30 LECITIIIRI ADMINISTRATIVE,

2. Agricultura.Viile.Pescuitula. Pa- 2. Administratia publicA, institutiuni poli-

durile. tice rid administrative, posta i telegrafult, hi-
3. Industria. ManufacturY, arte §i me§te- giena publica, inchisorile.
sugurl. 3. Fortele militare. Armata, marina.
4. Comerciulti interiora Chl de comuni- 4. Navigatia. Miicarea porturilord.
catiune. TdrgdrI.
E. Ministeruld justitiei
B. Ministerulii cultelorti i instrucitund
publice 1. Justitia civile i comerciale.
2. Justitia penale.
1. Invatambntulti publicti i privata. Fie-care din materiile coprinse sub rubricele
2. Cultele. de mal mist" se va sub-imparti treptatti de ca-
3. Aleymintele de bine-faceri. tre comisiunea centrale de statistick care va
alcatui, de fie-care categoria de date statistice,
C. Ministerulti de finance formularele cuvenite.
Art. 100. Canda va urma a se modifica for-
1. Comercid exteriork importfi i exportil. mularele in fiintd sill a se alchtui noul formic-
2. Finance le. Veniturile Statulul, chel- lare, se va avea in vedere totil-dO-una i deci-
tuelile publice, détoria nationale. siunile congresului internationale de statistica
3. Bunurile Statului. asupra materiel in cestiune.
4. Salinele. Art. 101. In privinta recensimentulul gene-
rale alti Ord, se va alcatui la timpti de dare
D. Ministeruhi de interne eomisiune anume regulamenta, care pe larga
va precisa timpuld i modulti, calla i dupa
1. Populatia, recensimbntulti, mivarea po- care urineza a se efectua, cumti i faptele ce
pulatiunel. va coprinde.

LEGE
ASUPRA RIGIMULCI INCEUSORILORU
(Decretti No. 169 din 29 Ianuariti 1874)
TITLULt I de interne, cu na. administratiune centrale spe-
ciale, avdndil de trail imediath una directorti
Despre regimulli generalii ail in ehisorilorii generalti.
Art. 3. Modulh privegheril inehisorilora, a-
Art. 1. a. Ineldsorile se imparta in inchi- tributiunile respective ale impiegatilora inchi-
sori de preventiune i inchisorl de osinda. soril, ale prefectitord, ale primariloiu, qi a ver
b. Inchisorile preventive se impartil in dime carord altorti delegati de autoritatea admini-
catigoril : inchisorl preventive pentru delicte; strativa, vorti fi otarite du1 a propunerea Mi-
inchisorl preventive pentru crime. Ele potd fi nisterului de interne prin regulamente de ad-
In acelaqii edificiti. ministratiune publica, inthrite i promulgate
c. Inchisorile de osinda se imparta aseme- prin ordonante princiare.
nea in mai multe categoril corespuncletóre eu Ar . 4. Und regulamentil generale i uni-
pedepsele pronunciaLe do legea pena1 i anu- forma va regula serviciulh i regimula inchi-
me, in : sorilord centrale de pedépsa; nal alth regula-
Inehi3orI de peddps6 corectionale i poli- menta va apIa regimula inchisorilora. pre-
tendsca. ventive.
Inchisori de mimed silnica. Art. 5. Pe lingh fie-care ineh'sóle se voril
a reclusiune. infiinta comisiuni de p iveghere §i se vorii pu-
a a detentiune. tea admite ori ce societAti de patronare libere,
Osinditil la inehilare politienisca vora pu- ce Want presenta sp e a lucra la reformarea
tea face osinda lora kri in aresturile preventive. mor le a condamnatilora
Art. 2. Tote inchisorde vora fi impartite in Ministru de interne va judeca timpula opor-
divisiuni pentru femel, barbatl, majori si mi- tuna candh asemenea indtitutiunI vora putea
norl, Mra comunicatie intro ddn1it, supuse re- fi infiintate.
gimulul peniteciarti celularh mixtti. Ele suntii Atributiunile comisiunilorti de priveghere §i.
