TEMA 5 DREPTUL PROCEDURAL PARLAMENTAR

1. NOTIUNEA DE DREPT PROCEDURAL PARLAMENTAR.

ELEMENTE SPECIFICE PROCEDURII PARLAMENTARE
Dupa cum este general recunoscut, elementele de procedura prezinta o
nsemnatate deosebita n toate ramurile dreptului.
n ceea ce priveste dreptul parlamentar, acesta cuprinde, nendoielnic, o
multitudine de reguli si proceduri ce sunt specifice exercitarii uneia sau alteia dintre
functiile Parlamentului si difera, desigur, de la una la alta.
n rndul acestor proceduri, este nendoielnic ca prin ponderea si semnificatia
procedurilor, rolul cel mai important l are procedura legislativa.
Potrivit art.61 alin.(1) din Constitutia Romniei, "Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului romn si unica autoritate legiuitoare a tarii." Prin
urmare, Parlamentul Romniei are un dublu rol, si anume acela de a fi organul
reprezentativ suprem al poporului romn si de a fi unica autoritate legiuitoare a tarii.
De aceea, n rndul atributiilor pe care le are Parlamentul, cea mai importanta
este legiferarea. Aceasta activitate este supusa n mod inerent unor norme
constitutionale si regulamentare care stabileste "traseul" legii din momentul exercitarii
dreptului de initiativa legislativa si pna la publicarea legii n Monitorul Oficial al
Romniei, norme ce alcatuiesc, n integralitatea lor, continutul procedurii legislative
parlamentare.
ntr-o definitie succinta, s-ar putea afirma ca procedura legislativa parlamentara
cuprinde totalitatea regulilor pentru pregatirea dezbaterii, dezbaterea si votarea unui
proiect de lege sau a unei propuneri legislative n Parlament. n conformitate cu
principiul bicameralismului, ea se desfasoara n fiecare Camera si, daca este cazul, n
Camerele reunite, n sedinta comuna.
Procedura legislativa parlamentara cuprinde urmatoarele etape, care trebuie
respectate:
1. initiativa legislativa;
2. examinarea si avizarea proiectelor de lege sau propunerilor legislative n
cadrul comisiilor permanente;
3. includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de
zi a Camerei competente sa o dezbata;
4. dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative n cadrul
Camerei competente;
5.votarea proiectului de lege n plenul Camerei;
6. retrimiterea legii la prima Camera sesizata n conditiile art.75 alin.(4) si (5)
din Constitutie, n situatia n care Camera decizionala adopta, ntr-o redactare
diferita, prevederi ce sunt n competenta decizionala a primei Camere;
7. semnarea legii de catre presedintii Camerelor;
8.promulgarea si publicarea legii.
2. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA SESIUNILOR PARLAMENTULUI
Notiunea de Parlament, cel putin n Romnia, este, asa cum s-a aratat, o notiune
conventionala, deoarece exista n fapt doua Camere absolut egale n drepturi, Camera
Deputatilor si Senatul, care au fiecare propria organizare si competenta.

