ANlJL XXXIV, No.

27 11n exemplar fJI: lei fiumînici 12 tu1ie tMS

CURIERUL ·JUDICIAR
DOCTRINĂ - JURlSPRUDENŢÂ- LEGlSL.AŢlUNE- ECONOMIE POUTlCĂ- f1NANŢE - SOCIOLOGII~

Director : DEM. I. DO BRESCU

Pre,e4illtelt UDiunel A.vocaţllor din Romlnla
COMITETUL DE REDA.CŢIE :
TR ALEXANDRESCU ALEX. CERBAN IOS.l!lF G l!OHEN GR. CONDURATU R~ DEMOGUID
Avocat, Direc•, Contenc. B-cei l'rofeser la Facultatea Avocat Fost Con1ilier la C. de Apel Profesor la Facultatea
G-le a Ţlrei Româneşti de Drept, Buclllel!ti membru Cons, legislativ Bucureşti, Avocat de Drept din f'arla
V. DONGOROZ ALFRED JUVARA D. NEGULESCU I. GR. PE.tUEŢEANU C. SIPSOM C. SJ'OEANOVICI
Dr, în Drept din Buo. Dr. în Drept din Paria Profesor la Facultatea Avocat Profesor la Facultatea t)r. în Drept din Parii
Avocat Avocat de I)rept, Bucureşti de Drept, Bucureşti Avocat
Gll. TRANCU-lAŞI Dr. ŞTEFAN LADAY P. VASILESCU AL. VELESCU ALBERT WAHL
·F ost Ministru al .Muncel fost magistrat
t)r. în Drept din Paris Dr. în Drept din Buo. Profesor la Facultatea
Avocat juriscon11ult în ciuj Avocat Avocat de Drept din :Paris
Secretar de Bedacţie: E. C, DECUSARA, Dr. î;,i Drept din Paris, Directorul Statisticei Judiciare
.Jlembrli corupo11denţi pentru Pari,: EDOUARD LEVY şi SILVIU KRAINIC, D-ri în Drept, Avocaţi, Paris

ABONAMENTUL APARE ODATl PE SlPTĂ.MANl Redacţia şi !dmlnletraţla

Un an p.B-ci, Case Com, şi Autorit. 1000 lei ln lunile Iulie şi August Bucureşti Strada Artei No. 5
• Avocaţi • • • • • • • • 600 ,,
• Magistraţi • . • • • . 500 •
apare oda.tă la 2 eiptămlni Lll.ngl t'alatul Justiţiei

6 luni preţul de sus pe jumătate A.bonamentele ae p1iteac totdeauna înainte T E L E F ON 13/29

S. UMAR ARBITRAGIUL AMICAL

- Arbitrajul amical, de d,...J C. N. Toneanu.
~ Contribuţiuni la reforma Codului pe,ial. Art 327, '.ie d.-1
Jude-p,reşe,cliin,te Trnăan R. Scriban.
- Caire este instam,tru oomp'etînte să judece insul'tele, im1u'-
ri!ile ş'i ,Joviir•:Je sau lfănilfele, agmv.ate pnin cal,itatea. ,de fuincţio­
nar ,public. Art. 53 I. j. oe.; 148 şi 165 c. penal, âe <l:-1 P. N.
Plafon, ma1g.isit:ra;t. . 1p;u.l de a decide neînţelegerile, oare se poit naşte în-
,_ Recenzii, <l:e 1:. C. flecusair1ă : Naturalizarea în România
clupă Constituţie şi n(lUa lege a naţionalităţii de d-l preşeJ•. n,te
D. G. Ma,x•im ; - Despre ipoteci de d-l cOl!lsilier N. J.aic. Cons-
tamrti:nescu; - La Nationalite de la temme mariee paor M.r fal-
gar Ka'J)ral<i1k.
JURISPIR.UDEI'{TA ;
- Curtea 1:i,e Casaţie, s. I : Jon Popescu-.Riigeanu cu Helman
Solomon. (Co.mpetil!lta Comis·ii:Ior arbitraITe. Dacă pot judeca, p e
cale pri,ooipală, acţi'lJJlt:le pent,rrui a stabih, conf. art. 2 ,all_iin. ultim
legea chi:r-i': loin -c:KIII' 1924, ce predlomină din încăperile ocupate de
meseni,aşi ?) • probiviri, aJe~i amicalmente de elitre coll!Siliu.l di-
- Idem C.a!s. s. JtR: Sevchi şi Tasim Mamut cu Abdul Magi
Velel. (Vîn~re cu pact de răscmnpăir.a1re. Expir.area voill11ei lie
răscumpămare: Dacă odată cu aceasta rtrebue să se depună şi
pr,eţu•l ? De câ,n,d ,intră vînzătoml în posesÎ!a, lmoMlului, v,inid,ut ?
Art. 1371 cod. cwil).
- Idem s. Nil : Dr. I. Bacilierii cu P. S. Anfivas. IGR.evizuilre.
Cameră ,a:rbit:ra:lă. lfotă;rire. Aotie n,ou•:i. Oairncteriul pmbatorilu al
a<."estor ,acte. Airt. 291 pro. ciV1i1ă). , Lilor se judecă după o declaraţiune în care e st~-
- •Ciur,tea <le ApeJ Co111stal!l1.a : Jacob /. T. Erusalmi c1i Josef
Algardi. (Corud~1i•rle sub ca:r,e se poate alimite sechestru ·a1Sigu-
rător în ma~,e;rie come.rc! .ală. Dacă ,disp. art. 908 cod. oom. au
fosit abr.og,ate de a1rt. 740 P'T, ev.? Dacă se '!)oa.te depune oau.
ţiuneai ş,;, în .instanţa de a,pe1 ?)
- GUJrtea l.fe Apel C.r,aiov.a s. II : Maria şi G. Pl.eşoi(UIU cu
Ion Stroe. (Imol>H co,nstituilt •dotă <le soţie în e:mpul războh11m,
Netrainisc•r,ie.r,ea lui d1Upă termm.area războiului în regi1sbrul de
foi dotale a.le Trb. unde îşi are odonJ/:cili'uO. soţw. D~că mad •rure
caracterul de dota•lita1oe ?) , cu o Notă tde I. C. P.
- Tr1b. CaHoom : C. Stoin şi Gherghina Calciu cit Petre Stoiw
Petrof. (Dacă .retractuJ litigios po.ate f•.1 propus ş•: de pârât şi Je
cesiona.ri între ei 1 Redama,n,tul când <îl ,poate propune? Art.
1402, 1403 ş,; 1404 cod. oiv,;i).
- Tr,ib. ILfov, s. 11111: Ecaterina Arnou cu Adolf Brncăr. 1(Imo•
biJ dotai!. Cfauză de vînza:re sub condiţi'UJlea reînbrebuinţărei. Da-
că în acest caz Vlinzarea trebue făou, tă prin J.icitaţie publică?
V,inzarea imooillulu! pţntru ,căpăt1Eriea cophlfo:r şi cău·tairea isăa:!ă­
tătei. Dacă ma: este 'll<ecesaTă şi posibilă reîntrebui'Ilţar.ea î Art.
1,353 cod. ci'viJ), cu ,o Notă ,die d--1 avoca.t Augnst .Rilip.
fu Italia, m.dustriaşii şi c'(xm.ercianţii d e orice ra..
mură, penta:·u apărareaintereselor lor, au int:riodus
in&iituţiunea aşa zişifor p, obiviri, cari sunt conduse
de pe!l·soane practice, a1ese de asociaţiune, cu soo-
tre aJSociaţi, mu mitre U!Ilu.l din e,i şi perr,sOOI1Je. sta:ei.
ne. Această irustituiţiw1e este deosebită, de aceea a
alfor probivfri inst~tu;iţi pem.tru a deci.de divergn)r,
tele dintre capitall şi muncă, în care au o adevăr.a.tă
jurisdicţiune dată de lege, pe când probivirii a.so„
cia,ţiunilo,r sunt o inistituţie, privată d!e orice a;UJto-
1l'litat0 die1 jurisclicţie. Printre .a.ilari asociaţiuni eEfte
„Asoc:iaţia Serica din Milan" care are wrn oolegiu de
rectiv, dintre peirsoone probe în :majoritate practici
ai obiceiurilor :industriei serica, spre a reso1va după
cerere contestfl.ţiurniJe dinttre asoctiaţi şi ialte p etr'-
sioane. Aceşti probiviri E10 conformă um.ui regula.
me.nt, în care a stabilit, că resoJvarm conteistaţiuL.
bi1it, că r,esiolva.rea contestaţiunilor se face- prin
concili'.afiune &au pr:in.tr'o decis,iune amicalâ. Ei ju-
decă după o decJaraţiUJile făcută de părţi, cari se
angajează ca şi cuan :e,'a.r fi cionvei:it înti-e ei în ace..
iia.şi termeni precişi. Probiviri d€:cid ex aequo et
bono, fără a avea în vedere dreptul strict, şi hO!I:~
rârea se comunică părţilor.
0€stiune.a de drerpt care se presintă spre resol..
-rarn este următoarea: eând într'un contract, pă.t·­
ţile s'au obligat a remite evenhwlele 1(1,r neinţele_
geri, la judecata unor terţii, cu obligaţiune de a a„
proba decizi1mea lor şi a o corusiclera că a eonvenri.t
între ei răB{Prunml lm, ce eficaeitaie ju.ridică va a„
vea acest răspuns T
 418 CURIERUL JUDICIAR N0. 27, Durnîllid 12 lulît• 19:23.

Negreşit, nu va 1rn1k JH. .·11. aiibă. pnJtt•t·c>a 111wi hou1-

1 t.ac. Jrn-:ă, lC'gwl diiBciipline,a:âi fo1mwlC' :;,i nwdalit{i _
râri arbitrale, fitindcă. 11'a c>xi,sitHt între t~i tm c:1n11_ tile n•so,lvăt"L'Î jLtdiciarl' a co11troueu:rlor, nu 1:icelc:l
promis clupă formcile pr-oc:edm~ civj 1lc (art. 3:19 ale c:om1wnimeutulu.i a1nical, ,e,,a,re c lăsat în înhl'-
ur:m:. p.1"00e·clurr.ai !l1!0ia1S1tră criviITi'i - 9 pr. civ. it.). g-ime 1iiberei v,oiir11ţei a pg1.•ţilo,r . etic unde 11 t-met1zr1 cii
DaJ.· nu poate s.ă a..ibă cel \!)uţin c-ficacitarte:1 ju_ comprnrnisu,1 extra-jndicim' ce aiparţine oornpone_
rj dă.că a. unei 'Oiblig;aţiuni oO!Iliractu.aile 1 J 111rispr1.1_ me.:nJtuluii. amiC1ail, 11Ju poiate fa :-:1upu · mlO.rmeilrn: de
deiruţa ifaliiană răispU!Ild-: aJfirmiativ, ziicând : că -a- p.l;OiCed.ură comună. S,e, înt;eile,gc <?Ă. atunci cân'l.1 păr_

c:e~t pact, de a supi\1.Ile 1.mu~a sau mni muJfoa: terţii ţile 11:tle.g- caJe,a. ju<lecă.1 kn·e<IBC;:1 , fie d1iar nceia ~- pl'O·
resolvarea .imtieu:esekir, ou âbligaţiia de a se Slupul[}Je eed.urei a1,bitrnle, Cill'C apartine ,o,rcbnei jud-ecaţi1or
decrusillJil.ei, Illl1 est1e um. • paci iilic:it, nici eontJttir 1mei tot ,a,şaJ oa şi ·p1110Gedumn îiruaiinrtie1a. 1111a.gi,sfra.ţ,îior, ±re..
c1isiplOIZiţiuni po:01hibitive a legei. In adevăr, ,surnit hue ,să se cio11ii:f10111ne; noil'me\l,0,1· :;,i f0irmelo1· s.fo,bilile
mai muilte moduri de a resolva DJefÎ\1.t,eJ:egeri,l e : dti leigea de pr01Cedmă 1 şi că răspumul ,'lit bitriloir,
1) 1.m mocl c;are -se iploate -n umi daFie, 'EISto .aicela de c,a re e o adevărart:ăeseintinţă, tr01bll(; t•i'î fie 1SL1prrnsă
n le ,s upune il11c'Lgistratu1ni :im.,siitui-i de leg·e en proice·_
1 11e1g1:iJeiliO!r de atlac, ,cionrtrn căm;r~t legea nu admite ,o
dura ciOmll'D.ă; 2) eSite de a cimnpr,omite La a:rbitri,
1 rm1111rţ.ai·e prervenJtivă. Insă, ci:1nd părţile aleg C'-'lll'•a
ca ni să decidă coo.1'formândmLsc regulelor de dreprt:;
1 compo,n imeµtu(tui ,amicial, pr.in mijlocml te,rţi/]o!JI
3) vina în fine modnil ool mai srimpilu, oompoiziţitL peT1Sl()l..'l11.10 de în,m •eicle111r.:1 ,c101mu:nă, n,orme,le el<~ p1·10cc_

nea amicailă, caire ,s e ,01pe;i:ea,ză de ,către înJSeşi păr_
!,i1e Îll' perooiam.Jă, , aul de :trk'tlld.1afa,r i {htpă anume oOIJ.1_
vei!JJţiuq11e. Celiei dintâ,v di01ult moclU1ri de a resioil va n('_
Îllţeilegiei•Ue, diau loo la io adevărată, ju,deicată pr,o_
prJu zisă, şi au arntoTi.taitca. şi eficaci,ta(;ea unea. bio_
tă.râ,1-i, şi f 011·me}l('1 de pwc1e<lnră su1nt cele pir~ăzu_
1 tă ţii jucliciai·e, oa şi în coo1tra o"_ j căreă. ,alt,e, eon ven_
te de Jege. In cazuil. ,dp.n m:mă nu ::ie <lă loc 1a; o
j'llrleo.:-'l.tă p,ronriu zisă, înis:ă xeisoJuţâ.tliD.ea se oibţine
p1,in e1fec,t!rnl v·oii.nţe.i C1oncorr da,n,tei ~1, părţilor, incleipe11-
<leTut clei ,b rice formă de p11.·10ccdură..
I11i adB-văJ.·, d,a,că, e peirmi,s părţi}or a resolva. de
CIO\IDUTI: 13JC,OU.'d o ooill ti0o!Verisiă, c1Jei ,c,e n' ai· fi p,erlilllÎ:S a
accreprta prevernt~v, •aoole! baizc ce ,~or fi sbbilifo ck
te1ţii aleşi pri!ll încrederea Jiat·, ,oibligând;n_,s e a J"
,cirn1sicle1ra C..'L Eil:ahil!i,l!e în mod ,c~1, enti,011,a,I înfo e, ej ~
Conti-ac.tul e deifinit de Je,ge : . ac01yJ,ul in,tre mai
n, ulte persoane, pentru a constitui, o regulă, sa'lt,
a desfa-ce între ei o l.egătură juriclică (mi. 942 cod.
ci v. rom. - i tal. 1098 cioid. cri.cv.). Un a,stf el de ,a_
oord se p,oat~ chi~r. retfori la mocfol de a. oompune
Î11 :mod arniool, overutuaJe1le difeireinide, în privinţa.
î11teJegeirei, sau elf ectuăa ei p raC1tice a oo:ruv:enţiuneă,
1
dură nu sunt aip[iorubile, fii1n:dcă nu l' ,o .adovărntn
şi }H'0l)J'l':i.e judec.atc1. cornte11.cioa.să, şi răspummJ fr,r-
ţiiliol]' nu e o &eniinţă, şi nu pr01nt,e1ave:a altă vafo,a l'e,
deicâ.t aiceia a ,na.1eii 1e.z0Juţi-t.mi cionb:ac:tus'1l€\, ciorntra
căn'11a ar fi toitclemma pr0ip10111 ~bile înaintea nnt,ori _
tiuni, foaiie e~cepiţi.11JlliÎlo -cfa1i aJ: pu'ter1 •rezuUa din
liip;Sta cerinţelor TueceiSa.riă. vnilidităţei nni1i contrac,t,
nu Î'lllEiă nici ,od,rntă · exeeiplţ.iwni cari ar de,i·jvn din
1ijpisa formalităţiLo1 t' de p,mieedură . R{tStpQmsu1l for_
tiilo<J: aileşi de oomun n.ciord de eă.fo:e piăirti, ne.fiind
o sci1ti,nţă., nici acit crutieJJ.1·'Gic, nu poiate servi c,n titln
rxeoutrn: pe1Drt:ru a, ipuJi,e a. da. toc la erxecnt,a,r ea for_
t.ată. De a,serm,eJrna nu P'O.ate •Cim1,ţâ.ne -disp,-0ziţiuni
i ,e zervate ele lege p,1·0,ee.cln.Dt'ii j udeicătorcşti ; a.stfo I
11'al' putea aceste pe!t'tS01a ne alese să ruph0r un seme_
stru, &au a pronunţ,,.'"\. rez.iJiere,u u•rm,i c,ontraet clin.
cauzai nein!depilinire.i l()loliga,ţimwi -1me1ia din pă1ii .
fiindc-ă asemenea di..spoziţiuni nu port: f:i. -cerrnte <lt\..
-cât jll!dl:!cătion·e;ştle (a111. 1020, 1021 ,e,. ci,-. rOOl. _
it.al. 1065 c. c:i.v) . Aeeaistia hsti, nu riclieă ,e'fic.'1cifa_
foa legăii1urei juridice, încât rămâr. P până la eviden-
tă d{'l]I)oirus:fa·at, că nu este· ·Lieit părţiJ01· de 11"1 viola