puse sub autoritatea directa a Ministeriulul admiterea societatilmu de patronagia se vorii
 JUDETIANE SI COMUNALE SI

regnla printeund regulamentd de athninistra- Art. 9. Prevenitit si acusatil vort putea sd,
tinne publicd. se aplice la tote meseriile impacetOre cn seen-
Potd fi de dreptil membri unord asemenea ritatea si ordinea inchisoriloril; pretuldprinsii
comisinni : presedintele i procurorele generald pe mind lord Id tragd el Mit impartiall. El
ald CurteT de casatiune i primarele capitalel, vord putea fi intrebuintati nnmal la lucrarl
pentrn inchisorile din capitald. Pentru inchi- interi6re de menagid in camerele in cari se afld
sorile aledate prin districte : presedintil Cur- inchici.
tilord de apeld, procurorele Tribunalului, duel El vord putea fi invoitl a pdstra carp' si alte
membri din Consiliuld generald alit judettilul objecte necesaril, permise de regnlamentd.
ei primaruld oragulnt
In judetele earl nu suntii resedinta Curtilord TITLULt III
de apeld, vord fi de dreptii membri comisiuni-
lord de priveghere, presedintil Tribunalelord Despre inchisorile de osinditi i despre
de judete. regimnull acestorit inthisori
Art. 6. Totl agentii i functionarii lnthr-
cinati cu administratiun ea si paza inchisorilord CAPITOLULt I
suntd numitI Si revocati de ministru de interne;
functionaril cn retributiunea mensuale peste Despre inchisorile de osindiri la niuncele
100 lel veil fi confirmatl prin un decretd prim- silnice
ciard.
Art. 10. Osinditii la munca silnicit vord
TITLIILt II face osinda lord in stabilimente a nume India-
Despre regimnili inchisorilorii de tate pentru inchisorl de munci silnice. Aseme-
preveniti i acusati nea inchisori se volt asqa pe llngit salinele in
exploatare, mine, porturi sed alte stabilimente
Art. 7. Se va infiinta in fie-care resedintd de de lucari publice.
judetd, treptatil i dupa, millócele de earl ju- Art. 11. Osinditil vord fi inchisI in deosebi
detele vora dispune cate ad inchisere de pre- prin chilii indestuld de spatiOse, sandtde si
ventiune. bine aerate. In dilele de lucra el se intaunescd
Privegherea si paza interiórd a inchisorilord la localuld de munc i suntii supusl la regula
séd a des partituriloril pentru femeI va fi fd cud tacereI.
de persene de sexulil lord. El vord fi aplicati la tderea Bard i vord fi
Art. 8. Prevenitil séd acusatiI voril trebui feriti de -LOU comunicatinnea cu lucratoril cel
sa tie In deosebi inchisl in ehihi singuratice, liberl, carl s'ard gdsi intrebuintatl in exploa-
indestuld de spatióse, sdnatOse si bine aerisite. ta re.
In timpuld i1ei ceI earl vord voi a lucra, se Aplicarea lucrdril industriale i inveldtura
potil intruni in ateliere seri Bali comune. Insd meseriilorii este de asemenea prescrisé pentru
suntil invoitl a lucra In ehilia lord toti carl osinditil earl art fi facutd unit Emmen-lore-care
vord cere acesta. de anl in extragerea saril i cari ard fi in anil
De asemenea, dupd, cerereajudelni de instruc- de pe urma, ald duratel osindel lord. Regula-
tiune, procurorelui sed presedintelui, ei vord mentuld inhisoril va otdri numeruld aresta-
putea fi tinutl la secretd in chiliile lord. tilord i conditiunile lord de admisibilitate la
Dupd saversirea cercetiriloril politienesci, invetatura meserilloril precumii i natura a-
prevenitil tritmii in judecatd voril putea co- cestord meseril.
munica cn advocatil si aperdtoriI lord; ell vend Art.12. Productuld muncel osinditulul este
putea comunica cu rudele lord cele b aprOpe de dreptil aid Statulnl, cu tete acestea IA parte
invoite de regulamentil. din acestil produrtil, care nu va trece peste1/1.0
Den, sefuld stabilimentului va fi gdsitil de pentru fortati se va lasa in folosuld osinditu-
socotinta, pentrn interesuld justitiei si sign- lui, din care na parte 8521 fie pentru indulcirea
rantei, sl nu invoked asemenea comunicatiuni traiului luI in inchiaóre i uà parte sa'l fie pa-
verl unui arestatd, eld va trebni mai anteit strata pend la liberare. Partea disponibila in
sa's1 supuna, pdrerea judecatorului de instruc- inchisOre mu 'Ate trece peste jumetatea le-
tiune.