Ideea de Parlamentapare n realitate numai n documentele comune, care se adopta

de cele doua Camere n sedinte reunite.
n conformitate cu prevederile Constitutiei Romniei (art.66 alin.1) Camera
Deputatilor si Senatul se ntrunesc n doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune
ncepe n luna februarie si nu poate depasi sfrsitul lunii iunie. A doua sesiune ncepe n
luna septembrie si nu poate depasi sfrsitul lunii decembrie.
Camera Deputatilor si Senatul se ntrunesc si n sesiuni extraordinare, la
cererea Presedintelui Romniei, a Biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin
o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.
Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.
Regulamentele celor doua Camere att Regulamentul Senatului ct si
Regulamentul Camerei Deputatillor reiau prevederile constitutionale, aducnd
cuvenitele precizari.
Astfel, n Regulamentul Camerei Deputatilor se precizeaza ca cererea de
convocare a unei sesiuni extraordinare se face n scris si va cuprinde ordinea de zi,
precum si perioada de desfasurare a sesiunii.
Neaprobarea de catre Camera a ordinii de zi solicitate mpiedica tinerea sesiunii
extraordinare.
Convocarea Camerei Deputatilor se face de catre presedintele acesteia.
Presedintele nu va lua n considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni
extraordinare care nu ndeplinesc conditiile prevazute.
n timpul sesiunilor, deputatii lucreaza n sedinte n plen, n comisii, n grupuri
parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, n circumscriptiile electorale ori
ndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputatilor.
n afara sesiunilor deputatii si pot desfasura activitatea, cu aprobarea Biroului
permanent, n comisii permanente sau speciale ori ndeplinesc alte sarcini dispuse de
Camera Deputatilor.
Totodata, n afara sesiunilor, deputatii pot lucra n grupuri parlamentare, din
dispozitia sau cu aprobarea conducerii grupurilor din care fac parte, si si exercita
mandatul la nivelul birourilor parlamentare si n circumscriptiile electorale.
Prevederi similare se regasesc si n Regulamentul Senatului.
Sesiunile ordinare si sesiunile extraordinare
Dupa cum s-a aratat, sesiunile ordinare sunt acelea care se desfasoara de doua
ori pe an si care examineaza ntreaga agenda a problemelor care se afla pe ordinea de
zi a fiecarei dintre cele doua Camre.
Sesiunile extraordinare sunt convocate n conditii deosebite, de urgenta, care
implica convocarea forumului legislativ si adoptarea unor documente politice, juridice
sau de alta natura.
Sesiunile extraordinare ale fiecareia dintre cele doua Camere nu trebuie
confundate cu sedintele comune. Aceste sedinte se desfasoara n concordanta cu
prevederile Constitutiei si ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei
Deputatilor si Senatului.
n conformitate cu prevederile art.66 alin.2 din Constitutie, Camerele se reunesc
n sedinte comune pentru primirea mesajului Presedintelui Romniei; pentru aprobarea
bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat; declararea mobilizarii totale

sau partiale; declararea starii de razboi; suspendarea sau ncetarea ostilitatilor militare;
aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii; examinarea rapoartelor Consiliului
Suprem de Aparare a Tarii; numirea, la propunerea presedintelui Romniei, a
directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor
servicii; numirea Avocatului Poporului; stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor,
stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora. De asemenea, ele se pot
reuni pentru ndeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se
exercita n sedinta comuna.
Stabilirea ordinii de zi
n Regulamentele celor doua Camere sunt cuprinse prevederi legate de ordinea
de zi si programul de activitate. Astfel, n Sectiunea a II-a a Cap.II din Regulamentul
Senatului se prevede ca proiectul programului de activitate pentru saptamna
urmatoare este supus spre aprobare Senatului si se adopta, cu votul majoritatii
senatorilor prezenti, n ultima zi de activitate n plen a saptamnii; el se distribuie
senatorilor, se afiseaza la sediu si se publica pe site-ul Senatului.
Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte,
informari si alte acte prevazute de lege pentru a fi dezbatute de Senat, precum si, dupa
caz, ntrebari, interpelari, declaratii sau alte probleme propuse de catre Biroul
permanent, de senatori ori de catre Guvern.
La ntocmirea si aprobarea ordinii de zi se asigura prioritate dezbaterii
ordonantelor de urgenta ale Guvernului, proiectelor de lege sau propunerilor legislative
n procedura de urgenta, proiectelor de lege sau propunerilor legislative care sunt n
competenta Senatului, ca prima Camera sesizata, si rapoartelor ntocmite de comisiile
de mediere.
Biroul permanent poate include n proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect
de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost
depasit, cu ncadrarea pentru dezbatere si aprobare n termenul prevazut de
Constitutie.
Proiectele de lege pentru ratificarea tratatelor internationale, precum si rapoartele
sau declaratiile primului ministru cu privire la politica Guvernului se nscriu n proiectul
ordinii de zi si se dezbat cu prioritate.
Ordinea de zi poate fi modificata numai la propunerea Biroului permanent, a unui
grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului pentru motive bine ntemeiate si
urgente.
La ntocmirea si adoptarea ordinii de zi n domeniul legislativ se asigura prioritate
cererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor n procedura de
urgenta, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de lege si
propunerilor legislative pentru care respectiva Camera este prima Camera sesizata.
La Camera Deputatilor, proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru
sunt saptamnale si se aproba de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare n ziua de
miercuri a fiecarei saptamni de lucru a Camerei, pentru saptamna urmatoare. n
cazuri exceptionale, modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aproba de
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la cererea Biroului permanent. Ordinea
de zi si programul de lucru aprobate se transmit n scris si pe suport electronic

