Ln rcE

.ade 2011); CAPITOLUL 5.

+st 2011);
nie 2011);
TEORIA C EN ERALAA STATU TU I
:ilie 2013);
rrilie 2015); 51. Defini{ia statului
'ilie 2014);
rrilie 2015); Renumitul profesor {rancez de drept constitulional Georges
220.
ie 2015); Burdeau scia, intu-una din lucririle sale dedicate stafului: ,,Mt1crt
embrie 2015); .tciodatii, n a odzut Statul. Taturi, cine i-ar ! tea nega realitatea, eristen[i?
ie 2018); rcul le careil ocupdin uiala fioastri cotidia i este atdt de importan!, incit nl1
r. 269 din 20 aprfi€ ;t putea t'i retras Jdrd a conpronife posibilitiitile noastre de oiald. Noi ii impru
11Ltdm toate pasiunile u tane: eI esfe generos sdu zs1rcit, ingenios sau stupid,
;7 din 10 iulie 2012t. :.1d sauingdduitor, discref sa inaadatar. 5i, llentru ci il considerim subiect aI
)cElar mirciri ale infeligentei salt suJletului care sunt proprii amtlll.Li, ne
.\dreptdm spre el cu sentifiente pe care, de obicei, ni Ie inspirii personneLe ufiane:
:rcrederea snu teana, adfiiralia sau dispre{ 1, deseori ura, dar neori ti u11
rea Cu4ii Constitu ,espect titnorat sau o adaratie ata'icd
ti incanQtientd n t'ortei se dfiestecd c1|
2010); exoia pe ate o 671em de a crede ci destifiul nostrLt nu este abandofidf hazar-
rea referendumului iulLti. Ni se intd lpld uneori sd blesfeniltl acest stttt, dar simli l cd, I4 bine ti la
du, sunten legali tof mai mLlf de el" (B:urd,eau, 2009, p. 9).

221. Staful a Iost Ei este un subiect de dezbater'e ce a preocupat filosofii

:i ganditodi dreptului inci din epoca ar-rticd.ln dmpurile modeme,
studiul statului a presupus intotdeauna o dimensiune multidjsciPlinali:
politicS, juridici, teologicd, filosofici, sociologici. Din orice perspectivi ar
fi tratat statul nu poate fi disociat de conceptele d,e drept,putere, societaLe.
Aleturi de aceste concepte, putem spune, alitu dc un cunosot autor
ftaficez, ce'Stahi se tftiette in t'iecare zi" (Chevallier, 1999, p. l). De aceea,
o definjtie unic; $i imuabih dati concePtului de stat nu este Posibili.
Existx catuva tipuri de definilii ale stahrtui in funclie de persPectiva din
care este pdvit.

pomim de la originea etimologice a cuvanfului, trebuie se

222. Dace
precizim ci aceasta se gesegte in cuvantul latin sktrs, care senrnifice
.-lrrp..sihrdlie dunui lu(ru \ru r uner p(.rsodne. in I]ul Vedlu.or
vantul a dobendit o alti semnificalie: la inceput conditia sociali ii politic;
a persoanei,,,starea" acesteia, iar mai tArziu termenul desemna adunerile
 DlrI . I O\q I O

rcprezentantilor di{critelor p;tud sociale (,,Stirile provinciale", ,,Stirile dreptului (

Elenerale"). Njccolo Machiavelli,in lucrarea P/incipel€ (1515), a lolosit pen- organizati
tnr prima oard tcrmem de ,,stat", 1a singular, in sens de cntitate pohiici. de persoan
Un alt ciltural al secolului al X\rllea, Jean BodiD a preluat cuventul cu a-si deferm
acest sens, care a devenit sensul modem al termenului dc,,stat"- in aceast
Conceptiilc despre stat au cunoscut poate cea mai tunlultuoasi evolu tionalizare:
tie istorici in gindiiea politico-juridicd. Anirliza acestei evolutii nu face soana guvei
obiectul clLrsului de fali. Trebuie precizat insi ci, pentru sfera de inter.cs
224. Co^(
a dreptului constitulional, au in pr-imul rAnd relevanli .on ceptii I e juridice
tional publi
fi politico-juridice. iefinitca sur
223. Profcsorul C. Dissescu considera, in cutsul siu de drept pub1i. i: caPacitatei
roman, statul ca liind reuniunea mai multor oameni, formand o per-
soani oiganici si morali, pe un terito u dat, in foma guvemantilor si
guvernatilor sau, mai pe scurL ca persoana politicd a natiunii. 92. Teori
Anintim aici 9i definitia celebrului socioiog din perioada antebeli.:
Max Weber, pentru care statul este o intreprindere politici cu caracte: 2.1. Teori
instifulional a cilei conducere administrativi revendici cu succes, ir
225, La lnc
aplicarea legilor, monopolul violenlei fizice legitime-
:iirezultat a
in doctdna contempotan5, in sens restrans, tel1r1ic-juidic, conceptul ::
-:actedstica
stat dcsemneazi forma organizati a puteriipolitice (Muraru & Tinises..j
2005, vol. II, p. 42).
. :al6 absoh-
:=:ul estc, as
intFo alte definitie se subliniaz: caracterul institutional a1 stahr::
r : asi timp,
cuprinz6ndu-se elementele qi functiile acestuia: o institutie avand -
iemporana
suport o grupare de oameni asezati pe un spafiu delimitat, capabili ::
jice prest;
a-si determina singuri propria competenF qi olganizati in vede:-
::--.uite actek
exercildrii unor activititi care pot fi grupate in funcfiile: legislahi=
executivi si jurisdictionau (Dr;ganu, 1998, p. 116).
1.2. Teoria
Pro{esorul francez Gcorges Burdeau, h rendul lui, delineste sta:: _
lrnd pulerea e\ercitdt; in forma juridici. :15. PentiLl
intr o definitie .le dictionar, staiul apare ca organizatie politi- - -:i:rijuridice
juddic; a naliunii pe care o personifici (Avril & Gicqucl, 1998, p. :.
--::iermirar:
ir drep'ul cor-'i'ut;orJl. - r'ul .".. \.r,Jt c. o lor1r:,.,go' . :: ::.d guverr
juridicizate a puterii, ca o entitate juddici ,,distincti, stabil; si
f.::_-
nent5", ca un,,producdtor de drept" (Georges Burdcau), deci ca un :.:: -
- lrep lp
integrativ si ordonator, plin drept al societ;tii. Agadar, din pers..- - : ::rii juriclic(
 J TI'ORIA CENERALA A STATULIJI r71

le", ,,S::: . :::ptului constitutional, Putem defini statui ca fiind Puterea Politici
lolosit:=-- ::ganizati intl-un anumit teiitonu, exelcitati asuPla unei comunititi
atc poli:-: :.:persoane, distinct de percoana guvernanlilor qi avand caPacitatea de
:u\.ini]j. :- :-i determina propria competenti (suveranitatea intemd qi e\{erne}
institu
It". in aceasti conccpfie, statul aPare ca rezultai al procesului de
::nalizare a puterii, adici al treceni de 1a supraprrnerea putcrii cu Per-
rtii nu i::. rr:na guvemantiior, la distinctia stat :iuvernanti
224. ConcePtul de stat are si o semniticatie Proprie dreptului
intema-
iile juric::. este
--onal public- Astfel, statul aParc ca subiect de drePt intema-tjonal 9i
::iinitca sumi a trei elcmente: unteritoriu determinal oPopulalic stabili
externe'
repi pub : r .aPacitatea de a inchcia r'elatii cu alte statc sau suveranitatea
end o pei,
mantiioi:: Teorii desPre stat
52.
i.
antebeli.: putere politici oiganizati
2.1. Teolia statului ca
cu caractel
succes, ir 225. LainccPuhrl secolului al XX lea, L6on Duguit definea statul
ca pe