Ded acestil judecdtord va popri pe tete dd. Masa Bed banil in pastrare pentrn timpuld
pe unele persOne din cele In dreptii de a co- liberaril lui stall neatinsi in totil timpuld in-
munica cu arestatuld preventivd séit acusatd, chisoril lui; acestl baul se vord pune in dispo-
asemenea comunicatiunl nu vord putea fi in- sitiunea liberatuluI in regnlele prescrise de re-
voite sub nici an prctextil pe catil timpit po- gulamente, spre a se asigura cold mai bine
prirea nu va fi revocata, pend la terminarea in- destinatiunea lord si a impedica cad se pete
structinnei prin darea definitivei ordonante a de a face ud, rea intrebuintare de densii.
judecdtorului de instructinne. Art. 13. Osindituld nu va pntea priimi ni-
3
 32 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,
mica de din afard; din banii disponibili din pre- putea pdstra la el cdrti i unele objecte tre-
tuld muncei lord, ele vaputea 86:0 induldscA buinciOse, invoite de regulamente.
traiulii, cumpdrandii objectele invoite prin re- EI pote dud. din Portia productuld muncel
gulamentuld inchisorii. ce se lasa in folosnlii lore sic:0 indnlasca po-
sitiunea prin cumphrarea unorii objecte thvoite
CAPITOLULt II de regulamentd.
Despre inchisorile de reclusiune
CAPITOLULt IV
Art. 14. Osinditil la reclusiuni yor e. face Despre inchisorile de femel
osinda lord in stabilimente a nume infiintate
pentrn inchisori de reclusiuni. Art. 21. Se voril afecta inchisori deosebite
Aceste inchisori vord fi asedate in localurile pentru femoile osindito la muncl silnice. pen-
otárite da guverne. tru cele de la reclusiune i pentru cele de la
Art. 15. Fid-care osinditii va fi inchisU in- inchisOre
tend chilie in destule de spatiOsd, siindtósil gi Art. 22. Pe chtil timpti numdrulil lord va
aeritd. In timpule dilei top' osinditil vonil fi fi mice , ele potii fi coprinse i intermil sin-
intrunitl i supusi la indétorirea d'apezitdeere. gurd stabilimeoth, der d. in despdrtiturl deose-
Totii oqindituld va fi intrebnintatil la lu.- bite, fard de nici nd comunicatiune si sub tra-
critri induitriale i de meseril in regulele i iu tamente, conformil en cele prescriso in cap:-
conlitiunile prescrise de regulamentuld in- tolele de mai suse, pentru fie-care din cat--
chisoril. goriile penale, en esceptie de paragrafuld alii
Osinditil la reclusiuni vorU face munca lord 2-lea din art. 11.
in intruld stabilimentulul, afard de unU micd Art. 23. Privegherea dt, paza. interiOrd a
numeril, alesi din cel mal cu bune purtdri, earl inchisorilorii de femel se va face de persithe do
potil ad. fid, intrebuintati la cultura gridinilord sexuld lord.
stabilimentulni
Partea din productulii muncel care urmezd CAPITOLITLI1 V
a se lása reclusionarilord in termenile art. 12 Despre nevdrstnici
nu va trace pest. 4/io din acele productil.
Art. 16. Osinditule la recInsiune nu va psi- Art. 24. Nevdrstnicil, condamnati in virtu-
tea nimica priimi d'afard, fard autorisatiunea tea art. 62, 63 si 65 din coduld penale, yore fi
qi midlocirea sefului stabilimentului. inebisi in virtutea art. 64 din codult penale in
Din partea disponibile asupra legiuitel de case speciale, earl vord purta numele de case
"fin arestatii in reclusinne yore putea cumpera de educatiune corectionale; ei vord fi snpusi la
pentru indulcirea traiului lord din intru objec- sistemuld celulelorii dt nepte, se yore intruni
tele invoite de regulamentuld inchisorilore. diva ard a fi supusi la regula ticerel.
