remiterii anilor sau unurilor ori altor foloase& dar c2iar i fara o remitere materiala a acestora. $e e'empluB in ca+ul unei dispo+itii& c2iar ver al data de un tert& de a preda un lucru& o valoare sau de a indeplini o activitate din care re+ulta un catig pentru functionar. $esigur& in situatia de mai sus nu este vor a de o promisiune& intrucat promisiunea presupune o remitere viitoare afectata de conditia acceptarii... 3. OAcceptarea promisiunii4 este alta modalitate a elementului material al infractiunii de luare de mitaB OA accepta4 inseamna a consimti& a apro a& a fi de acord cu aceasta promisiune. Acceptarea presupune intotdeauna o ofertaA in acest ca+ initiativa apartine mituitorului& iar functionarul pus in fata promisiunii o accepta. Acceptarea promisiunii poate fi e'presa sau tacita dar in acest din urma ca+& ea nu re+ulta din nerespingerea promisiunii 7 care este incriminata separat& dei in fond
.9 ..

ani ori alte foloase anterior primirii acestora&

infractiunea de luare de mita s(ar fi consumat in momentul acceptarii. $e aceea

?. $o rinoiu 7 Corup5ia >n dreptul penal rom6n Edit. Atlas )e' #ucureti 1..8& pag. 129. ?. Teodorescu op. cit.& pag. 144 din ?. $o rinoiu& pag. 129.

( 88 (

este tot o acceptare tacita 7 ci din anumite manifestari care indica neindoielnic acceptarea. -ntentia de a actiona mai tar+iu altfel i de a refu+a primirea nu e'clude acceptarea promisiunii.1// 4. %apta functionarului de Oa nu respinge promisiunea4 Nerespingerea promisiunii nu poate fi nici ea conceputa fara o promisiune facuta de o alta persoana.1/1 )egiuitorul a preva+ut nerespingerea promisiunii ca modalitate de savarire a luarii de mita& deoarece a considerat ca cel ce nu respinge promisiunea o accepta implicit. O ligatia de a respinge promisiunea& care a fost astfel sta ilita are insa in acelai timp menirea de a(l determina pe functionar sa reactione+e cu fermitate impotriva mituitorului pentru a apara prestigiul i onoarea functiei pe care o ocupa.1/2/2 3.1.2 Cerintele esentiale Actiunea sau inactiunea care constituie elementul material al luarii de mita tre uie sa indeplineasca mai multe conditii concomitente. 1! 1retinderea& primirea& acceptarea sau nerespingerea promisiunii sa ai a ca o iect ani sau alte foloase. Sfera notiunii de Ofoloase4 este larga& inclu+and orice avanta" de natura patrimoniala Ise poate pre+enta su forme variate caB imprumut& diferite daruri su forma de van+ari simulate!1/3& unuri mo ile sau imo ile& comisioane& premii dar i avanta"e nepatrimoniale Iacordarea unui titlu sau grad& distinctii onorifice sau avansare in functie!. O pro lema importanta& mult discutata este aceea daca poate e'ista luare de mita in ca+ul in care valoarea folosului material primit de functionar este foarte redusa.
1// 1/1

?. $o rinoiu 7 Corup5ia >n dreptul penal rom6n. Edit. Atlas )e' #ucureti 1..8& pag 129. O. )og2in i T.Toader 7 $rept penal rom6n& parte special;& Ed. Dansa& #uc. 1..4& pag. 129. 1/2/2 -. -onescu 7 Codul penal adnotat& vol --& partea special;& $ol"& pag. 14/. 1/3 O. )og2in i T. Toader 7 $rept penal rom6n& parte special; 7 Edit. Dansa& #uc. 1..4& pag 3.

( 8C (

$ei ?. ,an+ini scrie in acest sensB ONu constituie coruptie micile daruri oca+ionale& comesti ile& de aut& tigari i altele asemanatoare a caror oferire are caracter de curtoa+ie& mai mult sau mai putin interesata4&1/4 totui tre uie sa e'iste un raport direct i e'plicit intre darurile primite i un anumit act din sfera atri utiilor ce revin functionaruluiA astfel oricare ar fi valoarea darului& daca acesta constituie un contraec2ivalent al conduitei lipsite de pro itate a functionarului& infractiunea de luare de mita este reali+ata. C2iar i autorul citat arata caB Odin pacate este imposi il sa se verifice prea minutios sinceritatea i de+interesul tuturor darurilor de politete ce se primesc4. Opiniile au fost impartite& dar practica instantei noastre supreme promovea+a ideea ca atat timp cat art. 284 al Codului penal nu cere e'istenta unei proportii intre valoarea actului pretins de la functionar i suma de ani sau folosul ilicit o tinut de catre acesta& continutul infractiunii se reali+ea+a.1/8 2! #anii sau celelalte foloase pretinse& primite ori a caror promisiune a fost acceptata ori nu a fost respinsa sa fie necuvenite& sa nu fie legal datorate. #anii sau foloasele tre uie sa fie pretinse& primite cu titlu de contraec2ivalent al conduitei pe care faptuitorul se anga"ea+a sa o ai a. $aca faptuitorul pretinde o suma de ani nu cu acest titlu& ci cu titlu de o ligatie ce tre uie indeplinita de cel ce solicita actul& fapta nu constituie luare de mita& ci a u+ in serviciu contrar intereselor persoanelor Iori de cate ori functionarul va motiva destinatia i va destina efectiv profitul ilicit primit nu in folosul propriu ci in folosul unitatii!.1/C E'empluB %apta faptuitorului de a pretinde i a primi de la cei aflati in su ordinea sa avanta"e materiale su prete'tul acoperirii c2eltuielilor facute de el& prin folosirea autoturismului personal pentru procurarea de comen+i sau materii prime.1/<
1/4 1/8

:2. Nistorescu i autorii 7 $rept penal& partea special; 7 Edit. Continent& pag. 33<. C. Ciuncan 7 Criterii distincte >n unele infrac5iuni de serviciu sau >n leg;tur; cu serviciul. 00$ nr. 1F1.<9& pag. 43& op. cit. O.)og2in& pag. 341. 1/C T. Suceava& dec. nr. 1.F1.98 din 00$ nr <F1.98& pag. <3. 1/< T.S. sp. dec. nr. 1.C8F1.<3& C$ 1.<3& pag. 41..

( 8< (

3! Savarirea oricareia din faptele ce reali+ea+a elementul material al infractiunii sa ai+a loc anterior sau concomitent cu indeplinirea& neindeplinirea sau intar+ierea in indeplinirea actului privitor la indatoririle de serviciu ale functionarilor sau cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri. Aceasta conditie repre+inta criteriul principal de deose ire a infractiunii de luare de mita de infractiunea de primire de foloase necuvenite& preva+uta de art. 28C Cod penal. Anterior primirii folosului& in raport cu efectuarea actului pentru care acel folos este destinat sa(l remunere+e& nu comporta nici o dificultate& su aspectul sta ilirii ei& atunci cand e'ista o singura remitere i un singur act de serviciu. Situatia este complicata 7 dupa parerea lui ?. $o rinoiu 7 cand& pe parcursul unui interval de timp& pe de o parte au avut loc mai multe remiteri succesive i pe de alta parte& functionarul a efectuat o pluralitate de acte specifice functiei sale& ealonate in timp. -n aceasta ipote+a& anterioritatea tre uie apreciata tinandu(se seama de toate legaturile ce au e'istat intre mituitor i functionarul mituit. -n sensul afirmatiei ca faptele incriminate prin art. 284 Cod penal se pot comite i concomitent cu indeplinirea actului de serviciu& mentionam o deci+ie a Tri unalului Suprem care& a statuat ca fapta unui medic specialist in o stetrica ginecologie& de a primi de la o pacienta careia urma sa(i intrerupa legal cursul sarcinii i care fusese aneste+iata& o suma de ani Opentru a lucra mai atent4 constituie infractiunea de luare de mita.1/9 4! Actul pentru a carui indeplinire& neindeplinire ori intar+iere a indeplinirii se pretinde& se primete& se accepta sau nu se respinge promisiunea unor foloase& sa faca parte din sfera atri+utiilor de serviciu ale functionarului.
1/9

T.S. s.p dec. nr. 1.1F1.<1 >n C$ pag. 38<.

