Sunteți pe pagina 1din 14

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr.

2/2014

STATUL – CONCEPT ȘI ELEMENTE THE STATE - CONCEPT AND


CONSTITUTIVE CONSTITUTIVE ELEMENTS

Nicolaie MĂNESCU* Nicolaie MĂNESCU**

Abstract: Articolul de față își propune să Abstract: The present article proposes to
deschidă o abordare mai amplă, pe parcursul unei open up a broader approach, throughout a series of
serii de lucrări, referitoare la stat și puterea de stat. papers relating to the state and the state power. This
Acest demers este o analiză combinatorie privind approach is a combinatorial analysis concerning the
instituția statului, din perspectiva dreptului state institution, of constitutional law and public
constituțional și internațional public, care aduce, ca international perspective, which brings, as didactical
noutate didactică configurativă, elemente definitorii configurative novelty, defining elements of
de interpretare din domeniul sociologiei și filosofiei. interpretation in the field of sociology and philosophy.
Se urmărește o retrospectivă privind statul ca putere It is pursuing a retrospective regarding the state as
dominatoare, de la naștere și până la perioada de the dominant power from the birth to the period of its
declin a acestuia. De la început, prin intermediul decline. From the beginning, through the present
articolului de față, autorul încearcă să găsească o article, the author tries to find a relevant definition of
definiție relevantă a instituției statului. Conceptul de the state institution. The concept of state is subject to
stat se supune aceleiași analize din perspectiva the same analysis from the perspective stated above.
enunțată mai sus. Elementele constitutive vin să The constitutive elements come to complete
completeze armonios descrierea statului, ca unitate harmoniously the description the state, as a modern
modernă de dominație instituționalizată. Teritoriul, unit of institutionalized domination. The territory, the
suveranitatea, națiunea și cetățenia sunt prezentate pe sovereignty, the nation and the citizenship are briefly
scurt, urmărindu-se surprinderea esențialului. presented, aiming at capturing the essential. The
Articolul lasă deschisă seria de abordări ulterioare. article leaves open the series of subsequent
approaches.
Cuvinte cheie: stat, dominație, concept,
element constitutiv, suveranitate, teritoriu, națiune, Key words: state, domination, concept,
populație, cetățenie. constitutive element, sovereignty, territory, nation,
population, citizenship.

1. Conceptul de stat
Statul reprezintă un fenomen social 1. The concept of state
complex, cu o existenţă seculară, dacă avem The state represents a complex social
în vedere perioada cuprinsă între anul 1648 phenomenon, with a secular existence, if we
(Pacea Westfalică), moment de la care consider the period between 1648 (The
putem vorbi de apariția statelor ca subiecte în Peace of Westphalia), at the time when we
relațiile internaționale, și până în prezent, can talk about the emergence of states as
când statele europene cunosc un proces de subjects of international relations, and so far,
transformări substanțiale, odată cu integrarea when the European states know a substantial
în marea familie a ceea ce numim, Uniunea transformation process with the inclusion in
Europeană. Acestă evoluție a generat, the big family of what we call the European
implicit, de la o societate la alta, o diversitate Union. This development has generated,
de forme și manifestări etatice, care au făcut implicitly, from one society to another, a
obiectul mai multor preocupări de diversity of forms and manifestations of
*
Doctorand, Universitatea din Craiova, Romania, Asistent cercetare, Institutul de Cercetare a Dezvoltării,
Universitatea „Constantin Brâncuşi”din Târgu-Jiu, Romania
**
Ph.D. Student, University of Craiova, Romania, Assistant Researcher ˝Constantin Brâncuşi˝ University of
Târgu-Jiu, Romania

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
83
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

conceptualizare. Însăşi modalitatea diferită state, which have been the subject of several
de abordare a problematicii, privind statul, a conceptual concerns. The different way of
generat o definire, pe măsură, a organismului approaching issues itself, regarding the state,
statal. generated a definition, appropriate, of the
De pildă, Hegel, dintr-o perspectivă state organism.
filosofică, definea statul ca o entitate For example, Hegel, from a philosophical
abstractă, a cărei realitate concretă ţine de perspective, defined the state as an abstract
cetăţenii săi. Iată un prim aspect al entity, whose concrete reality depends on its
imposibilității existenţei statului în afara citizens. Here is a first aspect of the
prezenței populaţiei, şi implicit, a impossibility of the state existence out of the
raporturilor de stat cu supuşii săi. Astfel, presence of population, and implicitly, of the
statul îşi determină existenţa sa abstractă reports of state with his subjects. Such, the
doar ca voinţă şi acţiune individuală și de state determines its abstract existence only as
grup. a volition and individual and group action.
Statul apare pe o anumită treaptă The state appears at a certain stage of
evolutivă a omului, când starea naturală, human evolution, when the natural,
individuală sau comunitară nu mai individual or community state, doesn´t meet
corespunde necesităţilor de hrană şi apărare. the needs of food and defense any longer.
Hegel surprinde şi aspectul tentaţiei Hegel captures, also, the temptation aspect of
˝impulsului neînfrânt˝ spre fapte periculoase the ˝invincible impulse˝ towards dangerous
care trebuie îngrădit de o colectivitate prin acts which must be restricted by a
intermediul unei cârmuiri sau administraţii collectivity by means of a leadership or the
statale. Statul a apărut şi rămâne, astfel, ca state administration. The state has appeared
fenomen natural, rezultat din diferenţierea and remained, thus, a natural phenomenon,
naturală dintre indivizi şi prin impunerea de resulting from natural differentiation
către un grup social, astfel constituit, a forţei between individuals and through the
sale asupra celeilalte părţi a populaţiei, mai imposing by a social group, so constituted, of
numeroasă dar neorganizată şi supusă its force over the other part of the population,
grupului. Se înţelege, astfel, că gradul de more numerous but disorganized and subject
organizare şi socializare a relaţiilor între to the group. It is understood, thus, that the
indivizi a făcut posibilă o anumită level of organization and socializing of the
diferenţiere între membrii comunităţii, bazată relations between individuals has made
pe forţă şi autoritate. O astfel de teorie nu possible a certain differentiation between the
poate fi acceptată în întregul său pentru că community members, based on force and
statul se raportează evolutiv la acele societăţi authority. Such a theory can not be accepted
unde diferenţierea între indivizi se face pe in its entirety because the state is reported
criterii politice, este permanentă şi presupune evolutionary to those societies where the
o guvernare bine consolidată. Ne apropiem differentiation between individuals is done
în acest fel de conceptul modern de stat care on political criteria, it is permanent and
apare ca formă şi suport specific prin care se requires a well-established government. We
exercită şi se manifestă puterea politică. Din are approaching thus from the modern
această perspectivă, statul este un fenomen concept of state which occurs as shape and
istoric legat implicit de gradul de dezvoltare specific support through which it is exercised
a societăţii, atunci când puterea politică and manifested the political power. From this
devine putere publică instituţionalizată şi perspective, the state is a historical
legitimă. Dar, odată cu apariția puterii de phenomenon implicitly linked to the degree
stat, care presupune un organism de putere, of the development of society, when the
se poate vorbi implicit de o instituționalizare political power becomes institutionalized and