rn~f,i ind 'Ohligai'or recuTgewea la căile judiciare. fie

ordiniare, fie a,rbifa-ale; clei un.de ut·mea,z,1- că dacii
pi'hţ.iJe ,001n'Vin Ja Tlfill mod c;e compunere .amioală,
chi,11r [)fein a •se remit,e la, judeoata imipan,ţinlă a, n-
noT i:e.rţii persoane nu le p·o,a:te fi 1oipr.it de a o face.
şi aeo,rdJUJl. illOil· -a1S urp1m aoe.~itmi. mod de a eo:mp1UJnc
1 Acea.stă soJuţ;iUlle,, est0 ·combă tntă de un eoă-nic\r_
amical clifo1·,ende1e l'O,r, nerfi,irnd mnit de nic.i o leo·c,
b '
'.t
va fa-eburi. necesannente -să aibă eficacifa.tea unei k-
g{utlllri juo:·idrice c101I1itJmcitu1al€, Nin :se proint:e 01bi,cicrta
că legea discipliJ1ânid fomrnia şi modaMaltea Ciompr1.1O_
misulwi, atât în ce priveşte numire-a de ~wbitri, cât
ş i în1,oe wive.ştie• p1·,oilrnnţa11·,ea şi dep:nnerea hotă.râ_
reii arbit.ra,le, şi în irpecial făcând e:xp1resă dec1a,ra-
ţiune de :ÎJnef,ica.cri.tate,:t remm1ăren. de a ataca p,1~11
1
l·c•,viooore sau nu1ri.rt:..:'1Jtp (~1.rt . 30, 32 c. pr. eiv. it. -
· 365, 366 p,r. ci.v. ,rlOmână), ridică rn-ice valonre ori_
cărt1i cormproris făm1it Î'11 forme deo ehit,e, ş,i ,o,rjC''..:'
v,n'l 0M'(1 o,ricărej rcmmţă.ri la z i,se•lt' mi jlo.i~e clP ;1_
1 tral
1wpedep1~1ifo, orbLigruţiunea luaiă dt' n •respeefot rils-
?m.suil. cio1DJse.rus1Ua~meinte ,c;erut tenţ.ii,l•or pern101nnC1,
ş1 ne-îndepJinfrea cio11,tnwtului găseşte :C¼lll11(:;ţiÎ.ut1JPla în
.art 1073 c. civ. 11 0m. - iiJal. 1218 e. <:iiv. (1.).
,cialLii1 şi avocia1t itnltia1D1, Sraffa, şi mai cu s2iamă
oombatie rep:esenlariţa pe oare în aeeis.t c~.z i0 s11s.
ţi.ne Bsenfante, zicârud că [~bentl aTbih'111 rn11n1Jii cfo
părţi, nu e 1m revresenta11,t şi c1omhate c:oincept.irtwea
d(' rc,presentantă, cme :illl[J[ică că repr se.niiantn-1 n•u
po,afo mieirg-e, confoa , ~o,intej re1Pwc,se.ntatuJ1ru, ,ndic-,1.
contra jnstrueţ,iunil0ir H,vnte. dP J,a ,a,ceasrta, pe do1:d
în enzul Jiberuh11i R-rbitru, 0xisu'î o re;piie1se.nifa,11tă
.. 1)_ Cas, Tori110, 27 dec. 1904, R.ivista, 1905, llJJT, p. 45; Cas.
I orino, 22 noemhr. 1909, R.it 1ista, 1910. p_ 3,1 : Prof. Benîanre,
l<.iv/sta 1905, 11, 45. can, s11st;nc ~'Ceastă np•i1ric în moid magis-
.
 CURIER.UL JUDICIAR No. 27, Dum:niett J'2 folie 1<1'._::,.
('IOllli.u.·1adi•cifioJJ.',ie, adică repre1scmta;nta în una :,i aceia,şi
pe1,s,oi:11ll'ă. a două. pă1ii între1cari se naşte opozitin-
ne -de inten.·e1E.:e sau de vederi, ,oi_p1oz:iţ,iune pe c,are re_
presentan'tul .aQ· fi chemat a. o •rezol va pe jrnn:.L
late (2).
ITuSă, ,ori de c:e natură a,r fj a00r<lul mai multor
pensoane ,a :supra „moduJui de a com}Jill1le eixtra_ju-
decă:to11 eşte şi pe ea,J.e ami,oru1ă şi priva•tă diversita_
tea lm .de vederi, a.Sl1ip,ra ,exeootiă!r,ei 1mni 0ontra,c1t
oonv:enit ma,i d.iooiillte", fiind ,ca ma1Hk1:t, reiprezen_
fani', sau alt ne1gat de ar fi, ctsrt:e aoclaşi luc,rn1 fiind
că. 0om1tractele .p ot fi şi nenil1miite, înciit ohieciţim.H>a
lui Sra1ffa nu importă cestitmei.
O. N . TONEANU
F,ost· consilier de curte,, avocat
Gala{', 20 Iunie 1925.
Contribufiuni la reforma codului penal.
ART. 327
Art. 644 şi itnnL din codul civil, nu declat'il pn·,11.
tre 1n,odu.1·ile lclle dJobândi, •e.a, pro pri-etâfe1'., gâsi,r,'e o
uno1· obiec,te pe dri6mim:, satt uhţe, clar corli!l, penal,
în art. 327, îţi c~ct dre.pflu,l sâ •reti-i, pentru. cUa., :c«-
r·eia ce ai găsit-, liin-d obligat 11w11ai atunci crî;1d
eşti întrebat, sc1, le el ecla,1"i.
Interesul social are ·ca, la baza clobânclirei pro_
prietăţei !U'li'lâ l·ucru, sâ existe CJinstea, munca, pen-
trn că noile ideahiri ele mornlitcite se ridică şi p,·o~
ftstează când 1.1,n cod penal, a,{ ordinei publice ş,i
npărărei m,1,tlţime,i, creează mod1uri ,de. obţim.it o_
liec-te ale altuia, bazate pe absenta conştiinţei, per:
rlute din greşeală or nep·revedei-e, pe care să le re_
ţ ie găsitornl, cleşi e lesne ele -înâiipru.if durerea, şi
nevo-ia, aceluia care a piier,dut burml a.gonigit cu
triMlă, lucrrul ce co-ns-titu.iâ, 11n suvC'11ir de fmnilie,
or alte valor-i. i ·
E o totală l-ipsă de solicla,, ,itate socia.lti, o cwtina-
re a sentimentelor ele a,iu.toi- reciproc cr datorim CL
z;roa,pelui, o păbiişire a năziti1n,ţelor t-(1,re tind .c;ă a_
fi n n.e nou,i pm"liiri sufleteşti'., ve ru.inele bn1itali'W_
1
{'ii or mintale de azi.
Pierde un citrie1· geantc1 plinr1,' cu bani, altul cerr-
sul ele {lfUr, şt,iu zbuciunm,l omului, f,rărnântarea lu,i,
cornsecin.ţele, totu;ş, legea, orclt1>nei 71uMice, clcstina,fct
sii imprim.e morala, mt, te obligă să clPpui la autori_
tăţi bu.nul găsit, oi zice s•ă_l iei tu, giJ.si,tor şi sr'U /'/'-
ţii, să te foloseşti de ei, ca de al tâu, fără o au,?1
vaetw/ ele durere a pâgiibaş1if111i1 obligânllu.te set-ţi
i>nJYrimi altă mentalitate, ace-ia. a nepc7siî.rei, desf1 fi_
wl1lli sufle,.teso, a abrntiză,, ei, la. eroul frcîmfinti'irei
celu1; desniidăjdu1:t.
Legislaţia de mâine t'reb11e sâ creeze sfiiri ele co11-
şt1:inţă, care să pulseze '[{I/tern-ic în oi-ice s-uflet o-
menesc, iar d1:11. asalti~l ce dăm vechil or instit11ţ.im1i
2) Sraffa, Rivista, 1907, I, p. 429.
419
să răsară o c"ugelcM e 11ouu, it11JJ/'ÎJJ1â11d nu numai
respectu{ dr mw1ca şi rrvereu 01111,tlui, dor şi ororuwr
de a_ţi apropiâ pe nedrept b u11ul altuia,, învingând
1
egoizmul, pentr1t a constnd soli,darizmul social!
.Art. 3:27 1i'u trebue sci mai fiinţeze c11, aceeaş re-
dacţiune 'În vhtortd cocl penai.
1
rHAIA~ ROMULes SCHJBAX
Care este instanţa competinte să judece
insultele, injul'lile şi .lovirile, sau rănirile
agravate prin calitatea de funcţionar pu-
blic 1 Art. 53 legea judec. oe., 148 şi 165
codul penal ·
Legiu.itorn l pcm.1a:I ,a. mscwis di spozi.tium.i ,spociia,1 l'
pmil:u 1ÎlrJltTL1tele lori in;imiiîle, :sau ,ofen::,c,le oralL•
0omi.sL1 eh~ fonc1ţi,un~wi i p1uhlici în cxerciţin.lll ,ori .011
1
Ciea,z~rnn.e,n. fouoţjumc~ l or îu -t11'l'. 148 ,c,Old. pen., rn1L'
în ae:t. 1G3 cod. pen. cin::musitamiţele ag1n;w1'11te pen_
tru toate e:,elefalte infoacţ.irnni, - cnme orl -clc·Jictq,
- oomise dEl a,ceşLia, ori ln ern:e au partici;piait, când
2,c.este iin,fra{lţiuni erau date în căde1-ca Lor dl.' ,a facL'
să nu -se săvâr:;,ea1scă . Nu ne vOlm ,ocupă aci, dac.1.
în n.ceastă din 1.11mi'\. clispo,ziţ,im1e ,'t' c-upJ·ind şi in_
fra,c,ţiunile c,onli::m de f.rnncţio111ari i, c,ruui n' nv1e1cm IÎn
căderea lor supra vog11~•1 e>..~ a-c:e,.'t1on1, î11:i:ru câ.t. cec1a,c.:-
ne..1am p11Qp1u:s a. c>,xi;.1mmn eiste determn11ru1ua mstarn-
tei ornnpeti11te a jUJclcca infr,L-ct:iunilc a,gnwatic1 pa:in
di.spoziţiunile din n11t. 163 ciocl. v,~n. i:,i a,c,e,le prevă-
:wte Î'DI deljctul spt1ci,al din a1~t1. 1-:lli ooc1. peu. .
Firnc.ţiona.rnJ pnliliQ, c.a10 mn,ltiat<?azii,în t~erc1-
ţiul f·umcţit1:1.wi sule- prin o.fem:w orale ip,c ,o pei1soru1i'i1,
cernito deJic:itul lJl'0v11zu li d(' ,, 1 t. 1-18 cod. pcn., Cl.tr p_l
pedepseştie pfmă la G hrni în,C"11i::;,oare ş; Lste de
e,o;rnpetinja rrri.hnnalelor. Ca::i. 11, 1142-913).
Funcţi,o.nn ntl pnulic, ean, maltrntPnză în e.xi01rei_
tiul funcţi,unei E·afo pc o p(Wsoa.111ă prin pimu1ri.ri do
f,aipt, - loviri ,01,i ră11iri, - -ocmitp delicih1·l prevfL
zut ele art. 238 00-rl. pen., oare 1 1s!e peclt-]J.\Sit prună
11
lu 2 a.ni î.ncl1isoare, agravat pifo cialita.tcl/.1, agentu1lui
Hetiv,. 165 oocl. pcin., ~d e:-:te ele com1pe:tit1.1ta judec.-1-
t,)t:iilor. (Cais. II, 167iJ clin 916) .
.Ai;Et tlar, clispozi:tiill' în::;mj:,w în mit. HS aorl pein..,
cari un fae clccftt siî. ngra.vezp infrnctiunilE' prl"ViL
z11te dl' ari. :300 :,i :2!)~) cod. pen.. , <.:P sun,t dalie în
(:Ornpeti11ţn judc1căt.oriilo1· 111rnrrniai pri·u agn1vm1ea oa_
litriţe.i agc•ntului activ, l'ste dată. în c,oon1wtint.a tri_
huna,Jelor, dc,ci dispoziiinnile art. 165 00d. pe,n., cn-
JT nn facr <lrdit &1.c n,gt'<.1V1C1ze infractiua1ea [),revfl_
zu,tă de ar l. :2:38 cod. prn1 1 • ~~ 1t-l' dP c>ompe1i 1nta ju<le_
<·iîtoriiJ or c1 c ocol.
Cc ratitl!llC di,ct-c,nză. a,ac1a1sht. "? Oare nuJUJ1u.i. faptul ·
,le a Bl' fi înscris în diispoziţiune..a ·peci:tUi. infUJc_
tiunea ele im,mlfo ,<;i injurii, co11usă de finnc{.i1Ln~1rii
fu exerniţinl flJ[lctinuei l,ou· on ~i·1,cums!:1mtă ~Tn-
rnntă, facic să se c1·0adl-î că· ac~le infraietiuni, astfel
agmvatc, rn.rnfun a St' jucl(dt tot ele imitanta ce ju_
clecă şi infrae;(;iul]r!a simpfa 1 0rc<lcm că ace,astc1
păl'erc nu po.ate fi cm î1111rmeia.hî.
RaţiunPa m' a'latu că clncă ci~,t c1c a clorta arg"U-
mentare este aclevăraHi, c,C'a dinrlâi tn•1rne ,t:;ă_i m-
mezc şi iată judec.ă.t 1 ori ilc competinte a :judeca in_
foacţiuneia agravată ck ad. H8 0ocl. pen., lucru ln
r,il"Î nu ;;;'a gândit nimeni Ră decidă astfel.
.,\11 t. 33 leg. jud. Qc. clet0rnu11ă UJa·t•cis infracti•11_
nilt, pe articoJe;. i;;i chiar ,p e ~l'liniat·e cari P1.mt cln1 P
 4M CtJRlERtJL JU:DlClAR No. 27, DUlffiînîdi :12 !:ulîe :1925.
in cădiere <le a fi jud eea te de ·această imstan.t;-1 cu
competinţa liinita,tă..
Infrncţiunile agravate prin ad. 148 şi 165 eod.
pe.n., nu se gfu1esc <laite în c01mpetinţa acestei ins1Jan-
1e de judecată.
Câllld legiuitorul a vroit să..i coofie!r•e judecata u_
nor mfracţi'llThi cu circumstanţe agmvate- ,a făciu,t.JO
expres de exemplu art. 243 ,cod. pen. pentru deliot
clţj ilioviri şi ·răniri agrnvate 1prin eaii1Jatoo ,ag,e.ntului.
A decide în sensuJ jurisprudenţei, unnează Cia
instan}a •superioară şi cu ,plenitudinea de com,pert:in-
ţă !Să judece i1Ufracţ)im1ea oea mai u o·ară, iar in.stan_
ţu cu •competimţa limitată ,să o judec.e pe ac,e.e:a ma,i
gravă, şi ace&sta în af.aTă ,de prevederile leg1ei.
fot:ă c,001:Eri.d1eraţiunile c.e ne determină să fim de
părerea că toate infracţilllnile oom.i,se de fum.cţi,oTia­
rii publici în exerciţiul funcţiuIDiei. 1or, 1ori c,u aceas_
tă ooazi1111e, urmează a ·s e judecit rdle, Tribuna\, atâta
vr001e, cât un text expres nu Je dă -in că.dere.a wltor
instanţe.
P. N. PLATON
Magistrat
RECENZIE
Naturalizarea în România după Constituţie şi
nona lege a naţionalităţii de d.l Dimitrie G. Maxi.m,
preşedinte la Curtea de Apel din Bucureşti. Editura
Socec. 1926. Preţul 80 lei *)
.Studiul distinsului prreşedinte 'al Curţii ae 'Apel
din Bucureşti, aşa, de modest intitulat este UIYI, arle-
vcirat trat3!t asupra natUJLnil.izărei, una din cele 1nai
de căpeteme mate,,ii de drept civil, care interesează
într' o egală mă.sură şi dreptul public.
Faţă aru bunavoinţa pe care legiuitontl român a
a, â'taLo în tot1cleauna) înainte de război, s·treinilo1·
cari .solicitau naţionalitatea românii, şi faţă de in-
1/rat!tudinea acestora, manifestată în timpul 1·ăzbo_
iului mon~ia_l, este pe deplin justificatc'f noua oriew-
tare a legiuit~r1.dy,i, de_ dit:pă rc1zboi1 ~le a pune pe
alte bcize clobm1clirea şi pierderea naţ10nal-it'ăj.i,i ro_
mâ1_ie, _SUJ_Yurn&nd-o ra condiţiwni de fond şi de formă
mai riguroase. . 100-117) autorul expitne pe larg efectele naturali-
Cunoaşter~a acestor condiţiwni şi a modului cum
fi ebuesc aplicate de către organele administrative
c1:eate ~e leg~, da să corespwndă veden1,or legvu.ito_
ril?r ş·i n~voifo!' _de ap_ărare. 'ale 8taiului întregit c1.1
c1.tatea:. minorit;1ti, car.i 'l1WIYl.ifestă uneori aspiraţiuni
ccntrz.fugale, iată obiectul studiului d-lui Maxim
c0re se dovedeşte nu numai un cunoscător al mate~
-riei,. dar şi un Jurisconsult 01,1 alese însuşfri româ,_
neşti.
In C~pitolul I: Principţi ş_i ţ~toric (pa_q. 14-37)
el. Maxim expitne nouft?e prrincipii generale cari stan
la: baza naturalizărei, însoţinoo-le ele un ;C11,rt ista_
11,c al evo?u.ţiunei lor în timp în România.
In Cap1to,lul al ILle.a: Oonclitiunile nahmail.irzărtii
( '[Xl,_g •. _38_-8~) .aru tonul ~~'PU'!le în 'i'Y}Od clCl!J· 8i pe te_
m}~iu_11, JU11~ice condiţiwmle de fond ale nahwali-
zar~i : J) V ars.fa la care un stre-in poafe cere nutu _
rahzarea (21 ani), eludclând con1troversele la cari
poate_ da loc rnajo1-rnh1l streinifoi,, d1.bpă legile lor în
c~nflict 1?'U leg_ea 1·omână : 2) mamf estarea de voin_
ta a stJreznului de a devewi român, făcutc7 în fo,-,rnă
*) De vânz.a.re la .curierul Judiciar". Se expediază. contra.
cost pluş 6 lei pentru porto postai recomandat.
au.tentică; 3) o locuinţă 1ieîntre'l'uptă ît1, taH1 (stia.
giiu); 4) o b,nnă pru.ntare; 5) 1n1:jloace s1.4ic-iente de
existenţă şi 6) pierderea naţ,ioualifâ#i streine ~upc'i
legea ţării lor - pentru a se evita duh1a, •naţiom1a-
litaite. ,
Tot în acest capitol se cwalizează cu o bogăţie de
arnănimte dispoziţiunile privitoare la reducer,e,a S(H{
disipen1s a de srt,agiu acordată streinilor, cari s'au, gă_
sit 1.dili naţiunei 1Yr~n sernicvile prestate ele ei, /sa111
s'a/n căsătorit cu o româncă,, sa1.1, în sfâ1·şit s'au nc7s-
cut ş,i cresout în ţară şi la ajungerea ma.foratului a1u
manifestat dorinf,a de ct deve11i ce.tătmvi româ.11'i.
Tot aci, aidorul studiază importanta chestiune a
reoU1I1Joaş,terei 11omâ.nilioir de origină stren1ă.
In Capiltolul III: Orga1rueile .şi procietluria natnrra.
lizărei (pag. 87-99), d. Maxim st,udiază pe ele o par_
te organele create de legiuitor : Oamiisiunea de nra_
turalizar/E'I de pe lângă Ministerul de J11.stiţie., şi
Cons:il.i.ul de Miniştri, cari au însărcinarea de a cer_
ceta în mocl p11ealabil cererile de naturalizare şi a
acorda pe unnă naturalizarea; iar pe ile aită parte
analizează procedura ins.fituitc'i ele legiuitor ou pr·i_
vi1e la formele- ele a o putea obţ·ine : 1) Prezentarea
cererei Comisiunei de naturalizare. verificarea ei
daca sla11: îndeplinit condiţiunile de /oncl, ad1niterea.
sa,u resJYl,ngerea ei, JYU,bUca,rea în ~fonitorul Ofic.ial
şi alte ziare., desemnarea unui tenilen de 30 de zile
dela pJublicare p1en.tru exercitarea aeţ.ÎU'Ilei p0iprnlaitie
pe care orice cetăţean român este indrituit s'o facc7,
pentru a se opune şi a lupta contra acelora cari cer
1iaturalizarea dm in,teres person'al sau motive as-
cwnse., ostile -ţărei. Trebirn să recunoaştem di aceastâ
·inovaţie a legiuitorului este foarte ,fericită prin ere_
area opoziţiunilor la na.tur1alizare, care e,;ită intra_
rea în cetăţenia rnmână a frauduloşilor a 8Uspecţi-
lor, a certaţilor cu justiţia. '
Dacă solicitantul întruneşte condiţiunile legale <?i
obţine 'am:zul co111;isiunei ele natiwal'izarn, ea se aco;·_
dă de OoliliSliliul de miniştri p 11 in,tr'run .iurncil care
s~ comunică Minisţerului de ji1,3fiţie spre a_i /libera
drpi1?IOO de _eetăţen.1ei: c?upă ce mai întâi c1, fost publi-
c~t in M~~i:io~'Ul . . OfaCJ.aL N ou.l cetăţean este obiigat
sa depuna_ Juraim.a.ntul de 0redJi!Illţ.ă. către noua patrie.
I ,ru Cap1toiliul IV : EfîeotieJ.e natrnrializărei ( pag.
zărei din întreitul punct : al streinruliti naluralizat
al f~mjliei sale ş1: c_il '«'njtăţ-{i familiare şi copiilor\
A
elitcida~d i_n rnocl Juridic şi conform doctrinei cu.-
1ente clife1~ite?e chest~i~ni car-i dau loc la confliotele
ele credinţa şi de legi m raport cu. legea română.
Jn, Capit1olul V.: Re:1inag·erea natiOOJalli,tă,tii r•o mâ-
ne ( P<;t{J_. 134-1_55) autorul SV}tdiazd aceastc'i inovaf'ie
a. Jepnt_itoru'tin '!l'os!ru, motivată de necesităţile a_
parar~i Statulu~, cancl în c1as,ul 1ăzboiului 1nondial
s' a vazut ney?it P! ca_le legisla.ffr:ă (legea &.im 22
!Jec: 1~16) ~ s~. ia masitn contra naturalizaţilo,: origi_
n'!_,r~ ~in ţarile cn care România se găseşte siau s'ar
gasi_ in_ s~ar~ de răz?oi cu vriv-ire la averile lor şi a
o_i-dinei ş1 sigitra,nţei generale. D. 1lfaxim critică cu
Cbrept cuvînt, dispodţiunea d'upă care această retra-
,q_ere este facuUativc1, şi lăsrd'ă la discreţiu(Yl,ea Consi.
hului de miniştri.
_ Deasemenea d. Maxim arată şi lacuna din noua
lege, care nu, p-revede sancţiun ·i contra acelor cari'.
adoptă o nq,ţionalita:te neu_tră pentru a 8căpa de ri_
gori~e legei, ele cari mulţi sp1·ont' aal '}YTo{ltat chiat
zn timp1ul războiuliti tnondial.
Autorul studiază p~ larg cauzele pentru cam se
poate retrage naturalizarea de către guvern, nu-mai
 CURIERUL JUDICIAR No. 27,
în timp ele războ1:, şi efectele ce produce această re_
t, agere fafii de cel denat,u,nalizat şi fa,milia sa.
J,n Capitlohul VI : Pierc1errea nD.1,jio1n.a1lităţii 11omâ_
1J1e prin a:Hle cauze (pag. 157-182) autornl studiazâ
celel,alte cazitri obişnuite de pierdere a nationalită_
ţii: natur'alizarea rMnâ1nilui în ţară sfreină şi că_
sătorirea româncei cu ·un strân, precum şi intere-
sa11ifa chestzrune dacă femeeci mdritatâ cu w1 strein,
după moartea sau desfacerea câsătoriei mi, acesta
îşi redobândeşte naţionalitatea de 01'i,qină.
In Capitolul VII : Corntenciosul în ma:tlen ie de na_
iui-a.Iizare şi 0oonJpe:ten,ţia aplicn,hilă străinului (Art.
13 şi 14 c1cld. civ.) aut@ru-l sfiidiaziî delirata clies_
f.iwie a oontenciosulibi, aclicc'1, et dreptului instanţe_
l.or jiidecătoreşti ele a rezolva conflictele la cari rlaii
loc conitestaţiunile privitoare la natiiralizare, precum
şi cowpetinţa instantelor judecătoreşti aplicabile
streirllilor, în caz de conf"Ucte private, discutând con-
trr:JVersa dacă naiba lege a, abrogat clispozitiunile art.
13 şi 14, care 1e_qlementează competi11ta instantelor
ronuî1~e în, caz de con,fl-icte între, iin roniân Si junt
sfrein.
In ufamwl oopito~ : Cetăţenia de onoare (pag.
1.97-216 ), auton,,l studiază şi această 1·novatie a le-
giuitomlui din 1924, arătând, funcla1nentul, cMaote_
ml şi consecinţele ce decurg dvn înoetăt Pnfrea ele
onoare. i să de a renunţa.
In .A.poodice (pag. 217-238} el. Ma:rim cercetează
legea. naţionalitătii românP. în raport cu d·ispozitiu_
11ile Tratatelor de pace, susţinând, 01.1, drcvt cuvânt,
l<>µ;itimitatloa rm~izurirei nnfitralizăr'ii mi110rităţilor
din provinciile alipite, f âcitfe în baza acestor trata_
te, ş-i ruMr'1 dificultăţile la cari a, dat loc aceastc'i
11afwralizare în bloc.
!lh Anexe se dâ în extenzo legea română asupra
n!atioriaiităţii şi Pxtrase din, principalele le_qi strei11e
m p,rivfre la pierderea nationalitâtii.
D. Dirm:trie G. Maxim în, fratafitl să11 as1.1,7Jra na_
f,uralizc7rei a epuizat. JYutem spune, torrte chestiwnile
de ord·i•n foore:t:ic şi practic, la care dau. loc aplica_
rea rlisvoziţiunilor legale, neezitâ11rl die a semnala şi
1mele la01..me, în cât pitfem conchide că comentarru,l
d-sa,le constih,e u11, qhid neoesar atât organelor acl-
min,istrative însărcin)ate cu acordarea naf11ralizăre1:,
tâf ş:i insfanfelor _judecătoreşti cu prii1ire la conte~c;-
tatiirnile, ce vor da loc dobândirea nafional-ităţii ro_
mâne, c!um şi acelora, cari fac ofiâul pentru îndepli-
nirea formelor din partea celor însărcinaţi.
Chiar simplul cetătean va ceti cu folos acest stu-
rJ.in scn:s într'um, stil l1'mpecle şi curqăfor,, fiindcă şi
c:hestiunile juridice chiar cele ma.i delica,te sunt ex-
7mse fără pedClll'l1term comentatornlui pretentios, con_
tribui11d astfel la popula,rizarea acestei legi, pe care
orice rornân t'rebu:e să o cu11,0ască, pmitrw a putea
cn folos- exerc-ifa acţiunea populară, oa să n,u se în_
gâ,d11ie '.11trarea în, ce.făfenia. română a acelor streini,
0
cari an dat ş1· dm~ încă dovezi de 11eloialitate şi rea
rredinfă. Chîar ziarele cler7iuntarn acum de curând,
razul 1tnui suŢYUs german, care deşi în tim'f)1.tl neu_
tral-ifăti-,; a fă01lt spiona.i în ţară la. noi. iar în tim-
1?Ul ocupa~iuneiv s'rr piurtat cn, am zbir _cu PO'{Yftl~ti7;-
11en, fot-u,cn a fa-Ct'ltf cerere de naf1,1,raliza.re, şi i lS a,1
rrdmis ! ...
* * '/:
Despre Ipoteci de d. N. Jac Constantinescu consilier
la Curtea de Aoel din Galaţi. Edit. soc. anon, «Curierul
JurJiciar:.. Preţul 150 lei.
. Jllonografia cUui N. Jac Constanf>inescw asupra
ipotecilor, 'UllW, din cele mai importante materii a
Duminică 12 Iulie rn2:i. 421
dreptulrui civil, rumple un gol simţit în- li~em1flura,,
-1wastră juridicâ, mai cu seamă de când h'atatitl l'l~-
posafului Prof. D. .Alexat1dresco. este aproape epiti-
zat, saw se vinde pe p,reti1;ri fa.buloase, iar tratat~le
streine su11t -inabordabilP pentru marea massă a J1U-
riştilor.
JJ. Consf'anf?'nescii în ludarea, sa a ştiu. t sc'î. îmbine
în oh-ip minitnat cerinţele teordice cn cele practice,
clcînd impo?"tanta cuvenitâ jurispritclentei, care este
cwrn s-'a zis, d1 eptul aplicat la nevuile vietei reale.
Lucrarea se im~une deci, cit deopotrivă necesifotr.
atât profesioniştilor, cât şi jusfiţial:,ililor, cari pot
găsi în ea elementele trebu1·11cfoase pentr-u a_şi Cl'P(t-
ra creclitu,l lor, regimul ipotecar fii ,m:l 'În strânsă le.
găh,1,ră cu, creditul JYublic şi priva6.
_.,_ *
La Nationalite de la femme mariee, par m-r Ed-
gar Kapralik, docteur en Droit. Paris. 1926. Ed. Pres -
Res Universitaires de France,
D. Edgar Jilipralik în acest studiu, car~ a făcut
obiect.ul fezei sale de doctorat în drept, diswtă de-
licata. chestiwie : dacă prin căsătorie f emeea îşi
p1e1de naţionalitatea ipso faclo spre 'a o dobândi
pe aceea a soţului său, sait ea 11r1nează să şi_o con_
serve pe cea de o,igimc7, afarli de dorinţa ei expre-
După ce face 1111, istoric asiipr,a chestiunei în cli_
ferite legislaţiuni, în Capitolul II, insistă asupra re-
formei aditse de recenta lege românâ din 1924 a.c;'U,_
pra acestei chestiuni, după oare ferneea. română că­
sătorindit-se C'U im strein, devine streină., dacă legea
în vigoare a soţului ?VU-i confe,ră naţionalitatea lui
sau dacă ea a renunţat prin contractul de mariaj la
naţionalitatea de origină în formă aidentică.
.Au,torul găseşte rezonabilă această dispoziti-ime şi
conformă spiritului doctrinei moderne, ditpă care
nimeni nu-şi poate pie1·de natfomal?'tatea contra 1:oin_
fei . sale.
D. Kapralik studiază avoi chesti·u1i,ea şi din pu11-c_
fol de vedere al legislaţiunei comr)arate, dâmd im_
portante infonnaţituni legislat·ive, doctrinale şi ju-
nsvriidenţicile asupra chestiunei.
Literarea d-l1ni Kavralik e.~te to11ştii11cios stu-diafli
şi aduce o confribi6ţiune 1dilc1 la prob7ema naţiona_
lităfii femeei măritate.
E. C. DECUSARA
INALTA CURTE DE CAS. SJ .RJSTITif, S. I
COMiALEOT CHIRII
Audienţa dela 31 Ianuarie 1925
Preşedinţia d-lui GR. ŞTEFĂNESCU, ponsHier
Ion Popescu-Rugeanu cu Berman Sol0111on
Decizia No. 242
Chirii. Comhuni 2rbitrnle. Oompeti!Il.ţ.1-. Nu pot
jucl1eoa actiunile pe oole principail.ă ]J€ntirn a st:-1bili
oa:nf. art. 2 alin. ultim legea d:Îlll. ) 924, ce predominft
în încă,pc1 ile OClllpate de meE-e'I'Îa:şi. Art. 2, 27 ş-i 38
legea chiriilor diTu ) 924.
CMnisiunifo arbitrale, creiate prin art. 38 legea
din 1924, simt jurisdicţiuni excepţionale şi au deci
o competinţă strict Umitată la cazurile determinate
de lege.
J.;egffa din 1.924, determinând instantele de jude_
cată, sfabileşt'e pn'n art. 27 că toate acţiunile dr_
rivând din contwctele de îuchiriere, pe baza .legilor
de prelunyire, afară ele cele pentr,u fixarea chiriei,
se vor judeca de vnsf;anţele de drept comim;
 -!22 CURIERUL JUDICIAR No. '27, Du;minică 12 !iulie 1925.
C'omz1eti11ţr1 Co1uisi1mifor nrb~tral~, strict' fixatc7
110ifel 11urnai la juclecarer~ c~rerilo1· penf rrn. fixarPa
thiriPi, rezultc7 ele altfel şi din textele referitoare l<;i
i11stitui, Pa lor şi clin ex;znrnerea de moti-ve 1;:i de ni__
('(ieri mt rezultii că, cli.'!poziţia din art. 2, pari'ea fL
nală inil'oclusă în Senat prin modificările aduse de
Cm,{,itetul ,delegatilor, a avi1.t de s~OJJ a sc~~mb:i,
principiile legii şi a, înt'ind1e compelMta Comrn1un~-
lor rb1 bitrnle şi la alte cazuri, în afarâ de cele precis
rleter111i11ate vn·n pro~o.tu-l p'r~zentat. -':4c__easta cu-ytât;
111ai mult câ art. 27 .~i 38, can determrna cornpetinta,
11u au. {ost modificate.
Prin itrmare Comisiunile arbitralp n'll pot judeca
pe. dale de acfiwze principalâ conflictele relative la
stabilirea co11clifi11nilor cerute, pentnu, prelungirea
r·ontractelor, în caz1ll art. 9 alin. 11Uim clin lege.
Curte-a,
As,cultftml pe d.· ad-v. Yrh~an Î!l.l desvo,ltariea mo_
tivelm· ; pc el. a.dv. Ple,şoi·:1m1,, în 00'1li,h a1teri şi
Delibcd\nd
Asnprn rCC'lU'Sului făe11t de fo.n P,opr~:cu R.ugc~a-
nu îni contrn. decizi,ei Nr. 19_~)2.t- dută de Oomi1siuneic'l
Arbifrală de pe lângă Tribunalul Gorj,, în 1wocesul
( 11 lkrman 8olomoo i;ii (Jai,olinn. R. So!10011 on ;
riizcî11d mof'ivul I dP casare ·astfC'7 form,ufot:
„lnc ompeie11,tă, vi•oil'are:a, ş[ greşita apl1;c,arc a art. 34 comb'lnat
cu art. 27 din legea cMri'Hor şi exces ele 1mtere.
„Am cerut comisiunei arbit.rale să co•n•state că dânsa li'U este
compct'llte a judeca acea.stă aliacere şi să o respiin,gă ca rău
înd1 r,epta1ă la comi-s,:un'e. J,n adevăr clin examinarea, art. 34 şi
27 d"1n lege rez,uHă că acţiunea, acorJat-ă •de a,rt. 34 m.1 poa<te
fi fote,nitat ă decât la ·instanţele q.rdi•n are , (Judecăto r:ie de c-coi
sau Tribunal) conform regulelor de icompetnta rat ione materiae.
,.ln aiceastă privi1ntă ,.:irt. ?7 din leg•e este lănmri't ş:; lă111u­
r:1tor câtl'd zice că to.a,re aocti,utflc izvorâte Ji11 con:t•r•actele de
ln·chir'e.rc pe haza legilor 0 de 'Prelung re a contrncte1o,r, afară de
cele privitoare la f.ixare,a chiriei se vor jud'oca, etc.
,,Pri-n urmare din a•cest text de lege rezultft cit comis;,unl''le"
arbitrade nu :.iu altă căµere a ju,deoa altceva JecM d1est,u,11ile
privitoa,re lia fixar-ea ch•i'riei ş' toak oltes~i1u11'ifo în legă,h1ră cu
îixare,a chirie: caire în tot cazul trclnt i>a,u i111trO'tluse in terme.nul
de 30 zifo prevăzut ele art. 39 d111 lege sub pe.d,eapsă de a fi
respi•n-se ca tarJ•i've claca ,or fi introduse peste .ac-es1 fenncn.
,.Hotă.rând as-(fol comisiu,11-e,a, a violia,t s· .aplicat greş,[t .trt.
27 şi 34, 39 di111 legea ch 1:tr.iilr1r ceea•ce l1'lt c:1r fi pnlut face de
câ:t comitânid 1m vi.i:d!•t exces de putere.
,.fn sprijinul acestor susfn'e,ri mai invod1m pe de o parte ş•i
disp. art. 38 J.iin lege ll'n'Cle se vorbeşte de compef1nta comi-
s;,u•nilor arbiltrale şi unde z'ce: ,,aceste co111isi1111: -sunt compe-
tin1t:c a judeca cercni'le penh11 riixarea olnr,i,ei" 'ar p'e de altă parte
Jisp. art. 39 ·d;n le.ire cu p,·iv:·,··e la p!al::i laxelor l'a care sunt
s11p11se ccrcPile a,clres:ate tomisiu11·11or :1rhilrnlc şi î,n care •n•u s·e
cupr;,n1cl cc.rcri~e -<:le natura celei d'e fa~ă.
„Cerem ,pentru motivul de mai , us c::i1s.a,re,a .fă.ră trimifere
şi rewi,ngere.a ccrerei ca rău •îndr-eptată l.a com·sia arbitrală".
.\'vând :în Yfltlet·e- că chrn d,1cizia ,a1t,aca.Ui ,c u rr_
rnrs se con~tată că intimaţii, î11 calitat'(' de ciliiria,şi
ai 1·0cilu·.e:ntului. au ccn 11t comi•s,iunl(~Î arhitriale să)
cunst«te eă 02C"ac1e, p1·e-tlornină în 0c11tmd,ul ,ele- înicl1L
l'i<>rc- în lmzn. carnia oouq)ă apnrtament,nl f'.!Îtuia:t1 Î'11
T.-.Tiu, str. Yidoriei N'1. 5 risfa J.o,c:uinţ"'1 şi nu pră_
vălia şi că în 00me•cin4ă. 0011ti·:wtul. pst,p prehrngit
pân5 !,a Sf. Glie0irg;hP 1H27;
Ciî ,1,ceasM, cwrene1 a fost admisă de c•o,misiu110,a
a1·bitrn.lă pri111 cleciz,in atacată cu I ecurn cornsilatăn-d
cit în 0~1.ntr,1ct predomină J.oouirnta.. şi iD'll prăvălut;
Că pc.atn1 n. decide astfeil, oomir,;ilmea- cluuYă 0e
rci::rpino·e incicue,nhtl de ,inco,rnpctimţ<Ei pc,nitra.1 motivttl
că pri~ art. 2, alin. 2 le,giui,1:Jorul La 9-a:t în mod e~-·
pr('ls ciompeitinţa de ,a reizio~va che•stmne.a de faţ~.,
co1nstai:ă că clin cercet.aa'ea ·liocailă ie.f ec:\;uată de comL
.siune Î11 ~illJH, ele 9 Octombrie 1924 şi ce.rtifi0aitul
Corporatiei clin T._Jiu re1„rnl.1tă di chiriaşii su:nlt me_
f't,ria.şi Ri nu conne.roia:nM şi că clin fapHul oă aooştia
întrehu~n1Je:ază ,o singură ,c1ameră p:e,rntru ,aiterrier,, ilan.·
rc:-Y1m,l el<' 4 ciamere pilus buC'ătă,1-i.e, e.fo. de locuii1D.Jţ1i,
11.precia,zn că în co'llltract p,r,edo1111in,ă locuinta şi 111u
,tticlienul.
Având Îln vede.riei oă prirn motivul I dte ea1sarc
rr-clu·rn1trnl susţine că acea1 f.rtă c,omisim1e er,a iincom_
vet1t1n1tă să jucle-cB -ncest Jitigiu şi murrnai ou v1ola_
!1c'la ar.t. 27 ccmbinati ou H1rt. 24 din. actua.1a [ege i..a1
rnspins t•xcepţi'<l de jn,c:ompeibnţă, întrucât eom:isiiuL
niile arbâtraJ.e sum,t eompdinte să j111clE''0e nurrnai fL
xan\:'li cihi rii1or ; ·
Avâind în vedeT,c că oo1iual.a le1g,e '<• chiriiloir de..
teimlii!nâ.ncl in:sitant,ele ,de- judecată, a sta,biilit, 1Pfl'i1rn
ari:. 27 că t,o,a:te acţiu/Il,ile izvorâ;t1e clin 0011,t raotele
de ~nchirie•;•l\ pe baza legiloiJ.' de pPelrnngi,r e a oon_
trncte1or a.f.ară de cele priY i1t.oa re la fix a rea ehiiriei
.se vor jnde100 dt> că.tu:e :in1:·tanteil1e de drept, comum
diu,pă rnornwle indicate în aceM; text;
Că în a.fa.ră ele ace,astă. competinţă g-en1e:ra!lă, da.t:ă:
inF-;tainţelor clr drept ciomurn, legiua,f orul <1 insti:tuit
pl"iJ111 al'!:. 38 şi unn. oomisiurni'le aiebiitrnlei, că.ro1r,a Je_a
dat Rpre jrn:lecare, CJP::t'e rile i]X.lfJl,tl'U fi~airea ch:i:i-irli;
1
Uă ,:1c:0.st<' eornisirn1i fiin<l necollltesifat jrnr~sdic~
(iuni ex0eptio1111rulP, m1, o oompetin,tă f:;tri:ct: limitată.
la ,0azmile detennina,fa, ,ck leg-e ;
, \ vâncl 'iJ1. vt>derp că nee:n,dă. 0cri11pt'!it,in tă mă,rgiÎmi tă
ln fixarra ele ,ehirii eiste p::t'ecis st!A.biliită atât de itK,;x_
teiJe referiiboiare la n1tSbi: ui.rN1, acestor comisiuni a1·_
1
hitrnle, eât şi clin ,cxptU1r11ea de motiive a vmi.ec.tuilu,i
(lr leg-C' în c:1.rc e amtă Jămur:i:t că at-arri ciomisiurni
·0 cn•E11,1Ză pentru hotărrâre-a urnei sinigure chestiu1111i1,
ncPtLa n. fi.xEJi'Ci qunn:timnu1ui clririei.
C:-î L'xpunere:a ele mort:ivr maii ,adaugă ec'î fon,te ce._
J.0]11!,tc conflicte r0z11iltânrl din c0111waat.ele ,die ,înohi_
1i.e1·e 1:i 11eî•nclep1inirN1 ciondiţiu11H0ir pruse de lcg'.0
))L'rrn11rn, prt-'hingirea. l,01, vor fi rez,01lvate de cătr{'·
.1 •,m.1tn,nţ,l'le clP clr:ept oomnn ;
A vând în vtlere ci:'i. art. '.2 ,alin. 2 clin oo.rpitoluJ.
clispoziţinnilol' gmwrail1L", ,ocupâ,ncl,11-00 de situa,ţiu_
nen. mese1faşilor în p:tpor.t cu prescripţiunrle le1gei,
,:-tnhilt1 şte cn :în eaz când îndiipeo:ile1 ,o~up.a:t:e cuc an~-
~<'riaşi dn,u loc la. înd,oi8,lă dacă iaitelirntl sa.u ~ocuin_
h form(':ază oihiedul princ,i:pa~ ~,J 00u1trootru.lui, 001mL
si,um~a arbitrală va <leeide c,are din aclE',ste două. cia...
rnct,ewizează pre·cliominarra kicuinţeii :wâTod de e.fect
ht"l1oficin:l prelungi mi ,de ·ub a.r.t. 1;
Că clin -modul în caJ.'C\ această cfov,ozitiune este
1c-cLacbtă şi diill. l.ocuJl p{' care îl ocupă: î;nsta,n.ţa. de
fonld a derl'l1s că ciomrisiunilo a.rb~tr.aile ,a,r a.ve,a ciL
clere:a de a judeca rnu numai cererHe relative b fi_
~nrea chiriilor, dar şi acţiunile cari ar avea de o_
hiec1! să re1&tabi1ească illldep1inirea •oibligaţiuni~or
puse de lege pent.r·1u pnelung-i:rcia c,(l!JJt:raclelor;
Că. nimic nu îruclreptă,ţ.e,şte a se crede că dispo-
ziţiunE'a de mai sus introdu1:,ă în Senat pTin modifi_
căl'ile aduse de comitai1ul delegaţilor, a a rut ca ~cop
tlc a modifiC'ic't p.rincipillll legei ş,i de a mtă.nde com-
pe,tinta eomis.iunill1orr· aifah\.'l.10 şi la aM,e oazumi ii,11 a_
fară, de aee1'ea precis detrr:ru,inate prăm ip,rojectul de
1ege prezentat.;
Că,, din potirivă, diinr întregul continnlt al .teixfolui •
şi clin locul în c,aire se găseşte acm di1t1poziţiUIDe, cai'e
1
 CURIERUL JUDICIAR No. '27,
1m a fost aşezat .în cap:ifolul speci,rul 1eiZl'rvait pen-
trn detetrminarea com1p eitinţei comisiuni1m arbit:i·a....
le. r r zult.ă că scopul u;,mărit prin modi:fir«u ea .aidusă
a fost n:urnai ele a se lămm·i situaţiunea unor ca,te_
o·orii de meseriaşi sau coanen,uinţi ;
° Că aceim~La mai rezultă şi. din fa.pltul -că -ai<t. 27
şi 38' din reda.cţiunea daL:1. -pa:in p1~oied an rămat1
ne,rnJodificate ou toate că aceste .texte limitrează pre_
c~s oompetiinţia oom'isiiuuiJ.or .arbitraae -exclusiv la
jude,0 area cc-r,~_ri10ir pcmku_ fiJ\'area. chi~iei ....
Că astfel fnmd a1'11:. 2 alm. 2 urmeaza a fi l!DfoT-
protat în sensul că v,a av1eia a'IJ'licatim1e numai în
c1:1zul în care comiisiunile arbitrale fiind sesizarte de
cereri pentr,u fixarea ch~riilor. s'iar 1n ,aşt,e cu ,a10ea o_
0aziun e discuţiuni dintre păr{.i în ce p:riveşte mele_
1
plinirea 001ntliţirnnilor puse de lege pentrlll a legiti_
ma cltiria cerută, ceeace det·ig1nr va deitem1ina şi
dl·,eptul l:a pre-lungirea ci01n1l1ractulni ;
Având în vedere că. dacă s'ar ia,dmiite ,că ac~s.t text
a dat în com1p eitinţ,a eom~siuni1or arbitrale şi jude~
oarea pe c,ale de ac1;iune principală a 0ornfJict1efor
relative la t,;1:abilirm cio1rndiţim.1i1or een1fo peintru pre..
lu!Ilg'irea contracteJ.rnr, in ace,s t caz .art. 2 Wl fi în
oont'ra,z iccre cu clispozitinn:ille art. 27 şi 38 car.e după
cum ·s 'a arătat il_)Tescrie c:a,teg,oric ,că i.oa,tt> ,acţiunile!
izV1orri1te din oontr.acteie de închiriere vor 'fi ju<lc_
(¾1,te de eătrc j;ns,tantieue ele ,drevt 00/mnlll, rewrvitnrcl
oomisiunilor anbitralc dreptul de a judeca, numai
cureriile rela,t ive la fixa11cia de cili.irie;
, Că şi îri ace:=:it eaz, fată de idm1ă diispfJlziţi111J1·i 0on-
ti1c1rii, mmează. a fi aplicate nun:nai ,kxtelle clin nr_
mă mei se gă,seE,c Î11 •~1:piltohiil sprcial re.fcrii,or la
dete1mina.rea oonn11wi:intei, şi cia,r e deşi aşezat în m-
1
mu, m'it. 2 a/Ll fost mcnt,inutr Hiră 11ici ,o moiclificare;
Avfo1cl în vedere ciă în apr~;ă 1aictimwa. i:ntimatului
nn .tinde la fixarea. -chiriei sau m5,oiw· la st.abili 1·e~1
î111 princi,pi11 a drea_:rtuhi•i ua spor, c,ciz î11 0are 00-1np;P7
tinţ,a eomi-siunc-i arbitrale ar pn,t:e,a fi discurtatâ, ci
acm, 1 ·ă acţimw intr,odusă ele chn·in~ arc<?-'• ohicd stn_
bihreia droptuilui său 1,a prehM1p;i1·(•a c,antrnd:u lui
până la OX]_l),Îr,'lrea termennh,i 1J!l'<'viîzut de J.0-gc, în-
i.nuoât fodcpli:i1-ieişto c,rn111diţill'ni~e l<>gnle q)lein,t ru n. he_
11eficia de pre.lungire; _ tuşi, în vi.rtufea a1rt. 3 -dtin legiea mătSmilo,r cxccpf:,orn:afo <l!in 23
Că ,o ;;1,st,fol de a:cţ.~mrn faiţ.ă -ele te,-xfole pTeci,11, ,alle
le,gr-i1, cfa cxprnnien•a ,d e mOitive ::,i de :-;c,orpUJl ULlltJnrit
rle legiuitor P'l'În îrnfrintarrcn ,c,o.mi c: i 1rnj Io I arlJ iir•,ilf',
nu 1p101a.te f:i rez1olw1:t.fi dB .:i,eek'l,st-5. ,ro1ni•fliunu cu c,o,m_
p('oLlntă st:ri<Ct fonit.ată de lege, ci de instantele deo
drcpit comun; . Jecădenilor dii1w art. 3 d.-111J,egeia a,urto;pilzân-d Ju,area 1d'e masur<i cx-
Că aşa fiănd moi:ivuil T fUCf l't>Clll'H fri11{1 infomciat,
uume-a.ză. Cc'], rccunml Ră Ii<=' admis 1w ilce:st mtc.vt~v.
fără oa, •să rn,ai prezinte ini1.ru·(''S p t"n (rn ca1nză ca ;i_
cei.'11,.,,tă înaltă Cm-te, să mai intre. în cxmninnrc.'.1 nL
limu1rui motiv do rMm1s.
Peinfru aceste moitivrri Onrtt",i, caisenză, ote.
INALTA CURTE DE CAS. ŞI JUSTIŢIE S. IT
Audienţa dela 24 Februarie 1.925
Preşedinţia d-lui GH V. BUZDUGAN. Prim preşedinte
Sevchi şi Tasim Mamut cu Menan Abdul Hagi Veli
Decizia ci vilă No. 101
Vânzare. P.act de răseurmrpărare. E_xprjma,rm vo_
intm do ră::_•cumpărare. Dacă. odată o_u a~ea~ta ~,rc-
buc să :Se ,c],crpună şi preyu.l. De când mtrn vanzatio_
rUil în po1seisiia bum1Uui vândut, ~ Art. 1371 mm. cod.
civil.
Din art. 1377 şi 1375 cod civil ref<l,u,ltâ, e1;iclent că
Dun:ninică 12 Iulie lfl23. 423
clacâ vânzctforul a 'ince1mt î11 termen u.til cl'.wrcifilll
faculităţii sale prin mani/estmrea voinţei de râs cu n, _
părare, dreptul sâu, clintr'o vânzare cu pact ele ·ras-
ciimipărare est.e conservat, inmând ca u,lterior_ sii ,le-
sâ'uârsească valorificarea, clreptul{ui sâu plâtmcl su-
mele da,tiorite c"u1npărătorului şi d'ltpc1 qai e numai le __
gea mdoriză reintmrea sa. în poses1,unea bu,11u!u1,
vânclu.t.
In prezenţa r00tHt'e•n ti1101 prit11. cU a.vocat Hut·D?-uz
Azwavorian şi a, 111tima.tului prin cl-1 nv,oeat Trma.n
DllllnitriuJ3,o imu; ·
S',a· ascultat ci,tirea raportului făcut în cauză dl1
d-1 Oonsiliel' M. Balş;
Pe d_l a.viocat H . .Aznavoeia,n în dflsv,o]tarea mo-
tiv,JJlui dG crusare; ,
Pe cLnii avocaţi Dumitriu1 şiE. Mi1fo în comha_
teri şi
Pc d-1 Pr,ocnmr G10Il0r~1l1 I. K S1rnnbule\Soo în c,011_
cluziu,n i rpr-ntru rr•spingeT,e; ·
.Deliberâ111cl,
.Asupra inoti1mliti de casare:
„Vri'olattea a:rt. 1373 .. i: i377 din codul c0: vi 1I : exces d~ putcire
şi viola-rea J.eJ{i ide măst1;r i CXL:CPHnnalc ,t!i11r 23 Se.p.t. 1914 cu
m,01Jifidt,r,ile diln Z5 Deoemb.r<\: 19]{) OColecţil.1 [egn;or ed. of. a
Mi1n•i-ste.rnlwi de Justiţie pap:. 5 voi. I) şi a1 Dec:re•t<t1lu.i Lc-~c
tH!111 17 Noembriie 1916, art. u:11•;~, i(ttama·ngi,u voi. Y'lllil JJ'ag. 1208)
şi a Decretulu,i Lege No. 1528 din 9 AprHie 1920 crn modrrică1 ri1lc
cH111 9 Ma,;•u, 1920 o-1a1mimg'i1 u, \'Ol. IX - X p,a,g. 300); g'reffa i11-
tc.rpret::i:re ş1i exctes de putere.
Suhc-rişi'i·, Sevd1! Mamu,t şi T,asi:m M,amu,t cu .actu·!: d-e vân.za:rc
autten tif.icat u:e Triibunalu·: Con,stainiţa sub Nr. 2296-921 ş.", transcris
l'd 11<r. 2255-921, am cumpăira,t deila ,prncurlll,to:nul proprdetaru'hti
Tcfiic SL11cri J-faigJ Ome.r, 20 hecta,ro 5873 m p. ele rpămârnt culh1ră
·itu;at în1 Comunia Musfarfa,c: ,(1Dobrngea1).
Acest teren îmă fusese vârnd111rt î11'a'in:t1e ş·i a1n,ume lu 2 Nocmbric
1913, tot cu ,aot a·ute·n,f ,c de- d 'drc acelaiş propri'Cla•r <l-fo.i1 Mcnan
AbdQtl Veli, pe pret de 6.000 .lei, i'nsă aoest conitr,act con.(in1ea
pactul •ele răscumpiinire Îîli f-a1voarea vânză, t•r,nil,ui, în ·termen
·de tr•oi a11n•, deci, până la 2 Oc~ombt11e 19-16.
„Dcş'i• până la a,c•cst t•errni~n vân.zafornl Tcfic Sucri lia1 _g.i1Omer
nu plătise 6.000 lei' în, ex•eroi•ta~·ca pactului, ,de rcscumpărare, to-
D:coemlxi·c 1914 şi a Decreituluii Leg-e dlin, 17 Nocmbric 1916 stts -
pcnidându-se 1oate te~menre1e ş•i' ·realiHtfundu-se itio,ate 1ded,d,c1ji'k
pr':,n voinţa, •J'eg,iu.ito,r,u:u•i, vâ111Zăloru1 era î1n,că îtb t,ermen, să •exer-
cite pactu.I ,de rcS'ctmnp~ka.re. Căcil e de nO'tat că Dccpeltul ,'1104-
916 dăd·ea efect rekoaictiv suspe.nidCt.rci <tutllror fell"mcrrcfor şi a
cepţi,0111,ale ş,i anttmc cu înoepcrre dela 1 Septembrie 1916. iDe,cr,
la 2 Noemb.ric 19-16, sowdem1a pa,crtLt!11•i• Ide rescumă,ra1re, vân,zăto­
rnl era aoop'erH de a•cest Decr-et Lege şi nu pl!'rea fi consiodcrat
ca decăzut. Sus•penda,re,a prevăzută fn. .ar,t. 3 a] i.egeu aiutor-:•zâ.nJ
hiarea ,d,e măswri, •excepţion,a.Je se referă a,tfut la forme'llJele Jegale
cât ş':· la -t'enneiruelc conventio[1,aJe. Ace-aist.a· reese ş.i ,din tcx~ul a.rl.
J6 diin1 acetiiaşi ~•c,ge.
Electele a•ce1Stu+ alfticol, cu privire la sus•pe111da11"ea termen·el'or,
au •persiS'tait pcnitr.u ,judeţuî Constanţa înisă până la I Septembri'e
1921, conform Deicrctulltlr Le,ge No. 1528 din April-i'e 1920 oare
sput!e : rămâm totuşri s11sp'e:111d1ate te,rmenele de plată. •prevăzute h1
comrve,nţ,iwnl, pei11tru toa1re p,ers.o:aneîie- ,dJo;nTllo:ilia te fo, .ju1dretll'l Tulc'ca, -
Cons•ban,ta. Această sus-pendare i-:a sfârşit, confmm ,art. 5 <lin
legea autorli'zâin<l ]u,area de măsuri ex•cep~i'on,al'e la 1 Septembrie
1921 conform ju.n111aJulu,i Consi'::iului d'e M-nd~tr:,i N.r. 2260 id:in 1921.
1
Pâ•nră 1a 1 Septembri:e 1921, nici' un debifo,r Jin judeţul Oon~