( 89 (

a! $eterminarea atri utiilor de serviciu -n practica& pentru a se sta ili competenta teritoriala sau personala a unui functionar tre uie sa se cunoasca legile& Eotararile :uvernului& instructiunile& ordinele& regulamentele de ordine interioara in a+a carora functionarii ii desfaoara activitatea. Conditia pre+inta o importanta 2otaratoare pentru e'istenta infractiunii& deoarece daca actul in vederea caruia functionarul a comis actiunea 7 inactiunea incriminata nu intra in competenta sa& nu se poate vor i despre luare de mita. $ispo+itiile legale privind luarea de mita sunt aplica ile unui functionar care a primit mita pentru indeplinirea unui act a carui e'ecutare cere participarea mai multor persoane. Aceasta pentru ca prin fapta sa el poate discredita fara "ustificare i pe ceilalti mem ri ai colectivului. Este indiferent 7 arata ?. ,an+ini 7 daca actul facut apartine competentei e'clusive a functionarului sau daca acesta numai a cola orat la efectuarea lui.1/. -n urma acestor preci+ari putem deduce caracteristicile actului privind indatoririle de serviciuB ( actul sa fie legitim& sa se inscrie in sfera competentei functionaruluiA ( actul sa fie determinat de esenta sa specifica pentru ca individuali+area lui este un mi"loc de diferentiere a mituirii de alte infractiuni sau a ateri disciplinareA ( actul tre uie sa fie numai virtual& sa e'iste posi ilitatea reali+arii lui efective& nefiind nevoie pentru e'istenta infractiunii ca el sa fie indeplinit. ! Actul contrar indatoririlor de serviciu este in acceptiunea art. 284 Cod penal un act care intra in competenta normala a functionarului& dar el se reali+ea+a printr(o incalcare a dispo+itiilor legale& printr(o re+olvare ar itrara a unui conflict "uridic sau
1/.

?. $o rinoiu 7Corup5ia >n dreptul penal rom6n& Edit. Atlas )e' #ucureti 1..8& pag. 142.

( 8. (

printr(o falsa apreciere a situatiei de drept sau de fapt. Toate acestea fac ca actul sa devina contrar indatoririlor de serviciu ale functionarului. 1entru a putea aprecia corect sarcinile de serviciu se considera ca actul este contrar indatoririlor de serviciu ori de cate ori prin efectuarea lui s(a incalcat vreuna din aceste sarcini& c2iar daca indatoririle strict specifice& privitoare la acel act& nu au fost incalcate. -ata cateva solutii "udecatoreti privind cerintele esentiale ale infractiunii de luare de mita in raport cu ipote+ele preva+ute de legeB ( in legatura cu indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciuB E'empluB *n primar a primit anumite avanta"e cu scopul de a oficia mai repede o casatorie.11/ ( in legatura cu neindeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciuB E'empluB O persoana delegata de o unitate pentru a(i apara interesele a primit ani pentru a nu se pre+enta la proces.111 ( in legatura cu intar,ierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciuB E'empluB *n functionar insarcinat cu e'ecutarea unui mandat de arestare a primit daruri de la cel urmarit& in scopul de a nu e'ecuta imediat& ci dupa o perioada de timp acel mandat.112 ( in legatura cu indeplinirea unui act contrar indatoririlor de serviciuB E'empluB *n functionar vamal a primit o suma de ani pentru a permite trecerea peste frontiera a unor unuri inter+ise.113 3.1.3 *rmarea imediata

11/ 111

T.S. s..p. dec. nr. 1882F1.</ >n C$& pag. 4/1. T. Capitalei S 1 pen.& dec. nr. 2<38F1.8C >n ).1. nr. 9F1.8< pag. C34. 112 T. Capitalei S. 1 pen& dec. nr. 2<38F1.8C >n ).1. nr. 9F1.8< pag. .8C. 113 T.S. s.p. dec. nr. 2<3F1.</ >n 00$ nr. 9F1.</& pag. 1<.

( C/ (

Su oricare din modalitatile sale& luarea de mita creea+a prin comportarea lipsita de pro itate a su iectului o stare de pericol pentru activitatea organi+atiilor preva+uta de art. 118 Cod penal 1114 pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu de catre functionari i pentru una reputatie a lor. -n literatura noastra "uridica s(a aratat ca atunci Ocand elementul material consta in primirea de mita& care a fost pretinsa in scopul indeplinirii unui act de serviciu& urmarea imediata consta i in vatamarea patrimoniului adusa persoanei constransa a da mita.118 *rmarea imediata re+ulta implicit din actiunea sau inactiunea incriminata& deoarece legea nu conditionea+a e'istenta infractiunii de producerea de urmari. 3.1.4. )egatura de cau+alitate $intre actiunea sau inactiunea care constituie elementul material i urmarea imediata re+ulta din insai materialitatea activitatii desfaurate de faptuitor i nu necesita o pro atiune aparte. '.& Latura su+iectiva -nfractiunea de luare de mita se savarete numai cu intentie directa. %aptuitorul ii da seama in momentul savaririi faptei ca anii i foloasele pe care le pretinde sau le primete sau care constituie o iectul promisiunii pe care o accepta sau nu o respinge& nu i se cuvin i cu toate acestea el vrea sa le primeasca sau sa nu le respinga. -n acelai timp el are repre+entarea starii de pericol care se produce pentru una desfaurare a activitatii de serviciu& urmare pe care o dorete.

114 118

,odificat prin )egea nr. 14/F1..8 pentru modificarea i completarea Codului penal. S. =a2ane& op. cit.& pag. 134.

( C1 (

Cerinta savaririi faptei cu intentie directa re+ulta din scopul special pe care il urmarete faptuitorulB ( indeplinirea ( neindeplinirea ( intar+ierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu ( efectuarea unui act contrar acestor indatoriri. 1entru e'istenta infractiunii este neaparat necesar ca in momentul savaririi actiunii sau inactiunii incriminate faptuitorul sa fi urmat acest scop. $aca faptuitorul pretinde& primete& etc. ani sau foloase dar nu in scopul de a indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu& fapta nu constituie infractiune de luare de mita.11C )egea nu cere insa ca scopul urmarit prin savarirea faptei sa fie efectiv reali+atA c2iar daca ulterior savaririi actiunii 7 inactiunii incriminate faptuitorul nu are conduita la care s(a anga"at& fapta sa se incadrea+a la art 284 din Codul penal. 11< $aca scopul urmarit se reali+ea+a i faptuitorul efectuea+a un act contrar indatoririlor sale de serviciu& act care constituie prin el insui o infractiune I e'B savarete un fals in inscrisuri oficiale! infractiunea de luare de mita intra in concurs cu acea infractiune.119 $e preci+at ca in te'tul art. 284 din Codul penal& termenul Oscop4 este folosit in acceptiunea sa stricta& de finalitate ce se situea+a in afara infractiunii. Astfel fiind& este suficient sa se constate ca finalitatea preva+uta in te'tul incriminator a fost urmarita de faptuitor& fie ca s(a reali+at sau nu pentru ca sa e'iste intentie calificata.11. ,o ilul infractiunii de luare de mita este de regula dorinta functionarului de a o tine catiguri fara munca& intrucat acestea il determina cel mai adesea la luarea 2otararii infractionale.12/
11C 11<

O. )og2in i T. Toader 7 $rept penal rom6n& partea special;& Ed. Dansa& #ucureti 1..4& pag. 343. T. S. s.p. dec. nr. 898/F1.<1 C$ 1.<1& 1A:. 4/1. 119 T.S. s.p. dec. nr. 393.F1.</ >n 00$ nr. 4F1.<1& pag. 142 din O. )og2in. 11. ?. $ongoro+ i cola oratorii& op. cit.& pag 343& vol. -?& pag. 134. 12/ ?. $o rinoiu& op. cit.& pag. .C.

( C2 (

1ot fi i alte impulsuri secundare care sa contri uie la determinarea faptuitorului sa comita luarea de mitaA aceste elemente su iective nu conditionea+a e'istenta vinovatieiA se va tine seama de ele la individuali+area pedepsei.121

ect. (. $orme- modalitati- sanctiuni (.%. $orme a)Acte pregatitoare Codul nostru penal nu incriminea+a actele preparatorii sau pregatitoare ca forma infractionala. -n ca+ul luarii de mita este de o servat& daca se tine seama de esenta activitatilor incriminate& ca dintre cele patru modalitati de reali+are ale elementului material& cel putin doua 7 acceptarea i nerespingerea promisiunii 7 nu sunt in esenta lor decat& acte pregatitoare ale primirii efective de mita& pe care insa legiuitorul& pentru considerentele aratate& a inteles sa le incrimine+e autonom& situandu(le pe acelai plan& su raportul semnificatiei lor penale& cu luarea de mita propriu(+isa.122 b)Tentativa 7 la infractiunea de luare de mita dei posi ila in modalitatea intrerupta& nu este pedepsita. 1retinderea de ani sau alte foloase in scopul aratat de
121 122

:2. Nistoreanu 7 $rept penal& partea special; 7 op. cit.& pag. 339. S. =a2ane& op. cit.& pag. 138.