'-rn rezultai al dlferenqierii dintre guvemanti si Suvemali aceasta Iiind

rePrczinte o ordine
)ncePtul c.: :aracteristica sa PdnciPal;- ir aceast; conceplre, sta tul
da€'
TinSsescc .ociali absolut necesari Pentru exercitarea Puterij intr-o societate
socjale 9i' in
Statul este, a$adar, un risPuns necesar nevoii de solidaritate
al stalului .."luii ti-p, o "tp."ri" o ordinji sociale absolul necesare in doctrina
: avand ca .o.-rt"^po.ar-,h, slatul este defir-rit ca o putere sociali
exercitat; in,forme
apabili de cireia ii sunt
iul'itlice prestabilitc, avand ca titular o entrtatc distincte'
in vederea atribujte actele iuddice emise in exelcitarea acestej Puted'
tegislatjvi,
2.2. Teoda normativisti
te statul ca
226. Pentm Hans Kelsen, statul nu este decit o alti denumjre
dati
politici si .trl nir iurid,, A'.fel, " .i'xl c\le Per -orit rcarea ordinii iurrJit"' Produ
8, p. 5s). ., t A.r"rm:r,.rril.,-,.e.loiJ. lnJrpr-ri,onc(pli"'ldrLldPlrc'doenlrl"tc
ganizatd qi juddici guvernati de normele ii conditiile impuse prin drept Nolmati-
vismul rlcunoagte personalilatea juridice a statului''irlsi ii neagi
si perma realita-
a un factor tea in dreptul pozitiv: Personalitatea juridici a stahiui
r;mane o crcatie a
)ersPectiva giildirii juridice, pentru a oferi un cadru de manifestare drePtului
\J) I]RFIT (:ONSTITIJTIONAI. IN5 LLTUTII IOLITICL
't
Haunou mai ara
2.3. Teoda statului-natiune
evoiulii sociale
vizut d statul a lost.lefinit ii ca organizalie politiceqi ju dic:
227. Am
.olectivitate a nr
a natiunii pe calc o Personifici slatui este, a$adar, Pivit ca cxPresic
a ,oar atunci cin(
-.
orbi de o instit
puterii colcctive a naliunij Ce este insi na.dunea, in aceast; concePtie?
ConceptuL de naliune trimite la ideea aPartenentei la o anumit;
in aceasti orc
comunitatc unani in djmensiunea sa rnateiald !j spitifuale Termenul
ntreprindere aI
de,,naiiune" se inta lneFte inc5 din secolul aIXVII-Iea (1694)in Dictionarul
:deea, odatiinc(
A.aderniei franccze, unde este delilii ca,,to!i locuitorii aceluia$i staL ai
lurad superioa
aceleiali fi1i, care triiesc sub aceleaSi legi qi folosesc aceeasi limbi"
Revo-
Statul este, a
luSa francezi de la 1789 va aduce insi natjunea in Prim planul concep'
ca titularul suveraniiilii trans- :ioari elementel
liilor despre stat Si puterc Natiunea apare
cende conceptele de,,cetdtean", ,,Popor" qi chiar,'stat", de care
rimine nnc.doneazi Pri
:iicientd a funcf
insi indisolubil legatS. Din punctul de vedere al teodei statului natiune'
statul este ,,proiecfia institulionald a Naliunii", care ii conleri acestei;
:pare, in aceast:
'
p.7\.
durati, ol:ianizare, putere (Chevallier, 1999, P 23) Naliunca ii statul nu
999,

apar ca subiectc juridice dlstincte, ci se interconditioneazi rcciProc'

in conceplia <Joctrinei germane a secolului aI XIX-lea, rePrezentat; d' $3. Elemenl
Jellinek qi Cierke, NatiLrnea este absorbitA de Stat,
in iimp ce Scoala
Irancezi de drePt Public a aceleiafi perioade sustine o tezd contrari: statL 229. Sensul le
Si nalir.mea constituie doui ,,fete"
ale aceleiaii persoane: ,,drePtudle s ::ational public,
puteriLc defnute de stat sunt, de fapt, ce]e ale Natiunii iar Naliunea' F' autcrea de stat.
de alti parte, nu are personalitate decat prin intermediul statului" :.rnstitutional/ c
Aceasti tcorie a evoluatinsPre afjrmarea identitilii ii conqtiinlei natiG -alizatd statal si
nale in statele moderne si contemporane, alirmare cu caractet integrati\ :apitol vom an
si nu cxclusiv. Este suficient sX pdvim nlodelul creat de Ul-dunea Eurc- apilolelor urm
peane, ca si constal5m Posibilitatea menlilerji unui echilibru intre ideni: :e popula[ie qi (
iatea na{ionaLd si neccsitatea jntegrdrii intr-o comunitate intemational:
animat; de scopuri comune, 3.1. Teritori

2,4. Teoda institutionali 3.1.1. Defini

228. in aceasti concePlie, stafulapare ca formd jnstitutionalizat: : 230.Teritodl

putedi politice. Aceasii jnstitulionalizare nu se Poate faceinsd decet pr- : poate fi deli
intermediul dreptuJui. Maurice Hauriou a subliniat rclalia indisolubi ' :'iercit; puterei
inire stat qi drepl statul ca institu,fie nu poate exista in afala drePtulu: :nte dreptul .

zatie politice qi julidic:
ar, privit ca expresie a
n aceaste conceptie?
enentei la o anumita
ii spiritual5. Termenul
a (1694) in Dictionarul
ritodi aceluiaFi stat ai
c acecasilimbi". Revo-
n prim planul concep-
rul suveraniti,tii, trars
,,slat", de care rimine
:odei statului-natiune,
are ii conferi acesteia
. Natiunea si statul ml
ioneaz; reciproc.
lxlea, reprezentati de
tat, in timp ce $coala
: o teze contrari: siatul
rrsoane:,,drepfurile si
irnii, iar Natiunea, pe
nediul statului".
iiii $i collstiinfei natio-
cu caracter integrativ,
'eal de Uniunea Euro-
i echilibru intre identi-
Lunitate intemationalS
re institu.donalizatS a
ate face insi decat p n
iat lclalia indisolubil;
sta in afara dieptului.
5. TEORIA GENERAI A A 5IATIJLUI
Haudou mai arate ce jnstitutionalizarea Puterii aPare ca rezultat al unei
evolutii sociale destul de lente, care cuPrinde constientizarea de citre
.olectivitate a necesit5lrj unor organe care sA tealizeze scoPurile Puterii'
Doar atunci cend existd aceastd constienlizare, acest ,,asentiment", Puteln
rorbi de o institulie statali stabili, durabilx. Statul ia naltere, astfel, din
marifestarea vointei colective
in aceasti ordine de jdei, Georges Burdeau arita ce ,,o institutie este o
intrep ndere aflate in serviciul unei idei Fi organizati in aqa lel incat
ideea, odati incorporat6 in instjtufie, Poate se dispune de o Puiere Ei de o
duratd superioare celor ale indivizilor prin care aclioneazi"'
Statul este, asadar, o instilutie, o cntitate abstracte, diferii; qi suPe
doari elementelor care o comPun, subordonati normelor juddice 9i care
funclioneaze Pdntr_un aParat sttucturat qi cocrent ce Pernite exercitarea
elicientl a functiilor sale Dupe o sugestivi remarci din doctrin;, drePtul
apare, in aceaste teodc, ca fiind ,'ambalajul lormal al statului"
(Chevallier'
1.999, p.7).
statului
53. Elementele
229. Sensul larg al noFurii de,,stat", utilizatin specialin dreptul inter-
na-tional public, este acela de sund a trei elemente: teritodul Populatia Si
puterea ie stat. Aceaste accePtiune intereseazein mare masuri si dreptul
constitutional datoriti relaliei de conditionare dintre Puterea insJitulio-
naiizate statal $i celelalte dou; elemente teriioiui 9i PoPulatia ln acest
capitol vom analiza detahat doar teritoriul urmand ca Pe Parcursul
capitolelol urmitoare si detaliem aspecte de drept constitulional legate
de populalie Fi de suveranitate
3.1. Tedtodul
3.1.1. Delinitia qi elementele tedtodului
230,Teritoriul a mai fost denumit Ej ,,elementul material" al stafului'
El poate fi de{init ca acel cadru sPalial, geografic, in limiiele cdruja se
exerciii puterea institutionalizat; statal. Suveranitatea tedtofi al; rePre
zint; dreptul de a exercita, in limitcle sPatiale deterrninate, functiile
 174 DRETT coNsTlt UTIoNAL
!r tNst fnj_.1Il poll.rJcE
statale. f,i,; ni-;,.- . , ,