stainţa mi ,pu.tea. fi -exe.cutat şi n'd s''lit a plăti, căci era-la adă­
po~tul ,a,cestu,i· dfn urmă Decret-Lege. Nepl-aita s·umei de 6.000
k:: pc111tru exercitairea pactuhrii comiissorri•u expr'es, nu, pu•tea jus-
 424 CURIERUL JUDICIAR No. 27,
tif'ca pe cumpă,răto.ml' prim, d'rn, 1913, MenalIL Abdul Ve;,i, să
investească cu fonnulă executorie .actul autentic IJ·e vâ,nza•re,
la 7 Iulie 1919 ş,i rnic>i' să ceară executarea lut fo. 15 J.uli'e 1921,
la aiceste tennene, vânzătorul Tef:<; Sucri lfag'. 0mer era· a•co-
peri,t de Decretul Lege Nr. 1528-920, care-l îndreptăţea. să sus-
pen,de p;aia.
La 21 Imf'e 1921 vânzătorul Tefic Sucri lfagi 0mer în.că în
cupri,n,sul termienul~i, de S'l.lspen•d~re, face ofer-tă reală a sumei
<le 6000 lei, ş,i exercittă pactul 1jt> ,rescumpă,11arr•e, cons·emnând
suma.
„La aceaistă ,a,rgumerntafune, Curtea de Apel ,dittJ Constanţa
răspunid'e cu ,o •interprefa•re juri,di>că prin vidlarea ,arrt. 1373, 1375,
1377 cod. c·v:il, illltrooucâm,d -distincţ,i,u,nri Î'n tex1e ş•i trăgând co,n-
sec':nţe grave în ,dauna drrepturilor noastre.
Curtea d,e Apel ne obiectează, în primul rânid:, ,du•pe oe re-
cun,oaşte că efcotele 15uspe1J1iJăirei, Decretuiui1 Leg•e Nr. 3104 d;m, 17
Noembrie 1920, se ap1,ii::ă şi 1 în speţă, că aceste efecte îmceteruză
pe ziua de 7 Ap.ril1ie 1920, rămânând i,n v·goare numiai suspen~
darea tenne11e'lorr ide ptată . Cu ailte 01.1v„n-te O111rteai de fond fa!Ce
o iJisti-nct:uine : exeroiţiul drepfolu•il <le -răscumpărare., f,ili,nd wrn
drept distvnot de ob1„gatr.u:nea iJ,e plaită, trebui.a să •aiibă Ioc până
la 7 Apri1?e 1920, când încetează efeictele suspendărei, obliga1..
M.mea id'e plată puvea să file s111Spendattă de Decretllll Nil'. 1528-920
·si că vâ11zăto,rul tr.ebu,i,a să exericde P'8.CM \.:Le rescumpăl'are şr
apoi să favoa·ce s:uspfmtdtairea, plăţii ,pâ,nă fa 1 Se·p(!embrie 1921,
câllld orice suspenda!re a ,ÎIJl•Cl:ltat C!hJi.ar ;pen~ru iude-tul' CorrJS>ta'l1ta.
Această dii'stincţiune Curtea ,de ·fond o face J)ni'l11 greşită •f,n„
te;~retare 1a '8ll't. 1373 ş.i 1377 cod. ci1v.
Cel care exercită dreptiut\i de răscUilTipăraire, zi•ce 0u:rtea .nu ,p'\ă­
teş.te ,o ,Ja,t,orie, ci faoe 01 s'mplă ,dec1airafu'l1e ide voi,nţ;i, că el
nu a,re nimit de oferit ş'i de co.ns·erru111alt şli că 01~1ma:n după ce con1..
traictul a fost rezo1v,i1, se prrccede la reS'bituţiumri'.
0.r:, z'ce Cu,rtea ide ·fond, sus,penifar,ea decăderilor a: 4uat sfâr-
şit ia 7 Apr'ilMe 1920 şi a, rămas în vigoaire su pencLareai plăţ;~o,r
şi că vânzătornl' nefăcând decla1r,a,ţi'Ullllea d~ res-mmpărare până la
ace1 termen, e iJecă7Jllt.
Curtea -de .a,pel, numai cu exces de in~tere şi' v,i1ola1rea1 art.
1377 ajurn,ge 1a acest •rezultat iurid·c. Cur.tea, rn,sându-se l'-nfltr-
-enţ,ată, d'e ,o p,a1rtte a juntsprudentei străime ca,r e iJee1i1de îm fa•-
VIO'a\J'e.a vân.zătoirufo'i 1, că deşi nf,a 1fou,t of.erte .reaJJ.e Şif. n'a con-
semna1 suma. totuşi dec.Ja1raţiiunea ca, ş-r di,!i'gentele fac să opereze
pactul com'soriu, a tr-as o concl'uZliurn•e î,n con,tra, vil.nzătoru1ui1 îm1-
îlărti111d1 în liouă exerci•ţiuJ prudului de răscumpă11ar•e. Re~mul de
fa1Voa'!ie ail jur·spruden,ţe,i în miinorr,ilt:a.fe s'a înltors în •oon.tra vâ11-
z ă ~o-ruJui.
Exe.rdţiu•l pa1c1tulu,i, <le :rescumpăina•r,e imp11'când ş.i 1 obl'igaţi1m'ea
irned:iaJtă ,de ,pfată scuteşte şi de •d!ecla-ra1iooea iJe vo'rnţij, ele filhnd
acte in<livl'zibile, rezultailul unu,i şi ad~h,faş dmept. Pactul de răS­
cumpăTare impJ'ie,ă o pliată olYl'i-gatorie cu sarncjîÎlme. Cânij 1egea
îmi• dă drei;tu-1 să siuspe111d p;,altai, în acela'ş ili'mp -în1'ătuTă şi s:a1111-
cţi1um,ea care esire ,de-că.derea. Aceaista a fost de ialltfeJ, spoiritcl
Decretului: Lege 1528-920.
Am arătat totuşi, că rrnarea maij-orifa1te a, juniisprud•enţei că
pentru consuma•r ea exerci'ţ'ului fopt,ului lie resoumpănare se oere'
ca, condli~i'une indispensabi[ă oferte ~• c,on,s•em111iaţiunâ olri,ar d'a,că
ele :nu sU!nrt n:er-egufa.t ·făcute.
Cmfo-a îşi :precirează co01.cep\ia ju,111<:lircă pe oare o socotim
eronată la fimele <leciz''•un,D: Deciar•a:tiurnie·aJ <le ,resoumparare şi
p:aita 'J)reţu.Ju,p consilituirnd iJouă acte jurr'iidf1ce 1cu totul distincte
oa1ri n.u se J)Ot co,nfonda.
0naiie acestei concc-pţiiun1 i· greşiite1 şi a împărţire[ în două acte
jur'td'i'ce a u,n,ui sfrng'Ur act ju,ri!dic, Curtea de Apel socoteşte d'e-
'Oăz;ut 1ji1n dreptu1 său •de a executai pactul de :rescumpărarre, deşi
oferta de plată ş:i consemnaţiunea, a făcUlt-o în:a':'lltte d-e 1 Sep-
tembr,ile 1921, autorul nostru Tefic S'l.lcri ffagi 0mer".
A vând in vedere că se comitată din decă.ziUJn1e1a SU'..
pusă recursului că prin .aot aultentic şi. transori_s la
Nio. 3204 din 2 Noembrie 1913, Tefic· Sum·i Hag1 O-
Duminică 12 Iulie 1923.
mer vinde lui Mena:n AbdU!l V eli 20 he,~t~·e ~ămâm,t
ele rultură situat în oOilllun,a MUJstaf.am din Judeţul
Coostanţa cu preţ de 60_ 00 l~i 011: <=!l'e~u} de J:ăscum­
părare m termen d1e ,tne1 arn, ai~1ca_pana lia ."' Noem-
brie 1916; că prin a,c,t;ul autenti~ ş1v tran~.ris l:a N,o.
2255 di111 16 Ium,ie 1921, aicclaş va~1Zatior vmde acelaş
imobil lui Sevchi Mamut şi 'Dais1m M.amut cu ~rnţ
de 16.000 lei luânclu_şi ohligaţiunea dt~ a restitui
primrnlui cumpărător prnţull de ?OOO lei o.sm-Jiorm
:pactului de rărnumpărare cu p ·n !Ilu~ cumpara_t~r j
,că fot în ziua de 16 Iunie 1921 vanzatorul no1tiţica
prin portărei pril.I_luilui cua:npărătoa: vsă_ se prez~t~
în zi!ua d,e 20 hume la GorpuJ po,rtăre1ilioo:- ea sa_ş.i
,prrimească preţul iar ~a 25 Iu:nie Be dr1C".sează ele por_
tărei procesul-verball prin car.e. 09n1s:fată _că, M~an
Abdutl Veli nu a răspuns notiflcarei c<'. 1 s ~ _facut
că vânzătoi ul a consemnat preţul la dispoziţiunea
m .sUJb recipisa Adminli,straţiu[l'e,i fin[trciare reţinu,tă
1a OQirpul (Piortăreilor; . ~ . ~
Că Menan Abdul v;eh carti inrtre timp-, cieimse m_
vestlirea eu fora:rnu,la execuforie a actului său din 2
N oemhrie 1913 a cerut şi obţirrmt punerea sa în po-
slesiuIDea pămâ~h1lui dectuat~ de por:t~rei prm prio_;
cCisu!l-verbaJ din 13 Septemhne 1921, 1a.:r ·1a aceaista
prun.ere în po1s,esie Sevehi MamUJ1J şi Ta:sim Mamut
1nfoocluc ciontesta.ţiunea ipe rr}()tiv că v~nza1'1€a ~~la
2 J,o embrie 1913 ,a fost rezoil.vaiă prm exeroiţiul
clrnptuuui de răt!OOm:părare de către vânză,t:or; -că a_
ceaistă 00011Jes.ta.ţiune a fost respinsă ca :nefondată
1aitâtl de TribunaluJ ,Oonstant,a prin_ sen,tinţ.a NI(). 2ţ9
din 922 cât şi de CllJtite,a de Apel drn Om1:stanţa ptrrn
de,eiziutnea atacată cu recurs'lLl ele faţă;
Că pentru a decide că vânziJ.lJ.'1ea clin 2 Noembrie
1913 nu a fost rezolva.fa, Curtea de Apel declară că
vâne;ăitoml ,nu şi...a marn.ifostat dorilll.ţa de a uza de
facultateia de r,ăscurmpărare de!cât în fonie 1921, a_
-di,că după data ele 7 Ap,r ilie 1920 câ.nd . înceta.se a
mai fi în vig,oare decre'h:ul ~ege N,o. 3104 dm 916 pen-
tru. mspendarie,a termene,L<Yr în . maiterie :iudecăfo_
rea•scă· -că vânzătorul nu poate b8tll,e ficia de mo1ra_
,l,oriuil ~'eî'Dlfiinţat pan1:Tu Dobroigea. prin Decre,ttl]l
Letge N·o. 1528 din 1920 şi ridicat prim. J uma[,ul Coo_
siliuJlui de Miniştri No. 2260 din S,e;ptembriei 1921
- de ,oarece termenul . tipu.lat de vânzător pentru
exerciţiul dreptului de răscumpăn:m·e nu esfo iter-
men de p1ată, vâ.D1Zătorul neiavâncl decât să declare
că v,oieşte să uzieize de drc,p,t,u1 de răscumpă1,ure. fără
,să facă tot atunci nici o plat,ă;
Oornside-rând că recurooţii Sevd1i Ma!Dlut şi Ta-
sim Mamut susţin prin recun·ul lor. C"ă vâ,nzăt,cYrul
a exercitait dreptul de răscumpă:ra1•e 'În Iunie 1921
de 1oaireoe 1a ooen.sită dată DobPogea se afi1a sub i:e-
gi1m:vl moratoriUJlui reîrnfi.in1at pentru acEiaJstă ,pai;t1e
a ţărei pnim Dern:etul No. 1528 cfo1 920 şi dacă vân_
zăi1m1:1il. era în termem. să facă plata. .pr,etiului, pdn
aicelalsta chiair era Îll1 termen Eiă-şi exercite şi drep_
tuu de răscumpărare ca.re ar fi suibo11doI11at oontliţiu_
n,e·i plăţei :iirnedia.te a !P'J:eţului; că, Curtea. ele Apel
jndecând că declara~iun1e1a de răseiumpăira1,e a, vâm:..
zătorulu.i şi plata preţului suIDt ,opem,ţiu.n.i distincte
şi că declara.ţiunea vânzăto,ruJ.ui ooi-11.r ;ncinso{:i,tă de
plată sau de ,ofor1:e reaO•e-, este ,srnficiPntă penrt::nu a.
face să o'T)e'l.·eze -oonldiţim1ea re~dlutJorie, prin a.cest
mo,d de a.- judeca a inter.pretai gi aşit şi vi-olat dis-
poziţirnnile Il'rt. 1271 şi 11'1.m. din ooidul eivil;
Ooinsiderâind că. focuutatea de răscumpă!I'are tpe ca-
re şLo rezervă ewmpărăi11oru1l într'un eon,tract de
vânzar~. esite ,o aclevărntă ocmdiţiune rez0Jluto1i,e 00-
ro se ooosideră ca îndeip1linită di:n momentul în C8JI'e
 CURIERUL JUDICIAR No. '27, Dlliniu.ica l'2 Julie rn2;:;.
vânzătorui dre-olară că vocşt e Eă uzczf' de dreptul
său, şi cii ,s e va supune obligaţiunilor lergale ;
Gonsiderând că, în adevăr din r..iri o di spoziţiw11e
de lege nu re~wlt,ă _că vânzăto1'Ul ăl" ruvea ob.ligaţin_
rrna de a fo_c,e m cluar termenuJ convenit p en1ru r ăs­
Cl.IDlip,ăra.re, restitu.irea. efectivă a p,reţuJ11i vânzărei
şj a cel,oidalte chelh1eli prr văzui:1p, ele art. 1377 c,od
civili, cum sunt c c.Je penh-n îmbuni'\ităţirilc aduse i_
· mobiQului şi ,a cărorr lichidare nu •s 'ar putea fa.ce în
chiair termruul eonvem.it pent~m ră cunrpiîrn.re· că
de aceia, tocmai, cuon şi pentru a ,s e înlăitur!a 'ooin_'.
tiiovcrsa exiE1tmtă nsupra acE:•sLei chestiuni în sistE•-
rnul legi, ilaţ,i,ei frarrrneize, ]cgi.uiil:,ornl nostru a i,nti,odus
în textul art 1375 o formuJlă dooselWi seimnă.ficativă
declarând pe CIU'IllJpărăt,or pDoprietar irc 'Ocabil dacă
vwnzăto,ru[ în terme.nul prescri1s, nu începe, a' exer_
cita drerptu1 său de răs0tnnpărare,, cee-ace înseamnă
evident că dacă vânzătornl H în-oeoprut în termen u,t il
exerciţiuil facultăţii sale prin manifestare-a v oinţei
de răE·cumipărare, - drnptn'l să,u este oon. 'CTvat ur-
mând ca ultenio,r dânsul :-;ă, desnvâ.r:::r·ască v:11]o'rifi_
e-areia d_rop1mlui .săn, p1)n încle,pilini_{·ea conidiţiunei
su,spens1ve de care dc.prnde rezoln{,1 unea vhm:5rci.
adică plătind sumr le cfaforitC> climpărătorului şi
duP,ă <"are numa:ţ lc~ff'a nuforiză reinfo,trea ;::a în po-
8<.•s1u11ea bwrnilm van,dut.
Că această interpretare, ş:e confirmă ,,i ,pe dispo_
ziţiUillÎ[e ai1·t. 1377 cod civil du1p,ă care vânzătorul rnu
po.a,te intra în posesitmc decât după ce a îndeplinit1
obligaţiUJilile legale, ceri.ace implică că p[w{t la plata
e.fectivă a preţi.1:lui şi ceI.01~a,~te cheltuieli, ornmpă. tă­
'. ,oruJ are un drept: ele re~c!llţmne penrh-u gar.anbrc,a
(;TCanţelor .sale în r estituirea pireţuhri şi a ch E'Jtuie_
lil,o r; că un atare drept de rntentiune :rnu s\u vntea
snrijini pe nici o r,qţitme şi 1111 a1· aY('a nici o iut:i.l_i_
tr,te pentru cumpără.tor dacă ar fi adevărn_t că prm
simpla neplată iru tcrme1t. vânzătoruJ 'lr f.r decifauti
din dreptu[ său de oariecE\ în acest caZi cumpără;­
t01rul neavând nici o creianţă 00tnitra vâ11zăfomrhn,
nu ~tTe nici inrt:eresul dc> a fi garantat prin reiten-
tillnea :imobilului;
Că, pDi'l1. ua.'1Ill.are. Curtea de Ape1l a, dat o hrnnă.
interpretaTe clispoziţiumlor art. 1371 şi urm. cod.
civiil când a decis că EiÎ.mpla dec.1arnţ,iurne n vânză_
tonrlui că v;oe.şte ::;ă uzeze de di11:fT)fo1l de răscum_
părare însoţită de rccurnoaşterea îndaforiui1or ce ar~
de îndeplinit fa00 să ope'l.·cze rezoluţilmea vânziî.reil.
în sensul arătat şi, deci, motivul de 0<'li::mre nn c-stc
fondat;
Pm1tru acest.o motive, C\u·tea ref1pi ngC' recm1..,mi1.
etc.
INALTA CURTE DJD CAS. ŞI JlTS'I'lTlE 8. JII
Audienţa dela 26 Martie 1P24
Preşedinţia d-lui AR. ALEXA.NDRESOU, ConsiJier
Dr. I. Bacilierii cu P. S. Antipas
Decizia No. 632 bis
Revizuire. Cameu·a ro'hitmlă. Hotnrârc. Cererei i3
de revizuire pe hază. df< aiete noui. CaraofoPul proba„
tc!l::i u al acest:or a0te. Art. 291 rpr. c.
.Actnl descoperit după pronunţarea, unPi hotc'frîri
a cărei revizuire se cern, trebuie să aibc1, după cum
cere art. 291 al·in. 1 pr. c., caracterul un!ui act pro_
baforiit, adicâ de natură să fi schimbat solitţiunea
,litigiului, da-:ă ar fi fost prezentat Za .1urlecată. Nu
este necesar ca acest act să aibă numa·i decât carac-
terul unei hotărâri defin~tive ş·i prin V,tl mare şi ordo_
425
11ctnfa uniti judecător de instrucţie poate servi ca
atare, căci conţine constatări şi'. probe ooncludenite,
ce n'a·u putut fi procluse cu odazia .11.(,decării Wi-',
giQtlui.
· Curtea,
Aiscultâind c,etirea r.a1porbuhu făout de d. consilier
Ar . .Alexandrescu ;
!PB d. adv. L. Vălea,nu\, f:>e'Ill'i.11 nourenti ;
pe d. aclv. Steinbruch, pentn.11 intimat şi
Deliberând
Asupra recurs1ului făornt de dr. I. Booi1ieii in
ocmtr,a dooiziunei Nr. 49-92~, a Camerei Arbitnale
de plef lângă Bll!lsa clin Brăi1a, [Prin oa.re i s':l respins
cererea de revizuire i11drei:tat.ă impotri,na deciziei
Nr. 3_923 a ae,elciaş Camen.c;. rămânând aistfetl obli_
g1cllt să plătem.1Cc'i m mod s·olidar cu 011este Bi3a1chi
lui P. S . .Antipa~, armatior din Brăila, suma de 100
mii l1ei C.'ll tit!lu de daU1ne ;
Având în vedere că, prin moo:.iJvie,le de room·s. dr.
I. Baieilieri su'-lţine oă deciziunea Camerei arbitra.le
a :fost d.ată au viiohu·e.n art. 290 pr. ci,v„ exces de
pute-re şi greşii,a intie11)'l·etare, deoa.reoe pmin expre_
silllnea aot doveditor,, legiuitorul n'a înţeles că, pen..
tm ,a da, dre,p t 1n :. revizuire, •s e cere ca aiotuil să fie
o hotărâre judJPJCă.t,orelil'scă, ci o•rice act oou, ce ~1ervă
de }J1,obaţhme care,>, ,dacă n'ar fi fost •reţiruu,t Îilll mo_
meniml hotărârei, ar fi fost de natnră să ,schimba
soluţiunea proc'c's111lui ; că,, întrt1C1:1 t m-<l,onanta juda.
1
hri de instlrucţi.e,, cu data c~· 8 Martie 1923. on oa.re
se stabileşte cauza întârzierei va elor, con1stiitue un
act d e pi,oh~1,ţium~. :in sem:ul lege:i, c;l nu/ putG'a fi
înlă turai1 ;
Având 'în v edei·e ,wt. 290, .aQin. I din pr. civ.,
care zice : ,, Revizuirea, se va mni cen,e : 1) Da.că
dela pmm1,n,t.area hoi1:iirârei s'an deSOOlp6rit acte -cfo_
veditoa.re, ciari s'au 1,Ptinuu până atunci. sau de ~L
t:re chiar partea. în fo1osuil căreia s'a rp,ronu.nţait ju,_
decatai. sau prin o forţă majoră" ;
Ocmsicle1fal!d că, potrivit acestui text de l,ege, nu
orice .aot c.arC:' s'ar die1sco,peri clupă proruu.nţatr,ea ·unei
hotă1mi a cărei revizuirre ..1e cere, şi oare s'a reţiiDJUt'i
cum 2,ioo legeai, po11.1.fo ooll'stitui 1m motiv dJei revi_
zuire, ci nnmai desoqperire.a U!Ilui 8.ct. pr,o batoriu,
adică de n,aitură a fi sohimb,1:t: ,solurţiune,a procesll.-
lui, dacă ar fi fogt prezentat la judecatc1. ;
,Căi, prin urma:11ei, unui astfel de oot nu i se oe1·c
oar,adterul de hoiărâre clefirnitivă, ci e suficient nu:..
mai cairactmml do act probatoriu ;
Ocmsiderând eă, în ,speţă, revjruirea a fost oeru,tă
în baz,a orclcxnantei jndK'[uă. de mstmoţie din Ode~~-
cu data. de 8 Martie 1923, din care rezultă - după
c,um oonsuafa în8ăş Camerr·a arbitr~ă - că măr:fu...
l'ile · ustrase de pc ,,lepu,l Steilaki,s, fa, Odesa, au :fos,11
găsi.te m pa1·iie şi că sustrn.gerea l,or s'a făout de
('ătre pernonalul şkipului şi remo1rcherului. din care
cauză a avut Joc şi întârzierea V',a,sului;
Con.siderând că acerustă oroO'Illanţă 00J1Jstitue un
aot prob,'ltiariu, •î n sensul ru·,t . 290, alin. I pr. oiv.,
deoa.110ce cunoaşterea ('i în mome1IJ.tul judecării pro_
cesufoi1, schimba soarta prnoesului şi oerere,'l de ra.
vrizuiro p;,. haza ei era legal fifoută, nefiind nlE':'\no-if'I
de io horl:ăiîrr judecăfor0-ască, im· cilnd Oannera arhi_
:trală a res-pins_o. pentJ:ru motivrnl că m·dionranţ.a jn_
clelui dia indt ucţi,e nu este ,o hotărâre deifinitiv~.
a viJo,l at şi inter.preta;(, greşit artiooilul de lege citat
mai sus c01IJ1iţâ.nd şi un exeeis de pute,re;
Că aşa fiind, motivele dJe recurs sunt fondaite :ilar
recursul U!tm<'ază a fi admis. '
Penrt:.ru aoest!e motive Curte.a atlmii,te recursuil, etc.
 426 .CURIERUL JUDICIAR No. 27,
CURTEA DiliJ APEL .CONSTANŢA
Audienţa dela 13 Martie 1925
Preşedinţia d-lui AL. THEODORESOU, Consilier
lacob. I. T. Jerusalmi cu Iosif ..4.1,qa,·di
Decizia comercială No. 19
Suche~thu. asigurător. Materie oonH.'Xcială. CondL
ţ~rnni. Dacă dispoziţLunilc ,art. 908 'c. com. ,a111 fost a-
hrngn,te de ar1t. 74:0 pr. civ. 'I Dacă sei po,aite depune
ca.11ţiunoa. şi in_ instanţă do ape1l 1 Art. 907 şi 908 c.
ccxm,., mt 613 şi mm., aJ:t. 740 pr. civ.
D11ipă art. 908 c. cam. seche.,trul as,igu,1 ător în ,na.
ter·ie comercialct, nu se poate infiinţa clecâ,t' nu,mcl!i, cit
,::lare de cr~uţiime, afa1râ de cciziil când cererea s'a fă­
lltt în v1:rtibf'ea irnei cambii sau alt efect comercial
la ordin sem la purtăf or protestat.
D,ispoziţiitnile art. 908 cod. co1n. nii au fost abro.
gafe de art. 740 pr. civ. din 1900, care o SJYlMte fo1 4-
mal. · c1.1ci că eile au rămas în. v.i!g:om,e şi în urma modifică,_
Or~11ţi1mPa nravând un caracter de fi:ci.tate, ea se
po(l[e d,eznme şi îu instailţa de apel.
Cm:tea,
..Asurpr11, ,tpe.lulm -Ui,cul1 de.• Iarc1oh I. T. J ~'1·u.s,c1Jmi
e.cmtra jurnalului Tribunalului Cornstant,a s. I. c.u
No. 104 clin 8 fonuarie 1985, p:rin catc ·s 'a ,a dmis Cl'-
rerea făcută di1J foE.1if .A.lgardi şi s'a o,r d,onat înfiin_
ţal'ea Ull1U1 eche,stru a'.Sigurător ,p e a,ve;rea apefantu1 _ ari,. 613 p 1roccduria civilă nu diE1pe1J1seaza. de ca.uţ1e
lni, pfo1ă ht concurmta ,s um,eii de 16] .155 lei.
Având în vicldere eă prin ~1.1ce1st, apel I.a:eob I. T.
J e1 wst1,la111 ·c pllfinge că Î'n mo,d g1 cşit s'a admis E.1e_
che.strul a::;igură/cor fă1·ă c.a1nţi1U1r\ întru cât fiind
v,o,L•ha ele ,o a,f acere c,onwrciafa, u11m'a f:!ă, se aplice dis_
poziţiunile. art. 907 şi 908 din codul de: ciome,rţ.
Avitnd în vedere că se constată din l111cir5ri.Je a_
flat.e în dus,rn1l rrribuna.luilu:Î oă Iosif Alg1a,Pdi a i11-
tentat o act,iune oornerda15. oonrtra apelantului Ia-
COib 1. T. J en11s1-1,Juni, pcnfo u a fi ·o~Jbga.t la 1p1hta s11(-
mei diei lr.i lGl.155 lPi, deii{,TâThCl dintr'o afa:cN·e de a_
sociaţi0 ,comercială şi invooârucl .în sp:l 'ijinnl ac'{;iunei
b'.a.le o oonv1;mţinne sub sem11ătn.1,rl'i privată clin 11
Augnst 1924, j ntcrvenită între. 1rnmiţii.
Că ,od,Ltă cu iJ1tcntawa, 1-1or1~Jtci ac,ţinni cioml'.11 rcial~,
1,o sif Alga,rdi a ceruit. şi înfiinţarea unui sochesh,u
asigurător, pe a.vere-a apel~mtui1uâ Jac()(b I. rr. Je__
1
rusaJmi;
Că. T,r ibunalul OrJnstanta eoţi,rn I prin jtu'11'Di1ul cu
No. 104 din 8 lIDuarie 1925, a încuviinţa.t sc,chei:;-
1rul asigurător, pc baza me.nţi,0111atei eonve.nţirnni şi
fără ca.uţiune;
Având în vedere că, după ,art. 907 ood oomeircial,
pa11tea interesată într'o c:aliză ,comie1rcială va puite1a
deodată cu intentarea aeţiun<?i 1:ă ceară ri:1. E\0 prune
m1 sechestru. asigur-ător asurpra ave1,e~ mobile a deL
hitorului său, eonform art. 614 şi U!J.1mătiorii din p1'0_
cedUl'a civilă, ,clupă. deoseibirile arătat, e J{t art. 908.
de un.dP rezultă că apli,care·a secibJe1SJtrulni , e face
tlup,ă regulile art. 613 pr. civilă, înBă în •CIC ,prive,ştei
0auţiunea urmează. a Eie aiplioa Îl1l materie come!l'ÎtJaJă
nnmai art. 908.
Că după art. 908, sechestrul nu se poate ÎDJfiinţa
în maiteri,ei ,oomerciallă de.cât nU/lliiRi c.u <laro de 0a1u_
ţiune, a,fară de 0az111l când cerrerea de sechestru se
face în virtutea. unei cambii sau a unui alt ('if cci co-