( C3 (

te't constituie in esenta sa un act de e'ecutare& deci de tentativa a luarii propriu(+ise de mita123& pe care tocmai datorita pericolului social sporit& legiuitorul a inteles sa(l asimile+e cu primirea efectiva de mita& atat su din Codul penal.124 c)Consumarea Are loc in momentul reali+arii oricareia din cele patru actiuni 7 inactiuni incriminate alternativ prin art. 284 din Codul penal.128 -n practica "udiciara s(a decis 7 de e'emplu 7 ca infractiunea de luare de mita se consuma in momentul in care se pretinde folosul i nu in acela in care este primit& ca este suficienta simpla acceptare a promisiunii facute& predarea anilor sau a foloaselor putand sa ai a loc ulterior sau putand sa nu se reali+e+e.12C Nu este relevanta impre"urarea ca anii primiti s(au dat dupa efectuarea actului ori dupa acordul intervenit intre mituitor i mituit sau daca fapta nu a fost urmata de primirea anilor pretini sau promii. 0e+ulta deci ca orice activitate ulterioara acestui moment nu are nici o influenta asupra e'istentei infractiunii. Astfel fapta constituie luare de mita c2iar daca faptuitorul restituie folosul primit& il refu+a sau daca ulterior promisiunii este inlaturat din functia pe care o ocupa.12< (.&. )odalitati )uarea de mita& in oricare din variantele Itip& agravanta! are doua modalitatiB
123 124

aspectul incriminarii cat i al

sanctionarii prin derogare de la regula diversificarii pedepselor& consacrata prin art. 21

?. $ongoro+ 7 $rept penal 7 #ucureti 1.3.& pag. 2.3. ?. $o rinoiu 7 Corup5ia >n dreptul penal rom6n& pag. 184. 128 -. -. $ol+& op. cit.& pag. 142. 12C T.S. s.p. dec. nr. 1/32F1.C9 0$ nr. .F1.C9& pag. 199. 12< T. #ucureti& dec. nr. 8<CF1.<8 cu not; de ). 1op CF1.8<& pag. </..

( C4 (

a! pretinderea sau primirea de catre functionar de ani sau alte foloase ce nu i se cuvin. ! acceptarea sau nerespingerea de catre functionar a promisiunii de foloase necuvenite. -n ceea ce privete varianta agravata se presupune ca fapta este savarita de un functionar cu atri utii de control. -ntr(o opinie se sustine ca a doua varianta agravata este cea preva+uta de )egea 42F1..2 cand fapta este savarita de un agent constatator& un organ de urmarire penala sau "udecator ce instrumentea+a contraventiv sau infractiuni preva+ute de legea privind protectia populatiei impotriva unor activitati ilicite.129 1e langa modalitatile normative aratate mai sus& infractiunea de luare de mita poate repre+enta i diferite modalitati faptice determinate de circumstantele concrete in care se comite infractiunea. $e modalitatile faptice se va tine seama la evaluarea gradului de pericol social concret al faptei i do+area pedepsei. (.'. anctiuni a)Pedeapsa principala -nfractiunea de luare de mita este sanctionata cu inc2isoare de la 3 la 12 ani& iar daca fapta a fost savarita de un functionar cu atri utii de control se pedepsete cu inc2isoare de la 3 la 18 ani potrivit dispo+itiilor )egii 14/F1..C i a )egii <9F2///. Cand se constata e'istenta unor circumstante atenuante& pedepsele de mai sus se reduc su minimul special dar nu mai mult de 3 luni in conformitate cu dispo+itiile art. <C alin. 1 din Codul penal se poate aplica o pedeapsa pana la ma'imul special& iar daca ma'imul special este neindestulator& se poate adauga un spor de pana la 8 ani.
129

:2. Nistoreanu i autorii 7 $rept penal 71arte special;. Editura Continent KK-. #ucureti 1..8& pag. 33..

( C8 (

Conform )egii nr. 12F1../ modificata prin legea nr. 42F1..1 in ca+ul savaririi faptei de catre functionari imputerniciti sa constate infractiuni sau contraventii sanctionate de acest act normativ ori sa le instrumente+e& pedeapsa este de la 8 la 14 ani& intrucat art. 8 al acestei legi prevede ca minimul i ma'imul preva+ut de art. 284 alin. 1 se ma"orea+a cu cate 2 ani. 0eferitor la individuali+area pedepsei este de su liniat necesitatea ca instantele de "udecata sa evalue+e cu gri"a in fiecare ca+ in parte& ponderea diverselor circumstante reale i personale in conturarea gravitatii concrete a infractiunii. b)Pedeapsa complementara Art. 284 din Codul penal prevede pe langa pedeapsa principala a inc2isorii i pedeapsa complementara a inter+icerii unor drepturi Iaratate de art. C4 din Codul penal! iar durata inter+icerii poate fi sta ilita 7 aa cum prevede art. 83 lit. a. din Codul penal de la unu la +ece ani. -n ca+ul luarii de mita aplicarea pedepsei complementare sus mentionate este o ligatorie. 1rintre drepturile al caror e'ercitiu poate fi inter+is art. C4 din Codul penal prevede su lit. c. i dreptul de a e'ercita o functie sau de a ocupa o profesie de natura acelor de care s(a folosit condamnatul la savarirea infractiunii. -nter+icerea acestui drept poate fi insa dispusa 7 a aratat Tri unalul Suprem 7 numai daca fapta comisa de cel condamnat este in stransa legatura cu fapta sau cu profesia sa. c)Confiscarea speciala 1otrivit art. 284 alin. 3 din Codul penal anii& valorile sau orice alte unuri care au facut o iectul luarii de mita se confisca& iar daca acestea nu se gasesc& condamnatul este o ligat la plata ec2ivalentului lor in ani& la fel cum prevede i )egea <9F2///. ( CC (

$ei confiscarea speciala ca masura de siguranta ii are sediul in art. 119 Cod penal& legiuitorul a preva+ut(o i in art. 284 alin. 3 Cod penal pe de o parte& pentru a reglementa situatia nepreva+uta in art. 119 Cod penal i anume aceea in care anii sau celelalte foloase care au facut o iectul mitei nu se gasesc& in sensul ca se va confisca contravaloarea lor in ani. -ndicarea o iectului confiscarii prin e'presia O ani& valori sau alte unuri4 su linia+a dorinta legiuitorului de a vi+a i avanta"ele nepatrimoniale sau neevalua ile in ani Isituatie in care se va putea insa dispune& cand ar fi ca+ul& resta ilirea situatiei anterioare conform art. 1</ din Codul de procedura penala!.12. -mpre"urarea ca inculpatul ar fi c2eltuit unele din sumele primite ca mita pentru nevoile unitatii nu(l e'onerea+a de la plata lor& deoarece e'istenta infractiunii nefiind conditionata de destinatia anilor sau foloaselor ce au constituit o iectul mitei& acestea tre uie confiscate in totalitate.13/ -nlesnind inculpatului sustragerea de unuri din patrimoniul partii civile& inculpatul 7 pa+nic la societatea comerciala unde s(a comis furtul 7 se face vinovat pe langa infractiunea de luare de mita& constand in primirea unei sume de ani pentru a inlesni comiterea furtului& i la complicitate la infractiunea de furt& faptele avand continut diferit i o e'istenta de sine statatoare. $eci& masura in care se constata ca sunt indeplinite elementele acestor doua infractiuni& condamnarea inculpatului pentru am ele infractiuni se impune& el inlesnind& c2iar daca in sc2im ul unei sume de ani& posi ilitatea coinculpatului de a(i insui pe nedrept unele unuri apartinand partii civile. $in pro ele administrate in cau+a a re+ultat ca inculpatul a primit de la coinculpat 8./// lei& facandui(se promisiunea ca i se vor mai da 1../// lei.

12. 13/

?. $o rinoiu& op. cit.& pag. 1C9. C.S.@. s.p. dec. nr. 832F1..8 0ev. $reptul& nr. 3F1.C.& pag 111.

( C< (

-ntrucat infractiunea de dare de mita s(a comis partial prin darea unei sume de ani i partial printr(o promisiune de dare& ulterioara& a altei sume de ani& deoarece art. 284 alin. 3 Cod penal Ila care face trimitere art. 288 alin. 4 Cod penal ! se refera numai la ipote+a in care anii& valorile sau celelalte unuri au fost date& adica remise efectiv functionarului mituit& suma de ani care a fost promisa drept mita nu poate face o iectul confiscarii& aa cum greit s(a dispus de prima instanta i instanta de apel.131 -n ca+ul in care unul din inculpati a fost condamnat pentru luare de mita iar celalalt pentru dare de mita 7 o iectul mitei constituindu(l o suma de ani data de cel de(al doilea i primita de cel dintai 7 masura confiscarii speciale a acestei sume tre uie luata numai fata de autorul infractiunii de luare de mita& o ligarea fiecarui inculpat in parte la plata acelei sume este nelegala.