Art. 25. Copiii osinditi se vorii intrebuinta
CAPITOLlat III de preferintd, la luerdri agricole, spre acestd
Despre inchisorile de corectiune sfersite se va deschide ad exploatatie agricold
pe lingd fie-care casd de edneatiune corec-
Art. 17. Osinditil la inchisOre yore priimi tionale.
osinda lore in stabilimentele numite : casa de In intruld inchisoril se yore infiinta ateliere
corectiune. de meseril agricole, cn earl se vord depriude
Art. 1S. Ei yore locui in hos ,b1 prin chilii nevdrstnicii.
indestule de spatiOse, sdatese si bine aerate. Dupa, cererea unoril particulari, infdcisandil
In dilele de hem el pote fi intruniti prin sale tote garantiile dorite, ii se vore putea there-
see ateliere commie, derd suntii indetorati ed dinta oft-care din nevdrstnicil detinuti cn mai
se supund, la regula facerel. Toti cel cad vord bune purthri
prefera a sta deosebite in tirrpuld dilel, yore Acestl copil vorii urma a sta sub preveghe-
putea fi invoiti dnph cererea lord a lucra in rea administratiel.
chiliile lore. Art. 26. Dupd unii Ore-care timpii de sedere
Art. 19. Oiinditil la inchisóre se vorii a- in stabilimente, copiii earl se yore fi purtatU
plica la Incrari de rueserie compatibilo cu or- bine, voril putea floasedati la invdtdturd pe
dinea stabilimentului. Marl. de acésta, se va lingd cultivatori see pe lined meseriali, ofe-
infiinta pe lingd fid-care casd de corectiune riude tote conditthuile de moralitate dorite,
exploatatid, agricold, in care vord 6 intrebuin- pdstrandil i administratia dreptuld de a pri-
tati cel mai tineri l cu mai bane purtdri. veghia 0 acesti copil, do a'l retrage i de a
Partea din productulii muncei care se va pa- otdri reasedarea lord in casa de cor3ctiune,
tea Mem in folosnlii osinditulul la coreetiune, dem purtarea lord set a patronilord lord o va
nu va trece peste cele 6/10 motiva.
Art. 20. Osinditil din acestd catigorie voril Art. 27. La esirea din casa de educatiune,
 JUDETLASE SI COMUNALE Sa
fie-care neverstnicti eliberatd va capdta rind fie-caruia arestatii pentru preumblare i exer-
randil de haine, i se va plati cheltuéla drumu- cititi la nerd, deed totil singurti.
lui pend la loculti destinatil i candd se intórce Art. 36. Arestatii In etate de la 70 ant In
in miq.loculd familel lui va capdta i u micd Bush nu vord nial fi supusi la regimuld singu-
surni de bani pentru inlesnirea aseiAril mut. ratatil de li si de nOpte.
P.egulamentulti inchisoril va fixa basele dupa Vord putea fi intruniti iva, si se vorti putea
earl vorti urma a Be elibera aceste objecto. ocupa la un loe la lucrkile co li se vor randy'.

TITLULt IV TITLULt V
Inchisorile de reeidiv5 Cheltnetile inehisorilori1
Art. 28. Teti indiviii carl dupti ce ad fostd Art. 37. Cheltuelile de construire, de repa-
condamnati ua-data la munci silnice, fie la re- ratil i de intretinerea Inchisorilorti de munci
clusiune, fie la inchisere, vorii fi loviti de ua silnice, de reclusiune tg de corectinne, cote ale
alta osincla, fie la muncisilnice, fie la reclusiune, caselorti de educatinne corectionahl, cele ale
fie la inchisóre. se vord inchide in stabilimente Inchisoriloril de recidiv5 suntil pe sarcina Sta-
anume infiintate pentru inchisori de recidiva. tuluT.
Art. 29. Tott1 osinclituid In recidivit va sta Cheltuelile de constructiuni, de reparatiuni
Inched singurit i vi nópte, intend chilie in §i de Intretinerea inehisoriloril de preveniti si
destuld de spatiesa, sandtósa si bine aerata. acusati, aseclate pe lined fie-care Tribnnald,
Art. 30. Eld va fi supusd in china B.-a la precut-nil si inchisorile de prin pldsi i comune,
muncile prescrise de regulamentult Settleorii. pentru asigurarea arestatilord in transferarea
Eld nu va avea dreptulti asupra productului lord de la ud inchisere la alta, suutd pe sar-
muncei lui diva cumii se rostesce in art. 12, cina judetulul.