me1,m0Jl la ,oa:din .siau la purtăt,oT pr,otestat de na.
plartă.
Gă. legiuitorul a fost mai exigent în materie oo-
mercială, din cauză că apliciare,a, sechestrn[ui pe a.
vere.a unui c,omerciant poate ave!l com·eicinţe mult
mai importante oa. în civil şi ele aceia a hmt mn.i
Duminic:ă 12 liltlie 1925.
mulie garanţii pentru a îngiădi dreptul cretliforn-
lui de a obţine înfiinţarea ninui ,sechesitrrn pe ,werna
deibi. 1,o rnlui său.
A vând in vedere ca di•sp,o,ziţiunile a,rt. 908 chn
cocluil ,cle•cCYme.rţ nu au fost abrogate pi1in art. 740
din codul de procedură civilă. din 1900. preeunn ~e
sm:ţine de intimatul fosef .A.lgarcli, de oarooe art.
740 rp,r. rnvilă dispune for1I11al că :veg-ul~:te de pr,c.c~7
dură cuprinse în codul eomercta,l, cil11iar cont.Daru
pro0edurci civille, rămân în vigoare, dispoziţiuillB
ea,r e face aplioaţiu principiului.: specialia non ,de_
1 ogant generalibus;
O()IJlsLderând C"ă. art. 907 şi 908 din codul com0.1~_
ci.ia.I, fiind niş;te ,c1· poziţiuni diei procedură, întm~ât
ele ,"ţra tă modul şi forma în ca„re se poate ce!e şi. â~-
cl11viinţa un seichestru asigurăibor., su,nt, dem pnv1_
to,arn la exie.rciţillll acţiunil-or comercia,le, p;rec,u111. i•n_
dică chiar titlul sub oare sunt a.şezate, lff.lIH~ază de
rei •o odului ele procedură civilă, diei la 1900 şi deici
trrebui•e a fi •abserva1,e de •câfo ,ori ne a,flăm în mate-
rie c.omercială.
GooE:idea::ând că, chl,a,T în ipoteza că ar fi apJ.ica_
hi[e în speţă, disp01Ziţi1mile art. 613 proc. civilă, prCL
oum s·e s111sţine de int:iimatul foseif Algnrdi, clânisiu,l
nu se găseşte în cazul de a ce1,e1 înfiin-ţaL,eta unui se_
chcstru a,sjg-mător fără dare de cauţiumeJ de ·oar~~e
decât pe credito-rii. a căror crean_ţă este cion,s.tatată
pninifa'\m -ae,t scris. şi c :te ajuTusă. ln termen, spre de_
,Of•t •bi rc clc- a 1t1l1. 455 de tLa mia,teri r, popriroi, care· Dlll
1 1
prcwedc condiţia ca creianţa. să fie ajunJSă ki, teirme,1;
Că. în speţă, clin co,nv011ţi11, presentată de r,ed<'L
mantul loE<if Augaric1i, cu oc-a.zi,a, cere,r ci de ,sed12s_
tru aBigurăfor, nu so c,ml'S1tată. că -m~mnţa ce ftace o,_
hi•ectu,l p1ro-ceisului de fond e,ste ajm11Să. k1. teirmen, a-
Cl'l/1,stă chestiG.l.le um11ând .a so di,<;lcnta cu oc,izia de,::;_
halorei fondului litigiuJu.i dintre părţi. ·
1Că., dar, Trihua1ailul în mod eronat a înc:uviinţat
înfiinţ,area. s'e0he:o-trului a•sigurător în spe.ţă, fără ·a
BU1p1rne pc reelamant fa diare ele cauţiune ;
Că această eroa:re a Tri huna.lu[ui, îrnsă, ponte. fi
1
ÎJllllrep1l<lită pe ooka arpe:lului făcut b Onri.e, olili_
gâud pie recJamant a 1<1eptt1111e o c-:.rnţiune, nefiind
vorba, în speţă do o călca.re· a nne<i formP care ,1 pri_
cinuit o vătămare ce nu se ;poate• îndrepta rJcoo.t a-
1mrn ud actuil.
Că, 1Îl1 adevăr,, nefiind vorba în speţă de •O ciaru,_
ţiunei fixă, al căr,uri. cuantum să fie cktemninat prin
Jeg.e, ci de o oauţi1tm0 care unmează să fie hotărâtă.
de jUJStiţie, ,el npă ia,p;reciere, nu iSel poate ftace o culpu
părţei reclamante că nu a cl,~us prin anticipa~('
Eiceia cau;fie, al cărui cuantUJID dân:01a nu era. în rnă_
sură a:..l şti de mai înaii1DJte, pentru ,a ~ se put. ?1'.'t o-
1Jlll!Ile apoi o de1cădere, precum ,se, rprei.,indEl de aipelan_
tul Iaooib I. T. J erusalrrn.i, oa,re ce.re c:a s·eoheistru1l să·
fie de:sfiinţat, întrucât nu s'-aT p,utea oompJe01:~l în
u:run,ă cauţi.a,.
Că -eondit,iunea deptmere.i oamţiuJ11e.i po,aite fi sa_
fo1sfăcută în ,c,8Jzu.1l
de faţă .şi 'în um1a a.pe.lului făcut
la Curte m eontm mîfourei de aE:i.g111-.aQ'P 1 owlonată de
'11 rihooal, di11 mome.nt c:e această in1skmtă de apel
urm eruz;ă să i:;ta tuflze în ul tlim rPso1 t ,H1Fiupra ewn n tu -
mullui cautiunei, s,oluţie cnre nu ,s'ar fi putut, în a_
devăr, admite: atunci cânicl ar fi f.o,f'lt vorb'.1 de (le..
punerea; unei caniţiuni fix(', cum P,Eite în ·,c,az,u,l ari.
613 al. 2 pr. civilă.
Gom,siderâ11d că Curtea, Apreciind, fixeiază ca,u_
ţiuneia la Fmna de GO.OOO lei, tinâncl seamă ,ele val,o.,a-
rea cibiPchilui litigirclui, e.a-nţiiuwl la c.are unnea,ză a
 CURIERUL JUDICIAR No. ::!7,
s.L1ibo1~d01Ua me;uţinerea, s•echc,S:fruJlui a&i:gurător în„
cuvi:unţat de Tr.ihumaJ., admiţân:du„se în a,ceist serns,
adică în pairtle, apelul făcut die: Iacob I. T. .T er:u._
srnlmi.
Pentru aoeS'be motive, redactirutei de c]_-JJ Consili<!r
Remrus C. Benişache, Ourue1a admite, de.
(~1s) Al. Theoclorescu, Gr, Teodorescu,,, R. C. Be_
nişache.
CURTEA DE APEL CRAIOVA, SECŢIA II
Audienţa dela 6 Mai 1925
Preşedinţia d·lnf P. NE-AŢ(J, Consilier
Maria G. Pleşoianu ci, I. Stroe
Decizia civilă No. H2
Darlă. Imob:iJ. constituit dotă de soţi,e, în fonpuJ.
răizJ.booului. NiertrMLSoTierea lui, dll!pă termi1mrea răz.
bmuil.UJi fu registre.le de foi do.tale ale Trib. und0 îşi
are domioiliul ;sotul. Dacă mai a.ue caracterul d,e
dotlalitate ?
Vâ;~-e. Acţiune ID anrrnlare. Excepţi,a, effOr
mwn,i~ faoit jus. AcopeiTirea mulităţii. A1,t. 710 şi
ip!l', OlV.
1. Este nul actul dotal care n1u. a fost trn11s-uris în
registrul de foi dotale, al Trib. 'unde soţ11Jl îşi avf'a
,domiciliul, după termi,n,are(t războiului.
2. Această nulitate se· acoperă prin eroare cmni~~
·nă în care poate, că cadii cinevc~, când toate apare11_
ţele eraru că i•mobiluf ce c·umpc1râ o·ineva, era para_
ferna'l, întrucât nili era tra.n,scris lct clorniciliiit so_
ţul,ui.
Cuil'.'tea,
!l)eiiberâmid, a pron.Uiilţa.t m'l!Uă t,oa1·ea. Dcicizic.
Avâind IÎnl vedere aipe1ul făc;uti de Mari1a G. Ple-
şoiail1u şi Gh. P1}eşoiiiail1u, ip,eMa:nal ,şi oa s01ţ 1clotal,
în contra .sentinţei civilie' ou N10. 284 din 924 p•ro„
nunţată de Trib. Vâlce.a secţia La prin oore E•'a re'S1„
p.iIDs •OOJ nefon:dat\ă '8Jcţiune1a •eivilă iil!tentată Ue Ma- .
ria Gh. Pleşo~anu şi Gh. Pleşoianu, ipe!l'.lftru anularea
ooirutmc,tului de vânizare amt. La N•o. 1610 din 20 No-..
embrie 1920 de Trib. Vâlcea secţia La şi einoi sute
leii cheltueli de judecată. ' · .
lA.vând i:n vedeire ,sUJsţineriJ.e părţilior şi actele cau„
zei din care se oonstlaită în fapt următoa;veile:
Apeliaa:JJta şi soţul său Gh. Ple1şoianu se 1căsătoreE.10
la Ia.şi ID t1mpµl r- ă~boiului, ,sUJb regim 1dot 1al, c001-
.s-titumdu„şi dotă soţia moşia Căzăneşti din judeţul
Vruloeia, actlu:1. ,se transcrise,sei în registrull de foi do_
tale al Trib. Ia.şi, E,o,ţul având1.Lşi ,aici reşedinţia· ca o-
fiţelr de rezervă mobiliziart.
1 1După armistiţill\ u1:a1JJioÎil!clu..JSe la domiciliu în 10„
mşul R.-.Vâlooa, so1ţii vâir1d intimatullui fon: Stroe, 1a.
20 Noembrie 1920 o buewtă de pământ din moşia
dotlailă cu actul aute111tifimt la No. 1610 din 920. In
nrm.ă soţia inte.ntă aicţiunea în anulare.a aetnlui dP.
vânz.aire ,limb motiv de dotal:iikttEI.
Trihuna,lul Vâ11cea a respin,s acţiune.a şi sentinţa.
sa csilei ,atacată de' rec.la1IDaJ1ţi eu apelul de fată.
Go1USiderând că apeilanta aistăzi ca şi înaintea
Tribunalului inv,oocă nulitiarl:ea actului ,d e vân~arc•
făicut cu intimat(ull EfUlb moitiv că moşia vâindută. ern
dotală şi oă a.ciul dotal intervenit ,i ntre ea şi so1ul
e:i 1a oăsăiroria lor m M,oJdova. ,e1ste v1alaibil fiind în„
vestit cu :formelle cerute de legile r,xceptionale în
vig,oare în timp111l ră.zboh1h1i şi că tn1u1scri€1r'e a la
Triiib. Iaşi Îl1 Tegistrul ,de foi dotale. îi era s1.11ficieJ1_
tă, so,ţul său avândm.ş-i ooolo r-eşedinţn., ech.ivaJenttă
în ooe:i timp ou dom1ciliuJ, nffill!ai fiind obligată ai
Duminică 1~ Iulie ln23. 4:H
foca .tra11.sc1 i•e1rca în registrul ele mutaţiuni ail .s itna-
ţiu.nei imobilu/lui dev,e.rui.t dotal, întrwcât eonstih1 in_
clu... şi singură dotă, nici un rtr'ft!IlJsfert ele p.r,o prrietate
Il'll se opera :pentru .a, fi nev-oi,e de transceierre.
iCă int!i.matul, opm11e contra nulităţei actului d·P
vânzare ,cl,ouă motive: 1) Că ach1Jl dotal al soţil,or
Pleişoianu nu a fost h'l[1.nsrn:il3 în registrul spe>cial de
foi dotale, după te1min1aTea războiului, la Triburua„
lud diomiciliuJ:ui soţului în R.-1Vâ}cea şi 2) Că nuli..
îhtea eErte aicorperită fiind la mij1oc ern1a re comună,
în oare puteia să cadă ori şi cine şi în care ,a 0ăzut
i;,i ,el, căoi toate apa,renţele ernu că imobilul ce cnm„
pă.J:ă era nadotal întru cât isO!ţii se comportau c,a
soţi nedotlali vânzâI11d parcele din moşia lor, despre
oa,re Sn acte iafinnau că este parafernală;
Oo1nsicLerrâ:nd că prin a.crt:;uil do1tal inv,o,cat în ('Jll LLZă
0001,statândn„se că apeliaaJ.ta .singură la căsătloria E1a
îşi oon.1,stituri,se dotă moşia Căizăneşti, fără ca vre...o
, rt:rămut(are de pr,qprietart:e să se fi ·operat, devenea
inurtilă triallliScrieirela conform. art. 712 pr. civilă, .a.
actului în registrul de ~1tTămutarea p1,oprie11ătei dela
co_ rrr~bUlilalul situaţiunei imoihiluiluri. devenit dotal.
712 !Că. ,deşi de ,aee\aiStă oiblig.aţiune erau dispensaţi
soţii, PJ e,şoianu, rămâneau tlotuşi ,obligaţi a îndeplini
formalitatea tr1<ms•c riel'ei aclului Lor de dotă la Tri
lmrnalul domiciliului so,ţultti, •e<Olllform art. 710 pr.
civ.; că acoosUi formalit:ait e sio1ţii P1'eşoiq,nn ::m în_
ţeiles iai ,o îndeplini traIJJEmiind aetuJ 1or în registrnl
sp1e,ciaJ de foi clouaJe ,al Tribum.ailului foşi unde so„
tul •îşi avea re.şedinţa ca ofiţer moibiliza.t în garn.i-
ZO!aJ11al faşi.
1Că reg~mul adeJ.or dotale în timpul rnzboiiu1rni şî
a ,ocmpaţiUiUeă. germaJ1e, este cel organizat d0 art. 3
(lin legeia măsuriloT en1e;pţjo11ale din 1914 cnt·e sus ..
pendă ,01bligaţi[L tran1Sol'icrei pc111t.111 cei mohiljz,aţi şi
de a.rt. 1 din legeia, ,d'i n 20 Decembri,e J 920 c,a re a„
i.J.Tulmie CJompdfo1-t,a. Trib'llnia1lid:o-r din trn ,i.for.i,i1lt" 0 1-
ernpiate în ma.t erie graţioaisă, Tribunal-efor m1de păr„
ţile îşi. a:rn re/şedinţa,
,Că dispoziţiU!IliÎle acestor două k 1g i c,of'xi~,tă, Jwr ..
$1oane>le ee se vor căsăfori în Moldova vor m1tent\i ..
fica aotUJl lio1• dotal ta 1~eişedim1t,a sotului., iar fornna„
1itai@ tra.ns.crierei va. rămâne sUJspen{latliî conform
arrt. 3 şi 4 din ieig-e:a, măls1~riJ.or ,ciXcepţi.1ornR,le ,o ,lunii.
după înJClhercia păcci, căci ,cli:f:rpoziţiuni'lo speciale rP-
lative la suspelndarea ob1igaţimrni :tra,11scripti.n11il,or
Cl]prinsi~ .în legeia, mă,smil,oe eXJce,pţ~Ol1Jruk, deiroig'i'.i d('
la disrpozitinniJe gane:rale diD! 1e\gea de la, 20 De„
cemJbrie 1914. ·
1Că faţă de acest text~ .soţii P1eJŞoianu erau othli„
gaţi la încet,rurea războiului să. ceiară rt:1·.a;n.s,c.i·ierea ne...
tuJ.ui l,or dotal făcrwt 1a Ia.şi, în regisi.1111 Tri,lmnalu-
lui Vrulcea, la Tribunahtl -domiciliului so1ufoi, şi ~-ă
repe«e ace!astă. formailitaite ,dadi, eia mai fuspse în„
depli'llită odată la TTilbm1ifL~ul la.şi.
Căi <li11 acrt:ul ,doital rptr•eizenfat în cnuzJi rcc~r că
transcrie,rNt ,,'.ru făcu,t mmn1ai Îill rfl!cisilru.l de foi do„
tah, n. Trihuna,h.1Jlni Ia.şi, şi este r1ei'ă1găiduit e>ă tnm_
R-eric11t a nu s'a mai fitcwt în regisfrele Trihunaln'lui
1
Vâlcela.
Că. în rucede împrejurări, oţii Pleşoi,wnn n,iwlaut i
nu pot invoca clotnlitateH, faţă de intimatul Sllro,' şi
ce1•e mmlarea aotwlnci ele vânzal'e-, suh motiv cii pâ-
mfuntlul vândut e1stP clota[ şi inaliCTJabil şi drci ape„
Iul pgtrr neifondait.
Ciî, ,osehit c1,, 11.c-1 rnsfa, acţiunea în nulitate nu este·
1
fondat~ şi-din cauză că cumpără 1 lorul St1·oe, de p0r_
f'c,ctil'i bună mwli,n tn, a , oootit ră .nve·re,a: ce cumpără
es.to pfllmferni<ilă, căci clîn. ticeiaşi !lTIOl,';li<' din cam
cnrmip:ă.ră două hecfare, cumpâ1 au o seric de ·1 ocuitori
 428 CURIE[RUL JUDICIAR No. 27, Dl.lllllllllcă. 12 Iulie 1023.
1ieistul mo~1ei, fă:ră nici o ezitlaTe, (vezi certificatul
Grefii Trib. Vâlcea cu No. 7620 din 923) pmprie..
terna organiza iotizareia, moşiei, înfiiDlţând şi căi de
00111unicaţie şi se comportai ca şi cum act de dotă
n'ar fi e"Xist-'.11; ,o r ,ac,est fa1pt. ,mit cu îrnprejurarea
că a.ciul dotau. nu se gă:Pela nici ,a utentificat nici tran_
scris 1a Tribunahul domiciliului soţului şi de unde
•sin1gur t1e1rţii pîUteau căipăta info11maţiuni în privin_
ta modificării capacităţii fameei dota1e •şi :1fectă:tei
bunurilor sale prin ootul dotal 1 e110:=tr<.,ai în care 1Să
c,idă şi cei mai vigil,ero.ţi ema posibilă, d,orvadă că a
că.z'l1t nu numai intimatllJl. şi ceilalţi cumpără to r. dar
şi oh.iar a~lianta, care cu bună credinţă afirmă în
nne1~ acte, că averea ce vinde este parafernală,
ştiind prealaib~l viciile cari făceaUJ adul său dofal să
fie ,c aduc. · şi tniburnafoiui1Constanţa prin senttinţa clivilă No. 361 ,ciJ'lll. 23 De-
Că în aceste împrejwări, chiar dacă dotalitateia ar
fi eixi.Ert:rat, aci\eJ.e făcute de bună credinţă în d~spre_
ţrul dota'li-tăţei, iprin eroarea comună şi posifolă ori-
cui, rămân valabile pe baza princi piului ,,er,or 00_
1
munis facit jUJs";
1Statuând şi a·s upra oheltuelil,o r de ju1de1eailă soii_
ci iiarl:e de initim a ta, Curtea, p e baza arfi. 140 şi 146
pr. civilă, apreciind cerer,ea o încuviintează şi fixea_
ză_ aee1s,t0 che-ltueli de judecată la ,s uma de donă, mii
Je1 plrns taxeil,e, ae exeoufa:re,, lflJ ,ca.r e u! tUnera,ză a fi o_
bli,p;aţi apeJanţii.
P e-ntru aceste motive Prdacfote de d-l Consilier
E. Sculi, Curtea ,r ,eispjrrge ca ncfondaii: apelul, ert:~.
(.s~ 1) P. Neaţu, Dem. Polt"chron, E. Sc1tli.
NO,l1A. _. După •mllffi se vedei, Cu-rt/ea de Apel
s. II din Craiova, prin. Decizia pe ea.re o publicăm
rnlai SU1S, a coofirmat în totul sentinţa civilă, N,o. 284
1
din 27 Sept. 1924 a Trib. Vâlcea s. I .şi ca11e: a fost
plllb1'ic-.ată de asemreini în „Ou,rierul J1,1,diciar" No. 36
1
din 2 N,oembrie 1924. P:1·,ocesul, îm·ă, nu se mărgi_
naşte aci, ;peruHru. că J.'feo1amam.ţii deJa prima mstan._
ţă aUI făcut şi ·r ecurs la Inalta Curte de Casaţie, care
va avoo să se p1nonu,nţe într'o spe,ţă, inte1,e1san1ă.
AlştepMm şi aceist ultim ct11voot,
Cra,iov.a. I. C. P.
T R I "B U~N A L U L C A L T A C R A
Audienţa dela 1n nctombrie 1924
Preşedinţia d-Inl GH. BĂRBULESCU, Judecător
Jurnal No. 5179
Relract :J,if,g;ios. Dacă poate fi' propus şi de pârât? Cesionar,i.
Dacă ii po•t pnopunc înlrrc 'ei. Redama111,t, Când îl poate p.ropune 1
Art. 1402, 1403 ş·i 1404 c. oiv.
1. Nicv legea ,nici rafiwiea nu opreşte pe zm pârât de a pro-
rmne retroctul liti,gi,os.
2. frl.tre cesionarl este inadmisibil a se propune refroctul liti-
gios.
3. R.ecZallballtul dacă şi-a cedat drepblzrlJe sale iJJ1t~rvenfentei,
nu mai poa,tc pror,1me r etractzil litigios, căci ele m1 mai există
si ar însemna indirect să se dea posibilitate cesfonare,j interve_
11ie11fe să-l invoace.
S',au ascu1ta·ţ d-1 avooalt A. Pineta di~1 pa,rfea reci. apela1J1<t C.
Sto'iUI ş,i al 1iill'te;rvem1i,entc\ Gh<er,ghina Cakiu M. Dum1itru şti: D-l
,av,oca,t V. C-Ova,ta ,d1'm' ·pa;r,tea pârâfoluri i1n,timat Petre Sltoi-u
Petnoif.
T,~ibumtlul,
Asupra retraciuhd Utigfos propus de toate păr(Ne în pro_
ces adversarului rer;pecttv ;
Având în v,edere că, ,Fn actele d'in ,d.osar şi, dfo d,ezbater,iJe
U'rmarfe, se co,ns•tată în, faipt wrmătoairele :
,R:edlaman~ul ,apelam<t Coo1stam,tnm1 Sto<i:w ,iin1tenltai~e acţi•une Jm
revend,icare, în :anu,! 1916, îna i,rntea 1udecătoriel 0oolului., Cogealac
contra .tatăJu.i său Stofo Petrof, penlflru un J,m1obi! siituat în, co-
muna <Cogea1!0.c satul Ima1J11 Ceşnic, oa•re .acţiwne 1i-ai fost ,respinsă
,pr·,nr cart•ea ,de judecată c1ivu,Jă No. 40--9116. R.eclamantu,I a făcut
a·pel îrua.intea tri,bunaăuIT,ui, OOln,slta.n,ţa.
In •cursul jndecăirLi, a;pel,~,Jui său, ireclama,rntwl Viinde JmcbiiJ.u1l
ce ,reveindkâ firicei satle Ghergh'n,a Ca,l d,11 M ram<Ci:u DurrnJibr.u, ca.re
face cerere <le l,n,tervenf,e în aipelwl ta;tătlru·i său ;
Tot în cursul ,judecării acestui ,apel şi poster-LO'I' vâmă:ritl1 fă_
cută de <r'eclaman•t, v"nde ş-i pâTâtu] iim1ob1i1lul în, J.).rooes a11tu1i friu
a,! său, Petre Sto'i.u iPetrnf, ca,re nu ,i,n,1:ervhne Îltl• pr/Oces.
Apelul se co,niti,niuă in'1.l!l1ai fiaţă die t.ată!l S.tO'i,u Petmf, ca J<ntimalt,
cembrie 1922, respi•ng.e atât a,peJu,l <Cât ş,i ·interventi.a1 rriad suis
vo:r,b'1tie;
Jn. urrma 1r,ecursulu h făcut de .a:(ielarnrt ş,i, de 1irntervooi·entăi z,ilsa
seintlilnţă ,esbc ca :s-airă de Ina,lfa Ourlte <lie Caisaţiie şi· ,a1 pe:lul ,est;i
trimis la a,cest triibunail' 1s'I)ire JU'Jecare.
Du•pă ,deciz i.a de ca•s,are, !rnltiimatul Snoiu Petrof îrncetează din
v::,aţă Iar a,pelan1u1 şi j;nferv,en,ienrta ce;r 1,ă f,ie ci,tat î111! cauză: Pe-
tre Stoiu Petrof. cumpăirtăorrul şi deţiinătorru'l ,i,m1o!i,JuJu,i în li-tig;i,u.
La: teTITie111Ul de aZii toalte părţile au propus pmtrVTI;culuri, res-
pectiv ,r etradu! O•irf.igios.
Jttterve11ie11ta l11 apel susţhne că ea si111•gură ş,i cu ,autoiml. său,
rec1amantul..iapel,anrf., au ,direptu[ 1s'ă H se admită ,reitractuij c'e a,u
propus.
I) pemtru că ea l'cB vrovus f11tâ.'i.i, ş,il l...a prnp,us a.tâ:t peatru
ea, cât şi peimbm ,a:utom[ ,elt, ale căimil dreptu,r,i în,ţe1J1e,ge să. ,le a:perc
1
acesiti mod în ,aoest 'J)lr/Ooes ;
2) pem.tru ca •i1n1timafo.l .:le a2ir rPcbre Sbo-iu· iBetrof a perdut drep-
tul •de a mra,i, propu,ne acest retract, dte oarece iarutoru1 acestu1'<a
Srtoi'u P,e!irrof, s'a hvdecat oo dânsa şi cu rreclamanrf.ul ,atât în pri-
ma parrt,e a a1peh.club ,din,a:im~eaJ tr,ibun,alruiJuti Co111s•ta1 nţa, cât şi în_
na1i1n-tea fo,altci CU'rti de Casa,fe şu lfJli'Ci od,ată, ,pâin,ă .la înoet,a•rea
lu•i din, v.iată, nu .a a!J"ătat că în,ţ,el'ege a .u-zâ de 0:>~ll'ef,ici,ul' retr-ac-
t ulu,i '1'1ti,giros ;
3) că '11<Ulr!1'ai: •eia a făcut oferta ,rea,I•ă a s,uniellor of,erilte.
R,eclamav1t1il-apeJ.cmt susţin,e că, în 0111iioe oa;z, iirebue să-'i se
tt.:lm1i.tă rr<etraiotul prapu•sl d~ ,e,):
1) ventru ccî a fost promr.s Enlfâiu <le n1nl{ie1rv,e111liieITTJtă: -pe'n bm' arpă_
rar'ea d•r,eptu,ri!lor Jui.
Z) peiiflru că el w-e în mod i!T(liscutabil acest drept 1a1Cor<lia t ,d•c
lege pr:in 1a!r.f. 1402 codu1 civ.i,J; şi
3) că numa'i .e,J ş1i cu dm-terven,ienta au făcut o ofertă reală a su-
me'lor ,a.f.eri te;
Intimatul susţin,e că 1numa-', el arre ·direptul să b'enefic\ez,e '.:le re-
tradu] ce-a µmpus; 1) pentm că el a cumpă1r,at ,de1a: rpâirâtul, ca,re
p•cised·â imooihm şit ca,ri a cumpăirat, un, •drept s.gu,r, falr nici, <de .
wm: 1itigios;
2) ·pentru di art. 1402 codiun ,o:.v,iQ nu a,oor.dă: ,acest drep,t decât
,aoesta est,e pa1rmea în coilltra căir,uli.a se jn,tenltea,ză
pâră/irlui, că:C"i:
acţiun'ea :pe'Oltm reclamarea '.:lreptului1 Htigios, şi l l'Urmai aicesta d
fost sensul în oare a: îinkebuin1ait leghr:rt0rml expresira „cel î,n
contra cămia exi,s,tă un drrept litigios", - pe câtă v.reme cedentul
pârât transmite un drevt s,igu.r, ia-r nJ,ci de cum ],)f,gios;
3) că p.rimu1 în contra că.rui,a a ex•stat un <lrept liti,gios vâmdut
a fos<t a.utoru'I ,său, şi el v;~1e azi îmb:răoait cu foat,e drepturiile ai_
cestui<a şi ·decJi, şi cu 1aicefa de a benefilc.'â si dle netmactul pe oare ar
fi avut \ir,epfol săL.1 ,propue au:tor,uJ să'U, d,a,căl az,:, a.1" fi •Î'lll v•~ată şi
4) că este .g,ata să depun.ăi stmna ce se va r'xâ de trilbu:nal frr
termenul .ce-i. se va fixâ, sa;u• înd,aJbă durpă, dame,a, hotărr,î:r,ii 1 - ,căci
leroe,a 'lllu cer,e să s·e faicăl 10• ofieir1ă, reată în a,cea1S11:ă rrua,te'r'ie;
1nn j ,r,e vt :
It1 ceeace priveşte chestiwwa dacă contracflll litigios poote fi
p101pus rnumai de pârât, sau poofe fi propus şi de reolamant;
 Ct11HE1UJt Jubtci.AR No. 27, Dumin!c-ă 12 tulîe 1925.