131

C. de Apel #ucureti& sec5. -& pen. dec. nr. 91FAF1..<.

( C9 (

CAP. III D!LI)I"AR! IN"R! IN$RAC"IUN!A D! LUAR! D! )I"A .I AL"! IN$RAC"IUNI D! CORUP"I!
%. Delimitare intre infractiunile de luare de mita /art. &0( Cod penal1 i primirea de foloase necuvenite /art. &02 Cod penal1 Ceea ce deose ete infractiunea de luare de mita Iart. 284 Cod penal! savarita prin primirea unor sume de ani sau a altor foloase necuvenite Iart. 28C Cod penal!& este& intre altele& momentul cand faptuitorul primete anii ori foloasele ce nu i se cuvinA in ca+ul luarii de mita& primirea acestora are loc anterior indeplinirii& neindeplinirii ori intar+ierii indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu& pe cand& in ca+ul al doilea primirea se reali+ea+a dupa ce faptuitorul a indeplinit un act de serviciu pe care& in virtutea functiei sale era o ligat sa(l indeplineasca.132 -ntrucat inculpatul 7 ef al statiei C%0( a primit sume de ani de la unii efi de depo+ite ale -ntreprinderii OCom usti ilul4& pentru a le reparti+a in vagoane necesare transportului com usti ilului sau pentru a percepe locatii in ca+ul neridicarii in termen

132

C. Sima 7 Codul penal adnotat cu pr. "ud. 1.C. 7 2///( Edit. )umina )e' 2///& pag. C<4.

( C. (

a unor marfuri de pe rampa statiei& corecta incadrare a faptelor este in art. 284 Cod penal& nu in art. 28C Cod penal.133 Cu toate ca solutia este corecta& momentul cand faptuitorul primete anii sau foloasele ce nu i se cuvin nu constituie criteriul unic de diferentiere a infractiunii de luare de mita de infractiunea de primire de foloase necuvenite. Astfel& pe langa faptul ca folosul tre uie sa fi fost primit dupa e'ecutarea unui act privitor la atri utiile de serviciu ale functionarului& mai este necesar ca acest folos sa nu fi fost pretins anterior de functionar& sau sa nu fie re+ultatul unei convingeri sau al unei intelegeri preala ile. $in definitia pe care o da art. 284 Cod penal re+ulta ca actiunea sau inactiunea care constituie latura o iectiva a infractiunii de luare de mita poate privi fie efectuarea unui act licit& cand su iectul indeplinete un act legal al o ligatiilor sale de serviciu& fie efectuarea unui act ilicit& cand acelai su iect nu indeplinete ori intar+ie indeplinirea actului ce intra in cadrul atri utiilor sale de serviciu& precum i cand il indeplinete contrar indatoririlor ce(i revin. -n speta& inculpatul a primit o suma de ani in fa+a tratativelor pentru inc2eierea unui contract intre doua unitati comerciale& el facand parte din delegatia unitatii eneficiare& i& ca urmare& a intocmit actele necesare& printre care i referatul prin care se solicita apro area preturilor propuse de furni+or. 1rimirea sumei de ani in aceste conditii& inainte de efectuare formalitatilor necesare inc2eierii contractului& are caracter de retri utie& de rasplata& pentru a face ca conventia sa fie inc2eiata& ceea ce inculpatul a i incercat. Survenirea ulterioara a unor modificari privitoare la preturi& precum i neapro area referatului intocmit de inculpat nu sc2im a natura faptei savarite& infractiunea de luare de mita consumandu(se& in acest ca+& la data primirii sumei de ani.
133

T. ,un. #ucureti sec5. -- p& dec. nr. ..4F1.91& 03& pag. 19<.

( </ (

$e altfel& infractiunea ar fi e'istat c2iar daca dupa primirea sumei inculpatul nu ar mai fi desfaurat vreo activitate in vederea continuarii tratativelor.134 -n ca+ul cand actul& in vederea indeplinirii caruia functionarul a primit foloase& a fost indeplinit de el i constituie infractiune& aceasta urmea+a a fi retinuta in sarcina inculpatului in concurs cu infractiunea de luare de mita.138 -nculpatul& in calitate de ofiter de politie& serviciu economic 7 luand cunotinta despre savarirea& de catre o persoana& a unor fapte ce ar putea repre+enta actiuni consecutive ale infractiunii de specula i surprin+and pe unul dintre cumparatori& cu unurile cumparate asupra sa 7 avea o ligatia legala de a interveni c2iar in fata competentei teritoriale a organului din care facea parte& pentru a efectua& in a+a art. 213 Cod procedura penala& actele de cercetare ce nu sufereau amanare i a conserva pro ele descoperite. -n consecinta& fapta inculpatului 7 de a fi pretins i primit ani sau alte foloase necuvenite& in scopul de a nu(i indeplini aceste indatoriri de serviciu 7 pre+inta toate elementele infractiunii de luare de mita.13C $ei cel care face incadrarea muncitorilor i functionarilor este conducatorul unitatii& fapta efului iroului de personal i invatamant de a primi foloase materiale in scopul incadrarii unor muncitori constituie infractiunea de luare de mita& deoarece acesta avea atri utia de a recruta personal i de a face propuneri de incadrare.13< *n alt element ce deose ete infractiunea de luare de mita de infractiunea de primire de foloase necuvenite este momentul in care are loc intelegerea dintre functionarul su iect activ i persoana care apelea+a la serviciile acestuia. $aca intelegerea are loc inainte de indeplinirea o ligatiilor de serviciu de catre functionar& ne aflam in pre+enta infractiunii de luare de mita& c2iar daca functionarul

134 138

T.S. sp. dec. nr. 13CCF1.<9& 00$& nr. 1F1.<.& pag. 89. T.S. sp. dec. nr. 393.F1.</& 00$ nr. 4F1.<1& pag. 142. 13C T.S. sp. dec. nr. 8CCF1.<3& C$& pag. 424. 13< T.S. sp. dec. nr. 3/49F1.<1& C$& pag. 389.

( <1 (

primete foloasele 7 oferite sau promise 7 dupa ce i(a indeplinit sarcinile de serviciu.139 -mpre"urarea ca sumele de ani primite de inculpat 7 condamnat pentru luare de mita 7 au fost solicitate de acesta cu titlu de imprumut este irelevanta su aspectul e'istentei infractiunii preva+ute de art. 284 Cod penalA intr(adevar& imprumutul constituie un Ofolos4& in sensul te'tului sus(mentionat& astfel ca& din moment ce a fost solicitat de catre functionar in scopul de a face un act contrar indatoririlor sale de serviciu& toate elementele infractiunii de luare de mita sunt reali+ate.13. 1entru intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de luare de mita& cerinta esentiala este in sensul ca actiunea ce constituie elementul material al infractiunii sa fi fost anterioara actului determinat& privitor la indatoririle de serviciu. %apta unei persoane care in scopul indeplinirii unui act de serviciu Iin speta pentru a indeplini intocmirea formelor de reparti+are a unor marfuri! pretinde o suma de ani& constituie infractiunea de luare de mita& preva+uta de art. 284 Cod penal& ci nu aceea de primire de foloase necuvenite& preva+uta de art. 28C Cod penal& c2iar daca anii s(au dat dupa efectuarea actului. $ispo+itiile art. 28C Cod penal& sanctionea+a pe functionarul care primete ani ori alte foloase necuvenite& dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale i la care era o ligat in temeiul acesteia& iar nu pe functionarul care conditionea+a indeplinirea actului de primirea unor foloase sau& cu alte cuvinte& care ii trafica functia.14/ 1rin 0ec2i+itoriul 1arc2etului de pe langa Tri unalul #ucureti a fost trimisa in "udecata inculpata $.$.& pentru savarirea infractiunii de luare de mita. S(a retinut& in fapt& ca in +iua de 1C./..1..3& ofiterii de la 1olitia Sectiei 18& in a+a unei sesi+ari facute de martorul 0.$.& au surprins(o in flagrant delict pe inculpata& care avea functia de medic principal specialist& specialitatea medicina generala& la
139 13.

Curtea de Apel #ucureti& sec5. - penal;& dec. nr. <19F1..C. T.S. s.p. dec. nr. 81.CF1.<1. 14/ Tri . #ucureti& sec5. - penal;& sentin5a nr. 2<F1..4.

( <2 (

ca inetul medical al *+inelor ,ecanice de *tila" C2imic S.A.& primind de la sus( numitul cinci ancnote de cate o mie lei& marcate fluorescent& pentru eli erarea unui certificat de concediu medical de opt +ile. Cu privire la infractiunea de luare de mita& retinuta in sarcina inculpatei& tri unalul va sc2im a incadrarea "uridica in infractiunea de primire de foloase necuvenite& preva+uta de art. 28C Cod penal& pentru urmatoarele considerenteB -n insai declaratiile sale& martorul 0.$.& a indicat ca i(au mai fost eli erate anterior& tot de catre inculpata& doua certificate de concediu medical& cu acelai diagnostic& fara ca inculpata sa(i pretinda ani sau alte foloase. Similar& martorii ).C. i P.C.& consultati in aceeai +i cu sus(numitul& au aratat ca inculpata le(a eli erat certificate medicale fara a le pretinde ceva& ci doar ei& din proprie initiativa& au oferit sume de ani& acceptate de catre inculpata. 1rin prisma acestor declaratii& este greu de presupus ca inculpata i(a sc2im at conduita fata de acelai pacient de la o consultatie la alt& precum i de la un pacient la altul& in cadrul aceleiai +ile de consultatie. 1entru cele aratate& re+ulta ca intre inculpata i martor nu a e'istat o intelegere preala ila in sensul conditionarii actului la care era o ligata Iin virtutea o ligatiilor de serviciu!& respectiv acordarea concediului medical& de primirea unor foloase materiale& deci cerinta esentiala a infractiunii de luare de mita& ca actiune ce constituie Over um regens4 al infractiunii& sa fi fost anterioara actului determinat privitor la indatoririle ei de serviciu& nu s(a implinit. Cum& in speta& primirea sumei de ani a fost posterioara actului determinat i in lipsa unei intelegeri preala ile& infractiunea de luare de mita nu s(a consumat& fapta inculpatei constituind in drept infractiunea de primire de foloase necuvenite.141 1entru ca fapta sa sa se incadre+e in art. 28C& se impune ca folosul sa fi fost primit dupa e'ecutarea sau nee'ecutarea unui act privitor la atri utiile de serviciu ale
141

Tri . #ucureti& sec5ia - penal;& sentin5a nr. <F1..4.