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
84
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

a constrângerii, instituțiile statului legitimate public power. But, with the advent
constituindu-se legitim și asigurând of state power, which requires an organism
dominația supușilor prin constrângere of power, we can implicitly speak of an
legitimă. institutionalization of the constraint, the state
Din acest punct de vedere, renumitul institutions constituting themselves
sociolog german Max Weber defineşte statul legitimately and ensuring the domination of
ca fiind o asociere umană care îşi arogă subjects by legitimate coercion.
dreptul de a avea, în graniţele unui teritoriu, From this point of view, the renowned
monopolul constrângerii fizice legitime. German sociologist Max Weber defines the
Statul ar reprezenta astfel, prin rolul său, un state as being a human association which is
raport de dominare a oamenilor de către assigning itself the right to have in the
oameni, bazat pe instrumentul exercitării boundaries of a territory, the monopoly of
legitime a constrângerii. Pentru ca statul să legitimate physical coercion. The state would
existe, susţine Weber, trebuie ca cei dominaţi represent thus, through its role, a report of
să se supună autorităţii celor ce se pretind a domination of the people by people, based
fi, la un moment dat, dominatorii. on the instrument of the legitimate exercise
Statul modern devine o unitate de dominaţie of constraint. As the state might exist, says
instituţionalizată. Dacă ar fi să se amplifice Weber, the dominated must obey the
acest aspect, atunci statul totalitar văzut de authority of those who claim to be, at a time,
Yves Ternon este un stat al ˝societăţilor those who dominate.
genocidare˝. Statul criminal, ca model de The modern state becomes a unit of
stat al regimurilor totalitare de tip tiranii, institutionalized domination. If we were to
despotisme şi dictaturi, este un stat care amplify this aspect, then the totalitarian
dispune liber de viaţa cetăţenilor săi. state, seen by Yves Ternon is a state of
Totalitarismul „a inventat o metodă de ˝genocidal societies˝. The criminal state, as
dominare permanentă a tuturor indivizilor în model of state of totalitarian regimes of type
toate sferele vieţii. El a distrus legăturile tyrannies, despotisms and dictatorships, is a
sociale dintre cetăţeni «în scopul de a reduce state that disposes freely of its citizens´ life.
multiplul la unul». Individul este pretextul The totalitarianism "invented a method of
atomizării sociale şi destructurării ordinii permanent domination of all individuals in
anterioare.” [1] all spheres of life. It destroyed the social ties
Studiul regimurilor politice permite o between citizens «in order to reduce the
abordare pe măsură și a aspectului metodelor multiple to one». The individual is the
specifice de dominare și corelativ a tipurilor pretext of the social atomization and the
de servitute caracteristice fiecărui regim în dismantling of the previous order." [1]
parte. Notorietatea profesorului universitar The study of political regimes allows an
de la Sorbona, Yves Ternon, și susținerile appropriate approach and in the appearance
sale, îmi permit să afirm, fără teama de a of specific methods of domination and
greși, că tentația de dominare este prezentă în correlatively of the types of servitude
toate regimurile nedemocratice sau characteristic to each regime separately. The
democratice. „Societățile genocidare sunt notoriety of the university professor from
societăți în care statul dispune liber de viața Sorbonne, Yves Ternon, and its arguments,
cetățenilor săi (…) La fel, genocidul poate fi allow me to say, without the fear of error,
perpetuat de state non-totalitare, dar that the temptation of domination is present
totalitarismul reunește toate condițiile care in all undemocratic or democratic regimes.
permit exercitarea acestei crime, dar studiul "Genocidal societies are societies in which
său permite înțelegerea mai corectă a the state disposes freely of the life of its
amenințărilor genocidare.” [2] citizens (...) Similarly, the genocide may be

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
85
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