Oornside.rând că redaicţ-lunea art. 1402 codul d:viu este făcută în asupra acelea;ş pe,rsoaQ1e şJ s'.air sti•u,ge p1ur ş,i shnplu procesu l ;- - 1

terme111 geJ1.erali: ,,cel în contra cănn'{fl existd un drerJt litigios ş1 11u se poate susţi,nc nicu că este vorba i.le o ces·:une făcută de
1
vcr1vd1d, se v•a ,putea liiber â ·Jte cezi'orua,rii numli.râm,du-'i. preţul rea·! „recla11Uant" cătr·e „unul din1 poscso,riii" fondului, ,căci acest caz a
a.I c•eSl'l[lnlei, s,pese!,e co'!llOr.aC:trll'hti1 ş.i d,o~âmda din zi,uai când ces;u_ fost ,J )lrevăw~ Jn ,al. 1;
n,am1 a 'Pail!tik weţu:} cesâunJi~"- Că, a-şâ !Linid, - este cerit., în, 1 pri'J.1.iC:i•pi1U, că revrattul J.:,tigios :!
Că aiceşti termen,: cu,pr,fa1d .Jl'll ,muma:\ pe pârât, d şi -pe iriecla- poate propune atât reclama:ntuJ cât şi pârâtul:
mant, călc,i ,d,reptul se aornskl1 eră „lil1:g:i1os" nm •numa·i1 fa,ţă de pâ- bi ceeace priveşte· chestiunea (pus([ dMi oficiu) dacă este ad
rât, ci ş:i, fa1ă ',:i;e reclamant; misibil ca retract11l litigios să fie propus de cesio:11ari în/lre dâ11•-
Că, îrntr'.adevă•r itennenii de ,,<lrel)'f f.'tigios" su,n1t •întrebudinţaţi şii.

numai! dl',n: punct-u1l de vedere al „s·igwran,ţe,!," d'T'eptulu,i, d:acă el Gooohdeirând că ra:ţiUJllJC'a prilllci'J)alLă a. imsM1ture'i aicestel itt1sti-
e,s t,e g,e,n,era•lme,nite s',g,.1,r, •rect11noscut, saJU este di-soutat în mod se- tut11 urn{ este de ;a se împ,'ie<lica specula cu ,p,rocooe1ie ;
rios, iaid•fică! este ,;coTI'testaJt" lin mod ser·10,s de ciineva; Că, pri,rn această Jrn;,t,:foţiune s'a creat wrn fel specia1 de „d.rep.t
Că, exi,s.tienţa „contestaţiei" 'e,ste î n ,gen1 1 eral evdd,entă pentru dt p,reemţiune" în favoia,rea ,adv,~rs.arului di111 proces, 'U!I11 fel de
dr,epiJuJ r.eol1aimamtullw!,, - care tocma'i P•~n1t,ru că dre:ptwl lu: îi es,tc pres.umptiune legală - care se ş h verif:că în, momentul cânct a,d_
tăgăod1urit, tocmai de ace·ea este nevci-t să se adreseze justi", ţ ~ei:; vcr·sia,rul uzează de ea - -că, dacă ceden~ul dre-ptu:Iu,: litigios s':ir
Că, ton: astfiel ex,i.Sit:ernta ,,contestaţiei" ,d,ev'm e evidenrtă ş,: faţă ie
1 f1 ad,resat însuşii ad,versa,rului său pe111tm o „tra,nzacti.une" im a-
drephl.l .-pârâtului, .',med'at ce se naşte proces sau chiar mia,· în:1_ cele wndi(,i111Ili, acesta ar ,fi pr'mi,t-o şi s'ar fi înlăwrat deJJa în.
iinte când -pnot:~nkul să,u fa.ce aic:te hotărîte pr:11! care îşi man.;- ceP'l.ut amestecuJ celiri ce vo.a să speculeze asupra rezultatulu:
.fesltă ·pre-tentitun i se,r.ioase, c,a,r: 1Jă, g ă1JueS'c n.
i• mod seri 1
cs d1reptul ce prncesu.lui; - ceeace n,umeşte Pofui1er cu ruv>intele: ..~e 1:lroit llz
pretiinldJe că! are pâ,rătul asu·pna l,ucmlu.u î'l] ,prooes; şi-l „cont,estă", pr~ndr,e le marche d'uu aubr•e et die se rendte .acheteu.r â sa pJ.a-
!.n af,airă d,e 'in•t,entare.a chiar a pmces1rlu1i ; ce. (T,raAe des Retr•aits ed. Bu.gmet. t. 3 Nr. 1 pag. 259).
Că, nu :exi,S'tă n:cr o r:att1.J1ne penit-ru a :r·elCl1.lll1oaişte 1111Um.a1i 1.1 e
10, ita Că, <l ''l1 această ,raţiune a dms:tituirhL·retractului Ht;g,uos, rezultl
din pă:r,tme îm, p,roc,es iJir-eJ)ltull ,d,e a OIPwnie r,eit-naictul hti,gdos.
1 că ,el a fost întemeiat ,1111.lmeu Îlll favoairea pă,rtilor p,ropr,!1LL z·'se in
•Că, cti:111 comtnă, a,oeJe.a·ş mo1 tiive pe cairi, le ,inv.oaJcă ,ace,· car,~ v•or p,roces, i,air llJ.ici de c1.um îlrn faJV10,air,e1a ceSJtiO'I!alflÎlioir ioir ;
ca '111Umai pârâtuil' să poa:tă omef.ilcia de aioost rebr'<!ct, p!o,t f' imvo- Cft, Jreptu1 d,e a opune retractuu diltig'os este -0.arecum un
cate ,cu su,cces ş'i- ,de căit-re .redarrTI,a, n1; d·r@t pers•o/1J/aJ ac•olflJat de 4ieg.e numaiil părt:ifor ,propril\.ll zi,se Jn
Că, în,br',ald,evă!r, motivde p,ern,tru ,oari a fost în1emei-ată 'nist,itu- proic•es şi el n'll poate fd cedat ooeu. .alte ,pe:rs·o,arte, toamai:, oa să
f,a retract-u.lu,i· i,;1:,gilos sm11t. două: 1) să s,e împiedice specll'la cu se evJte ca. a,cesta să specu'leze ,as,tuJ}ra :r,ezultatulu<i pr,oc:esului;
p,rocesde şi 2) să se împziţine,ze numărul proceselor; qa,r .aceste 1 Că, a ho1tă,rî a,Jţ.fe,J î111 1sem111ează ai dâ o posiM!itate die dublr1
două imoitiive pot să Jie invooa1:,e cu ,ace1aş swooes şi de căfr.e rie- speculă aisupra proc,esuJ.UJi dilJlJ p,a rtea cesio11iar.Jw ambeloir pă,rţi
1
cfamant îu1, co1111t-ra ces:i101n,a·miltlJi· ,direp,tulu'i: J.hbigi1os d,ela1 pârâit, căci - cum s·' a ş,i îrn,tâmiplait iru ca,z,ul Je .fia{ă, - ,într\>• situaţju,ne u111-
şi r,eclamanJi!ul v.rea pe ,ct,e o parte să împi,ei.:J..ice s,pec1.11la c:u pro_ de 1egiiuliroruJ a fost ,aspru şi' a vo;,t să înlătu,re chhar specula
şi. ~l n1Umă1m1l pro- simplă;
cestul res,pect'iv, ila'f 1>e <lie a4m să împuţirn,eze
c,esel,o,r, pr'inJ desii1m1ar,e,ai ma,pidă .a procesului. ,respectiv, - ş,i( este Că, apo.: , s'ar ma,i pune ş.ii cl!'estiUlll:i[e: ,,pe caire ,din ced doi
neîn,d•o.ios că s,peC'Ula ,poate s'ă fie ş,i <l' n pairtea cesionarului pâ- cesi'Onari a înţeles legiui.torul s·ă-J favorizeze, - pe cel care a
râtului, ll'll mumaii dtln, pairttea ceIUli, a'I redamarnitulu,i. obţin,ut cesiunea mai îma'!llie, sau pe cel care pr.opune ,reitractul
Corns,ide,râm1d !Că nu se µo,ate susţine - cum vo.eşfe \ntimatul- mai intâLu?", ohest:urn,i caTJ.i. swmt CLI totul contrarii spirr'itului re-
că prin exp:r,es·1a „cel în con:tr.a cărnia există un d-rept liti,gilo,s vân- 1'11actul.1ti1 i·i t'1gios, - căci este 'eviid.enlt că ,Je,g,iuiw,ruJ' ia vrut să-l în-
1

dut" legiu itorul al!' fi voit să îllltelea-gă pe „cel i-n, co,n:tra• că,ruifl Jătu,r:e cu votul p'e oeson"1.rul de dreptmil Ji;tigioase, irur n•ic i de
este intentat un proces pentru un: drept litigios vând11t", căci, cum •să-l „favo;rizeze".
prin, a,cest rnod <le ,a ,i'l1kerprei1:â, nu am ma( tace o ad)evărată „in_ Că, aşa f,i.ind, -retractul Migio,s este ia1aJmisibil i1111tre cesio-
1

terp,teta,roe", - ,ci, am a1Jăio,gâ la Je,ge o noţiu,n,e 1J11Q1uă, a „iin,ten- rnar,i;