deputatilor si grupurilor parlamentare si se afiseaza la sediul Camerei Deputatilor n

aceeasi zi n care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este de altfel un organ specific, ale
carui prerogative sunt prevazute de art.37 din Regulamentul. Astfel, acest organism,
care este alcatuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configuratiei
politice initiale, aproba ordinea de zi a sedintelor Camerei Deputatilor si programul de
lucru al acesteia, precum si modificarile sau completarile aduse ordinii de zi ori
programului de lucru.
El propune plenului Camerei Deputatilor modul de organizare a dezbaterilor prin
alocarea pentru fiecare grup parlamentar, n functie de ponderea sa n numarul total al
deputatilor, a timpului afectat pentru luarile de cuvnt; alocarea timpului afectat
dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice si facultativa la dezbaterile generale
asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative.
Desfasurarea sedintelor
Desfasurarea sedintelor are loc potrivit prevederilor constitutionale. Astfel,
sedintele sunt publice si se desfasoara on line, n afara cazurilor n care se hotaraste cu
votul majoritatii parlamentarilor prezenti ca anumite sedinte sa fie secret.
Regulamentul Camerei Deputatilor aduce precizarea ca la sedintele publice ale
Camerei Deputatilor pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii,
precum si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general
al Camerei, n conditiile stabilite de Biroul permanent.
Cetatenii pot asista la lucrarile Camerei pe baza unor permise de acces.
Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Camerei.
Daca li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie. La dezbaterea
proiectelor de lege initiate de Guvern participa n mod obligatoriu, sub sanctiunea
retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat
pentru relatia cu Parlamentul din ministerul respectiv.
Ct priveste persoanele care asista la sedinta, acestea trebuie sa pastreze
linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, n caz
contrar fiind eliminate din sala de catre forta publica pusa la dispozitia presedintelui.
Deputatii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Camerei si sa se nscrie pe lista
de prezenta, tinuta de unul dintre secretari. Deputatul care nu poate lua parte la sedinta
din motive obiective va trebui sa informeze printr-o motivatie scrisa avizata de liderul de
grup, Biroul permanent, mentionnd cauzele care l mpiedica sa participe.
Deputatului care nu si poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara,
pentru fiecare zi de absenta, o suma de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia
lunara, la care se adauga diurna de deplasare.
Sedinta Camerei Deputatilor este deschisa de presedintele Camerei Deputatilor.
n lipsa presedintelui, acesta este nlocuit de unul dintre vicepresedinti, prin rotatie.
Presedintele de sedinta este obligat sa precizeze daca este ntrunit cvorumul legal, sa
anunte ordinea de zi si programul de lucru.
Presedintele este asistat obligatoriu de doi secretari stabiliti prin rotatie, din care
unul, de regula, este din opozitie.
Verificarea ntrunirii cvorumului se dispune de catre presedinte numai la sedintele
de vot final, imediat naintea votarii, din proprie initiativa ori la cererea liderului unui grup
parlamentar. n cazul n care cvorumul nu este ntrunit, sedinta se suspenda, iar