Totalitarismul reprezintă „forma extremă a perpetuated by non-totalitarian states, but the


unei deviații criminale.” [3] totalitarianism brings together all the
Urmărind cu rigurozitate orientarea tematică conditions that allow the exercise of this
a tezei abordate, nu putem să nu remarcăm crime, but its study allows the more accurate
faptul că în literatura de specialitate s-au understanding of the genocidal threats." [2]
conturat şi cristalizat două sisteme doctrinare The totalitarianism represents "the extreme
diferite: form of a criminal deviation." [3]
a) Concepţia potrivit căreia statul este un Following rigorously the thematic
instrument de constrângere, un fenomen al orientation of the approached thesis, we can
forţei acoperit cu legitimitatea învestiturii și not but remark the fact that in the specialty
b) Concepţia preponderenţei caracterului literature two different doctrinal systems
voluntar dat de libera manifestare a have emerged and crystallized:
cetăţenilor în alegerea şi susţinerea grupului a) The conception according to which the
care exercită legitim constrângerea. state is an instrument of constraining, a
Dacă dreptul este produsul solidarităţii phenomenon of force covered with the
sociale şi dacă această solidaritate este o legitimacy of investiture and
necesitate a vieţii sociale, atunci statul, b) The conception of the preponderance of
răspunzând cerinţelor de a menţine ordinea the voluntary character given by the free
socială, este „rezultatul unui mod voluntar de manifestation of the citizens in the choosing
opţiune pentru forţa irezistibilă de and supporting of the group which exercises
constrângere”. Din logica juridică decurge legitimately the constraint.
validitatea şi forţa obligatorie a normelor sau If the law is the product of social solidarity
˝normalitatea dreptului˝. Persoana morală a and if this solidarity is a necessity of the
statului nu este decât un ansamblu de norme social life, then the state, answering to the
ierarhizate până la ˝forma fundamentală˝, demands of maintaining the social order, is
realizarea acestora fiind asigurată prin forţa "the result of a voluntary way of option for
de constrângere. Ar trebui ca, în sensul unui the irresistible force of constraint.˝ From the
monism juridic, statul să fie singura expresie legal logic derives the validity and the
a ordinii juridice, ultimo ratio a normelor binding force of norms or ˝the normality of
juridice.” [4] law˝. The moral person of state is only a set
După o îndelungă, intensă şi controversată of hierarchical norms up to ˝the fundamental
cercetare sociologică contemporană, grupul form˝, their realization being ensured
cercetătorilor în domeniu conchide asupra through the coercive force. It should as, in
paradigmei statului ca ˝instanţă ierarhizată the sense of juridical monism, the state be
de dominaţie˝. the only expression of the legal order, ultimo
Statul, din perspectivă sociologică, ratio of legal norms." [4]
semnifică „o dimensiune specifică şi After a long, intense and controversial
esenţială a societăţii politice, societate care a contemporary sociological research, the
rezultat din fixarea pe un teritoriu group of researchers in field concludes on
determinant a unei colectivităţi umane, the paradigm of state as ˝instance classified
relativ omogene, întruchipând naţiunea şi by domination˝.
care este guvernată de o putere The state, from a sociological perspective,
instituţionalizată, având capacitatea şi means "a specific and essential dimension of
mijloacele de a exprima şi de a realiza voinţa the political society, society which resulted
unei părţi din colectivitate ca voinţă from the fixation on a determinant territory
generală. Această voinţă poate aparţine, în of a human collectivity, relatively
condiţii concret istorice, unui grup restrâns homogeneous, embodying the nation and
sau unui grup majoritar.” [5] which is governed by an institutionalized

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
86
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

Statul, altfel spus, fenomenul puterii power, having the capacity and means to
politice, reprezintă un produs al evoluţiei express and achieve the will of a part from
sociale a civilizaţiilor. Emile Durkheim, unul collectivity as general will. This will can
din fondatorii şcolii sociologice franceze, belong, under concrete historical conditions,
este de părere că statul a apărut ca rezultat al to a small group or a majority group". [5]
diviziunii sociale a muncii, idee, de altfel, The state, in other words, the phenomenon
enunţată şi de Karl Marx, care consideră of political power, represents a product of
statul ca un fenomen istoric constituit odată social evolution of civilizations. Emile
cu apariţia proprietăţii private asupra Durkheim, one of the founders of the French
mijloacelor de producţie şi cu împărţirea sociological school, believes that the state
societăţii în clase antagoniste. Se ştie că, în has emerged as a result of the social division
cadrul fiecărui stat există un ansamblu de of labor, idea, actually, stated by Karl Marx,
clase şi pături sociale, fiecare dintre ele fiind also, which considers the state as a historical
purtătoarea unor interese specifice şi ale unui phenomenon constituted with the advent of
mod de viaţă diferit, ale unei culturi şi private property over means of production
conştiinţe sociale distincte. Fiecare dintre and with the division of society into
aceste clase are o percepţie proprie a antagonistic classes. It is known, that in
fenomenului puterii şi a actelor de guvernare. framework of each state there is an assembly
„Bazat pe disocierea relaţiilor sociale cu of classes and social strata, each of them
caracter privat de cele având caracter public, being the bearer of some specific interests
modelul sociologic de stat pune tot mai mult and different way of life, of a distinct culture
accentul pe funcţionalitatea şi eficienţa and social conscience. Each of these classes
socială a aparatului birocratic de conducere, has its own perception of the phenomenon of
ca şi pe legitimitatea actelor acestuia, power and the acts of government. "Based on
decurgând din voinţa suverană a celor the dissociation of the social relations with
guvernaţi.” [6] private character from those having a public
Nu putem să vorbim despre stat şi character, the sociological model of state
noţiunea de stat fără să amintim, cel puţin, puts increasingly emphasis on the
două concepţii clasice despre stat: functionality and social efficiency of the
liberalismul şi marxismul. leading bureaucratic apparatus, as well as the
În liberalism, concepţia lui Adam Smith legitimacy of its acts, arising from the
asupra statului are în vedere principiul sovereign will of the governed." [6]
˝laissez-faire˝, statul minimal sau minimalist We can not talk about state and the concept
având rolul de ˝paznic de noapte˝ în of state without mention, at least, two
mecanismul pieţii care ar asigura prin classical conceptions about state: the
„domnia legii”, cel mai bun suport pentru liberalism and Marxism.
creşterea economică şi satisfacerea In liberalism, Adam Smith's conception of
intereselor globale. the state is considering the principle of
Marxismul și marxism-leninismul văd ˝laissez-faire˝ the state minimal or
statul de pe poziţii antagoniste. minimalist having the role of ˝night
Desfiinţarea statului burghez presupune watchman˝ in the market mechanism that
instaurarea statului proletar, care la rândul would ensure through the "rule of law", the
lui instaurează puterea unei clase asupra best support for the economic growth and
celorlalţi constituiţi în clase diferite. satisfaction of global interests.
Contrar acestor concepţii clasice, care nu The Marxism and the Marxism-Leninism
asigură în totalitate idealul unui stat egalitar, see the state from antagonistic positions.
apare, prin concepţia lui John Gray, noţiunea The abolition of the bourgeois state involves
de stat limitat, ca răspuns la solicitările lumii the instauration of the proletarian state,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
87
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