-,**:***,'*: *:Tit':,#: H :r tii : il -lz

232
marep

l,
{ffi ili;,- *i lii";,l'.T
n :ri ;ilii::
de repe
din apg
si al cir
privelt€
sprtj
Leriforial

,.$$#*$ffi Apel(
rilor, ale
Marea
la o anurr
riveran, l
coftpeten
nofiDe sp€
;iir,i*il*i,$,,ffii= ieritoriale

ff*Nffi,
in terna
fr,.or-
confljcte in
in art, 3, cd

1o1lo1" lu";
Practica:
:rivire la l;t
-afin)e a mi:r
Din punct
siatului river
iLrrd j. al rlontierni.
rn""u*ril "" *"' de reSler're'rr,r,,
,, ,.*,n''r,,
:egula dreph
:tal;. Acest d1
il#;;:" ;#::,,xl:ll:i;,: :t * .., :,"rifofiaH in
r
/'nei de rr.n,ie''i .iabilite. Statej
:;iljt?::;;?i:Ji;,;;;;:;l: :eritoriaii a ni
:xemphl Romi
:rme nucleare,
 5 TIORIA CENERALA A STATUI-Ut 175
CE

rea tedtodale - accesul circulatia qi alte activit;li in zona de Irontieri;

toriul include, 1: Iaptele care constituie incilciri ale regimutui juridic al lrontierei
iu1 aeian, apeir
232. Solul este suprafala de uscat asuPra cireia se exerciti cea mai
mare parte a activitililor umane De asemene4 solul reprezinti $ipunctul
Je reper in delimitarea altor elemente ale tedtoriului:
spatiul aerian' unele
nare tiasate intra
din ape)e interioare Subsolul este stratlrl aflat imediat dedesubtul
soldui
toiului statal. ii
stat la altul' in sPccial in ceea ce
de demarcaiie ; ,.i al iimi regim juridic di{eri de la un
ta, priveqte drePful de propdetate asupra reslrrselor sale'
Spaliul acvatic al statului este alcituit din aPeLe inte oare si
din marea
upi aliniamenhr
iau astronomice- iedtoriali.
rm; de rcliel saL Apele inteiioare sunt apele raurilot lacurilor, canalelot aPele Potu
unui stat'
ontierele geome- ritor, ale radelor gi goifudlor maritrme, aflate intre frontierele
Marea teritoriai lcprezintx lalia de mare adiacenti litoralului'
peni
Prestabilite (de a statului
in Africa). Iron la o anumitd li.dme in Lrg Fiind supus suveraniteFi exclusive
riverao reglementarea regjmului ju dic al mxrii tedtoriale este
de
le globului (de
cu resPectarea unor
ud). competcnta statului riverar! aceasta {Scindu se, insS'
deiirnitarea mlrii
-reaz6, frontierele norme speciale dc drept intenulional Regulite prlvind
drepfului
teritorjale au l5cut obiecful unor controverse ami ln doctina
uneori chial la
re statele vecine, lot"rrtuliortul, cat 9i in Practica statelor, ajungandu-se
drePtul mirii a stabiiit'
tie prin hotdrlri conflicte lntre acestea Convenlia din 1982 privind
meni sale teri
rbilesc prin lege in art.3, ci ficcare stat are dreptul sA stabileasd lilimea
mile rnadne' m;surate de
mriale pinila o limiti care si nu depigeasc512
rdn lege jntern;, ld Liniile dc bdli delermindte I ) a(ord l:u !''n\ cnlid'
incertitudini cu
acest regim juri- Practica statelor dovedeqte insi existenta unei relative
revendjci astizi o
stat a Romeniei. privire la lilimea mirii tedtoriale Majodtatea statelor
frontierei de stat i5lime a merii tedtoiale intre 3 9i l2 mile marine'
suveranitetii
:rn; care pdvesc Din Punct de vederejuridic, narea teritoriali este supusi
imPune
ona de frontiere, statului riveran Cu toate acestea, dleptul cutumjar internalional
marea tedto-
terna.donal. regula dreptului de trecere Pa9nice a navelor streine prin
travelsa marea
rre al regimului rialli. Acest drept cuprinde drepful de a naviga sau de a
tedtodal; in r!;d neintieruPt Si rapid, cu respectarea traseelor
nadtime
marea lor
stabilite. Statele dverane au drePful si interzic; trecerea Prin
tedtoiali a navelor care transpote anumite objecte sau substanle De
sau au la bord
exemPlq Romania intezice accesulnavelor caretransPorte
rnasi
arme;ucleare, chimice sau alte arn-re de distrugere in
 171 DRttT CONSTITUTtON,\L_ 5t lNSTlTLl] lt pOLITICE

Spatiul aerian este coloana de aer aflatd deasupra solului Fi spatiului 3.1.3. Organ
acvaiic al unui stal pAni la limita irlferioare a spatiului cosmic_ Fiecale
stat are suveranitate deplini qi exclusivd asupra spatiului ae an situat zJl. LaraalFr
deasupra teritodului $u. Astfel, statul are puterea discrelionari dc a cliviziuni admir
stabili regimul jutidic al spaf,uhd s;u acdan: reglementarea survolului sarcinilor statu.
acestui spatiu atit de c;tre aeronavele nationale, cat si de c:tre cele riului esie, asai
strbine. Orice incilcare a acestot reglementid constifuie o incilcare a scopui realizirij
suveranit;tij statului si confere acestuia dreptlll de a posta. administrativ te
ru.2/1968.
teritodului cu o mai marcimportan!; in dr.eptui
233. Alte elemente a1e
Potrivit alt..
intemational public, sunt: zona contigui, zona cconomici exclusi\,5 si
asPect administt
platoul continental.
Jfase sunt declE
:istrativ-teritori,
3.1.2. Caracteristicile teritoriului RomAniei
238. Judelul el
234. Potrivit art. 3 din Constitutia din 1991, teritoriul Romaniei est. suprafafA. Din p
inalienabil. Consacrarea constitutionali a inalienabilitdtii tetitoriului s. :mportand unit
aliturd pdncjpiilor din drcptul international al jntegdtdtii teritoriale, a :olitico-adminis
interzicedi folosidi fortei gi amenin!;rii cu forta, pr.ccum si al neamest€ irtelmediar (f/e(
cului in treburilc inlerne ale altor state. Inalienabilitatea te toriului sen- \luraru & T;n;,
nificd interdictia oricirei instriin:ri a acestuia sau a unei perii a acestul" :esedinfi de judt
citre un alt stat, prin ofice mijloc !i in mod special pdn acte de dre.: i:abilite dupe cri
pdvat (Balan, 2015, p. 27). O/4s l este ur
235. Articolul 1 alin. (1) din Constitutie consacrj, intre altele, sj caraci. ..cial; ii cL tur
rul indivizibil al statului. Acest caractet, prin conotaiia sa spatial;, trimi.: :::lportantei, dez\
la indivizibilitatea teritodului statului. Accasta inseamni ci, prjn Cons: inele orase pot fi
tutie, se intezice o ce misuri ce ar avea ca eleci despdn.lerea unei per: Camuna este tn
djn teritoiul statului ca regiune adtonomd sau independent;. De aser- :: rnul sau mai n
nea, indivizibilitatea tcdto ului este strans legati de structura unitar: .
statului romao consacrati tot de art_ 1 alin. (1) din Constitutie. 3.2. Populati;