presedintele va comunica data si ora reluarii lucrarilor. Reluarea lucrarilor se face si prin
derogare de la ordinea de zi aprobata, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta.
Presedintele Camerei sau vicepresedintele care l nlocuieste conduce
dezbaterile, asigura mentinerea ordinii de zi n timpul dezbaterilor si respectarea
regulamentului. Nimeni nu poate lua cuvntul dect daca i este dat de presedinte.
Persoanele care iau cuvntul n Camera vorbesc de la tribuna acesteia sau din alt loc
unde exista instalat un microfon.
Presedintele Senatului conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea
Regulamentului si la mentinerea ordinii n sala de sedinte.
Reprezentantilor Guvernului li se da cuvntul n orice faza a dezbaterii si ori de
cte ori solicita acest lucru. Acelasi drept l au si reprezentantii comisiilor sesizate
pentru raport de fond. Senatorii si celelalte persoane care iau cuvntul sunt obligate sa
se refere exclusiv la chestiunea n dezbatere pentru care s-au nscris la cuvnt si sa
respecte regulile deontologiei parlamentare.
Modalitati de votare
Modalitatile de votare sunt prevazute n mod detaliat de regulamentele celor
doua Camere. Astfel, n Sectiunea a VII-a din Cap.II din Regulamentul Senatului se
prevede ca legile, hotarrile, motiunile simple, precum si celelalte acte se adopta de
catre Senat prin vot.
Votul deschis se exprima public prin ridicarea minii, ridicare n picioare, apel
nominal sau electronic. n cazul legilor constitutionale, votul deschis se poate exprima si
prin corespondenta, n conditiile stabilite de Regulamentul Comisiei de revizuire a
Constitutiei.
Votul prin ridicarea minii sau prin ridicare n picioare poate avea una dintre
urmatoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere. Constatarea rezultatelor se face
de secretari si se comunica de presedinte. Presedintele Senatului sau liderul oricarui
grup parlamentar poate cere renumararea voturilor.
Votul prin apel nominal se desfasoara astfel: presedintele explica obiectul
votarii si sensul cuvintelor pentru, contra si abtinere, dupa care unul dintre secretari da
citire numelui si prenumelui fiecarui senator care raspunde pentru, contra sau abtinere.
Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele senatorilor care nu au raspuns
la primul apel.
Votul electronic se desfasoara prin conectarea unuia dintre contactele care
reprezinta vot pentru, vot contra sau abtinere. Rezultatul votului electronic se afiseaza
la dispozitia presedintelui Senatului. n cazul unei defectiuni tehnice, votul se repeta.
Daca defectiunea persista, se recurge, dupa caz, la celelalte modalitati de vot. Cartela
de vot este netransmisibila.
Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea
n unele functii, ori prin bile sau electronic, n cazul votarii legilor, hotarrilor sau
motiunilor.
Actele Parlamentului.
Potrivit art.67 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarri
si motiuni n prezenta majoritatii membrilor. Dupa cum s-a aratat n literatura de
specialitate, orice manifestare de vointa a Parlamentului se exprima prin adoptarea unui
act; manifestarile de vointa ale Parlamentului pot avea efecte si semnificatii diferite.

Cuprinznd un comandament, o permisiune sau o abilitare, ca modalitati de

reglementare a relatiilor sociale ntr-un anumit domeniu de activitate, daca instituie
norme de drept, sau cu un alt continut, n functie de scopul urmarit, actele
Parlamentelor se caracterizeaza si n raport cu obiectul lor.
Forma este a unui anume continut. Ea nu exista ca o realitate n sine. De aceea,
alaturi de aspectul formal, a doua caracteristica a actului este continutul su .
Prin urmare, actele Parlamentului se caracterizeazua printr-o structura bivalenta:
pe de o parte, ele sunt acte care din punct de vedere formal emana de la Parlament, pe
de alta parte sunt acte ce au un anumit continut.
Din acest punct de vedere, n ceea ce priveste contintul lor, art.73 din Constitutie,
diferentiaza legile n legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Legile organice si hotarrile privind Regulamentele Camerelor se adopta cu votul
majoritatii membrilor fiecarei Camere, n timp ce legile ordinare si hotarrile se adopta
cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
Ct priveste legile constitutionale, acestea, potrivit unei constante practici
adoptate de toate tarile, se adopta cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul
membrilor fiecarei Camere.
n ceea ce priveste celelalte acte adoptate de Parlament (cu exceptia legilor la
care neam referit) cteva precizari se impun.
Hotarrea spre deosebire de lege este un act ce provine de la una din
Camerele Parlamentului sau de la Camerele reunite n sedinta comuna; se refera
exclusiv la activitatea parlamentara si are efecte cu caracter intern.
Motiunea este un act prin care una din Camere sau Camerele reunite si
exprima atitudinea ntr-o anumita problema, ea putnd avea efecte juridice n anumtie
cazuri, cum ar fi, de pilda, adoptarea unei motiuni de cenzura avnd ca efecte
demiterea Guvernului.
3. PROCEDURA LEGISLATIVA
Parlamentul Romniei este, dupa cum se stie, un parlament bicameral. El
cuprinde n actualul moment 412 deputati si 176 senatori. Pna la reforma
constitutionala din 2003 a existat un paralelism aproape perfect ntre prerogativele
Camerei Deputatilor si cele ale Senatului.
Fiecare lege, indiferent de continutul sau, trebuia sa urmeze n mod obligatoriu o
procedura similara n ambele Camere, eventualele nepotriviri urmnd a fi solutionate pe
calea unei proceduri ce implica organizarea unor comisii de mediere sau, daca acestea
nu reuseau sa ajunga la o solutie, o procedura de concililere ce implica convocarea n
sedinta a ambelor Camere reunite.
Procedura mentionata facea ca adoptarea legilor de catre Parlament sa fie o
operatiune de durata si greoaie, ceea ce justifica n parte sustinerile diverselor guverne
care s-au succedat la conducerea Romniei si care au recurs la un numar excesiv de
Ordonante de urgenta, motivnd tocmai ncetineala procedurii parlamentare fata de
importanta problemelor ce se cereau a fi dezbatute si solutionate.
Reforma constitutionala din anul 2003 a adus importante elemente de noutate n
ceea ce priveste desfasurarea procesului legislativ, prin stabilirea unor domenii n care
una dintre Camerele Parlamentului, denumita prima Camera sesizata, este cea care
dezbate proiectul sau propunerea legislativa (Camera de dezbatere), iar cea de a doua