( <3 (

functionarului& cu conditia ca folosul sa nu fi fost pretins anterior& iar o tinerea lui sa nu fie re+ultatul unei intelegeri preala ile indeplinirii actului. -n ca+ul in care functionarul a acceptat ori a pretins ani sau alt folos material& anterior indeplinirii atri utiilor de serviciu& iar folosul l(a primit efectiv dupa indeplinirea acestora& fapta constituie infractiunea de luare de mita& iar nu primirea de foloase necuvenite.142 %apta de a pretinde i a primi un folos necuvenit& savarita de catre un functionar& dupa indeplinirea& in parte& a unei indatoriri de serviciu& dar inainte de finali+area ei& constituie infractiunea de luare de mita& iar nu aceea de primire de foloase necuvenite. Ca atare& apro area de catre functionarul competent& a unei cereri& dar refu+ul de a comunica petitionarului solutia inainte de a i se da o suma de ani& inseamna a conditiona indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu de un folos material& i nu a primi folosul ca rasplata necuvenita pentru indeplinirea acelui act.143 %apta preva+uta la art. 28C Cod penal se refera la primirea de foloase necuvenite& dupa indeplinirea unui act licit& ce intra in atri utiile de serviciu ale unui functionar. 0e+ulta& aadar& ca fapta inculpatului de a accepta un folos material necuvenit& urmand a(i incalca indatoririle de serviciu& prin eli erarea de c2itante vamale false& intrunete elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita i nu ale aceleia de primire de foloase necuvenite& actul indeplinit avand caracter ilicit& iar promisiunea fiind anterioara efectuarii acestuia.144 %apta inculpatului care& in calitate de functionar& a pretins un folos material pentru a efectua un act ce intra in sfera atri utiilor sale de serviciu& constituie infractiunea de luare de mita& i nu aceea de primire de foloase necuvenite& actiunea ce
142 143

C.S.@. sec5ia penal;& dec. nr. 24C1F1..<. C.S.@. sec5ia penal;& deci+ia nr. 4<3F1..C. 144 C.S.@. sec5ia penal;& deci+ia nr. 1/3<F1....

( <4 (

constituie elementul material al infractiunii fiind anterioara actului determinat& privitor la indatoririle de serviciu.148 &.Delimitare intre infractiunile de luare de mita /art. &0( Cod penal1 i trafic de influenta /art. &03 Cod penal1 Cu privire la delimitarea infractiunii de luare de mita Iart. 284 Cod penal! de infractiunea de trafic de influenta Iart. 28< Cod penal! este de o servat ca& daca la infractiunea de luare de mita intelegerea dintre functionar i persoana& daca intelegerea e'ista& are ca o iect efectuarea& neefectuarea sau intar+ierea efectuarii de catre functionar& a unui act referitor la indatoririle sale de serviciu& ori efectuarea unui act contrar acestor indatoriri& la infractiunea de trafic de influenta intelegerea care de aceasta data nu se mai perfectea+a cu functionarul& are ca o iect interventia su iectului activ& o alta persoana& pe langa functionar pentru a(l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atri utiile sale de serviciu. Aadar& daca la luarea de mita functionarul trafica cu functia sa& la traficul de influenta persoana trafica cu influenta sa reala sau presupusa. Cat privete re+ultatul celor doua infractiuni& dei am ele aduc atingere aceluiai o iect "uridic& ele se deose esc prin faptul ca le+area prestigiului organelor de stat sau pu lice se reali+ea+a in mod direct in ca+ul luarii de mita i in mod indirect in ca+ul traficului de influenta deoarece in acest ultim ca+ fapta creea+a impresia ca un functionar poate fi influentat in legatura cu atri utiile sale de serviciu& pe cand in primul& fapta arata ca un functionar este corupt. Cu privire la latura su iectiva a celor doua infractiuni& daca la infractiunea de trafic de influenta su iectul ii da seama ca discreditea+a un functionar lasand impresia nefavora ila ca acesta este influenta il sau corupti il& in ca+ul
148

C.S.@. sec5ia penal;& deci+ia nr. 3/<F1....

( <8 (

infractiunii de luare de mita& su iectul ii da seama ca discreditarea functiei pe care o indeplinete se datorea+a propriei sale coruptii. 1otrivit acestor criterii& delimitarea intre cele doua infractiuni este uor de facut in practica. Aceasta c2iar i atunci cand traficantul este un functionar sau alt salariat ce face parte din organi+atia pu lica in a carei competenta intra efectuarea actului functional& vi+at prin comiterea faptei& deoarece& daca functionarul trafica propriile lui atri utii de serviciu& o ligandu(se sa indeplineasca& sa nu indeplineasca sau sa intar+ie indeplinirea unui act referitor la indatoririle sale de serviciu& ori sa faca un act contrar acestor indatoriri in sc2im ul acestor foloase necuvenite& el comite infractiunea de luare de mitaA daca insa& functionarul se prevalea+a de influenta pe care i(o confera functia sau relatia personala& indiferent daca influenta este reala sau presupusa& pe langa alt functionar pentru ca acesta din urma sa faca sau sa nu faca& in favoarea unui tert& un act privitor la atri utiile sale de serviciu& el comite infractiunea de trafic de influenta. -n sarcina functionarului se va retine infractiunea de trafic de influenta daca acesta prevalandu(se de o trecere reala sau presupusa la functionarul competent sa indeplineasca actul& primete anii sau foloasele pentru interventia pe care o va face la acel functionar. -n practica "udiciara s(a decis in acest sens& ca fapta unui conta il ef care a pretins i a primit o suma de ani pentru a interveni pe langa efii lui& in vederea anga"arii unei persoane intr(un post vacant al serviciului de conta ilitate al carui ef era& dand un avi+ favora il in acest sens constituie trafic de influenta.14C

14C

S. p. 1C2F1.C. T. reg. 1ra2ova cu not; de ,. ,itroiu i ?. 0;mureanu 00$ 12F1.C.& pag. 1C.

( <C (

CAP. IV A P!C"! CRI)INOLO#IC! P!CI$IC! IN$RAC"IUNILOR D! CORUP"I!

Coruptia este o a atere de la moralitate& de la datorie& o incalcare a limitelor sociale14<& dar ceea ce ne interesea+a in mod deose it este ca ea repre+inta o a atere de la lege. Coruptia im raca aspecte penale prin luarea i darea de mita& traficul de influenta i primirea de foloase necuvenite. Acest punct de vedere este de altfel conform cu po+itia adoptata de institutii internationale in aceasta materie. Astfel& cu prile"ul sesiunii plenare din 1..2& Adunarea :enerala a O.N.*. a adoptat 0e+olutia 48F1/< OCooperarea internationala pentru "ustitia penala i prevenirea criminalitatii in conte'tul de+voltarii4 in care in Ane'a A9 se face referire la coruptia functionarilor pu lici care poate ani2ila orice tip de program guvernamental.149 ,ita repre+inta din acest punct de vedere o tinerea de foloase patrimoniale de cel care se lasa corupt& dar i de cel care corupe sau c2iar de catre o terta persoana. Nu intotdeauna tre uie sa fie in discutie foloase patrimoniale cuantifica ile sau imediat determinate& pentru ca pot fi in "oc i foloase de alta natura 7 politica& administrativa& de putere etc. 7 mai importante uneori ca cele patrimoniale. $efinitia legala generala& conform careia& daca un act oficial este inter+is de actele normative& cel care savarete este corupt& este campul de cercetare al criminologiei. Comportamentul deviat de la indatoririle normale ale functiei pu lice din motive personale Ifamilie sau prietenie!& financiare ori statuare Ipo+itia sociala! sau
14< 149

?. #re an 7 $ic5ionar general al lim ii rom6ne 7 ?ol. -. Edit. Enciclopedic;& #ucureti 1..2& pag. 21.. Compendiu la standardele Na5iunilor *nite i normele de prevenire a crimei i "usti5ia criminal; nr. 4F1..2& pag. 2C& op. cit. ?. $o rinoiu pag. 28.