15 si 19 de eatd in proportiunile urmAtóre : Cheltuelile de constructiune a inchisorilord
Pentru munca siluic /io privitee pe Statd, can' si subventiunile ce se
Pentru rechisiune 8/io acordd in virtutea art. 44 Consilielor judetiane,
Pentru inchisó -e 4/10 nu se vord putea face de eatii numai en legi
Fie-care osiuda anteriera va atrage pentru speciale votate de ambele corpurT legiuiteore,
arestatti retinere de ua. .ecime din productulti si acesta numal la timpti candd finantele feral
muncei, ce i s'ard cuveni in osinda in care se vorti permite.
afla, far& ea acesta retinere sd póta cobori le- Art. 38. Cheltuelile ordinare privitOre pe
gitima productului muncei mal josd de 'he inchisorile puse in sarcina Statulul suntti :
Art. 31. Regulamentuld va otari objectele 1. Cheltuelile de intretinerea si reparatia
ce fie-care arestatti va fi invoitil a cumpera binalelord.
pentru indulcirea positiunei se.e. 2. Cheltuelile de paza, de administratie en
Art. 32. Fie-care arestatii va fi visitatti ud- cancelaria, do hrand, de mobiliare, de curate-
data pe septemand de medic si institutore. nig, de incalfte, de imbratdminte i altele ma-
Duhovnicii, membril comis;uniloril de prive- rmite.
ghere si functionaril inchisoril vend avea in- 3. Cheltuelile pentru tratamentuld aresta-
trarea in chidile osindltilord la orele fixate de Vend bolnavi.
regulamentti. 4. Cheltuelile trebuinciese pentru organisa-
Art. 33. Vert': putea fi invoiti a visita po o- rea lucrulni, pentru invdtaitura elementard §i
sinditi : 1, rill_ le lord; 2, membrii societh- Imbuneatirea morala a arestatilord.
tilord de caritate si de patronare, organisatd
in regulile legale; 3, maestril i agentillucrd- TITLIILC VI
rilord industriale introduse in inchisere; 4, mi-
ce alto persene earl voril avea invoirea aclmi- Dispositii generale
stratiel. Art. 39. Osinditil pe mai pu9init de trot luni
lned sefuld stabilimentului, pe rdspunderea de inchisere vorti putea face osinda lord prin
sea si pe motive marl de ordine si de securi- districte In casele de aresturi judetiane, undo
tate. va putea suspenda visitdnile, cu inletorire li se vorti deschide ud despartiturd deosebitit.
de a incunosciinta de ifidatit pe administratia Acestia snail liberi de a'siprocura trebuin-
superiorrt. ciOsele de brand si de comoditate en spesele
Art. 34. Dual" ore celd pueinti pe 4i voril fi lord propril, conformandu-se regulamentului
hdrazite osinditilorli pentru scold, penttu vi- interiord.
sitele autorisatP, pentru citirea cdrtiloril ce Art. 40. Prescriptiunile art. 32, 33, 34 si 35
se vord da duph autorisatia administratiel su- snail aplicabile pentru totT oslnditil In ge-
periere. : nere, de tete categoriile i in tote inchisorile,
Art. 35. Se va Idea cold puçinh u5 ord pe i I in margnnle trase de regulamentu.
24 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,
Art. 41. Insärdnatulti sd efn1 admini- va avea de capti un5 inaltil functionarti pur-
stratiunei inehisoriloril, sub titIn de directore tândti mirage de directore generalii, alest. clin-
sal sub ori-care altuld, va fi supusii la indéto- tre perinine cn cunoscinte speciale despre siste.
ririle preserise prin art. 579, 580, 581, 582, 587, multi penitenciaril. Eld este investitti de tit&
588 si 592 din procedure coduitti penale. autoritatea trebuinciósi pentru a provoca cu
Art. 42. Afar& de pedepsele preveclute in ar- consimtimentuld ministrulni modificatiunile,
ticolele 181, 182, 183, 185, 186, 187 si 188 din imbuneUtirile cerute de aplicarea sistemului
coduld penale gi de pedépsa prevNut5 la art.178 de fapd, precumil si de a propune budgetult a-
din aceld codii pentru rebeliuni, arestatilord ce nnale, de a face alegerea personalulul inchi-
vort comite amenintdri, injurii, nesupuneri séS sorilorti, de a cere destituirea amploiatilorii din
yeri-ce infrangere la regulile inchisoril, pede- motive de incapacitate, de nesupunere sea in-
psele call, in conformitate cn art. 586 din co- fractinni grave la dispositiunea legel si a re-
dulti de procedurd penale, le vor5 putea fi a- gulamentelorii, de a dirigea luerdrile comisiu-
plicate de sefulii stabilimentulni, suntii urm5- nilord de priveghere si de patronare.