moderne. which in turn institutes the power of one


André Haurion, renumit constituționalist și class over the others constituted in different
teoretician al dreptului public francez, afirmă classes.
că statul este un grup uman fixat pe un Contrary to these classical conception,
teritoriu determinat şi în care este stabilită şi which does not ensure complete the ideal of
menţinută de către o autoritate investită cu an egalitarian state, it occurs, through the
putere de constrângere, o ordine socială, conception of John Gray, the concept of
politică şi juridică. limited state, in response to the requests from
Dezvoltând această concepţie, autorul the modern world.
francez remarca patru elemente care André Haurion, renowned constitutionalist
împreună indică existenţa unui stat: and theoretician of French public law, states
a. existenţa unui grup uman; that the state is a fixed group of people in a
b. existenţa unui teritoriu pe care determined territory and in which it is
s-a stabilit colectivitatea umană; established and maintained by an authority
c. existenţa unei puteri care invested with power of restraint, a social,
conduce colectivitatea umană; political and legal order.
d. puterea stabilește ordinea By developing this concept, the French
politică, socială, economică şi author remarked four elements that together
juridică. indicate the existence of a state:
Statul apare ca „o grupare de indivizi a. the existence of a human group;
având un grad ridicat de organizare şi b. the existence of a territory on which it
stabilitate, care ocupă un teritoriu determinat was established the human
geografic şi recunoscut politic, asupra căruia collectivity;
o autoritate publică exercită prerogative de c. the existence of a power that leads the
comandă sau putere, înzestrată, totodată, cu human collectivity;
vocaţia şi capacitatea organizatorică şi d. the power establishes the political,
instituţională de a exprima şi impune tuturor social, economic, and judicial order.
voinţa grupului, ca voinţă generală.” [7] The state appears as "a group of
Statul nu face doar obiectul de studiu al individuals with a high degree of
teoriei generale a dreptului și a dreptului organization and stability, which occupies a
constituțional ci, cu atât mai mult, al determined geographically territory and
sociologiei, care are rolul să se pronunțe politically recognized, on which a public
asupra aspectelor esențiale legate de authority exercises prerogatives of command
instituția statului ca fenomen și acțiune or power, endowed, at the same time, with
socială. Statul, poate fi definit, astfel, ca un the vocation and the organizational and
fenomen sociologic „semnificând o institutional capacity to express and impose
colectivitate umană fixată pe un teritoriu şi on all the will of the group, as general will."
guvernată de o putere instituţionalizată ce [7] The state does not just make the subject
exprimă, în mai mare sau mai mică măsură, of the general theory of law and
voinţa acelei colectivităţi.” [8] constitutional law but, even more so, of
Sociologul german Paul Barth aprecia că sociology, which has the role to rule on the
sociologia s-a putut ivi, ca teorie diferită de essential aspects related to the state
teoria politică, abia în momentul în care a institution as phenomenon and social action.
existat percepția opoziției dintre stat și The state, can be defined, thus, as a
societate. Dacă statul cunoaște schimbări sociological phenomenon, "meaning a
rapide, substratul, adică societatea, are o human collectivity and fixed on a territory
evoluție lentă și este caracterizată de and governed by an institutionalized power
stabilitate. În acest aspect vede Barth întâia which expresses in a greater or lesser extent,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
88
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

formulare precisă a problemei sociologice. the will of that community." [8]