( << (

incalcarea e'ercitiului drepturilor unor persoane in scopul interesului propriu este a+i in centrul atentiei criminologilor. 1entru a o tine un folos Icare deseori nu se cuvine! sunt ocolite prevederile legale& se acorda drepturi pe criterii straine celor reglementate& sunt prote"ate rude& amici& colegi de partid cand se urmarete e'tinderea autoritatii intr(un domeniu necuvenit sau pe alte cai decat cele legale sau nu sunt eliminati din posturile pe care le ocupa cei corupti i sunt tainuite fapte de coruptie. Coruptia incepe cu ascunderea sau deformarea realitatii pentru a o tine anumite re+ultate la care nu se poate promovand adevarul i continua cu sistemul clientelar de plasare pe posturi i promovare pe alte criterii decat cele de pro itate& competenta i cinste. *rmata de darea i primirea de foloase patrimoniale sau de alta natura pentru o tinerea unor drepturi cuvenite& intr(un stadiu superior al de+voltarii accelerate a coruptiei se recurge la darea i primirea acestor foloase pentru o tinerea unor drepturi ori avanta"e necuvenite. $in acest moment putem afirma ca fenomenul coruptiei se generali+ea+a i iau natere retele de tip mafiot. Coruptia& in manifestarile ei activa i pasiva& are intotdeauna o componenta de ilegalitate i una de imoralitate e'primand incapacitatea autoritatilor de stat& a societatii in ansam lul ei& pentru ca intotdeauna coruptia este in corelatie i interdependenta cu o serie de mecanisme distructive i de dereglare politica& normativa i culturala de la nivelul societatii. -n +ilele noastre coruptia nu este un fenomen singular& i+olat de fenomenele deviante i delicvente care se manifesta in societatea romaneasca. %acilitatile oferite de procesul sc2im arii politice& sociale i economice de dupa revolutie& corelate cu insuficienta controlului legitim& au favori+at mai ales criminalitatea orientata spre profit& concreti+andu(se in fapte penale.14.
14.

?. $o rinoiu 7 Corup5ia >n dreptul rom6n 7 pag. 43.

( <9 (

Anali+a criminalistica a acestui fenomen& reliefea+a starea generala de normalitate i moralitate a societatii la un moment dat. -n consecinta& coruptia poate fi privita ca un fenomen social e'presie a unor manifestari de dereglare normativa& de diluare a moralitatii sociale sau de dereglare spirituala i consecinta a starii in care se afla societatea atat macro(social cat i individual. -n conclu+ie& din punct de vedere criminologic& care este un concept mai larg definit decat cel din perspectiva dreptului penal& inclu+and toate faptele i actele unor indivi+i care profitand de functia sau po+itia sociala pe care o ocupa& actionea+a pentru o tinerea unor avanta"e personale prin mi"loace ilicite. $e aceea& in sens criminologic& coruptia nu inseamna doar darea i luarea de mita& traficul de influenta i primirea de foloase necuvenite ci mai mult& renuntarea la respectul fata de lege i morala. Coruptia poate im raca diverse formeB 1. Coruptia politica 7 se manifesta indeose i su forma presiunii i c2iar a anta"ului e'ercitat asupra functionarilor pu lici pentru a(i determina sa adopte anumite deci+ii ilegale sau in limita legii Icare incalca normele morale!. Ea poate vi+a o tinerea unor avanta"e materiale sau de alta natura. Coruptia politica este cea care creea+a conditiile pentru acele fenomene pe care le numim criminalitate economica sau crima organi+ata 7 ce semnifica Oactivitatile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative& in scopul o tinerii unor importante venituri ilicite.418/ Actiunile ilicite se savaresc& mai ales in forme interrelationale& mai mult sau mai putin complicate care ilustrea+a termenul de Oorgani+are a crimei4 i termenul de Ocriminalitate a gulerelor al e4& deoarece dupa cum sustine criminologul american
18/

C. 1;un 7 Crima organi+at; sau organi+area crimei& >n Analele Academiei de 1oli5ie OAl. -. Cu+a4 anul 1 7 #ucureti 1..3& pag. 88& op. cit. :2. Nistoreanu i C. 1;un 7 Criminologie& pag. 229.

( <. (

EdLin Sut2erland& Oin general profesia& functia& creea+a conte'tul& prile"ul i uneori c2iar motivarea savaririi delictelor& transpunerea in practica a faptelor ilicite reali+andu(se direct sau indirect in cadrul unui ansam lu relational. 1o+itia sociala a persoanei& precum i angrena"ul socio(economico(politic din care face parte impiedica infaptuirea "ustitiei penale.4181 -n tara noastra pro lema vi+ea+a corupti ilitatea unor politicieni i+olati sau a unor inalti functionari ai e'ecutivului. $e regula& un politician se gasete incon"urat de un numar mare de coruptori& deoarece acetia doresc sa(i asigure prin coruptie o sursa cat mai ogata de catiguri. 2. Coruptia administrativa 7 cea mai raspandita& care tinde de la fapta functionarului pu lic care pretinde o recompensa pentru intocmirea unui act la care este o ligat prin functia pe care o detine& pana la deturnarea& din interes personal& a averii pu lice& savarite de persoane aflate in po+itii(c2eie ale administratiei de stat. -n principiu& functionarii pu lici savaresc fapte de eludare a dispo+itiilor regulamentare de anuntare a licitatiilor pu lice& favori+area anumitor intreprinderi sau firme la reparti+area contractelor Iuneori cu un procent din eneficiul acestora drept mita! falsificarea documentelor pentru licitatii& reparti+area legala de spatii sau locuinte& interventii pe langa alti functionari pu lici pentru a trece cu vederea incalcarea legii etc. 3. Coruptia economica 7 cuprinde un spectru foarte larg& de la Ospalarea anilor4 care desemnea+a reinvestirea in afaceri licite a anilor o tinuti din afaceri ilicite& utili+and in acest scop circuite financiare interne i internationale complicate182 la
181

E. Sut2erland 7 Q2ite Collor Crime NeL RorM 7 Edit. $rHden 1ress 1.4.& pag. .& op. cit. :2. Nistoreanu i C. 1;un 7 Criminologie ( pag. 284. 182 :2. Nistoreanu i C. 1;un 7 Criminalitatea financiar( ancar;& studiu pre+entat cu prile"ul simpo+ionului ONoi forme de criminalitate4 organi+at de Soc. 0om6n; de Criminologie i Criminalistic; #ucureti 1..3.

( 9/ (

eva+iunea financiara& ancruta frauduloasa& traficul de licente& neplata ta'elor vamale i a impo+itelor& falsificarea cecurilor i eli erarea de cecuri fara acoperire& practicarea de adaosuri comerciale mai mari& specula i activitati economice i comerciale reparti+area pieselor de sc2im i alte asemenea tran+actii care nu se fac decat su terane constand in concurenta neloiala& contra anda de marfuri. Agresionarea masiva i fara scrupule reali+ata prin furturi& gestiune frauduloasa& delapidari i alte forme de Ovandalism economic4 practicate de infractori prin utili+area de metode a ile este insotita in ma"oritatea ca+urilor de acte de coruptie. Astfel& in ramurile productive ale economiei& coruptia a cuprins intregul proces de privati+are& cu predilectie transferurile ilegale de patrimoniu& prin su evaluare& din societatile comerciale de stat i regiile autonome catre intreprin+atori particulariA conditionarea livrarii de marfuri& acceptarea unor produse de proasta calitate& in sc2im ul unor avanta"e materiale ce constau in sume de ani& unuri sau cote(parti din afacerile derulate.183 Edificatoare pentru coruptia generali+ata din perioada de tran+itie a ultimilor ani este situatia din agricultura& din silvicultura& din domeniul comertului i al prestarilor de servicii Iunde actele de coruptie se practica fati! domeniul ancar i sistemul vamal. ,odificarea in sens po+itiv a conditiilor specifice actuale interne& precum i intensificarea cooperarii internationale pe planul luptei antiinfractionale pot influenta in mod decisiv aceasta tendinta in evolutia sa pe termen lung& inlaturarea factorilor spre care se indreapta cercetarea criminologica a fenomenului& identificand i e'plicand cau+ele de ordin o iectiv i su iectiv care determina savarirea unor masuri i programe eficiente de prevenire i com atere a fenomenului. Evolutia fenomenului se afla in stransa concesiune cu dinamica intregului ansam lu social constituind o reflectare indirecta a carentelor i disfunctionalitatilor
183

-. 1itulescu 7 Al treilea r;+ oi mondial. Crima organi+at; 7 Ed. Naional; #ucureti 1..C& pag. 3<9.

( 91 (

acestuia& daca urmarirea "udiciara i actiunea disciplinara contra indivi+ilor corupti pot elimina infractorul& dau nu pot eradica fenomenul& com aterea sa nu poate fi reali+ata eficient decat prin redresare economica& politica i morala a societatii ca premisa 2otaratoare pentru a asigura respectarea legii de catre cetateni im unatatind masurile menite sa asigure un trai decent& com inate cu o preocupare constanta de impunere a legii penale. Aceasta actiune tre uie dusa in plan social(cultural& in plan "uridic i politic. Activitatea de prevenire tre uie sa fie 2otarata& fara compromisuri& dar i transparenta i dusa intr(un cadru legal& cu respectarea demnitatii umane i a pre+umtiei de nevinovatie& su privirea i controlul societatii civile. 1lanul socio(cultural cuprinde educatia i cultura& promovarea valorilor umane i culturale. Acest plan vi+ea+a o iective pe termen lung. Opinia pu lica tre uie avi+ata ca acest segment al criminalitatii conduce la pre"udicierea grava a procesului de trecere catre o societate democratica. -n plan "uridic e'ista instrumente punitive pentru com aterea coruptiei adoptate dupa 1../& dintre care amintimB ( $ecretul )ege nr. 18F1../ privind urmarirea& "udecarea i pedepsirea unor infractiuni de speculaA ( $ecretul )ege nr. 41F1../ privind asigurarea unui climat de ordine i legalitateA ( )egea nr. 2CF1../ privind registrul comertuluiA ( )egea nr. 11F1..1 pentru com aterea concurentei neloialeA ( )egea nr. 119F1..2 pentru aderarea 0omaniei la Conventia asupra su stantelor psi2otrope din 1.<1 i la Conventia contra traficului ilicit de stupefiante i su stante psi2otrope din 1.99A