tdrele : Art. 48. Administratiunea centrald se va
1. Lipsirea de munc. compune precumil urmézd. :
2. Postuld en ap& si pane, One' la 24 ore. Un5 directore generalti si mull sub-directore,
S. Oprirea de la cumpdrarea objectelord in- de dila biuromi, i anume :
voite de regulamentii. Biuroulti I coneentrandti serviciu15 compta-
4. Oprirea de la visitarea radelorti. bilitatii generale si aill lucrului arestatilor5.
5. Retinerea asupra produetulni muncel. Binrould II cu atributiunile lucrfirilorli a-
6. Chilia intunecósh'. tingdtóre de miscarea personalulul, de cores-
7. Fére in maini i in picióre. pondent& si de executinnea sentintelorii.
Aceste tote prin ud gradatiune anume fixat5, Fit-care din aceste biurouri voril avea ate
de regulamentuld interiorii. unS ajutor5 i cite trei copisti.
Art. 43. Dispositinnile acestei legi nu suntti . La .
biurould II va fi ane5 nntiraportore sta-
aplicabile indiviporti condamnati :
1. Pentru crime ski delicte pedepsite en pe- Registratura i archive vend avea elite uml
&pea detentiunei. archivard.
2. Pentru delicte recunoscute politico. Art. Apuntamentele fanctionarilorii pre-
3. Pentru deliete de pres5. sedse la articolulii precedentii vor5 fi urmt-
4. Pentru vagabondagiii. tórele :
End regnlamentd, conform5 preseriptiuni- 1 directore general5 pe lung 930 lei mut
loril de la art. 20 si 219 din codulii penale, va 1 subil-directore D 500
stabili regimuld acestort inchisori. 2 gefl de biuroti a D 260
Art. 41. Precum5 inchisorile de preveniti 2 adjutóre de binroil a * 186 70

pi acusati suntii cele earl trebue s preocupe 1 archivaril * 180

mai multil pe guvernii, administratiunea se va 1 registratore D 150
sergui a otdri Ceti mai curêndd inceperea cia- 1 raportore statisticii D 200
dirilorli preventive de cdtre Consiliile judtiane. 6 copistl a * 100
Statnlii va putea veni in adjuitorulti judetelorti 1 cameristil * GO
prin subventiune. Art. 50. In capulil fie-ctreiinchisori este IA
Art. 45. Se va da in fie-care anti Camerilorii administratiune specia15, atirriandti de admi-
comptulii IdmnritS despre executarea legel de nistratinnea central5 si instreinatt eu regia,
fag& i despre resnitatele ei. cu dirigerea Incrului arestatilord, cu executiu-
nea dispositiunilor5 prescrise pentru imbun5-
TITLULt VII tittirea morale si intelectuale a arestatilorti.
Art. 51. Administratiunea speciale a unei
Administratinnea, atributiunea §1 inehisori este incredintatil unul functionarti,
aleiltuirea personalulul care va purta numele de directore si care va fi
ajutatt in catil privesce lucritrile industriale,
Art. 46. In conformitate eu art. 2, admi- privegherea iInicit asupra politiel si trate-
nistratiunea centrale special& se infiinteza cm mentului arestatilor5, de nnti inspectore ; in
misiunea de a apliea dispcsitiunile legel de cetii privesce ptstrarea fondurilord puse in a
fa95., do a imprima uniformitatea in desvolta- sa dispositiune si tinerea comptabiliatiT, pro-
rea sistemului agqatil de ea, cn misiunea de cumil si regnlarea sentinteloril, de mid grefieril-
a priveghea gi a forma personalulti serviciilorti comptabilii; in eatil privesce regia economicit,
acestor5 inchisori, si de a asigura aplicarea o- tinerea disciplinel, do un5 intendentii si gar-
sindelortl penale, in rostirea sentintelorti judi- dianii ordinari.
viare. Serviciuld medicalii este executatti de un5
Art. 47. Acésti administratinns centrale medicii chirurg.