În antichitate, și mult mai târziu în filosofia The German sociologist Paul Barth
clasică germană, putem vorbi de o appreciated that the sociology could arise as
identificare completă a statului cu societatea different theory from the political theory,
civică. Față de acest aspect, societatea ar only when there was the perception of
avea, după părerea unor sociologi, două opposition between state and society. If the
înțelesuri distincte: unul după care societatea state is experiencing rapid changes, the
ar însemna totalitatea oamenilor care trăiesc substrate, namely the society, is slowly
împreună și totalitatea vieții lor comune, și progressive and is characterized by stability.
altul, după care statul ar fi numai o parte a In this aspect Barth sees the first precise
societății, puterea coercitivă ordonată și formulation of the sociological problem.
disciplinată (die geregelte und disziplinierte In ancient times, and much later in the
Zwangsgewalt). [9] Înțelesul de stat în German classical philosophy, we can speak
corelație cu societatea civică, în doctrina of a complete identification of the state with
germană, reprezintă un sistem de satisfacere civil society. Towards this aspect, the society
a trebuințelor prin economie politică, sistem would have, in the opinion of some
juridic, asistență socială administrativă și sociologists, two distinct meanings: one after
corporațiuni (după Hegel, Grundlinien der that society would mean the whole of people
Philosophie des Rechts). Încă din perioada who live together and the totality of their
interbelică, sociologul român Traian common lives, and another, after which the
Brăileanu, prin studiile sale în materie, este state would only be a part of the society, the
considerat un vizionar al evoluției statului, al coercive ordinate and disciplined power (die
prefacerilor legate de acesta, chiar a geregelte und disziplinierte Zwangsgewalt).
sociologiei ca știință. Acesta vorbește despre [9] The meaning of the state in correlation
o prăbușire a statului și a falimentului teoriei with civil society, in the German doctrine,
politice, care vede în forma de guvernământ represents a system to satisfy of needs
și în legislație, cele mai eficace mijloace de a through political economy, judicial system,
asigura stabilitatea organizației, bunăstarea și social administrative assistance and
fericirea cetățenilor. În această situație, nou corporations (as Hegel, Grundlinien der
creată, el este de părere că trebuie să Philosophie des Rechts ). Yet since the
întemeiem o altă politică. „În locul statului, interwar period, the Romanian sociologist
obiect al teoriei politice tradiționale, locul în Traian Braileanu, by his studies in the field,
preocupările sociologice viitoare va trebui has been considered a visionary of state
luat de către societatea omenească” [10] evolution, of the transformations related to it,
care în prezent se identifică cu societatea even of sociology as science. This talks
globală în expansiune. Problema generală about a collapse of the state and the
socială, revendicată de Revoluția franceză, bankruptcy of political theory, which sees in
privind opoziția dintre clasele sociale, între the form of government and legislation, the
bogați și săraci, o problemă hotărâtoare most effective means to ensure the stability
pentru organizarea politică, rămâne într-o of the organization, the welfare and
formă camuflată și pe viitor. Potrivit happiness of citizens. In this situation, newly
istoricului german Eduard Meyer, statul este created, he is of the opinion that we should
forma dominantă a grupului social, în a cărui initiate another policy. "Instead of the state,
ființă e cuprinsă conștiința unei unități object of the traditional political theory, the
complete, cu desăvârșită neatârnare. Pornind place in the future sociological
de la această definiție, Traian Brăileanu preoccupations should be taken by human
numește drept politică de stat „acea funcțiune society" [10] which currently is identified
a comunității prin care năzuiește a-și asigura with the expanding global society. The

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
89
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

individualitatea sau personalitatea față de general social problem, claimed by French


alte comunități.” [11] Revolution, concerning the opposition
În concepția organicistă, statul este between social classes, between rich and
continuarea comunității primitive omogene, poor, a problem crucial to the political
întemeiată pe înrudirea de sânge. „Statul este organization, remains in a camouflaged form
forma concretă, reală a grupului omenesc in the future, too. According to the German
organizat în care opoziția dintre comunitatea historian Eduard Meyer, the state is the
omogenă și societatea atomizată își găsește dominant form of social group in whose
concilierea prin tendința de contopire a being is comprised the consciousness of a
elementelor eterogene. În interior, funcțiunea complete unit, with perfect independence.
principală a statului este organizarea și Starting from this definition, Traian
echilibrarea forțelor eterogene pentru a Braileanu appoints as state policy "that
ajunge la omogenitate. Statul identic cu functioning of the community through which
națiunea este forma ideală a unității sociale.” it is aspired to ensure the individuality and
[12] personality against other communities." [11]
Din perspectiva politologică, statul In the organicist conception, the state is the
reprezintă o comunitate politică ocupând un continuation of the homogenous primitive
anumit teritoriu, având un guvern şi community, based on the blood relatedness.
beneficiind de suveranitate în interior şi de "The state is the concrete form, real of the
independență, prin raporturile de drept organized human group in which the
internațional, în care se constituie ca subiect, opposition between the homogeneous
în afara graniţelor sale. community and atomized society finds the
Într-o altă analiză politică, statul este „o reconciliation by the tendency of melding of
colectivitate umană istoriceşte constituită şi heterogeneous elements. Inside, the main
organizată pe un anumit teritoriu care se function of the state is the organization and
structurează politic în grupul de guvernanţi şi balancing of the heterogeneous forces to get
restul populaţiei. Raporturile politice, bazate to the homogeneity. The state identical with
pe principiul comandă/supunere, presupun the nation is the ideal form of the social
puterea de constrângere exercitată de stat.” unity." [12]
[13] Fără a ocoli aspectul, găsim necesar să From the politological perspective, the
amintim că, statul, din punct de vedere state represents a political community
instituțional, este „o persoană juridică de occupying a particular territory, having a
drept public.” [14] government and benefiting from sovereignty
Calitatea statului de fenomen juridic este inside and independence, by the reports of
dată de faptul că acesta este considerat o international law, in which it is constituted as
entitate juridică stabilă şi permanentă, subject, outside its borders.
distinctă de persoanele fizice care exercită In another political analysis, the state is "a
puterea pe o anumită perioadă de timp. În human collectivity historically constituted
definirea, respectiv conturarea exactă a and organized in a particular territory which
noţiunii de stat, mai trebuie avută în vedere it is politically structured in the governors
şi o a doua dimensiune de care celelalte group and the rest of population. The
persoane juridice sunt lipsite - suveranitatea. political reports, based on the principle of
„Autoritatea statală este o autoritate suverană command / submission, suppose the coercing
exclusivă.” [15] power of the state. [13] Without avoiding the
„O definiţie compusă dată statului ar include aspect, we find necessary to remember that,
trei elemente. În primul rând, statul este o the state, in terms of institutional, is a "legal
grupare de instituţii; acestea sunt conduse de person of public law." [14]
personalul aparţinând statului. Cea mai The quality of state of juridical phenomenon