( 92 (

( Ordonanta :uvernului 2<F1..2 privind unele masuri pentru protectia patrimoniului cultural nationalA ( )egea nr. 2CF1..4 privind organi+area i functionarea 1olitiei romaneA ( )egea nr 9<F1..4 privind com aterea eva+iunii fiscaleA ( )egea nr. 88F1..8 pentru accelerarea procesului de privati+areA ( )egea nr. 21F1..C )egea concurenteiA ( )egea nr. 31F1..C privind regimul monopolului de statA ( )egea nr. <9F2/// pentru prevenirea& descoperirea i sanctionarea faptelor de coruptieA ( Eotararea :uvernului nr. <C3F2//1 prin care s(a infiintat Comitetul National de 1revenire a Criminalitatii la nivel national 7 in cadrul caruia s(a constituit :rupul central de anali+a i de coordonare a activitatilor de prevenire a coruptieiA ( Eotararea :uvernului nr. 1/C8F2//1 privind apro area 1rogramului national de prevenire a coruptiei i a 1lanului national de actiune impotriva coruptieiA ( Ordonanta de *rgenta nr 43F2//2 privind 1arc2etul National Anticoruptie. )a nivelul politicii penale& in domeniul criminalitatii economice i a coruptiei se urmarete& in mod deose itB 1. Adoptarea standardelor internationale in materia sanctionarii coruptiei& a crimei organi+ate i a Ospalarii anilor4B Necesitatea acestui demers are la a+a o serie de factori care nu pot fi negli"atiB ( evolutia mereu ascendenta a criminalitatii orientata spre profit tre uie stopata prin impactul severitatii pedepsei. -n acest sens se impune scoaterea din te'tele de incriminare a pedepsei cu amenda Iuor de platit pentru cei care dispun de una individuali+are a pedepsei!A ( 93 ( ani Onegri4! i inasprirea pedepselor cu inc2isoarea in functie de gravitatea faptei Io mai

( unei perioade de tran+itie careia ii este specifica anemia sociala tre uie sa(i corespunda o politica penala in spiritul curentului neoclasic ce ii face simtita pre+enta in EuropaA ( aderarea& in perspectiva& la organismele Comunitatii Europene implica& in mod necesar& o armoni+are legislativa. Adoptarea standardelor europene ar re+olva in mod adecvat anumite raporturi intre institutiile implicate.184 ( adoptarea unei legislatii financiar( ancare ferme i coerente& capa ila sa stope+e fenomenele care afectea+a grav economia nationala& fraudele fiscale& acordarea ilegala de credite concomitent cu o ligarea conducerii ancilor su sanctiune penala de a furni+a organelor de urmarire penala date referitoare la operatiuni transferuri de sume du ioaseA ( reglementarea regimului vamal i adoptarea unui regim drastic de com atere a contra andei. 2. Asigurarea functionalitatii i eficienti+area structurilor in scopul com aterii coruptiei& paralel cu infiintarea unor organisme noi care sa previna i sa impiedice de+voltarea crimei organi+ate pe teritoriul 0omaniei prinB ( intarirea #riga+ii de Com atere a Criminalitatii Organi+ate I#CCO!A ( o noua organi+are la nivelul Consiliului Suprem de Aparare a tarii a unei divi+iuni de lupta impotriva crimei organi+ate& coruptiei i terorismuluiA188 ( completarea masurilor legislative cu altele tinand de puterea e'ecutiva i cea "udecatoreasca. Este necesara o delimitare clara a competentelor 1olitiei& :ar+ii %inanciare& Curtii de Conturi i 1arc2etelor i sa se consolide+e cooperarea intre eleA *n pas important in acest sens repre+inta infiintarea la nivel national& a 1arc2etului National Anticoruptie I1NA!& ca parc2et speciali+at in com aterea ancare sau

184 188

:2. Nistoreanu i C. 1;un 7 Criminologie( Edit. Europa Nova& #ucureti 1..C& pag. 2C1. -. 1itulescu op. cit. pag. 423.

( 94 (

infractiunilor de coruptie. Acesta ii e'ercita atri utiile pe intreg teritoriul 0omaniei prin procurori speciali+ati in com aterea coruptiei.18C ( se impune modificarea procedurii atat in fa+a de cercetare cat i in cea de "udecare a faptelor de coruptie& pentru ca procedura sa devina mai supla& mai operativa& fara ca prin aceasta sa se afecte+e dreptul la aparare i corectitudinea cercetarii i pu licitatii procesului. 1e de alta parte& activitatea tuturor celor implicati in com aterea actelor de coruptie tre uie supusa unei verificari periodice& urmand a fi trai la raspundere i indepartati din functie cei incompetenti sau negli"enti in indeplinirea atri utiilor de serviciu. -n literatura "uridica de drept penal in sfera notiunii de coruptie& inteleasa in mod strict& sunt incluse doar patru infractiuni din categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul. Este vor a despreB ( luarea de mita Iart. 284!A ( primirea de foloase necuvenite Iart. 28C! care sunt infractiuni de serviciu i pe de alta parte ( darea de mita Iart. 288!A ( traficul de influenta Iart. 28<! care sunt infractiuni in legatura cu serviciul& termenul Ocoruptie4 aparand in titlul )egii 93 din 21 iunie 1..2 Oprivind procedura de urgenta& de urmarire i de "udecare pentru unele infractiuni de coruptie.4 Coruptia nu poate fi asimilata in mod automat cu faptele de natura penala& c2iar daca in ma"oritatea ca+urilor ea este strans legata de criminalitate. Coruptia in sens larg& ca i coruptia penala& scoate in evidenta aceeai atitudine fata de morala i etica i pentru a merge la esenta tre uie preci+at ca in toate situatiile ea tine de a u+ul de putere i de corectitudinea in luarea unei deci+ii.

18C

Ordonan5a de *rgen5; nr. 43 privind 1arc2etul Na5ional Anticorup5ie pu licat; >n ,onitorul Oficial nr 224 din 11 aprilie 2//2.

( 98 (

Coruptia implica utili+area a u+iva a puterii pu lice in scopul o tinerii pentru sine ori pentru altul& a unui catig necuvenitB ( a u+ul de putere in e'ercitarea atri utiilor de serviciuA ( frauda Iinelaciunea i pre"udicierea unei alte persoane sau entitati!A ( utili+area fondurilor ilicite in finantarea partidelor politice i a campaniilor electoraleA ( favoritismulA ( instituirea unui mecanism ar itrar de e'ercitare a puterii in domeniul privati+arii sau a ac2i+itiilor pu liceA ( conflictul de interese Iprin anga"area in tran+actii sau do andirea unei po+itii ori a unui interes comercial care nu este compati il cu rolul i indatoririle oficiale.!18< -n legislatia noastra& spre deose ire de cea a altor state I-talia& %ranta& Statele *nite ale Americii! nu e'ista vreun te't de lege care sa incrimine+e o infractiune numita Ocoruptie4& dar literatura "uridica cuprinde in aceasta notiune in sens larg numeroase incalcari ale legii penale in ceea ce privete sfera relatiilor de serviciu. Conceputa in cel mai popular sens al cuvantului& coruptia este folosirea a u+iva a puterii in avanta" propriu. $in aceasta cau+a "uritii cauta sa identifice acele infractiuni& care presupun coruptia& adica o tinerea de profituri pe cai ilegale. -n esenta coruptia repre+inta un a u+ de putere& ca re+ultat al functiei sau puterii financiare a persoanei care se impune pe eic2ierul coruptiei in scopul o tinerii de avanta"e materiale sau alte foloase ca onoruri& titluri& pu licitate& e'onerare de raspundere. $e multe ori el este un contact anal 7 ineinteles ilicit 7 care actionea+a conform principiului Odo ut des4 Iiti dau ca sa imi dai! i care se negocia+a i se desfaoara in conditii de clandestinitate i confidentialitate.
18<

Eot;r6rea :uvernului nr. 1/C8F2//1 pu licat; >n ,onitorul Oficial nr. <29 din 18 noiem rie 2//1.