 317DETIANE IMIRMALE 135

Servicinlii religiosil si instructiunea religiOsg, CIL CUL CUM

este incredintatá und preotti-duhovnicii, care Grefierti-comptabil a lei 140 100 80
va fi urmatii cel putin patru clase de seminar. Intendentil 2. 100 60 30
Pentru invUtAtura scrierit i citiril pretu- Registratore 2 100 90
tinded nude va fi trebuintit se va numi unti Mecliculti 2. 300 250 200
instructore anume; acésta este de rigóre in pa- Preotulti 2. 80 50
nitenciarele de neverstnicl. Instructorulti 2 100 60
Art. 52. Toti acesti functionart audit alesi Guard. (5°/o de arestanti) 80 50 30
ei propusl de directorele generale. Toti acesti Art. 54. Tali impiegatulit nort admisit in
functionart suntit sub ordinile nemicllocite ale serviciulti verl-unel inchisori este retribuitii
directoreld i detorl a se supune la tote pre- dupe clasa 3-a, nicl unulti, afrg de casuri de
scriptiunile séle fgeute in interesulti serviciulul. merite esceptionale, nu pOte fi inaintatu de la
liaportorele statisticti va mal fi pe MO a- ug clasg la alta, pAnd ce nu va S facutil dna
cesta supusU conditiunilorti de admisibilitate ad de serviciii in clasa in care se af15.
indétoririlor5 prevNute de legea pentru or- Art. 55. Afarg de durata serviciuluisevorit
ganisarea serviciuld statisticil generale alti lua in consideratiune purtarea meritele func-
RomAniel. tionarului, acestea petit exclude de la inain-
Directorele generale va putea face permu- tare in ug clasg superiOrg de apuntamente si
tatiI proviaorii in personalg de la unit peniten- chianti va putea provoca scobordrea lui la ud
Marti la altulit, pAstrAndt positiunea sa de in- clasA inferiOrg.
aintea permutgrit. Art. 56. Niel' un5 functionar5 nu va putea
Elii va putea suspencla provisoriti cu perde- fi inaintatil la ug clasfi mal 'naltg sea coborAtti
rea de leg pe veri-ce functionaril , fig ca pe- la una mai mica, do can dupg propunerea di-
dépsg. fig ca mgsurg ceruth de interesult ser. rectorultil generale cu decreth domnescii.
viciulni. Art. 57. Asupra venituld muncel aresta-
Art. 53. Apuntamentele hnpiegailorti in- tilorti se va putea reserva nit surng determi-
chisorilorti centrale suntii de trel clase, spre nati pentru gratificatiunea impiegatilorti ad-
Inaintare; dupg vechime i merite, si anume : ministativi si de priveghere, earl se vorii fi dis-
CI I CI Il. UM. tinsit in serviciulti lord, prin ug purtare deo-
Directorele pe lung a lel 300 250 200 sebitg. Impgrtirea acestel gratificatil se va.
Inspectorele x 200 150 100 face dupg propunerea motivatg a directorulut
Gerantil agricolii . 200 150 100 generale.

REGULAMENTU
DE ADMINISTRATIUNEA PENITENCIARA IN JUDETIULU ARGESIU
(Decretd No. 90, din 19 Ianuarie 1371)
CAPITOLUIt I vitOre la intretinere, se regulez6 prin credite
speciall alocate in budgete pe fig-care antl.
Despre compnnerea serviclulnI pent-
tenciaril CAPITOLULt II
Art. 1. Autoritatea si ingrijirea peniten- Despre admiterea personalulni
ciarului judetului este incredintata unuI direc- penitenciar6 sl garantille ce Rural
tore numitil i salariatt de j udetti. Mori' a da
Art. 2. Personalulii inferiori ce compune
-autoritatea penitenciaruld se regulizg prin Art. 5. Admiterea directorelni se face din-
bugetulti judetianit pa fig-care anii, elu este tre persOnele carlvoru dosusi onestitate sivorl
pusfi sub ordinile directe ale directoreld pe- avea cunoscintg de regulele penitenciare.
nitenciarului care respunde cgtre Consiliii si Art. 6. Directorulit fiindii insgrcinatU en
Comitetil de fapteleloril. ntanipularea fondurilorti de intretinerea peni-
Art. 3. pestrea penitenciarulul, fiindU in tenciarului, conservarea objectelor5 destralt
Fovéra judetului, ea se conservg de directorul conservarea diferitelorti sume ce se gAsesc5 pe
penitenciarului si se preinoesce pe fie-care and la arestanti audit se depunti in temnitit, este
In limitele creditelor ce se alocgzg prin budgete. tinutil a depune ug cautiune in valóre de lei
Art. 4. Indestularea arestantilor5, hart', I nod 1,500.
amintea, reparatiunile i alte neoesitgt1 pri- Art. 7. Cautinnea va fi depusg in hipoteci
I