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
90
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

importantă instituţie a statului este aceea a comes from the fact that this is considered a
mijloacelor de reprimare şi coerciţie. În al stable and permanent legal entity, distinct
doilea rând aceste instituţii sunt situate în from the natural persons who exercise power
centrul unui teritoriu, determinat geografic, on a certain period of time. In defining,
la care, de obicei, se face referire cu numele respectively the exact shape of the notion of
de societate. În al treilea rând, statul state, it should be considered a second
monopolizează adoptarea legilor pe teritoriul dimension from which the other juridical
său. Aceasta tinde către crearea unei culturi persons are devoid - the sovereignty. "The
politice comune, împărtăşite de toţi state authority is an exclusive sovereign
cetăţenii.” [16] authority." [15]
"A composed definition given to the state
2. Elementele constitutive ale statului would include three elements. Firstly, the
Autori precum Joseph Barthelemy şi state is a group of institutions; these are led
Paul Duez, consideră că este preferabil să se by the staff belonging to the state. The most
descrie statul, în loc să se definească. Statul important institution of the state is the one of
se naşte, înregistrează o dezvoltare, atinge un the means of repression and coercion.
punct de maximă organizare şi bunăstare Secondly these institutions are located in the
după care, ca orice imperiu, cunoaşte o center of a territory, geographically
ultimă perioadă, de declin. Teoriile asupra determined, to which, usually, it is referred
necesităţii existenţei statelor, dar şi a with the name of society. Thirdly, the state
încetării rolului lor sunt diferite şi monopolizes the adoption of laws on its
controversate. Nu orice declin al statelor territory. This tends to the creation of a
duce logic la dispariţie. În evoluţia şi common political culture, shared by all
involuţia elementelor componente singulare, citizens." [16]
sau în ansamblul lor, se pot înregistra
decăderi şi reveniri, respectiv resurecţia 2. The constitutive elements of the
acestora şi a statului, în complexitatea lui. state
Dispariţia unui stat poate fi definitivă sau Authors such as Joseph Barthelemy
poate presupune trecerea acestuia în alte and Paul Duez consider that it is preferable
forme de organizare a comunităţilor umane. to being described the state, instead of being
Se vehiculează chiar teoria, de sorginte defined. The state is born, it records a
marxistă, a dispariţiei treptate a tuturor development, it reaches a maximum point of
statelor pe o anumită treaptă a dezvoltării organization and wellbeing after which, like
civilizaţiei omeneşti. any empire, it knows the last period of
Doctrina constituţională occidentală a decline. The theories on the necessity of
formulat trei elemente constitutive ale states existence, but of their role termination
statului ce trebuie să coexiste într-o unitate are different and controversial. Not every
organică: teritoriu, naţiunea/populaţia, decline of states leads logically to
puterea de stat suverană/ disappearance. In the evolution and
autoritatea politică executivă. involution of the singular component
„Atunci când cele două elemente, fără de elements, or a whole, there can be recorded
care statul nu poate exista (populaţie şi declines and returns, respectively their
teritoriu), se vor găsi reunite şi când o relaţie resurrection and of state, in its complexity.
permanentă se va stabili între acestea, se The disappearance of a state may be final or
poate vorbi de stat şi de îndeplinirea can assume its passing into other forms of
condiţiilor pentru care statul să se nască. organization of human communities. It is
Pentru ca statul să se formeze este necesar să circulated even Marxist theory of the gradual
fie dat un al treilea element care determină disappearance of all states at a certain stage

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
91
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

însăşi esenţa lui. Acest element este ceea ce of development of human civilization.
unii autori numesc autoritatea publică sau The occidental constitutional doctrine
puterea de stat, iar alţii suveranitatea, formulated three constituent elements of the
element care a dat loc în doctrină la state which must coexist in an organic unity:
controverse deosebit de ample.” [17] territory, nation/population, sovereign state
2.1.Teritoriul power/executive political authority.
Dimensiunea materială a statului "When the two elements, without which the
este teritoriul. Statul astfel constituit este o state can not exist (population and territory),
„formă geografică a vieţii sociale”, o will find themselves reunited and when a
„entitate artificială ce se suprapune unor permanent relationship will be established
zone naturale”. Privit sub acest aspect, statul between them, one can speak of states and
este un „fenomen esenţialmente spaţial.” [18] fulfillment of the conditions for which the
Rolul teritoriului rezultă din state to be born. For the state to form it is
următoarele funcţii ale acestuia: necessary to be given to a third element that
a. Teritoriul permite situarea determines the very itself essence. This
statului în spaţiu şi delimitarea lui de element is what some authors call the public
alte state; authority or the state power, or others the
b. Teritoriul constituie baza pe sovereignty, element that gave rise to very
care se realizează integrarea ample controversy in doctrine." [17]
transformatoare într-o unitate 2.1. The territory
coerentă a populaţiei indefinite şi The material dimension of the state is
instabile ; the territory. The state thus constituted is a
c. Teritoriul este simbolul şi "geographical form of social life", an
factorul de protecţie a ideii naţionale; "artificial entity which overlaps some natural
d. Teritoriul determină, sub areas". Seen under this aspect, the state is an
aspect fizic şi în anumite limite, "essentially spatial phenomenon." [18]
întinderea şi prerogativele puterii The role of territory resulting from its
publice, suveranitatea şi independenţa following functions:
acesteia ; a. The territory allows the location
e. Teritoriul este acela care of state in space and its
asigură şi accentuează calitatea însăşi delimitation from other states;
a cetăţenilor, trăsătura lor comună şi b. The territory constitutes the basis
funciară de a vieţui într-un anumit on which it is realized the
spaţiu; transforming integration into a
f. Teritoriul este şi un mijloc de coherent unit of indefinite and
acţiune a statului, imprimând unstable population;
cetăţenilor un sens comun al c. The territory is the symbol and
existenţei, pe principiul ˝cine deţine protection factor of the national
solul, deţine locuitorii˝. [19] idea;
2.2. Suveranitatea statului asupra d. The territory determines
teritoriului naţional are caracterul unei puteri physically and within certain
publice, continuu exercitate, care este supusă limits, the extension and the
dreptului de proprietate. Puterea statului prerogatives of public power, the
asupra teritoriului naţional este mai presus sovereignty and its independence;
decât dreptul de proprietate, care presupune e. The territory is the one which
posibilitatea juridică a schimbării titularilor ensures and emphasizes the
săi. Este discutabilă problematica quality of the citizens themselves,
principiului autodeterminării în situaţia în their common feature and landed