( 9C (

-n anali+a fenomenului coruptiei de disting cel putin cau+e care se interconditionea+a reciproc. 1e de o parte dorinta individului de a se im ogati rapid i fara efort& iar unii c2iar prin orice mi"loace& iar pe de alta parte restrictiile de tot felul care creea+a i duc la coruptie. Aceste doua legi nescrise ale economiei care i(au dovedit vala ilitatea in toate timpurile i pe toate meridianele& produc fenomenul coruptiei. Cau+e generatoare i favori+ante ale coruptieiB 1! Negarea ordinii sociale i a legilor& ceea ce conduce la procese distractive. 2! Cri+a de autoritate& de implicare efectiva i de corelare a activitatii legislative cu aspectele stringente ale societatii in tran+itie. 3! )ipsa unui program clar de reforma i de privati+are. 4! -ncoerenta politica care s(a manifestat in materia adoptarii legilor necesare functionarii statului de drept i in special a legilor destinate sa asigure cadrul corect de desfaurare a vietii economice. 8! E'istenta unui comple' irocratic totalitar deose it de ine organi+at. C! )i erali+area economica la nivelul institutiilor pu lice i a agentilor economici in conditiile lipsei de fermitate i autoritate a organelor de control. <! )ipsa de credi ilitate a unor organe i institutii precum i sla a influenta a normelor legale asupra conduitei indivi+ilor. -n procesul de adaptare a sistemului social glo al la conditiile economiei de piata concurentiale factorii de risc s(au multiplicat& iar coruptia tinde sa devina un fenomen structurat& speciali+at i profesionist care& prin retele informale de organi+atii i persoane& poate a"unge sa corupa factorii de deci+ie la niveluri inalte& din sfera politicului& legislativului& administratiei i "ustitiei. Cone'itatea maligna cu un comple' de fapte antisociale& cum suntB fraudele de mari proportii& deturnarile de fonduri& eva+iunea fiscala& sporete dimensiunile pericolului social. Economia su terana& ( 9< (

desincroni+arile actelor politice i normative& dereglarile economice i mutatiile a'iologice i morale alimentea+a de asemenea acest fenomen. Cifrele furni+ate de statisticile "udiciare construiesc un trend constant ascendent pana in anul 1..< i cu o tendinta evidenta de scadere dupa acest punct. Nivelul criminalitatii reale Itotalitatea infractiunilor savarite!& inclusiv cifra neagra a criminalitatii Iinfractiuni nedescoperite!& este considera il mai mare in comparatie cu criminalitatea legala Idescoperita i "udecata! i aceasta nu atat din cau+a a ilitatii infractorilor& cat mai ales din cau+a pasivitatii victimelor sau& mai e'act& a a sentei unor victime evidente Iatat cel care ofera mita& cat i cel care o primete nu au motive sa sesi+e+e organele "udiciare& infractiunea aducand eneficii amandurora!. ?ictima a acestor infractiuni este institutia a carei functionare normala este periclitata prin neindeplinirea corespun+atoare a atri utiilor de serviciu. Scaderea numarului persoanelor condamnate in perioada 1..<(2/// pune in evidenta aparitia unor sisteme de Ofiltrare4 a responsa ilitatii "uridice& care au condus la parado'ul fenomenului de Ocoruptie fara corupti4. -nvolutia fermitatii reactiei sociale in aceeai perioada este consecinta unei politici incoerente de prevenire i control a coruptiei& a unei anc2ilo+ari in sc2eme ineficiente de com atere a fenomenului& preponderent prin mi"loace penale. Actiunea eficienta impotriva coruptiei nu este posi ila daca e'ista discrepante sensi ile intre definitia legala a coruptiei i perceptia sociala a opiniei pu lice asupra acestui fenomen. $e multe ori opinia pu lica pare sa se oriente+e mai ine cu privire la amploarea i intensitatea coruptiei decat autoritatile cu atri utii in domeniul prevenirii i controlului faptelor de coruptie. Studiul(diagnostic efectuat de #anca ,ondiala in anul 2/// releva faptul ca pu licul percepe coruptia ca fiind e'tinsa. Apro'imativ doua treimi din opinia pu lica romaneasca considera ca Otoate4 sau Oma"oritatea4 persoanelor cu functii oficiale sunt ( 99 (

corupte. $e asemenea& oficialitatile pu lice au indicat niveluri ridicate ale coruptieiB 44 S au declarat ca toate oficialitatile sau ma"oritatea acestora sunt implicate in activitati de coruptie. $aca perceptia unei coruptii e'tinse este clara& este evident i ca opinia pu lica considera coruptia ca a"ungand sa repre+inte un lucru normal. @umatate din familiile c2estionate au declarat ca mita este un fenomen cotidian i doar o persoana din unspre+ece a declarat ca nu este deloc necesara. $irectorii de intreprindere i oficialitatile pu lice s(au aratat a fi mai putin negativiB doar patru +ecimi i& respectiv& o treime au indicat coruptia ca facand parte din viata cotidiana. ,ai ine de "umatate din cei c2estionati sunt de parere ca toate sau ma"oritatea oficialitatilor din cadrul serviciului vamal i al magistraturii sunt corupte. 1arlamentul& sectorul sanitar i politia sunt& de asemenea& percepute ca fiind in mare masura afectate de coruptie.189 *n lucru este cert& fenomenul coruptiei tre uie prevenit i com atut printr(o activitate 2otarata& fara compromisuri& dusa in cadrul i potrivit legii& cu respectarea demnitatii umane i a pre+umtiei de nevinovatie& su privirea i controlul societatii civile. Coruptia nu poate fi stopata in afara criminalitatii privita glo al& luptand i impotriva infractiunilor care intr(un fel sau altul o insotescB delapidarea& gestiunea frauduloasa& furtul& a u+ul in serviciu& inelaciunea& traficul de droguri etc.

189

Eot;r6rea :uvernului 1/C8F2//1 pu licat; >n ,onitorul Oficial nr. <29 din 18 noiem rie 2//1.

( 9. (

4I4LIO#RA$I!

1.:EEO0:EE N-STO0EAN* i cola oratorii ( $rept penal ( partea speciala& Ed. Continent KK-& #ucureti& 1..8A 2.:EEO0:EE N-STO0EAN*& A)EKAN$0* #O0O- ( $rept penal ( partea speciala& Ed. All #ecM& #ucureti& 2//2A 3.:EEO0:EE N-STO0EAN*& COST-CA 1A*N ( Criminologie& Ed. Europa Nova& #ucureti& 1..CA 4.OCTA?-AN )O:E-N& T*$O0E) TOA$E0 ( $rept penal ( partea speciala& Casa de Editura GDansaG& #ucureti& 1..4A 8.OCTA?-AN )O:E-N& A?0A, %-)-1AD ( $rept penal ( partea speciala& Casa de Editura GDansaG& #ucureti& 1..2A C.?AS-)E $O#0-NO-* ( Coruptia in dreptul penal roman& Ed. Atlas )e'& #ucureti& 1..8A <.?AS-)E $O#0-NO-* ( Traficarea functiei i a influentei in dreptul penal& Ed. Dtiintifica i Enciclopedica& #ucureti& 1.93A 9.?AS-)E $O#0-NO-*& N. CONEA ( Teorie i practica "udiciara vol. --& Ed. )umina )e'& #ucureti& 2//2A ..A?0A, %-)-1AD ( -nfractiuni contra infaptuirii "ustitiei& Ed. Academiei& #ucureti& 1..8A 1/.?-NT-)A $ON:O0OP ( E'plicatii teoretice ale Codului penal roman& partea generala& vol. -& partea speciala vol. --& Ed. Academiei& #ucureti& 1.</A 11.S. =AEANE ( E'plicatii teoretice ale Codului penal roman& partea speciala& vol. -?& Ed. Academiei& #ucureti& 1.<2A

( ./ (

12.CONSTANT-N S-,A ( Codul penal adnotat ( practica "udiciara 1.C. ( 1..8& Ed. Atlas )e'& #ucureti& 1..CA 13.TEEO$O0 ,0E@E0*& $*,-T0* 1ET0E AN$0E-* %)O0ESC*& $AN SA%TA& ,A0-ETA SA%TA ( -nfractiunile de coruptie. Aspecte teoretice i practice& Ed. All #ecM& #ucureti& 2///A 14.?-NT-)A $ON:O0OP i cola oratorii ( Noul Cod penal i Codul penal anterior& pre+entare comparativa& Ed. 1olitica& #ucureti& 1.C.A 18.?. 1A1A$O1O) i cola oratorii ( 1rincipii de drept& Ed. Dtiintifica& #ucureti& 1.8.A 1C.:. ANTON-*& C. #*)A- ( 1ractica "udiciara penala& Ed. Academiei& #ucureti& 1..3A 1<.T*$O0E) TOA$E0 ( $rept penal roman. 1artea speciala. Culegere de pro leme din practica "udiciara pentru u+ul studentilor& Casa de Editura GDansaG& #ucureti& 1..CA 19.-ON 1-T*)ESC* ( Al treilea ra+ oi mondial ( Crima organi+ata& Ed. National& #ucureti& 1..<. 1..0E?-STA $E $0E1T 1ENA) AN*) --& N0. 3& #ucureti 1..8 AN*) ---& N0. 4& #ucureti 1..C Asociatia romana de tiinte penale 2/.0E?-STA $0E1T*) AN*) -?& N0. 4& #ucureti 1..3 AN*) ?---& N0. C& #ucureti 1..< Ta la de materii 1..9 ( Supliment al revistei $reptul #ucureti& 1... Ta la de materii 1... ( Supliment al revistei $reptul #ucureti& 2/// ( .1 (

*niunea "uritilor din 0omania 21.10O)E:E N0. 4& #ucureti 1..8 N0. 1& #ucureti 1..C N0. 1& #ucureti 1..< ,inisterul 1u lic ( 1arc2etul :eneral de pe langa Curtea Suprema de @ustitie

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate

( .2 (