236. O altiracteristic; juidic; a tedtoriului identi{icati in ljterat1j:

ca 239. Populatia
juddic; este egalitate4 in sensul c; nu trebuie si existe pdvilegii in ic: . fiui stat dete):n
marea unol anumite reEiiuni sau zone alc teritoriului (Muraru : rleni trebuie s:
Tinisescu,2006, vol. I! p. 66). ::Dorturi, s; aibe,
in acesl contex
:::nlenilor popuia
r l I,oLtTicE
asupra solului gi spa. _
r spatiului cosmic. f::_:-,
)ra spaiiului aedan :::_
Llterea discretionari ._
reglementarea sur.\.o].::
nale cet ii dc cdtre:_,
i constituie o incilca:. .
Ide a riposta.
Lare imporfanfi in dre:.
r economici exchrsi\: .
tedtoriul Romaniei €:::
:nabilititii tedtoriului i
r:r tegrititii tedtoriale. .
, Precutn si al neames:a
)ilitatea terik)rilr lLd se:::
u a unei pdrti a acestL: .
ecial prin acte de dre_::
:;, intre altele, si carac:-
rfatia sa spaiial;, trimi:.
rseamni ce, pr.ir Cons.:-
desprinderea unei p;r:
dependcntd. De aseme.
i de stntcfura unitar: :
1 Constitutie.
dcntilicati in literatura
existe privilegii in for-
rritoriului (Muraru &
5 TEORIA CENERAI.A A STATULUI 17f
i.1.3. Olganizarea administlativ-teritoriali a Romaniei
2i7. Caracterul indivizibil al ieritoduiui nu impiedice stabilirea unor
::: zilrni adninisirative ale acesfuia, lin scopul unei mai bune r.ealiziri a
.r.irilor stafului la nivel local- Organizarea administrativi a te to-
:_Jui este, asadar, deljmitarea tedtoriului in unit:ti admidstrative, in
{rpuLrealiz;di uniiare a suveranititii statului. in Romini4 organizarea
::ninistrativ teritoriali se iealizeaze pe baza Constitutiei li a Legii
i l/1968.
fotrivit art. 3 alin. (3) dn1 Constitutie, terito ul este organizat, sub
.- "rr rJmini-trrli\ in c,,mune or r\p j iud".e in .orditiile legii, Unele
:trse sunt declarate municipii. Pe li]1gi Constitulic, organizarea admi-
.rtrativ teritorial5 mai este reglementati de Legea nr. 2/1968.
238.Iu{let I este unitatca administratjv-tedtodali cea mai intinsd ca
.:prafate. Din punct de vedcre economic si social, judetul este cea mai
rrrportanti unitate administrativ teritoriald, iar din punct dc vedere
:rlitico-administrativ, judelul a fost calilicat ca fiind o unitate de nivel
riermediai (VedinaF, 2008, p.36) sau unitate de coordonare si control
\luraru & T;nisescu,2005, vol. ll, p. 69). Judetele cuprind un municipiu
::sedinfi de judet municipii, orase si comune. Re$edinfele de judct surt
::abilite dupi criteriul importantei lor economice, sociale 5i cuLturale.
Offs / este rm centru tedtodal cu o anumiti dezvoltare economicd,
.ociali ii culfural;, cu ult numit mare de locuitol.i- Dupi crite ul
illportanlei, dezvolterii gi rolului in \.iata economicS, social5 si culfurald,
..p]" .rJ.:i pot ii de, l,) r., te. pr irr leg". mu n,r ipii.
Co,r?rru este luitatea admillistrati\-teritorialS debazi. Ea poate cuprin-
.ie unul sau mai multe sate, dintre care Lrnul cste resedinta de comLmd.
3.2. Populatia - element al statului
Populatia reprezinti gruparea de oameni supusi ordinii juddice
239.
a unui stat deteminat. Pentru a constitui un stat o astfel de gnrpare de
oameni trebuie se aib5 scopuri com ne, si dezvolte un anumit tip de
raportud, s; aibi o anumit; structuri-
in acest context, trebuie ldcute unele precizeri cu pivire la asocierea
termenilor populatie ii popot populalie gi natiLulc.
t78 DREPT CONSTIt UTIONAL tt JNS rUT tOLtTIltt

lnconceplia normativist5, exist; o identitate iltre conceptele de adice acel ansamblu de

populatie qipopoi. l'oporul este, in aceasti viziune, totalitatea indivizilor titularului pute i statal
care se afli, la un moment dat pe ter.ito ul unui stat, iar populatia - mecanismul statal. De a
comunitatea de indivizi care constituie baza aparitiei statului, unitd prin Pentru a desemna anuir
caractedstici comune de limb;, tradilii, origine, cu1tur5. in opinia lui in funcfie de contextul irl
Hans Kelsen, populatia reuneste toate persoanele aflate sub jurisdictia lui, suveranitatea nation
aceleiaqi puteri statale, Iiind identicd cu poporul. evolutia conceptuluj d€
O alti conceplie despie populatie apafine teoreticienilor epocii dintre sensurile acesfui
revolutionare franceze, care au identificat statul ii, implicit, populatia c.Lt a.alizei detaliate a acesl
natiunea. Aceste teorii au constituit, multi vreme, baza dreptului public m;rgini la definirea su\
francez. in accastd \,iziune, natiunea este considerat; o cntitate ju dic: liber in treburile sale in
distincti de indivizii care o comptm, o persoani jrLridicd aparte, care in aceasti acccptiune,
reprezinti insuFi fundamentul statului. Coeziunea natiunii este animat; sau suvelanitatea intern:
de sentimentui solidarit:tii rnembrilor acesteia, bazat pe anumifi factod sale interne, pdn normr
determinanti ca: rasa, limba, religia, cultura, traditiile comunc. Trebuie :uveranitatea exteflli, ca
remarcat c5, in acestc concepFi, natiunea este un element ce transcende relatiilor internationale i
prezentului: ,,natiunea inseamnS a continua ceea ce am fost" (Burdeau. lreptul de a decide lib
2009, p.33). Aceste teorii au stai la baza statului-naiiune, caracte siii rezerva respect;di norm(
s{ersitului secolLrlui al XIX lea. :ar; nicio ingerinti din p
Dupe cum sublinia, insi, G. Burdeau, teoria ce asimileazi populalia 5:
slatul cu natiunea este eronati, deoarece ignord adevdiala nature a
$4. Societatea civili
statului aceea de a fi o entitate distincte de teritoriu qi de populatie:
colectiviiatea sau populatia este ,,destinatarul" regimului etatic, si nL 241. Societatea civili
substanta acestuia. De asemenea, trebuie avuti in vedere nafura socic '-mghiud: filosofi c, sociol
logic:i a natiunii: ea este preexistent; statului fi independenti de acesta iiciionar, a societetii ci\.i
Aceasta explicd ti posibilitatea existentei unor state multinationale sau a lua1e, al sti'ucturilor fami
unor natiuni divizate in mai multe state. :ntr-o conunitate date, '
in accepiiunea prezenti, populalia, ca element al statului, cupdnde lungul secolelor, asisten l
alituri de cetdtenii plopdi, ii cet;terii striini si apatrizii aflati sub juris- iintre societatea civili si
dictia acelui stat. :izarea structudlor socia
{ceasti dezbatere s-a pul
3.3. Suveianitatea - element al statului ilosofice nu poi fi strict
:poci. Cele doud directii
240. Suveranitatea, sau ,,elementul formal,'al statului, este un concef-
funct: necesitatea realiz;
ce poaie fi inleles in mai multe sensuri: [esdtur; a puterii de stat, care c
:iat in intedorul societit
face sE {ie suprem5 altor puteri din cadrul societilii; insesi puterea de sta:
.uterea statali.
 5 TEORIA GENEfu{LA A STATULUI