{ărili :prOices-ulu.i", absolut fără ,mici UIJ1, t,eme<iu, ilegal; hi ceeace priveşte retractul propus de către apelantul-rec[a_
Că, apo,i, -a-cest ,a,daios '1a l
, ege, este cu totul contraTiu ş: ad. 1403 mcmt Constantin Stoiu;
ş,i 1404 coduJ vicil, _:._ că'Ci al!i. 1403 co<lu1' c',y,:J de.fiineişte dreJ}tuJ. Avâ!lltd în v,eide:r•e ,că ,c!Ji1111.aatiul ,de vâmz.are •a,t.utentirica-t de âude-
l:.tigi,os prln ace!ea că ex'stă simplă contesta,ţi,e soe,rioasă asu,pria că1:oT:,a oco,lutlui Cog,eal.ac duct. IConsian,ţa ua Nir. 279 d,in 27
fondului dJr1e]}tU1!,wi, - fll (rfară chiar âe „proces",- 'ii,elCi o siitua, t,i- Mai 1922 se constată că .a1peJantu,l redamallJ.t şi-a cedat direptu~
une în care nu se vnate vorbf dei ,,redamant" şi „pârât", - rifo sale ,i1nterve111 1i1entei1 Ohergll"ma, Calciu, Manci,u Dumli,t ru;
ioar a.rt. 1404 .a,r,ată ca.zuril,e câ111d se jnte.rzice retractul liti1g,ios, şi Că, ,aşa foind, dr,eptul Ji,tigios .ailaJti în11 ,d/ioou,ţiu111e nu mai, t-
în aili111·. 1 vorbeşte ,de cesiunea •făcută die „cede•nt" unu', como~- x,:, sită azi în cooltrai sa, cii Jn oontra ioesii101111aireJJ ilinter·V:eni-euJJte;
te111ifo1r sau m ,ui C'()IJ),mpri;e,tair, ş·i• în al,i1n 2 vorb'eşite \:Ic cesi1u:ne1 Că, dec'i, apehmtul rnu, se tmai găseşte az.i. în s:.tu,aţiu,nea ;prevă­
hkută de „cede.nt" ,unui cnediiior pentru plata cream,ţei isiale, - zută de art. 1402 cod,ul oiviJ, spre ,a pu,teâ 1111,vocit benieî1ici~11 l lui;
ambelie ces1'wt11i• :pe ca,nt l:e· ,poa:te tace 1J1U illlU1n1a,i1 red·amaJJ1itul (ca Că, a hOlt.ărî a,Ltfe.I, ar însemnit să 1Jăm o !POsi!!J,h!Itatţ •:JlJdirectă
să poată su·sţine că 1mm(d :pârâm.d poate OPll'llle rMractul, cum de a fi avantajjată cesi,ona,ra •chreptul,w;, lnrbiig-i,os, îlll privinţa c:i_
irvoacă ·azi i.ntimaitu1 !), oi aceste cesiuni le poate face tot atât ue :ruia am arătat mai: sus că legiulitorul nu a înteles isă aibe posi-
bi ne şi pârâtul.
1 biH.tatea de a beueifiici-â de specula ce a voit să fa.că asupra re-
Că, foit astfel, a!fl. 1404 pr·1111 al. 3 ·p,rev1 ede. o sHuaf u,ne în c-a1re zultat-tvlu/L -proces,u,lui im, curs;
,,cesiiu111,ea" d,reptului litig'os poate ,fi 1 făcută de pârât, câ,nd vo-r _ Că, apoi, (a hotărî a~tfel) ar mai î111Semn,a că 11111:imatuJ Petre
beşte ·J e cesi,UJllea f~curtă „procesulld fo,,1dului asupra cifru'iu t1· Stobu Petrof, - J>;rin f,aq>tul că ·autorul său Stoiiu PeinoÎ se gă­
xistă •d·reptul J,:ti,g;os", - aceasta :pe'l1•tru a-i consol'dâ si,tiuatiu- seşte înceta,t din viir.1ţă îni acest m'Oment ş'i. deci el n11.1 mai are