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
92
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

care o naţiune sau minoritate naţională poate to live in a certain area;


sau nu poate ieşi de sub jurisdicţia statului al f. The territory is a perfect mean of
cărui teritoriu îl ocupă, fie prin intrarea în action of the state, giving the
componenţa altui stat, fie prin exprimarea citizens a common sense of
voinţei de a-şi întemeia propriul stat. Această existence, on the principle ˝who
chestiune controversată determină, în esenţă, owns the soil, that one owns the
cauzele majorităţii conflictelor teritoriale residents˝. [19]
dintre state. Asupra întregului său teritoriu,
statul exercită o autoritate exclusivă, 2.2. The state sovereignty over the
manifestată sub trei aspecte generale: national territory has the character of a
a) plenitudine; public power, continuously exercised, that is
b) exclusivitate; subject to the property right. The state power
c) opozabilitate faţă de orice stat. over the national territory is even more
„Constituţia României, în art. 3, important than the property right, which
nominalizează teritoriul ca element involves juridical possibility of its holders
constitutiv al statului, precizează că el este change. It is debatable the issue of principle
„inalienabil” (alin. 1), interzicându-se astfel of self-determination in the situation in
orice formă de înstrăinare a acestuia. which a nation or national minority may or
Apărarea sa este o problemă de interes may not come out under the jurisdiction of
naţional care priveşte forţele armate, statul, the state whose territory it occupies, either by
dar şi pe fiecare cetăţean în parte.” [20] entering into the composition of another
2.3. Populaţia şi naţiunea state, or by expression of the will to found its
Un stat nu poate fi constituit dacă pe own state. This controversial issue
teritoriul său nu există populaţie. Populaţia determines essentially, the causes of most
nu trebuie privită ca un element constitutiv territorial conflicts between states. Over its
singular, ci în corelaţie cu naţiunea, care entire territory, the state exercises an
reprezintă dimensiunea demografică şi exclusive authority, manifested under three
psihologică a statului. general aspects:
Într-adevăr, populaţia, prin definiţie, este a) plenitude;
fluctuantă şi eterogenă iar modificările b) exclusivity;
intervenite în componeţa acesteia nu au c) opposability towards any state.
rezonanţă asupra identităţii şi continuităţii "The Constitution of Romania, in the
statului, pe când naţiunea reprezintă factorul article 3, nominates the territory as a
determinant al permanenței și coeziunii sale. constitutive element of the state, it specifies
Aceasta pentru că „naţiunea este rezultatul that it is "inalienable" (paragraph 1), thus
unui proces istoric indelungat şi se forbidding any form of its estrangement. Its
întemeiază pe comunitatea de origine etnică, defense is a matter of national interest that
comunitatea lingvistică, culturală şi concerns the armed forces, the state, and on
religioasă, pe comunitatea de viaţă, factură every citizen, too." [20]
psihică, tradiţii şi idealuri comune. Se
bazează, de asemenea, pe un trecut istoric 2.3. The population and nation
dar şi pe voinţa de a dăinui pe acel teritoriu, A state can not be constituted if there is
de generaţii şi generaţii.” [21] no population on its territory. The population
Termenul de ˝populaţie˝ poate fi o sursă de should not be regarded as a single
ambiguităţi, întrucât din populaţia ţării fac constitutive element, but in correlation with
parte şi cetăţenii străini şi apatrizii. Ceea ce îi the nation, which represents the demographic
asigură populaţiei distincția şi permanenţa and psychological size of the state.
este naţiunea. Indeed, population, by definition, is

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
93
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

Naţiunea este cartea de identitate a fluctuating and heterogeneous and the


poporului şi a statului iar nu populaţia, changes occurred in its components do not
întotdeauna, eterogenă şi fluctuantă. have resonance on the identity and continuity
Naţiunea este mai mult decât poate fi definită of the state, while the nation represents the
în realitate. Complexitatea ei este dată nu determining factor of its permanence and
numai de elementul etnic sau biologic, ci mai cohesion. This is because "the nation is the
ales de spiritul naţional, un suport şi un liant result of a long historic process and it is
al emulaţiei creatoare, dar şi al ideii de based on the community of ethnic origin,
convieţuire liberă şi de apărare. Trecutul linguistic community, cultural and religious,
istoric, apartenenţa la acesta şi voinţa de a on the community of life, psychic nature,
dăinui împreună sunt elemente esențiale care traditions and common ideals. It is, also,
fac ca sentimentul naţional dezvoltat să based on a historic past and the will to last
asigure statului naţional permanenţa peste on that territory, for generations and
veacuri. generations." [21]
2.4. Cetăţenia The term of ˝population˝ can be a source of
Populaţia îşi găseşte reflectare în ambiguities, since from the country
ştiinţa dreptului constituţional sub aspectul population form part and the foreign citizens
cetăţeniei. Cetăţenia exprimă apartenenţa and the stateless persons. That which ensures
unei persoane la statul român. Nu este o distinction and permanence to the population
simplă apartenenţă. Cetăţenia este situaţia is the nation.
juridică care rezultă din raporturile juridice The nation is the people's identity card and
statornicite ce intervin între o persoană fizică of the state but not the population, always,
şi stat, situaţie caracterizată prin plenitudinea heterogeneous and fluctuating. The nation is
sau totalitatea drepturilor şi obligaţiilor more than can be defined in reality. Its
reciproce, prevăzute de Constituţie şi de complexity is given not only by ethnic or
celelalte legi. Cetăţenia poate fi considerată, biological element, but also by the national
pur şi simplu, un element constitutiv al spirit, a support and a binder of the creative
statului. Din punct de vedere al dreptului emulation, but also of the idea of free
constituțional, cetăţenia poate fi considerată cohabitation and defense. The historic past,
un raport politic şi juridic de „dominaţiune şi the membership in this, and the will to last
supuşenie” din care izvorăsc drepturi şi together are essential elements that make the
obligaţii atât în ceea ce-l priveşte pe individ developed national feeling to ensure the
faţă de stat, cât şi pe stat faţă de individ. permanence of the national state over the
Aspectul este privit în parte prin prisma ages.
raportului contractual dintre părţi, ceea ce 2.4. Citizenship
presupune că cetăţenia se naşte dintr-un The population is reflected in the
acord de voinţă (discutabil în cazul science of constitutional law under the aspect
dobândirii cetăţeniei prin naştere). Iată de ce of the citizenship. The citizenship expresses
acest aspect al elementului constitutiv al the membership of a person to the Romanian
statului, care este cetățenia, poate juca un rol state. It is not a simple membership. The
important în studiul sociologic al raporturilor citizenship is the juridical situation which
sociale și politice ce se nasc între supușii resulting from established legal relations that
statului și stat, între cei care respectă ordinea intervene between a natural person and the
de drept și puterea de stat, desemnată să state, situation characterized by the plenitude
conducă. or totality of the mutual rights and
obligations, provided by the Constitution and
the other laws.
The citizenship can be considered, simply, a