intre conceptele :: .::cA acel ansamblu de competenfe propdi specifice statului; calitate a
otalitatea indivizr, - -:rlarului p[terii statale, ce ii confeti acestuia o anumit; pozitie in
stat, iar. populatj: - r:canismul statal. De asemenea, termenul ,,suver.anitate,, a Iost utilizat
i statuluj, unitd p: . :=:iiru a desemna anumite prerogative ale unor cntii;li politico etatice,
llfuri.In opinia r :unctie de contextul in care acestea se rnanifeste:suveranitatea poporu
Uate sub jurisdi-: r:. suvetanitatea national5, suveranitate de stat etc. Aspectele leg;te de
'lrliJ .oncpp'ului Lle .u'"rfii dte nre(Um -: oe c\plic"reJ unorl
oreticienilor epo. : r'rF .cn-unle ..cjtui con.epl \or fi JndliJte lJ (dpitolul oedicdt
rpljciL poputatia ._ ..alizei detaliate a acestui element al statului. pentru moment. ne vom
za dreptuluj pub r: :Argini la definirea suveranititii ca fiind dreptul statului de a decide
i o entitate iuddj.: liber in treburile sale interne si externe.
dclici apartg ca:= ln aceasti acceptiune, suveranitatea este un concept dual: suprematia
.fiunii esfe anima.: -:u suveranitatea intemi in temeiul cereja statul decide liber in trebudle
pe anulniti facio: .r1c internc, prin no ne cu caracter obligatodu,
9i independenta sau
e comune. Trebui: .rleranitatea externS, care individualizeazi statul ca subiect distin.t al
nent ce transceni_ ::latiilor intemationale Ei dreptLrlui jnternatjonal, in sensul ce acesta are
rm fost" (Burdearj :reptui de a decide liber asupra problelnelor. inteme ii externe, sub
iiune, car.actedsh. :ezerva respect;rii normelor gi pdncipiilor dreptr ui intemational public,
:ar; nicio ingerini; din partea altor state sau entit;ti.
ileaze popr afia rl
le\.irata naturd ;
1 si de populatie:
54. Societatea civild si statul
rului etatic, si nL 241. Societatea civili poate {i definite Si analizati din mai multc
lere natura socio unghiuri: filosofic, sociologic, politologic, juijdic. O definitie actuali, dc
ndenti de acesta. dictionat a sociedtii civile ar suna astfel: ansamblul raporturilor. indivi_
Lltillationale sau a duale, al structurilor familiale, econornice, culturale, religioase care existi
intr o comunitate dat;, in afara cadrului 5i inteNentiei statului. De_a
:atului, cuprirde, lungul secolelor, asist6m la o intreagi dezbatere asupra problemei relatiei
ii aflati sub juris dirrlr" -ocic .red ci,.li -i stJt de,zbrtere c. - d Jrnp,iticJl od.Jt.r(u(r;-tr
lizarea structurilor sociale ii etatice specifice fieclrei epoci iskn.ice.
Aceasti dezbatere s-a purtat, ir1 p llcipal in spaliul filosofig dar teoriile
filosofice nu pot fi st ct delimitate de conceptiile juddice ale fiecerei
epoci. Cele dou; direclii - fiioso{ici si juridicd converg spre acelasi
, este un concePt
prllcl: rece\itrled rerli,,drii .elor m"i poiri\it-
rii .le stat care o
i ".tiur{ .i in.erinflu"nte
i puterea de stal "l"t in lerioJul -o.i!td.i ri,;lp ,i
c"t rr rJp.rturile dinlre d.or-td \i
puterea statali.
 DREtr CONS ITUTJONALfT INSTJTUTII tOlr lLr

242. David Robertson defture$te societatea civili ca fijncl 1005, vol. II, p.4B).
,,ram: S
induntrul cireia cei carc nu au autor.itate politici trdiesc iFi desfisoar: :mrmite activit;ti, gr
9i
activitatea, in rclatii dc familie, economice, religioase $.a.nt.d.,,. Apare .iahllui se realizeaz:
dp.i c,clerenld" iniluriu.di-iin,ti.rdilt'c-nLieldrpr!i\ilr-.iaulo,id,e -rrganele sale. Asadar
statald, distinciie conJorm cdreia societatea civili este o adcvirat; :unctiilor generale ale
,,puteri
a ceior firi
de putere". Funcliile statului sl
Socictatea civil: este, a5adar, o alcdtuire de indivjzi persoane fizice : realizeazi.
grupati in functie de jnteresele qi scopudle comune, in diverse asociatii c1i
caractel polilic, economic, cultllral sau religios. posibilitatea contur;rii s: 245. Dupd cum ac
structurddi elcmentelor societdiii civilc este dat; de cdhe stat, p n interme- ::drui societatii sau ir
diul drepfului, mai precis pdn garantarea unor drepturi fundamentale -ristingem functii etal
cum ar fi dreptul de asociere, libertatea intrunidior, libertatea de exDrjrn;r rterne, statul prin or
re, libertatea religioasi s.a. :d nevoile societitii.
:et;tenilor sii fatd de
243. Principalcle elemente alc societdtii civile sunt: partidele si lorma_ .:ate sau, pe de altd pa
tiunile politi<e, grupurile de intere5e - sindi(atele, a(ociatiile -i iternationale.
fundatiile -, cultele religioase, mass-media. Un alt crite udeci
Toate accste Erupid, elcmente ale societifji globale, graviteazi in ju rLi :.opului acestora:funi
putclii statale, atat prin reglementarea 1or juridici, cit qi prin scopurii :ontext trebuic ficut:
lor. Dac5, in unele defini(ii, societatea ci\,ili cste opusi statului, trebrri: :LC Ce trn de tnsi:t su
remalcat ci, de fapt, insu$i statlll este o formd a societitii civile in scn je ap;rare, functia d€
larg, o formd de rnari{estare juridic;, oficializati si organizafi intr_ur
=:c si celelalte functi
aparat colrplex ce exerciti prin reprezentare, mccanismul putcrii. ,lii actori sociali. Funr
Chial daci, in delinirea celor doui concepte, ca si in realitatea unc: i:atului, expresia sLrle
epoci istodce, a existat o opozitie intre stat si socieiatca cil.ile, in state,: ln fine, dupi princ
democratice conternporane, societatea civil; reprezinti cel mai importa.: trjstingem trei furnctij I
pd r lrner r, pU tcr ii de -i.rt. in . rdeplinrred fu rcii.lor .r, crtp:d. pr iiv; si jurisdictionale.
n intr .n
diul elcmentclor societitii civije mass media, partide politice, opini, :: tin de edictarca norn
publiciin general -, statuli$i dezvoit; qi i$i excr.citi mijioaccle de ac.iune :,lciale. Functia execut
in limitelc con{cdte de titularul suveranitdsi _ poporul. .ubordonate legilor. Fr
:e realizare solutionar
$5. Functiile statului ::nleiul si in numele 1€
rutete", o autoritate l
244. Concepful de functie a stafului exprin; rolul acestuia in societa :\erciti in concret pute
tea pe care o organizeazd in jurul ordinii sale juridice sau ,,raporful cari
se stabileQte intre esenta statului Si rolul s;n social,, (Mu raru & i;n:s-.s-;
tcE J, TLORIA GENEMIA A STATIJITJI 1E1

ca fiind ,,raf : ::105, vol.II, p. 4B). Statul, ca expresie juridici a societdtii, indeptinegte
ii i$i desfisoa]=
=umite activitig grupate in asa-numitele functji ale statului. Func,tiile
r

9.a.m.d.". Apar. ;-,atului se realizeazi pnn actele juddice ale acestuia, emise de cetre
vilifi autodtaie: ::ganele sale. Aiadar, {unctiile organelor statului sunt particuladzdri ale
dev5rad ,,puter-. -- jnctiilor generale ale statului.