Camera Camera decizionala, este chemata sa statueze n mod definitiv asupra

acestei propuneri sau proiect.
Modificarea Constitutiei a promovat o noua conceptie, potrivit careia se supun
spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor n prima lectura, proiectele de lege si
propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a
masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri.
De asemenea, se supun Camerei Deputatilor si proiectele legilor organice ce
privesc serviciul de radio si televiziune, persoanele care nu pot face parte din partidele
politice, exceptarea de la serviciul militar a cetatenilor romni, legile organice ce privesc
regimul starii de asediu si al celei de urgenta, statutul functionarilor publici, regimul
juridic al proprietatii si mostenirii, raporturile de munca, sindicatele, nfiintarea si
organizarea Consiliului Legislativ, organizarea Guvernului, incompatibilitatile cu functia
de membru al Guvernului, nfiintarea autoritatilor administrative autonome, structura
sistemului national de aparare, a serviciilor de informatii si celorlalte componente ale
fortelor armate, competenta instantelor judecatoresti, conditiile n care se efectueaza
rennoirea periodica a membrilor Curtii Constitutionale.
n total, Camerei Deputatilor i revin, ca prima Camera sesizata, 22 categorii de
legi organice si o singura categorie de legi care pot fi, dupa caz, organice sau ordinare,
avnd ca obiect ratificarea tratatelor si a altor acorduri internationale, n timp ce
Senatului i revin numai 18 precum si toate proiectele sau propunerile de legi ordinare.
Comisia Constitutionala n dezbaterile sale si n textul prezentat Camerei
Deputatilor nu a retinut alte elemente de diferentiere ntre cele doua Camere, cu
exceptia situatiei la care ne-am referit mai sus, privind obligatia sesizarii uneia din
Camere cu un anumit proiect de lege sau propunere legislativa privind un domeniu
specific.
Mentionam nsa ca, n timpul dezbaterilor care s-au purtat n ultimii ani cu privire
la revizuirea Constitutiei Romniei, au fost propuse si alte variante ce aveau n vedere
stabilirea unor competente specifice pentru Senat, spre a-l diferentia mai mult sub
aspectul competentei de Camera Deputatilor.
De altfel, asemenea puncte de vedere au fost sustinute si cu prilejul dezbaterii
parlamentare a
proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei si se regasesc n propunerile formulate
anterior de partidele politice.
Noile prevederi constitutionale au fost dezvoltate prin regulamentele celor doua
Camere. Astfel, Regulamentul Camerei Deputatilor prevede n art.92 pct.8 ca, potrivit
art.75 din Constitutia Romniei, republicata, se supun spre dezbatere si adoptare
Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata:
1. proiectele de lege si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a
altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor
tratate sau acorduri;
2. proiectele legilor organice prevazute n Constitutia Romniei, republicata, care
se refera la: organizarea si functionarea serviciilor publice de radio si televiziune si
controlul parlamentar al acestora; dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu
calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale;
organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului.

La Senat, articolul 88 din Regulament dispune ca acesta, ca prima Camera

sesizata are n competenta spre dezbatere si adoptare, proiectele de lege si
propunerile legislative n domeniile stabilite de art.75 din Constitutia Romniei,
republicata, dupa cum urmeaza:
1. proiectele de lege si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;
2. proiectele legilor organice referitoare la teritoriu; cetatenie; simbolurile
nationale; egalitatea n drepturi; dreptul de proprietate privata.