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
94
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE constitutive element of the state. From the


point of view of constitutional law, the
[1] Adrian Gorun, Puterea politică și citizenship can be considered a political and
regimurile politice, Editura Bibliotheca, legal report of "domination and obedience"
Târgovişte, 2006-1 , p. 69 from which spring the rights and obligations
[2] Yves Ternon, Statul criminal. both in what concerns the individual towards
Genocidurile secolului XX, Institutul the state, and on the state towards the
European, Iași, 2002, p.19 individual. The aspect is regarded in part in
[3] Ibidem, p. 72 the light of contractual report between the
[4] Ion Deleanu, Drept constituţional și parties, which means that the citizenship is
instituţii politice, vol.II, Editura Europa born from an agreement of will (debatable in
Nova, București, 1996, p. 9 the case of acquisition of citizenship through
[5] Ibidem, p.7 birth). That is why this aspect of the
[6] Cristian Ionescu, Tratat de drept constitutive element of state, which is the
constituţional contemporan, Editura All citizenship, can play an important role in the
Beck, Bucuresti, 2003, p. 69 sociological study of the social and political
[7] Cristian Ionescu, Instituţii politice și reports that are born between the subjects of
Drept Constituţional, Editura Universitară, states and the state, between those who
București,2007, p. 48 respect the order of law and the state power,
[8] Zoica Zamfirescu, Drept constituţional. designated to lead.
Sistemul actual constituţional românesc,
Editura Sitech, Craiova, 2005, p. 22 REFERENCES
[9] Traian Brăileanu, Sociologie generală,
Editura Albatros, București, 2003, p.49-50 [1] Adrian, Gorun, The Political Power and
[10] Idem Political Regimes, Bibliotheca Publishing
[11] Ibidem, p. 300 House, Târgovişte, 2006-1 , p. 69
[12] Ibidem, p. 306 [2] Yves, Ternon, The Criminal State. The
[13] Cristian Ionescu, Op. cit., 2003, p. 68 genocides of the twentieth century, The
[14] Cristian Ionescu, Op. cit., 2007, p. 51- European Institute, Iași, 2002, p.19
52 [3] Ibidem, p. 72
[15] Zoica Zamfirescu, Op. cit., p. 22 [4] Ion, Deleanu, Constitutional Law and
[16] Adrian Gorun, Politicul şi ştiinţa Political Institutions, vol.II, Europa Nova
politică, Editura Bibliotheca, Târgovişte, Publishing House, Bucharest, 1996, p. 9
2006 -2, p. 153 [5] Ibidem, p.7
[17] Tudor Draganu, Drept constituţional şi [6] Cristian, Ionescu, Treaty of
instituţii politice, vol. I, Editura Lumina Lex, Contemporary Constitutional Law, All Beck
Bucureşti,1998, p.127 Publishing House, Bucharest, 2003, p. 69
[18] Idem [7] Cristian, Ionescu, Political Institutions
[19] Idem and Constitutional Law, Universitary
[20] Mihai Constantinescu, Antonie Publishing House, Bucharest, 2007, p. 48
Iorgovan, E. S. Tănăsescu, Constituţia [8] Zoica, Zamfirescu, Constitutional Law.
României revizuită–comentarii şi The Present Romanian Constitutional
explicaţii,Editura All Beck, București, 2004, System, Sitech Publishing House, Craiova,
p. 5 2005, p. 22
[21] Zoica Zamfirescu, Op. cit., p. 24-25 [9] Traian Brăileanu, General Sociology,
Albatros Publishing House, Bucharest, 2003,
pp. 49-50
[10] Idem

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
95
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 2/2014

[11] Ibidem, p. 300


[12] Ibidem, p. 306
[13] Cristian, Ionescu, Op. cit., 2003, p. 68
[14] Cristian, Ionescu, Op. cit., 2007, pp. 51-
52
[15] Zoica, Zamfirescu, Op. cit., p. 22
[16] Adrian, Gorun, The Politics and The
Political Science, Bibliotheca Publishing
House, Târgovişte, 2006 -2, p. 153
[17] Tudor, Draganu, Constitutional Law
and Political Institutions, vol.I, Lumina Lex
Publishing House, Bucharest,1998, p.127
[18] Idem
[19] Idem
[20] Mihai, Constantinescu, Antonie,
Iorgovan, E. S. Tănăsescu, Romanian
Constitution Reviewed - Comments and
Explanations, All Beck Publishing House,
Bucharest, 2004, p. 5
[21] Zoica, Zamfirescu, Op. cit., pp. 24-25

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2014
96