Functiile statului se pot clasific4la randut Iot dupe interesele pe care

rersoare fizice - -e realizeazb,
verse asociatii ci
itea confuririi s
245. Dupi cum activitatea statali se refer; Ia realizarea puterii in
:adrul societetii sau in raporturile enfitelii statale cu alte entitdli similare,
taL prin interme
ristingem furctii etatice interne $i exteme. Prin intermeditrl functiilor
:i fundamental€
rrterne, statul prin organele sale, realizeazi politica sa intem;, in raport
ltea de expdma
:u nevoile societSfii. Funcliile exteme vizeaz; protectia statului gi a
:etdtenilor sdi Iate de orice ingerinte sau agresiuni venite din partea altor
'tidele gi forma- :tate sau, pe de alti partg pot viza cooperarea cu alte state sau organizatii
, asociatiile si lnternationale.
Un alt cdteiu de clasificare a functiilor statului este cel al obiectulLd gi
l viteaze in ju nL rcopului acestora: functii sociale, economice, culturale, represjve. in acest
i pdn scopurile .ontext, trebuie f;cut; distinctia dinhe funcliile statale legaliene (adice
itafului, trebuie .ele ce lin de insigi suveranitatea statuhi) emiterea de moned;, functia
ii dviie in sen: de apirare, functia de represiune, reprezentarea intemationali, justifia
anizati inir-ux etc. Fi celelalte functii ale statului pe care le poate indeplini ti al;turi de
lputcrii. alf actod sociali. Funcliile regaliene sunt considerate ,,nucleul dur" al
[ealitatea unor statului, expresia suveranit;fii sale.
riviu, in statele in fine, dupi principalele modalititi de exercitare a puterii de stat
mai impoftani distingem trei funclii pincipale ale acestuia: func$a legislaliv;, execu-
1. Prininterme- tivi qi jurisdictionali. Funclia legislativb cupdnde acele activitati statale
Dolitice, opinia ce lin de edictarea normelor juridice ce reglementeazd ansambiul relatiilor
:ele de actiune, sociale. Funcfia executive realizeazi aplicarea acestor norme prin acte
subordonate legilor- Functia jurisdiclionald are ca pdncipalS modalitate
de realizare solulionarea evenfualelor conflicte apirute in societate, in
temeiul Fi in numele legii. Fiecireia dintre aceste functii ii corespunde o
,,putere", o autoritate publice prin intermediul cireia se realizeazi si se
exercit; in concret puterea de stat.
fuia in societa-
,,raporful care
r & Tbnisescu,
 CAIITOLUL r:.
itate
FORMA DE STAT: STRUCTURA DE STAT
iiitutionnel,
$I FORMADE GUWRNATVANT
:. Vol. 1. Teor . 246. Forma de stat desermeazi modahtitile de organizare si exercitare
nA in conti-:,: : puterii statale constituite pe un anumit teritodu. Forna dc stat include
:iiui aspecte principale structurn de stat slforma de guoerndmdnt'.
rd.2009;
onstifutionn..
51. Structura de stat

)rain, tome 1
247. Strucfura de statreprezinti modul de oiganizare a putedi statale
i.s,2007;
in rapoft cu teritodul. Distingem cloui forme ale structurii de statt sfatd
:.11itdr sau sillpLu si stalul comp s.
politice. Trata. fedefil sLtLL

1,1. Statul unitar

:ls europ6en. 248. Statul unitar se caracterizcaz6 pdn existenta unei singure forma_
iiu11i siatale pe teritor.iul determinat. Corespullzitor acestei structu
olitice, vol.I iimple, intr-un stat unitar vom illtdlni utmitoarele elemente caracte_
:istice:
al si instituti: -- Jrul unil,tr drc o -ingu r.r r un,, i.u tie:
- exist; un siDgu rand de orgare ale puterii statale (iegiuitor, guverD
a europeani, i.lpnl judi, iJ rl:
cetiFnii statului unitar au o singurd cet6teniei
ondon, 1994; dreptui este aplicat uniform pe intregul teritodu al stahrlui unjtarj
- staful unitar actioneazi ca unic subiect de drept intemational public.
pe aftjcole q.nr. turd
-n t. rd r -t. tL.,ri nu .-,< in(,. pdt bila cu o orgrni.,,r,.
administrativ-teritoriali care si includ; existenta unor cliviziuni (unitili
ibiq 2003. administrativ-teritoriale) si sd presupuni recunoa$terea Lrnei clescentrali-
ziri a puterii la nivel local. Exemple de state unitare sunt Romania,
Franta, Marea B tanie, Suedia, ltalia.

r4. Of. nr.352

1E4 DRIIT CONsTITUTIO^_AL ll INSTITUTII POLITICE 6. FORMA Dt 5T

1.2. Statul federal dome ii de co 1]:

rarea nalionali, var

249. Staful federal esle format din doui sau mai rnulte state membre. politica monetari;
care, pdn unire, formeaz; un stat nou, subiect unitar de drept. Principa dornenii de co lp,
lele trisifuri ale staiului federal sunt: tuiti din matcrii car
existi o constifulie federale si cate o constitutie a fiecirad stat rnem dvelul pdncipiilol,
bru. Constitutiile statelor federate se subordoneazi constitutiei federale. rnentarea de detalil
care stabileEte, de regul5, Fi domeniile de cornpetenie repartizate fede- unele reglcment6ri f
raiiei, statel()r membre si domeniile comune de competcnld; damenii de canp
existi doui r6nduri de organe ale puterii statale: organele {cderale si .antoanele pot legif(
organele de la nivelul statelor membre (fiecare stat membru arc un olgan iare fedelald. Daci
legislativ, un sistem de autoriti!i executive ii un sistem judiciar propriu); devine exclusivi;
parlamentele lederale au o strucfuri specifici, bicamerali: una dintle - dontenii de conT
carnere reprezint; poporul federaliei, iar a doua cameri reprezinti shtele :rnele aspecte, exclu:
men-rbrei .ate se intcl.villi cu
cetitenii statelor federale au doud cetitenii: una a {edcratici qi alta a le drumud, impozil
statului lederat din care lac parte. leosebesc de a doua
Sunt state federale: Statele Unite ale Amedcii, Canada, Mcxic, Eh'etia, -onstituie sirnple cor
Germania, Belgia, India F.a. Tot in temeinl pr
Federalismul are la bazi trei prir-rcipii fundanentale: principiul supra- rutonomie institutio
punerii, p ncipir-1] participirii ii pdncipir autonomiei. .i jurisdictionale.
Principiul partici
250. Tr lpmeiul prin(ipiului suprapunerii . or'-.ihr!i" lederdld. -eed,,-
o ordinejuridici suprapusi ordinilorjuridice din statele federate. Dreptul
+vemarea federah
:ederal.
federal pimeazi asupra drepfului statelor federate nlrmai in domeniile
dc competenli exclusivS a federatiei. in plus, dreptul federal din aceste
1.3. Asociafiile <
domenii de competenli este de aplicalie direct;, ferd a {i nccesard o
reglementare subsecventd ir statele federate. 251. AsociaFile d
Principiul autonomiei vizeazi acordarea de competente proprii stale :iate noi, ci forme de
lor fcderate, in anumite domenii agreate dc {cdcratie. Repartizatea com --.rcumstante isto ce
petentelor se face prin constitulia federald Si este guvernati de pdncipiul loctrin; ca Iiind Iorn
subsidjaritilii: federalia nu va dispune dec6t de acele compctcnie pe care imctioneazi pe baz;
le poate exercita nai eficient decet statele federate, ciatodti natuii Si .gale de drept inten
scopului acestora. jafii isi pdstreaz; inc
De exemplu, in Elvelia, intainim urmdtoarele donenii de competent;, |iafe sunt] uniunea le
siabilite de noua Constitutie din anu12000:

I LJTTL tOl-lTlcl:
au mai multe state mell-:r'
ct unitar de drePt. Plin-:_
rstitule a fieciruj stat
oneaz; constituiiei f ede:_'_
omPeten!; rePartrzate :.:-
de comPetente;
ii statalc: organele iedera : -
re stat membru arc uiL c:i=
i un sistem judiciar Pro:--
rcifici, bicamerali: una d :
oua camere Ieprezinti
:enji: una a Iederaliej Fi
rricii, Canada, Mexic, El'
ldamentale; PrillciPiul
autonomici.
ii constitulia federali cr-::
:e dinstatele federate D:::--
federate numai in dorr.-i-'
us, drePtul fcderal din ;:=-=
direct6, {iri a lj nece:--:
ra de comPetenle ProPrii
e federatie RcPartizarea _ ---
si este guvernati de Prin::::_
ral de acele comPetente
Ie federate, datoriti na':-
oarele domenii de comPa:--,*
6. FORMA D[ 5TAT: STRUCTURA DE STAT SI FORI'IA DE GUVERIIi.M,4NT 185
- cla rcnii de caflpeLefite erclusioe care aparlin numai {cderatiei: api
-
:=ea nalionau" vama, comunicatiile feroviare, posta Fi telecomunicatiile,
:,:Litica monetar;;
datnenii de cotupetenle ca curente linitate la prir.i/ir categorie consti
:r:e din materii care pot fi reglementate de cdtre autorit5tile federale la
ri.: .:-elul principiilor, iar cantoanele sunt competente s; stabileasci regle-
-:ntarea de detaliu: orBanizarea teritoriului, venitoarea 9i pescuitul
--.ele
reglementiri f iscale;
- dofienii de competenld paraleLi nelimitnfd - sunt acele domenij in care
pot legi{era nelimitat doar atunci cend nu existd o reglemen-
=::oanele
--:e fedclald. Daci fedemlia ia initiativa reglementd r, competenla ei
:: . ine exclusivd;
-' dolnenii de cafipetenle paralele - sLnl acele domenir care reviry sub
s:.=i -:le aspecte, exclusiv puterii federale, dar cantoanele nu sunt impiedi
se intervini cu reglementiri paralele: bursele de studii, conshuctia
=-e
:= : :E irumuri impozitul pe Yenit cercetarea itiinFfici. Aceste domenii se
de a dona categorie pdn aceea c; reglement5rile cantonale nu
=-lsebesc
--: =r--riituie
simple completiri de detaliu ale reglementerilor federale.
:ot in temeiul pdncipiului autonomiei, statele federate dispun de o
s j:-- n::rnomie institutionali adicd de propriile organe legislative, executive
i -irisdictionale.
Principiul participirii presupune ca statele fedcrate sd particjpe la
:.:marca {ederatiej, prin rePrezentarea in cadrul pallamentului
1.3. Asociatiile de state
51. Asocialiile de state nu sunt forme structurir de stat nefiind
a1e
-_ s=. noi, ci forme de asociere a unor entitdti statale, rezultate din diverse
in
=:imstanfe istodcc sau sociale. Asocia,tiile de state sunt caractedzate
E.rini ca fiind forme ale vietii internalionale, deoarece ele iau naliere Sj
F' : rc-oneazi pe baza ur-ror tratate internationale, incheiate lntre subiecte
5
=,: de drept internafional. Statele componente ale unei astfel de aso-
: isi p5streaze independenla- Cele mai culloscrte tipu de asociatii de
=
su]lt: uniunea persanali, ultil.Lnea reald qi, confederatia
tr6 DRETT CONSTITLTI IoNAt !l lN!Tl ! tJTll foLlTr'F

fdenumire,
Uniunea Personali este o asocialieintrc dou; sau mai multe
state
252.
rtxunile Personale europene d
avAnd in comun ieful statului De cele mai nulte ori'
qef de stat comun (CECA), CI
;rrr fost rezultaful succesiunii Ia tron sau al aleElerii unui
lntre 1714 gi 1837; Comunitate
in .loui sau mai multe statei AnliLja ii Regatul Hanovrei
Belgja Si Congo numir de 2
Olanda gi Marele Ducat de l,uxembtrg irtre 1890-1915; unor instifu
:intrc 1885-1908; Ecuador, Columbia si Venezuela'
urite sub guvernarea
ne. Uniune
lui Simon Bolivar, intrc 1821 5i 1830'
.onfed eratii
Uniunea reald este acca asocia.de de state in care' Pe
lange seiul Uniun€
253.
statului, mai sunt create qi alle organe de stat comunei
din domeniu ._u aplicare (

ufu.".ilo, apdririj, finanlclor etc in unele cazuri' uniunile reale :lembre;

"*t"ttr", folme ale structulii de stat, dcoalcce li s a recunoscu: in cadr
au fost adeviratc
tnic- De asi _imitate, ci
dreptul de a acliona in relaliile intemalionale ca subiect
o etaPi sPre folmare'
menea, de multe ori, uniunile reale au lePrezentat conJlic
Unrte a =
rrnui statnou, rlllital Excmple deuniuni reale sunt: PrinciPatele -ansate de'
24 ianuade IS{i-
Moldovei gj Tirji Romineiti intre 24 ianuarie 1859 9i existd c
1815 Ej 19ii:
Austrja $iUngarjaintre 1867 gi 1918; Norvegia 5i Suedialnire : Lniunii Er
Dan, n r.r;r lslanda u' r' lqlq ti Io1 totuFi,
jndePendente' al': r:str:eazi sl
254. Confederatia de state estc o asocia.tje dc state
_roPLri (^rnJr' :nea, drel
tL,a |edered mdeplLnirii. de calrc a,e\ted d ulor r:lstitution
economice, Politice, militare -, atat Pe Plan intem'
cit 9i Pe Plan extem --
tratatul F: :
vederea Iunclionerii Pentru indeplinirea scoPurilor comune'
organe comune' in c':: in doctri
care ia naitcre o confederatje creeaza 9i o sede de
:omunitate
sunt rcprezentate statele membre 9r care pot lua hotireri numai '- ::ine jurid
majoritate de voturi. lloldr6rile acestor or gane sunt obljgatorii Per'::- ::aDixl conl
statele membre ale confederatiei, sub rezelva aplobirii
ulte oare -=
multe ori, confederaiiile au constittlit etape spre fotmaLea unol '-::
federale. Eremple de confedera!ii: Confederaia statelor
ameri'_= 52. Fom
(1778-1787), Co;federalia germanici (1815-1871), Confedcralia
elvei:--j
(1E151E4B). Trebuie precizat cA. in acest ultjm caz, Elvelia
contemPo:- l 56. Forn
9i" p;sttui d"r'ru,-t-tir"a oliciali istoici dc ,,Confedcrafie elve'dani"' ::' i--. a pute
actualmente este un stat federal

Uniunea Europeane - sPle o noui folmi de stat? Uniulea L:-:' -:-liia Pers
255.
{enor =:
peani $i constmctia sa reprezint; unul din cele mai impotante
politico iuridicc ale Europei contemPorane ii cadrui Uniunii Eurr':_-'
 :ORMA DI STA1: S'I RU(]TUFJA DE STAI 5I fORM DF GITVERNAMANI 187

ijire ce dateaz; djn 1992, anterior era vorba

de cele trei
_ lolrunrtarea
.omunit;ti
!:. ,:i"j'::l""T
\ (omr,nitrica
Comunitarea Europeani
. buropeand a atb""",",
"
Cirbunelui $i Otelului Jotd*,
luropcrnJ J Ln"r$_i Arumi,. (fLR{tOMr _i
._,lrij I .onomicd I urope,rrd ,( FL)J. .rarpte mcrnbre ,r-r"zi, rI
:_ t:. r' lr'ln-l'r ul undr."nrp.'er,i dle .rJrclor \u\
_: _',i\,runr
:.". "'-le( crea,e
.omune
cf.rne
in r edcrea ,ndepliniri .rnor -copu.i ,
omLr
r= -niunea Europeani prezinti unele trisituri
j':deratie si un stat federall care n itr"
"it,,,"ur:
. d. n ddopr,r norme d. resternenr.r rc pr rm.rrd
. :
. ' d"e .::::o rrl-(
11".L.-nerpnrJ
td >r d,,trfe.u \u prqm.rrip t.r td di -epiu,
d rni, n. d | _i.r t,Lor

in cadrul organismelor comunitare, deciziile

nu sunt luate cu una-
_rk,e lr cu,1matontate califi.r r,::
-_-
- conflictele de competenti intre Uniune si statele membre
- .j'i ( ,l'r.., tu|-"p.nn; o.
sunt
l:^,,
- .'t-t.1 ":g:" l"ri.di.riondlpropnu.
o ..,et;tet)ie
1u-1il;.,
aurofe. .r , \i i, , JrtJ d drcprurilor runornentr,e
: _ntun]t tu roPene.
totosi, nu este vorba de crearea unui
stat r.rou, intrucat shtele isi
r,-,-c.r/; -u\era ritatc.r -i per-ondUtdter iniFfr.rti,,n.rld
b" r."_
-- ln," a,.rrte,(,r i-i pi\r,e,7; \pc, ili. ut Or.rr,"
,".t,-i" a,.p*r
"
:,1 :,:I-Tl.rre\entLdlele
. -qnrut'ondt trnnrfc, uri de".,r c1.6;,r,",,u Io.nrmri,).
- -.,1 ,lnor tTdtdtc ir,tprnJtjondte
ld,.lrc -,rrel" aoer,r prLn proprin,oint.i.
b do.l lJ eur,rpeJna. J\eJ\to n\o, iJrie oe j,ate d to.. jetinrl,r'.d
:omunitate supranationald sau comunitate o
a" irrt"g.ur". nrtnvo; d; i
,,::.:,::lil:'-lj,t. 11" rrrJri r', pr.rrura Jrn,r" dr.prur u 'e-rr:.n.r
irepruL constifu.donal. ",