nea lui d'e „posesor", care s,!,tua;ţiun,e estie ma,i .ra,ră, şi air pu1ea
fi u•11Ja oam cum este cea azi în prcce , câmd pârâtuil
ămo!biJu1 ,în li!Fgiu unu,:. f,1u ca.re este posibil să-1 fi pose.da1t încă
mai, idinai<ntie <Le .tata 'Îlnfen:tări,i aictiwn,i", - deşi 'ntimatm m:, ~
ceruit să tacă asemenea ,doviaidă;
Că, îrn,tr'adevăr, îll aJ. 3 ail art. 1404, 1111 se
se vo,rl.J-eşte <le o •ces:unle fă:c-urtă de ,,r·eclamanit" că,tr•e ,,pârâ1" ,-
Căd îm ac·eSJto c·a.z s'uir faic:e o oonfi1iz+wn;e a ceil10:r do,u•ă caităţi
mi,jlociul de a propune prmvr'ân,sui !111,terv.e.niientei ,retractuJ i:_
a vânk:lut f ,gios p.rhru acest fapt să s'e găsească î111 rnod 111ejustixica1 î~itr 'J
staJre ,de 1111ie,r•iO'f'iltate faţă 1Je 1 ',ntervenientă - care s'ia întâmp1att
51! aibe azi în v,ir.t,lă ş'Îi a,JăJtu,ri <le •si'lle iru acest pmces pe auroni1
e:, ca el să poată să 1rie- fată în acest momein1 şi să propună re-
:poate sust>ine că ltractul, de ca:re .are să beITT'ef,k;i,eze îm, mod dindh"ect tocmai oe-
sJ,rua,r.a, cărei,a legea vioi,se să-i i111-terzkă pos:bilitaitea de ,a spe_
culâ .aswpr,a rezultabuhui, ·pwcesiu,lui r.es'Pec1iiv. - Că, da-că ar fi
 430 CURimRUL JUDICIAR No. 27, Duminică 12 fol1e 1925.
•cede,n tu1! pâ-râ,t,wlui şi s'a-r fiii p,ro,p,us 1rc1tr,â.Jcu!.tl de ambeil c
trăit ş ;,
p ă rţi în aiedie1aisi:, .c01111d!' ţiwnu 1 11•u ar ex.·ls,ta nioil o DO ibifdtame de ,a
se gă's,' um cri'teriu legal d'!lpă iear,e să se dec~dă, caire painte
k ebue prefe.rată;
Că, prin urmare, în· cazul ide fată, ,m'.ci a·pela·ntul reclamant nu
rJoa te opu,n e ,i ntimatulu i retraJctul liitigios;
Că, aşa jiiin1d, est e' •!1n,u til a ma,i. ,discuta .dacă leg'ea cere, •sau nu
nîerta reală din pa,rlea celui ce op:une ret nacttvl i,ti.gios.
Pentru aceste motive reJactate de d. iud,ecător de şe.dint:'i
Oli. Bărbules-ou, Tribunalwl î,n, virtuitea fog.-,i respinge ca inadmi-
sibil retractul litigios, etc. · ş•i, ,la ice:rerea de amânare fă;o:.ită de
i;ărţi, d:spune amâ:narna cauzei la 23 Ocroimbr,.,e 1924, etc.
(s ) G. Bărbulescu, G. Dumitrescu.
TRIBUNALUL ILFOV, SECŢIA III Civ. Corect.
din 15 Decembrie 1924
Audienţa
. Preşedinţia d-lni I. CERNĂŢIANU, Preşedinte . Notariat a acestu i T,rlmrual ,I a No. No. 8885 d,iin, 17 Apri'Jle 1920
Ecaterina Arnou cu av. G. Netter şi Adolf Brucăr cu av. O. Xeni
Sentinţa civilă No. 14.44
ImoihiJ dotal. Clauză die vânzare sub CIOID.diţiunea
renltrebuinţării. Dacă în aicest 0nz vâinzarea, tre!,tID
făcwtă pr!Î!l1 iJ.icitat~urue pillib~~• căi î Yâ~area "iiiu_?h~l~
lui pentru că1păt1n:11·ea eop~j_1]10~· şi .c~1.~tart;_a sau.aţa_
tei. Da.că. mai este n elciesara ş1 posibila reo,ntrehu[L1IL
ta,r m î Art. 1253 C. cirvifl..
1. Vânzarea imobi1ului dotal nu are a se face p1·i11,
licitatiunB 1mblică decât .atitnci când este expres sfi„
1mlafă prin· convenţvunea mJatrimonială, san,,, când
soţia este •mino1·ă, şi vn caz1.trile prevăzute de art.
1253 c. civ.
2. Reîntrebuinţa, ea preţulu ·i nu mai poate co11•-
stitiâ o condiţiwne a. vaZ.iditâţei vân-zârii, afunci câncl
aceasta se face ve•n tru. câpc1tuirea coviilor şi pentra,b
câ.u tarea sănăt'âţ ei soţilor.
3. Primi, 'ea ele oiître f emee, după desfacerea ciL
săloriei, a preţului vâ't1 zc7,r ii ef ectuatâ fără de î1t.
deplinirea, cond-iţiunei reîntrebuinţării, constitue o
raNficare a vânzârii şi o 1·enimtm e la acţiunea ·î n
mmlcwe.
T,rubunarlul
Asupra prezentei ,a,G:ţiuaJi;> in, tenfată de d-1J1ia .Ecalterin1a Arnou,
pr-in procu,rator avocait O. Ne·ter, ic u p'e titia îmegisbrată la
No. 26822 d:111 20 Decemb>r;ie 192,'3, ,contra •cl-ht1i· Ado1f Bruciirr,
,lomk:ii'liai 'În 13ucuresti str. Berze:, No. 100 ;
Avâ,u,d în vedere că <li,n <lesbatcr:i le ,orale, d·i1111 adele şi con-
c!uziwn·ile s,c11i1se .aiflate l<a ,dosar, s'c -constată îru fa,pit 1.11rmătoa•.
rele :
1rrn a1nul 1920 s01ti' Eca1te1i.in.a şi Inginer .E. A11n1ou, căsă tonr~i
sub regim dota,!, cu, actu'] a1wtent-ii·icait de acest 1riibun•arr sectiia
Je N ota.riat l,a No. 10786-1898 şi tra,nscr,is 1a. Nr. 546-.1898, vo.
i7lrd a vinde îmob')lul lor dotal, s'itua1t în Bucu,r,eşti· , s.tr. !Berzeii
No. 100, cu petiifa, îmegrstrată la, No. 3932-920 se adresează
a,c'cstei se,cpluni, n<le se a, flă ,r,eipartiziată aidmi1nistrafa fondulu'I
dotal, spre a fi a1utoriz,arti' al'! vinde cu cei! ,pu~in 150.000 Ie:i ;
T•ribu11iailu1I, pe ba.za ,cla,uze.i d ilt1 actul 'Clot.a1l, pe haza ume1i ex-
pertize prin ca.re s'a evaJuat aces,t forud dmal ·l a 449.000 lei şi Î'l'I
conformitate cu art. 1250 c. c:, admite cerer'ea so{·i lor pniln, iur-
nra1l,ul Nr. 6319 dlin 3>l M,aT•tiie 1920 şi autorl::ză, pe, r- edamanltă ca, .
avâm.1 ,aUJtor:,zaf1a soţuH să11, să vâniză imobihd său iJota.1 l\•in
str. Berzei No. 100, pe pretuJ de 450.000 lei, :iiar banii ,reziultavii <lin,
din vâm!Zare să fl'e consemmaţi 'de cumpărlî.toir, fa Casa de De--
m,neri şi Consemnafun\ iar recirpisa, să se depurn1 ă ku aroeastă
secţie ;
Câteva ziJ.c ,du,pă acea,stă a,utori1zare ş'i îna,intc d'a is·e f.il în~
chc iat şi autenrt'ficac ac1tul ide vânz::ir·e cu pârâtun de, :az,il A. Bru-
cur, ,n ti,i , ·priifl'tr'o nouă petitie, cer acestei sec(itm:i ca, pc baza
.art. 1249 şii 1250 · al. lf c. •c., săr au-tariz·e: pe cumpăiră-tornl 'mobi>-
l ului să ve,r,se d')re ot în mân·a, d-n'e,i Amou suma de 2-50.000, ca,
absolut necesară pentru educ:a,p;1a şi c ă pă'tuiirea •cop iilor ce se
găsf}a1u în şco1i fa Pari s ;
Ace.a s tă secţ',e examinân<d .scrisorile emise de D::recţiaJ $coa-
lelO'r d iin Parris, rnnde •er.a;u i:mte,nnia,(.i co,pii. ş,•, găs i•nld! cererea ad-
m~.s.i bnă atât în d,r ep'i: cât şi, î1n1 fap1t, p,rbn, jur.naiul No. 63·53 d.TI
3 Apnilie 1920, a<lm ilt,e oeJ1er'ea ş'i .aufoni•z.ă pe d-na Arin-ou ca a-
vând con:simtămânfoa so•tllllu·i' său, şi >îrn .as ' sten,ţa lui, să prf-
measică direct 1.n• mâ:ini]e s.al,e rclela cumpă,rătorn1 ,i mobiilu:I1ui1 său
dotal, \:lin suma de 450.000 lei, pr,eţuL imobHUJ!u·, s1uma, ,de 200.000
lei penitru a o, îinr frebu i nţa fa 'cduc.atia şi, că,păitui 1 reia co1pi111o,r siH,
iair restua de 250.000 le:. să se consemneze oe cumpărător kl Casa
de Depm1eri, c.a foind dota,! al d-nei Ecateri,nia E. Arnou1 i'ar re-
cipf.sa s'o 1Jepun·ă fa această secţie .a T ,ri1bun•ah11lwi1;
Drnpă câteva zile apo-i, i'.a; ,naşt'er,e ş!, actul· de vân:za:re îitvtre
soţili A•nnou ş, i A. BmcăT - pârâtul\ ,d:e a,zu •- ·arumenrti>c d'e secţia
şi ,tra nscris Ia No. 4000 diiln rucei.a.ş zi', a! cămv ainu,J.are se cere :
I11 t:mpul căsătoriei! suma dle 250.000 Oeri ou 1 •aiu,to.r'i zar,ea. trilburna.
luhl!i a fost tr.an1 sform.ată î,ni efecte, îmrprumufol ·in:t•ern rdin 1920,
în valoa,rl n,omin,ală rJ'e 293.000 lei ;
rnn: aiceastă sumă fa 12 Mar,tie 19123 soţi1 :i obt,itru ,prin, jurnalu!
No. 4249 pentru căutarea sănătătei 1 autor<ilzar-ea, d'a 1i se Jiber-a
priin Sindicatul Bursei' suma de 200.000 le\ ,ilar de rest s'au for~
nta!t ,drouă r ,edp1is,e, unra Nr. 79993-923 lie 1,e,i 72. şi, 50 bani·,
i.a,r 1c,eaJ.altă No. 80108-923 aceleaş ereot'e fo, valoarr,e nomin,ailă de
32.000 iei' car~ s'au •îma!iiilfat în co,11,5erl'areia T1'blllllialufo'i ca ionj
dotal;
La 12 Octombrie 1923 satul r,edama,mtei m1unind, a.ceas·ta mia:!
î.ntâi •p riin, pef·ti.a în, regi,st,rartă la Nir. 2-3'816-9126 affa, tă la dosm•
pe motiv că •d.otarta1ea a încetat, cere ~i restul s,urnelor ce-i• n;i.a•!
rămăsese 32072.50 .J.a su,tă ca fon,d dot,al, ilar a1c'esit tribl.tllaij prin
junnaluJ No. 18635-923 idispunâ;m:l liberarea l01r, . a,u fost .rid'',ca.t!;'
de r,e,clamantă lai 17 rNoembrie 1923 ;
In. urma acesfo,ra, la 20 Decem1hrie 192•3, ,d.ma fica,teriln,a Amotr,
J}ri,n proCllratw avocat O. Nete,r,, •porneşfo aicţî l.lim;,a <le fată, pr'n
care cere să s'e declare nul actul de vânr,;:are mrui, su.s men~ion::i~
şi, în, co,nseciln.ţă, să f ,e obligat pârâturi a,'r d•elăsa, posesiunea, şi
proprii'et.atea imob'lulu1i prevăzut în a.ct, în stare.a îio, •care i~,a fost
prelat şi cu tot ce apa1r•ţi1J1e ,de e,l, ma,i doola,râ.na îm instaartw prin
p.rocur,atornl săil.l avocat Gh. Neter, că tine 1a d 1 Jspo,z:ilţ:ia pârâtl.l'lu,i
s,rnma de 450.000 l'ei, cu diobân<la legală dela datai actului de
vâ•nzare, în schimbul 1i'mobifolui şi cu con;Ji(ia să-i1 fie predat cu
i,nstalafa de icaiorifer ;
Având în veder,e ,că mot.:v,e,l e pen,t,ru ca,r ·i reoha1ma11ta. ce;re, anu-
la,rea sus menti•ooo>tu'lui1 act d-e vânr,;:.are •Sl.l!rut două ş,i arrJIIJrne ;
1) Că vâ.nzare:a imobilului s'a făcut priin bună fovo,i'ală, cu pre.
tul fixat de un ·expe,rt m1mit die tr'iJuna,l în. loc să ~ii fost făcu,tă
11r-in I 'cit,atie publ+că, îrncepâniJu-se J!ilciitaţi.a defa preţuii fixat de
exper-t;
2) Că nu s'a -îndeplirnlt icondl''(iuinea sub ca.re era permisă vâ·n'-
zarea irnobilufoi ş; anume acei,a că dun pretul reziutt.at <l-i,n, vân-
zairit: să se f i cumpăra, t un a>It ,imobil care să devie dotal ;
/,n ce priveşte primul motiv :
Avâ·n1d în veiJene că cu ocaz.ia vânzăTei1 acesru·i !i1mobiil dotal
au avu1t 'loc două faze conexe :
1
Intâia, câ.n<l Triburua lul pe baza clauzei din aictul do,t.al a perm1s
î.nstră'narea confo.rm art. 1252 c. c. şi: aiJ doillea1 câ111d pe baza art.
1249 ş': 1250 aJ. coli. civ1it a, permis cumpărăvomlui să piăiească
di•riect în mâ•ma, -r,edama111t•eii auforiza1tn s·i asist,aită de soţu,! său,
suma <le 200.000 lei ;
Gă, dar, nlll avem ă ne o/Cupăm. decât -de această p,r•mă fază,
pe baza căreia •s'a a,u tor ;zat vânzarea şir de care ,rec!amanita se
plânge;
Având ,î1rn verdiere că 'a1Stăzi •ilna,l1ile1rnabiU,i1f,aitea nu: e,st.e de esen't:1!
regimu•lui d1oita'1, ci mnn;ali de ,na!tura llui, ea ,neinter-eisâ>nd or,d,iniea
p11blică, de vreme ce părf]e î11să:;;i' pot să o 'Î1nJătu•r,e pti'1111 conven.
tia lor - a.ii. 1252 c. c•i'vi•l ; ,_
 CURIER.UL JUDICIAR No. '27, Dumî11..i<.>}\ 1~ liulit' rn~;J.
Că ian1ş1, 1'11 aceasfa PriVJi,ntă şi ,pe,c]a~mll!ta cs-te de a-cord i11
.a recwn•o,aşte că, coniform acesHri articol 1252 c. c. , uu este Jte-
voie de 11ilci1aţie putb.li'că ;
Că s:1ngu~a rp.reten,ţiune a sa este că -h11tru cât în clauza ac-
tulu,i: •J:orta:I se prev•eid•e · pe lân•gă consimtăim,â.n,tul soţ' 'lor şi per-
misiu,nea iwstiţi'e ' , este neapăr-at nevoe de vânzare cu Ji.cJfaţie
puhHcă;
Co111,s;1derând că în această miaiterie nu totdeaun,a• de câte or'.
este vorba ide auto•nrza~i'a justiţiei, îns1ră ·muea nu se poate face
de câtt cu lioiit.aţ,ie puboJid.'1 art. 1,249, 1250 şi 1251 cod c,i,v:rn ;
Iin .a,devăr, în codul c 1\r l s,unt o serie de a.ote d,iln reg•imul do-
tal -căr'{)lr,a 1•i1 s·e im1mn e obţ.i,11-er,e,a m1>tor-izaţiu11ei i Ltstit.iei<, adiică
1 căutar-ea ,sănătătei rei:Jamanfci. în !,impui căsător•i~~ .;:io:nform aJl't.
a co,n1,riol1u1lui1 suprem Îll apreci~rea împ-reju,r,ădor de fa,pt ş1i .de
drept, 111nde nu este nevoie d•e forma .Ii'crt.aţiei pubHce, şr 01.r to,tu•I
n:lt ceva- este fo.rinw vâ.111zărei, ,pr:i,n J,ilc•:itaţi-e p,UJblită, care 'este ap1i'-
cabi1ă vânză'r·i]o,r dota.le, în cazmile P,revăzu,te de ant. 1263 c. c.
şi câai1d e vorb.a de vânzarea .av•ere.i, dota1e •a unei mi,noa'!'e ·sau
interziise. Alexandresco val. 8, ,pg. 263 Ş·i, 286 ş,:, cu maîorn1tatea
aut,oriilor F,ra,rucez:i C'l.1'110scuti d·e d-s-a oum şi î,ntreaga 11.oastiriă
juri,s.prudet11ă care consfinţeşte aces,t •pr'i,mc.i•piu;
Că, .acestea f[n1d ziise, urmeaiză săi ve1Jem1 dacă di!n cla'llza'
J)reviIBută ÎirL adU'l <lot-al relativă 4a î11·str,ă1 ina1r,ea .imobilului, mma
n nu se a•uto,ni,za vâ,nzarna decât cu forma l'icita\fo:i: Pll'bluce ;
Având în vedere că, î 111 a,c,easită pr;~)ntă, conform ptiilncip:hljor
1 minaole de lege pr:ill .art. 1250 şi 1253 c. c. aju,n,g, în1 consec':niţă,
generale de ,dr,e:pt statornncit,e ele· -doctrhi:ă ş,il i u,r,is,prude•nţă, ur -
mează a is,e ap,riecia i,nteiruţia, părţilor şi în.ti'ndere,a clauizei p,revă:..
zută i,111 1 c,0111tractui maf:rimc,ni,al cairi z:ce: ,,diadî în· timp,uJ căsă­
,,t,o,11i\eâ1 se vai •ivi mm amator s·~·1ios, car,e să oifere un preţ •con~
,,veinabi!, pentru a1Ce5,t :imobil dotal, fi.ica moo.'1 va punea vinde, cu
„com·mtămâJn-tuJ! marlJtal ş1 i' anfoti'Zati.a .justiţi;e 1 il ; cLair cu pr,eţul
,.r'ezu1ta t se va cumpăra im. aJt ,fmohil care să devină ido.tal şi•
î n,a,He,nra:bi I''.
Că, d'a.r, d-in1 aoea•stă clauză, s-e, vedle da:r că esit'e vorl.J,a1 de ,o
vân,zar,e volun~rură, lăsa1t,ă man! in>tâ.'iu la a'])Te.cierea soţMor, fără
H'C''ltaţ'e, iair dacă în claU2ă se ma,i adaiu:gă şi autor,izarea.'just·i~
tiei', a.ceasta îniSă în sensull f_:ă înzestrătorul a v;oi-t o şi mai mrure
garamr\ii·e, ştiut, f,i,imid că justiţirai 1drnJ)'t suprav'egher.e ş•i. co,n,tro1
li'l.1, a ufor,:z{t ,ele ob•"cei asemenea vârnzărei, schimb., eitc., l:!e cât
pe ba1za ,c],e expert,i;ze ş·i acte, oe'a ce s'a Şt făcut câmd i~a dat
awt01·,izaţi:a ,de vâ,nzare ;
Oe a:Ufel, cuv:i1I1:tel'e ,,,ivi un aimat,or se•ri.os şi via ofe.r1 un preţ.
conven,ab'.Q, ,etc." exC'lwd tocmai ide•a• i11iciifati'ei puibl1ilce ca,re. prilni
ese:n,ţa ei, imp]1itcă plwralăita.te.a li•e ,amato,t'i' ş~/ di:ferii'te aqte for-
malriltăt,i spec a[e pen,tiru forma, •puh1ircă ;
Că, dar, aces1: pr'i-1'.l'l mow.lv este nefomdait şi: deci ,b,ilne aceaJstă
secţie, în complectu.1 ei1 dt111. 1920, a,precii11d ,şi1 cJ.a.u,z.a <Y.n actul
1
dat.ai!, a arutonizai vânz.a.rea. făiră 1liiloi baiţie pubUlcă ;
ln ce priveşte al doilea·motl-v :
Având' în• ved·ere că după rnml s'a coiostaif:at mai sus, întru
cât concomHe1111t cu iCe'],'ereal ide înstrăfam,rna 1i'rnobihiJui' dotal şr
cu înche'erea actuUui ele vânzare„ redama.nta a ceru,t l,i11era~··ea
une:r, •Pă,rpi d:n preţ - aproape jumătait-e - 1:>en~ru căpătui,rea
c.o,1i~1lor (art 1250 c. ,c.) şi' ,că ,tdlbwn1aJul ,aodmiltâ[11d aceasbă ce-
rere a ob,hi!gat ,pe pârât ca plata sumei incuv.iulnţate să 01fadî. di-
rect în mâfar'.J.e ,reclama111tc•i fo aiSiÎis1ettta soţu:lu:i său, î.nseam111 1ă
că autorizarea ,d-e î,nst,ră,i!mrea umob'.iluhri dotal .a tost <l.ată de
fap,t pe<n:tr.u căpă-twilrea copiilor ş,i1 1m înt execuitarea adufoi dotal
pentru cumpărarea 111mil alt dmofr·,1 ;
Clauza ,restrictivă d•.n act, de reînitrebuilllţa,re.a bani:ior eşiti
d.111' vâ,nz,are, la icumpiirarea a-Jttui imohi'l, n1,u pulf:ea să împ:,ed·ice
î111străii1n,area imoMulit,i' ,peutr,u ,unul ,din, ca,zur1A'e prevăzuite <le a,rt.
1250 şi 1253 di,n codul civ:1, i'ar art. 1250, pe temeiul căruia s'a dait
de f.ap~ aufor,iiza•rea de 1însfră'.n.are,, permi1te îu~tră:i\na,r•ea •imobiijuî,ud
şi fără •perrnisiluinea ndu,lu ·, ,dat cu con-simţămâ111itul sotuJ.ui şi
auto,r1i1zarea jrnstiţielt;
Că, dar, în,străi,n:a,rea :făcându-se fo forma 'legală Ş'' pentru
alt caz p'erm,i:s de lege 1(art. 1250, 1253 şi 1254) ·deciif r:el <lin act,
reic,Jamauta dlU este i.n tdTept să ce:a-ră a11,11k1,r,ca c•i, ..n \"Εrrtntea
cbuze-i- din acl rămasă inope;rant5 :
431
l111 această sibuatiunc ;1,berarea ulteriloa-ra a1 resl, 1u•· din pret
- î111,că
200.000 J.ei - pentru procura,rc 'd'e a1limcntc ,conform .a,rt.
1253 c. c. n'Lt poale av.e;:1 im efoct rcontrari11.1 ân, ce p:riveşte va1-
li·ditrutea fostrăinăre-i ;
Că, •:h1 1iar dadl am sowU ca .operaintlii daiuza de neâa1trebuoi'11'-
tare prevăzută în aer, totuş'r:
Având în vedere că i•arăşi după cum s1'.a corusitata,t ma,!, S'l.tS,
atât înainte cât ş,i' după arurl:e'l1~ificarea, acruJ,wi de vânz.a•re, s'a
J, spus de T.ribu,nal mai 1111tfilu IHberarca smneii de 200.000 le·:. c0111~
fonn art. 1250 c. ,c. pe111tru căpătu'lr,ea -copi•itlor, si ,apoi ~arăşi
fot 200.000 k id'i.n restu; preţuh1i vâ.nzărei ele 250.000 lei pentru
1253 C. C. ;
Că, in asemenea Jmpr'ejură1·i, urmează a vcd·e a dacă în1 speti.\ 1
terti1u11 este' ţinwt a sup.r,aveg:IJ.ea întrebu1 -.n,ţarcia1 ba11oilo'l' ;
Având în vedere· că alauz,a de re-îmtrebuinţare, relativă la fon;..
,lui dotal, afară ,de caz:L11rrille prevăzut: ele art. 12'53 şi 1254 c. c.
cair<• nioi ele 111•11 pr'evăd vre'o sa.n,c~i1111e, rn că,erii' nu este pr,evăzută
::u v,re'un• articol, fie în codul nostru, He în ce·i f.ra 1ncez, [ez,idă
însă tot pe iidefa că 'Î-nal,[len,abiHaite.a dotală se exp],i·că pe 1des:bi1JJ.,a.
ţ:1mea ce o are <loil:a, sub r-eg-·mul dotal. d'a, sadvagarda frebufa11..
ţel'e familiei pe tii'm.<pu] ,că,săt-oni•ei ;
Astfel, ,a.ceste t-reb'l.linţe .aire familHei. aşa du.pa c1.1i1n Sll' □ tl: ic1,eteir-
a pe•rm,i1t,e înstrruiln.a,rna• 'hmobill'llltl'i ,dot.ail chliar câmtl contractul
matt1 imcmilaa n'ar fi prevăzut posi'bil'taoeni sia.u ohi-a-r n.'ar f1 per-
mis'o;
Dacă însă co·ni1)ra-ctuil matrimo,,.,,a,'l ,a;r f•r perm,i,s'o. cu ,clauzai însă
~:e reîn.trcbuÎJJ1ţaine, c.um 'este ·î,n, speţă, J•esf,nat,iunea dotei 1a tre-
bui1rnţele fam,i,lfi.e.;( im, ,hpO'!ezelie art, 1250 şi/ 1.253 c. c. echivakază în
adevă•r· •cu o "te·întrehuint.are prnpr•iu zisă, de oarnce rei111trcb11-
·nt.a,rea nu este decât o d ~ a lucru,ri4or în spetă a im.o-
biltrI1ci, c'e urma s-5. se cumpere de soti - •dobâ.nJ,,te pe 'haza .re·-
h1 ,trebuinţttre'i la acea,eaşi scopur'i la cari bunur-ifo d:ota1e în trtii-
n.ate. se ,i1:5.se.sc aofect.ate, (vez,i: ·în acest sen Aubry et Rau, voi.
8, pg. 49J,· UJQt;a 71 NI. 5. vas. fr, 1 August IYOO, Dali 190,l, 1.
J 5. cu o, 1miă a lu' BMti11 ; în, acelaş s·ens, Decizia C1.11rte-i de
Dou,ai, d:i'n 9 August 1898, etc. ş,i to,aite jurisprud'entelc arătate în
acest vol. 8 ·a~ lui Aubry e,t, Ra'l.l).
. Că ileşi, 1l.lil.,Se preti1m:I,e ,cJ.e .recJ.am:i,ntă că barun Jrlberati de Tr''--
hwnaf îon coo,i<l:'ţiu.niie arătate n'au mers la întrebt~i1111area cemtă.
totuşi chiar daică s'air f, pretirns, şi, încă ,pârâ>tul ca tertiu C!.lm-
părător JJLI era li□• masu,ră a. iht~ra.vegh'ea, [nnmbur.ln,tania, sumelor
liberate., şi, -în a,semenea ic.az, alat doctru111a ,câtt şu Juris1>mdeota
sunirt ,de aco1'<i î111, a .recunoaşte ca tert ul este J,isp,ensat de su~
prnveithcre fi,i,nd în 1mposibE•il(1ate de fapt ( Alexan1<1re,sco, \•ol. 8,
pg;, 291 şi 292 cu jur,isprnde1 tele enumer,a,tc ; Ctrrierul Judiciar
22-915 p, 179, Cais. P,r, 15 Iul·,c 1912, elk.) ;
Cij as,tfeJ fiind, acţjlun,ea r.eclamant,t>i ·este nefon'Clată ;
Că în afară 1:1,e aceste mot've, întru cât se m:aii cou·stati\,
c;_ii redamant:i. •d-upă moar1tc:i. sotul11.i său a ric.l"·cat şi rnlthrnia sumri
de 32.072 lei 50 ha.111i, răm~tS,l •~a· fon<l ,clotal i•n; urll!a \.liforltclnr
op•er.al(;iwmi făcute î,n, t·impu,1 căsător 1 i e· , 1ume.nz:1 că dânsa f.ie di
1
::1 ratWcat vânzarea, fie cit a r,emm,tat la acţiunea în a,nuil,arre ;
Jn a.Jcvăr, .atât ratf.ti'fi,cair-ea- cât şi re.nunţa.re.a, poate 11i, şi tae:lt{,
deth1rcându-se di\n, d-ifer,i~c împ,r-churări ide fapt ;
Dan• se pr'eti1111de de reciama,ntă că pentru (I se deduce una sau
:1,lta, tr,ebu·e ca oe1 ce raififfcă s,a11 renunţă sa adiă cwn1o~t:i,ntă
de acest lucru ;
Avân,d în vede.re că, după cum s'a1 su•sţi,nut de rcc:lama11tă, că
pârâtul fiti11d prcs•upu,s 'Că cwnoaştc legile ţăire.i, cân•J ,a. c0111faaota1
;::11 reda;n:a11fa, că adică sa fi ştiut ca vînzarrca 'este supusă con-
J1i.ţ'u.neri rcintrebui,n,ţăr•c': pr-evăzu.te în act, tot astfel, argumen~ul
se poate î111itoarrcc cu succes, di şi rccl'amant,a e pres11pusă di
•c1~11oaş•le fog,ile, că ,dacă după moa.rtea sotuiui când deven,ise
co;ruplect ,caipnbi,lă !Je a ,c.o,nt1r{1.ct,a, ovâncJ culll•0$1inta ,nuI'tătei
aUuhr: de vânza•re - după cum reclamă - a, încasat totuşi
uffmul rest d·,u sum,a. cc fusese depusa ca dota şi, oa•ne reprcsinrtti
111l< ma sumă :din vân-znrea ,imobilului. d-sa neaiv9JaiJ <lota,l ait
1
 dtJ:k1ERUL Ju:tnciAR No.
fond, de cât imobiJuq ce s'e vându e şi al căruii pret ,se depusese în,
con<liţ1uni°Je ştilute, înseamniă că a înţeles să rntifice vâin1zarea
sau să renunţe la aicţhme ;
Că, ·J.aT, şi -di:n acest ,p unct -de ve<le;re act:urne,a, 1reclamaln!tei
est'e .neifornidată şi urmează a fi ,r,e,spinsă.
V~ân<l ş,! (itspoz'ţiunile art. 140 ş.ii 146 procedură civi:Iă a,pre-
ci iru:l ru:mpr.a cheituielllor id:e jude,ca,tă• pe ca•J"i, t•l'lYmmilu1l ie fixează
I.a suma. !Je wniai mie lei.
Perntru acesite motiv•e -redactate <le d-1 Pl'eşed„nte /. Ce1'nâţian11,
Tri'b l!'espinge ic.a 01.efondatlă a,cfumea, eitc.
(s~) I. Cemă(eanu, C. Nego·escu.
NO'11A. - J,n. peita de faţă ~1oţ1a, îşi c,onstituisc
dotă suJb regimul dotal un imoibil, şi derngase deb
pri1I1cipiul inaJ.li.errmibilităţii dotei,, "!)1 eu:wiţ_flnd vâil.Zll~-
rm :imobilu1lUJi. cu ,cionsllTIJţământuil soţuhu, ,cu autori_
2;3Jţi•a jiustiţiei Ş<i cu OQlndiţiuin.ie.a reîntrebu.intării pire_
ţu11ri. . V +· dv
V A
J1n 1920, Tribullililiul aUJtOinza pe :3!01,1 0 sa V'.'1-'Il _a
imobi1ul dort:ail pe prnţ de 450.000 le:i., cu oorn,s11nţ1_
an.ânitul sioiţu!l.uri. şi cu ci0in<liţiu111e.a ca banii ,să fie CJO[l_
E,e\In;nalţi 1a Casa de D0pu!Il'eri, . t. IV, No. 1988).
Inainte însă de a se fi efectuat vâm.zarea, Tri-
bunaJ.ul aJl.1ilio,rjză pe 001ID;părător, d'll'pă cererea s0:-
ţi1ru1, să plliteiască ,di.root soţi.ei s:11111a de_200.~00 _leu,
ca fiind nooooară pem.tru educaţiunea ş1 că\patull'ea
OOII)iil~'l·. In 1923 soţii 101bţim. :permishmea, de ia re_
ti·ag,e; îm.că 200.000 lei pm11tru căutarea .săm.ăit.ăţii, şi
după rooartieia wţuhu soţia rid:ică TEstu1 l ele p'l'eţ 0O111-
SemJI1at.
La 20 Decembrie 1923 soiţi.a cere justiţiei a:ruularea
vânzării penii'.ru două motive:
1. Vâm.zar·fiaJ n'a fost făcută prm licita.ţie pl]blică;
2. Condiţiunea de r,eo.n1Plloi :n'a fost îndeipli:nilă.
T:ribunahtl a resipins acţiunea, gă,siind niefondiatte
ambele II1101tive, pe baiZa c01I1sidereoiteJor mai sus pill-
blicaite în ieocte:m.10.
Saluţinmoo Tr.ibunalului se reirnarcă atât prin ju_
stieţa sa, cât şi pl'iÎ.1nltr'10 ,complec,tă motivare care e_
p,u:izează toote argrnrnentele ·diC:'· drept. Es,te adevăriat
că, sub regimu;l d 0:t1aJt, femeit:t îşi agw1vea.ză :incapfl_
1
ritat~ sa, clin cauza rnsăişi a regimuilui do,t al care
m IPlrin.cip~u opreşte înist1,ein.an.·ea imoibile:lior CIOin:;ti _
tuite do.tă.
.A.ooa&tă im.ali€1DJa)bilit:ate -a.1>e de c1 01Dsecinţă impo_
ribilitatoo de a înstrein:a, de a, p[·escri1e1, de UJrrnărire
sililtă d:in parte.a. creditorilior şi. de convenţiuni asu-
pr1,a ipotecii legaJ.e.
N11.1: estie mai puiţim. adJeJVăr~ ,t, că părţile p,o,t df'_
11og,ai dela ,prin.ci:p1iu1l inaJ.iemabilităţii ca1·ei, :nefiind
de eEmţă ci numai de natu.,r •a, a.cestui rng.irrn, poate
fi inlă:turat oollif. aQ~t. 1252 c. civ.
A~,tă dJea:oga;1•e fu:nbracă diferit·e forme; astfel:
,sQtţii îşi po,t rezerva f ie dreptul de c, înstreina pUT
şi simplu :i.moib:iilul, fie - c.c1. in • petă - dreptul de
a ...l vinde ,c,u ,01bliigaţ:i.U1niea reiîntrieibuinţării pire}ului,
crure în fond aste o CKlllldiţi'Uil.e mspensivă, de oa(rece
validitatea alienării este o.ondiţirom.ată de realizarea
olaiurzei de rcin.trebuiiruţa11,e.
1. P1ima p1·01blemă, care sr pune:t pri!l.11 mo.tiv,_1[
ÎI1Jtâi de anuilar~. ·rm eh tiune,a de a se şti dacii,
in~-treinarea fiilllcl p€1'mnisă cu &ail.1 fără oondiţ:ull'lle
prwn. c01I1Jtractul matrimonial, ea urmează să fie fiL
m:vtă pri,n liicitia.ţiUJne publicii.
TribunaJ.ul ~ dat, cu drE'pt cuvfmt, UIIl răspuns
negativ la această chestilme, de .o,arece d,ochma si
j111-iisprudenţa sunt cfo aoo'l·d că licitaţiunea nu este
:necesară dE'icât in cazurile regleim,enfote de artt 1253
c. civ. şi atunci când soţia ·este mmoră. (Troplong,
t. I1; No. 275; Gu17.louard, T·r,aite clu co:ntrat1 de ma-
e.iltura Tip, GlJRIBRUL JUDICIAR, Bucur eşti, Artei 5, TELEFON 13/2~. -
27, Duminică 12 folk 1925.
riage, t. I, p. 311, par. 3,.,06; Radiere et Pont, I,_ 41i
Aubry et Rau1 ed. V, t. I, :p. 489, p,ar. 502; _Lau1 ent,
t. 21, piar. 28; Dalloz, rep_. Con,t rat de mG!riage, No.
3572; Pandectes Fr. M,ana~·e, i. II, ~•o. 9739_; Ale-
xa11ll,resco, t. VIII, p . 263 ş1 c,o;r11satlt:a,ţiUIIliea ,din Cu-
rierul Judiciar No. 48 din 1903 p. 407).
2. Prin al doileia al să;i,1J motiv, 11,eclamam.ta oe11ea
.a:nulare,a vâmzării ca nefiind urmată de rcin.treb11_
inţarea rirr eţului m _iacl?-i~iţiu.nea 1.t1:ui ailt ~oib!t A
După GillID pire,a JUd1CJ.1 os ~ie 3.'.l.'tLtă :m ~sn~ta, m-
st\1ie1il!IBrea permisă prin .eo1WU-iactuJ ma tri~~v sr111b
o01D.cliţi11:nea rempfo1-11JlU1 e!Slte -cu totmJ d1'Stimcla ele
îTIJstTeinarea p 1rmisă în cele _două gn:uprni ~e ~-
zuri prevăziute ele art. 1250 ş1 aru. 1253 0. ~1v:, m
c.wrlE'I doita îşi inju'I11ge, pe altă oale, ;SCOlPiWl m f1ID.ail.
In ,sipe{ai. căpătuirea c1orpiiloo: fiind însăş soopul clo_
tei, ]Il)trebninţu,e,a e.i la aoeE.i scop firesc, pem.tlru oare
a si fost oonsii.tui.t.ă, '.OlliCi nu echivaleaiză <mi o în-
-strejiil.are proptriu zi~ă C,aili 0 .să necesit~ m1eipili.nirea
-cl.,a,uzei de reiÎin.trebmn.ţare. (Fenet, Exppse des mo_
tifs aiu Oorp,s legi,sQati.f, XIII,. p. 682; GuiUo~tm·d,
Santin.ţa Tribunah1hri face o exactă aplicaţiu!lle
a pr:i.11cipi:i.lo1r claE.iee în materie şri. se di;stiiJl>ge pt'În-
h',o arg,nmernfo,Te de1oseibi:t de olară.
AUGUST FILIP
Doctor în ju:r,ilJ.lce dielia facul1a>tea
şt;inţeiJ,e
<l:n Pa,ris, av:ocrut
ERAT.A'
Lru articolul ·,,Drept interprovincial" a d-L'ui V. Dom1g'Oroz pu~
bUca,t în număru1 p.rece-Jen,t, în afară d:e ,a,lte ,g,reş,e,Ji, mail m:c•
de tip:air s'au strecurat şi câ1eva gr,eşel~ de -culeger'e, a-stfeJ :
La pa-g. 402, coloana I, ll'ân,dul 4 de jos ân sus s'a cules un
rân,d1 d:1ii,t r'o alttă frază, încât se va cetl : .,vor primi aceleaşi s0--
lufiu11i ca şi î,n cazul u11ei anexiuni de teritoriu".
iLa pa,g. 405, caloiana ll, ,rân,JuJ 21 de jc,s în sus •s e va ceti :
.,să-i disciplineze puterea sa de a pedepsi şi să înlăturăm dedJ;
întreagă legiuirea pe/ll(llii a teritorfului anexat!
La pag. 406, col. II, ,rândul 13 de sus im, jo1s se WI. ceti : ,,te-
ritorU juridice" 1n loc \le terorii jurid:ce.
•Ild!em rândul 8 <le jos în sus, •se va cef, : ,,cu privire lai ches-
tiunea de cf1·ept interprovin,cial a posibilităţii, con:ffictelor de legi
în materie penală". ·
A apă:rut CODUL COM!E'R.CIAL ADNOTAT cu Jwnispnud1enţa·,
Doctrina .wmân·ă ş•i ' sit:re\n,ă, t,ext .austr:ac ş,i, u,ngar, Vol. I, ed. II
'(Art. 1-46), de d-1 Eftimie A[ltonescu, Gonsi1ie;r la Cuntea !Je
Casaţie, Profesor la Acruderrui,a de 1 ]rnaHe ,stu,clti,r co.meroi1a11'e. Lu-
crairea este pr,em'.a'tă de Academ1::a R.onnâ.nă. Pretul 350 leii. De
vînzare 1a Curierul Judiciar. Se expeduaiză oo!llltra cost plus
5 lei• pe,nit.r.u porto po1s,taJ il"elCJOman<lat.
A wpărut Revista Penală An. IV No. 5-7 cu m1
bogat sumar: U:1.ificarea ~E'gjJsJai.ivă în P101lorrri,a de
E. C. Dcousadi; C'l·imekJ c-0ntra sănătăţei de dr. E.
Spiirt; C01I1siden1{iUJI1i ciritice a~1Urpra leg-ei pe1nAn1
penmanenitizarett C11rţi1or cu jurr-aţi de Alex. Q_
răscu., av:oca1t ; Y,1gabondaju:l în Oa[)iÎ.tală ele dl'.
fon Zalpliaetb.ta; legislaţie: L:1 oonventi.O!Il ,d'~stra..
datiron conclue entre fa Ro1lfilarui.e tit les Etats_ Unru..c;;
Re1guJ..amen.tul pentru fLmcţiOIIl•a.rea Cun.iiLor cu ju-
raţi, p!1·00trm şi dii.foii te rece:n.zii, em!l1100 şi ,o im.ite_
1·esantă bibliografie peumlă. srtreim.ă Id.ie <l. Vintiiă.
Dong-io'l·orz.
„Curierul Jiidiciar" în timpul vacan4ej va aipare
-niS1l 1f,e[ :
N-o. 28, Dumi.lrui.că 2 .A11g1.i~t; No. 29, Duminircă
23 .Augoot; No. 30, Duminică 1:1 S,•1Y1:embrie si de
&ci înai.nte regulat ~-ăp1tămânaJ.. ' '
Ad-tor Avoca.t I. Codre,ainu, - c:-1.886.-·