$2. Forma de guvemim6nt

Z55.Frl" I de gur<r.nam"rr rcprc,.jrr.t n-ndul Je ror.11.r,. ,,

or".,n..
'''".a pulrrii plin pri.mr inr'itLticr -c'ulJ:-rJtu,Lri .I d
, pulerpd tes,uirorr.. rrincrp.rteto ", .":;,,.
i rr\ j. .unt taon ,rl.n \i rpl ubli, "l- ". e",.,,,"'.n;",,,t,
.:1]r,,per\pc,
d ..r.ra
A.
n.
 6 FoR^1A Dt sTAr: !
188 DRtl I coNsTlluTloNAL it lNSl',lTllTll lollTl'F
politice democratice. in
2.1. Monarhia :;rtifurim doui tiPuri t
.,rtzidenlialii.
257. Monarhia este cea mai veche
forme dc guvemimant ii' totodatd'
in cadrul acestei for-
in rePublica Parlat
."r -"t r'r"s|lrrit,U O"ntru o lungi perioadi de timp' '-rarlament, lin fata cfu ui
de rpgul'r' d'-errr''
*" n" t"'.l:"".r" -ctr' -l'rrtlut e"< _pe' 'r'r n-onJrh ::rf crioarX Parlamentuh
i' ir P rcgiFlur'li corrtlilulron-
-. . , ,r. r ri eri.lirrr( -au d up.r prorcO u rr in rePublica Prezid
i";":,;; ;;";";i p^dro ptrrrJ di\cr-e denrrmir;: reep r"'.PJrJr Prr'' lirect, fie Pdn jnternr
mare duce, emir, domn etc
"n/1.".,'t', d' :lectorale (ca in SUA). I
p\olurt de ' rLngul lirnPJ'ui l'"cdnd Prr'r-n 'eri' :e o pozifie egal; cu li'
" rb'o'ut'r' nl"'ldrrrir l 'n;lJld tdu 'on\L;lurrond
' ,, "^" -"ll-l Un model interme
, ;;;,;, ;' i.""'"
',
"'::'' L l-'lll l,Ji:::l:i::i::;::$:"1 :resedintele este ales d
Monarhia absoluti se caraclcnze^azi Jecit in cazul rePublici
de o orrpre di<rc!i 'r"r'a ab-olr'a
rr' -l'rie "'ce-trfo'rnJdclon'rrl'"
i linianda). Acest tiP de
:::l:i, ;.-,;, ';: p;" rr np-ioarrr Re' orrrrei rrancez' : unclie de modul ir1 c
"-'i"''"'' lJ rn'elurLr t" orurui dl \\-re-
in I ur''p,';de L' liOrrcnhrl rProPrrl lJna :eglcmenteazi rela!ii|
llmperilri Tarisi Fi lmPcriul Otoman) irc n'oder'r' :utem vorbi dc un ,,se
i'.'"t" sau (onstitu!iondla 'r nFd"rl rn cimpu si cu adoPlarea :identialism Prezidenl
'i"""rii,
oanii.u ofir-o."o pdncipiului suveranitifii poPoruluj lim'l' '
.1,-""l .^".r'n n In rce-Le n'ondrhr"rorf'uler'J rion'rrhulurer'rdrd(c-rLr;
;;;.:;-;,;, pa'r'inJu * in'" un 'r'-'urd'irnDorrJnr
"
t"i,r de oarlement
"t1"L"1rnu dualistd prr-uplrne o egatiz.rre i .ulrr'l
or",t"nldrd
rronarhulur'r P 'r rl'r n e r''u lu r'
I

uonn.}rlu purtu-"ntari contemPonna

a*
Ttd -1t,"1l:l1t::t]:,
_ drl.lnr ri crIP rrF
bo,i., lr-nd u lrddiliei 'on\tih-l;onrl< 'r
"tpr.ti. '
i" t"i't t acest tiP de monarhie' este aPlicat Principiul "mL-
-""iti" deoatece l o1ul acestuia
narhul domneqte, dar nu guverneazi"' -esi'
in Marea Britanie' Olanda' Belgia' lirile
J" ,".rr*" tOe cremplu'
"r,."-
s.andinave etc.).

2.2. RePublica

258. Republica este acea formi.de guvemimentin.care s'efut statulu

vot direct sau indirect De remarca:
este desernnat de citre Popor' plln
nu 5e 'ol rundd J demo'rdh-
In-i un r-Pe, I r^lrle imPortrrr: rcpubli'r P'c rPgrn_L.r
conl<mPor'rrre d\Jnd :i
LO"ni,"" UOn" p 11) n_or' rhirle
lioLlTtcE 6 FORJIIA DT SI T: STIIUCTUR'\ L)[ STAT SI IORN'I/\ I]E CUVERN,\MAI\] ]I]'

:: iiice democratice. in {unctie de modul de ciesemnare a Selului statului,

:-:alnim doui tipuri de republici: rep',lblica parlnlnentati 9\ repLtblicn
rernimant si totoda.-: . : -idenlidLd.
p. ir, cadrul acestei ic: preiedintcle este desemr-rat de citre
in republica parlamentari,
h, de reguld, desem:r.:: ::rlament, in fala ciruia respunde. De accca, qeful statului arc o Pozitie
:gimului constitutior: .:erioare parlamentului (de exemplu, in Germania, Italia).
-ii rege, impirat, prjr in republica prezidenlial;, pre$edintele este ales de c;tre Popor Iie
-
:::ect, fie prin intermedjul unor organisme specialc denLrmite colegii
cend printr-o serie a- . :ttorale (ca in SUA). Prin acestmod de alegere, Feful staiului se situeazi
:r sau constitutional. :: o pozifie cgali cu parlamentul si are prerogative inPortante.
tentarA conlemporan: Un modcl intermediar este republica semiprezidenlial;, in care
c; monarhul dispun:. ::esediniele cste ales direct de popor, dar atributiile salc srLnt mai limitatc
std formi de monarhi: -'-:c;tin cazul republicii prczidenliale (F1-anla, Austia, Romania, Irlarda,
?evolutiei franccze, i.: :ilanda). Acest tip de rcpublici Poatc fi inielnit sl1b diverse subtipuri, irr
uhrl secolului al XX l€, -nctie de modul in care fiecare sistem constitutional care l-a adoPtat
::glementeazi relaliile dintre cele doud organe rePrezentalive. Astfel,
in timpudle modcrne :rtem vorbi de un ,,serriPrt'zidenlialism Pallamentarizat" sau ,,scmiPre
orulLd fi cu adoptare; :rdenlialism prezidenlializat" (Elgie & McNlenamin, 2011, p 626)
Lonarhului era limitat:
r important ai acestui:

) egalizare a rolurilo:

mult un caractcr sim

statelor in care a losi
rplicat plincipiul,,mo'
:e rolul acestuia este
, Olanda, Bclgia, lirile

i in care seful statului

indirect. De temarcat
nfundi cu den-rocratia
rv;nd si ele regimurj