Sunteți pe pagina 1din 7

Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.

Dr. Oleg RUSU,


lector superior al Catedrei drept penal
a Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI

ISTORICUL REGLEMENTĂRII JURIDICE A RESOCIALIZĂRII CONDAMNAŢILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

REZUMAT
Pentru evitarea eventualelor greşeli, în procesul de restructurare a instituţiilor implicate în procesul de reso-
cializare a condamnaţilor, este necesar de a fi analizată şi experienţa anterioară. În acest sens, autorul menţionează că
societatea, din cele mai vechi timpuri, este în căutarea unor metode efective de luptă cu fenomenul infracţional. Însăşi
ideea corijării infractorilor a apărut cu multe secole în urmă, iar scopul pedepsei a evoluat de la răzbunarea sângelui,
repararea daunei şi intimidare spre corijarea şi resocializarea infractorului. Astfel, despre o oarecare resocializare a
acestora putem vorbi doar începând cu prima jumătate a sec. XI

RÉSUMÉ
Pour éviter les erreurs dans le processus de restructuration des instutitions impliquées dans  la resocialisation
des condamnés, il est nécessaire d`analyser l`expérience précédente. A cet égard, l`auteur mentionne que la société, des
temps anciens, est à la recherche des méthodes efficaces de lutte contre la criminalité. L`idée même de la correction des
délinquants est apparue plusieurs siècles avant, mais le but de la punition  a évolué de la vengence du sang, la réparation
des dommages et de l`intimidation vers la correction et la resocialisation du délinquant. Ainsi d`une certaine resociali-
sation des condamnés on peut parler seulement à partir de la première moitié du XI-ième siècle.

Ideea corijării infractorilor a apărut norme forma legea ţării. Legea ţării avea sen-
cu multe secole în urmă. Încă înaintea erei sul de ansamblu de norme nescrise, legate prin
noastre filosoful grec Protagoras vedea sco- convingere, credinţă şi conştiinţă, o legătură
pul activităţii represive a statului în corijarea internă, ceea ce la romani era „mos”- obicei.
infractorului, în aplicarea pedepsei nu pentru [2, p. 20] Infracţiunea era tratată ca pricinuirea
faptul că acesta a comis o infracţiune, deoare- unei daune materiale, morale, fizice, de aceea
ce oricum nimic nu poate fi întors înapoi, dar scopul pedepsei era în principiu repararea dau-
pentru interesele viitorului ca infractorii „să nei, răzbunarea sângelui fiind o etapă depăşită
nu mai păcătuiască”.[1, p. 105] deja demult.
Sancţionarea faptelor penale la strămo- După constituirea statului, dreptul cu-
şii noştri geto-daci (sec. VI - II î.e.n.) iniţial ur- tumiar - legea ţării - este aplicat în continua-
mărea scopul răzbunării sângelui. Cu timpul re. Alături de dreptul cutumiar se formează şi
însă, statul a interzis răzbunarea, tinzând să ia funcţionează alte izvoare de drept, adică există
în competenţa sa împărţirea justiţiei.[2, p. 8] un pluralism de izvoare de drept. Referitor la
După cucerirea Daciei şi transformarea izvoarele dreptului, în sec. XIV-XVI trebuie să
ei în provincie romană (106-275 e.n.), pe te- menţionăm izvoare scrise şi nescrise. Ca izvor
ritoriul ei, pe lângă dreptul geto-dac, a înce- nescris este obiceiul, sau dreptul cutumiar, ceea
put să se aplice dreptul roman tolerându-se şi ce se numea „Voloşskii Zakon” sau „legea ţării”.
unele norme locale, ceea ce a realizat o sinteză [2, p. 36]
juridică daco-romană. Pedeapsa a început să fie mai diferenţia-
Odată cu formarea ţărilor (sec. IV-VIII) tă, se ţinea cont de circumstanţele în care a fost
au fost preluate normele după care se condu- săvârşită infracţiunea, de recidivă, dar şi de ori-
ceau obştile, fiind întărite prin autoritatea apa- ginea socială. Faptul că sunt aplicate pedeapsa
ratului politic al ţărilor. Dar s-au adăugat în cu moartea, pedepse cu mutilare, corporale, ne
condiţii noi şi norme noi, şi totalitatea acestor face dovada evoluţiei pedepsei - de la despăgu-
67
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova

bire la intimidare .[2, p. 40- 41] în feudalismul timpuriu şi în primele secole


Perioada dominaţiei otomane (mijl. sec. ale feudalismului dezvoltat. Treptat, pedep-
al XVI-lea - sec. al XVII-lea). La sfârşitul sec. al sele penale au început să fie mai diferenţiate,
XVI-lea - începutul sec. al XVII-lea mai mulţi se ţinea cont de circumstanţele în care a fost
domnitori au promovat consecvent o politică săvîrşită infracţiunea, de starea socială a vi-
penală mai dură, care se deosebea de politica novatului şi de recidivă. Înăsprirea pedepsei
penală precedentă. Astfel, pedeapsa era în- penale este reflectată în gramotele reformei de
dreptată spre personalitatea „răufăcătorului”, 40 de ani, în Cartea românească de învăţătură
cu scopul de exterminare fizică şi de intimidare din 1646 şi în Pravilele româneşti din secolul
(a infractorilor potenţiali). Nu se îngăduia să al XVII-lea. Despre cruzimea şi varietatea pe-
se plătească pentru a scăpa un răufăcător de la depselor aplicate în perioada feudalismului ne
executare, ceea ce în mod obişnuit se permitea. mărturiseşte lista lor:
O altă particularitate a reformei a fost limitarea a) pedepsele corporale (pedeapsa cu
răspunderii colective în privinţa răufăcătorilor; moartea, mutilarea, înfierarea, bătaia );
se menţiona că nici tată pentru fiu, nici fiul pen- b) pedepsele privative de libertate (ocna,
tru tată, nici alte neamuri nu răspund pentru temniţa, grosul, varta, surghiunul);
faptele “răufăcătorului”. Astfel, se individualiza c) pedepsele pecuniare (duşegubina,
pedeapsa şi se stabilea răspunderea individuală confiscarea, gloata);
a „răufăcătorului”. Pedeapsa răufăcătorului şi d) pedepse accesorii sau complementa-
procedura de examinare în justiţie a infracţiu- re.[5, p. 447]
nii comise urmau scopul înfricoşării ca „tîlharii Principiile ce caracterizau pedepsele în
să fie pedepsiţi cu moartea după legea ce este dreptul feudal din Principatele Româneşti au
pentru toţi răufăcătorii”.[2, p. 55-56] fost următoarele:
Vasile Lupu în Moldova (1642) şi Ma- 1. Având ca scop intimidarea, ele erau
tei Basarab în Muntenia (1652), iar apoi Duca în general expiatorii, fără finalitatea corecti-
Vodă (1670) în cele două ţări româneşti alcă- vă, proprie dreptului contemporan; pedepsele
tuiesc primele pravile care reglementează sta- educatorii, privative de libertate, erau rare.
tutul arestaţilor. Ei au încercat să aplice meto- 2. Printre pedepse nu erau numai cele
dele moderne de detenţie ce îşi făceau apariţia prevăzute de pravile: domnul avea dreptul să
în acele timpuri în Europa Occidentală.[3, p. aplice pedepse şi peste pravilă.
70] 3. Era admis cumulul de pedepse.
Analizînd documentele epocii şi pravi- 4. În interes de clasă, pedepsele erau in-
lele din sec. al XVII-lea şi al XVIII-lea, vom egale: pentru aceeaşi faptă pedepsele erau di-
constata că utilizarea pedepsei consta în pre- ferite.
venirea săvârşirii de noi infracţiuni, ca funda- 5. Pedepsele aduceau venituri pentru
ment al dreptului de a pedepsi. Erau incrimi- domn şi pentru dregătorii care judecau.
nate deopotrivă infracţiunile contra statului, a 6. Răzbunarea sângelui n-a existat, ca
domniei şi a bisericii, ca şi cele contra vieţii, pedeapsă legală, dar există dovezi ale aplică-
integrităţii fizice sau morale a particularilor, rii unei astfel de pedepse în cazuri izolate. Cea
precum şi cele contra bunurilor lor.[4, p. 57] mai importantă dovadă o constituie compozi-
În epoca medievală, conform pravile- ţiunea, răspîndită în toată Europa.[4, p. 59]
lor, pedepsele erau aplicate individual, nu ca Ca locuri de deţinere a celor ce au să-
în dreptul penal primitiv, grupului social (fa- vîrşit infracţiuni, pe parcursul secolelor XVI
miliei, obştii) căruia îi aparţinea infractorul. – XVII în Moldova, în cele mai dese cazuri,
Scopurile principale ale pedepselor în Ţara serveau beciurile adânci ale caselor de locuit,
Românească şi Moldova erau: represiunea, temniţele şi subteranele cetăţilor, precum şi
expiaţiunea (ispăşirea), repararea daunei şi chiliile mănăstirilor. Sunt cunoscute însă şi ca-
înfricoşarea, intimidarea. Nu se punea pro- zuri când statul obliga mănăstirile să aloce pă-
blema de îndreptare a infractorilor, mai ales mânt pentru construcţia locurilor de detenţie.
68
Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.2

Totuşi locurile folosite în acele timpuri pentru 1. Individualizarea răspunderii penale


deţinerea infractorilor nu pot fi considerate ca cu personalitatea infractorului şi excluderea
închisori în sensul deplin al cuvântului. Con- răspunderii familiale.
strucţia lor era mediocră şi din această cauză 2. Legalitatea incriminării şi a pedepsei
deţinuţii deseori evadau.[6, p. 162] (nullum crimen, nulla poena sine lege).
Astfel, în perioada evului mediu, nici 3. Respectul libertăţii individuale prin
nu putem vorbi despre existenţa unui sistem arestarea cu forme legale, cercetarea fără tor-
de deţinere în Moldova. Deseori, „cazurile” se tură ţi interzicerea detenţiunii preventive pre-
rezolvau fără judecăţi şi închisori. Spre exem- lungite.
plu, Vlad Ţepeş impunea vinovaţii să se roage 4. Aplicarea pedepsei după judecată,
într-o chilie specială a mănăstirii Snagov. În printr-o hotărâre motivată.
timpul rugăciunilor podeaua chiliei se prăbu- 5. Umanizarea pedepselor prin exclude-
şea şi cei ce se rugau cădeau în ţepe. rea pedepsei cu moartea şi a pedepselor mu-
În timpul dominaţiei turceşti, cei ajunşi tilante.
în închisori nu se mai întorceau de acolo vii. 6. Executarea pedepsei în condiţii care să
Deţinuţii erau întreţinuţi în închisoare din tindă spre corectarea vinovatului.[5, p. 315]
contul celor ce i-au adus acolo sau din contul Cu toate acestea, autorul E. Sokolov sus-
stăpânilor lor. Bani pentru întreţinerea infrac- ţine că sistemul penitenciar al Moldovei ca o
torilor statul nu aloca.[6, p. 162] totalitate a diferitor măsuri practicate de închi-
Perioada regimului fanariot (sec. al XVI- sori sub formă de pedepse şi corijare a deţinu-
II-lea începutul sec. al XIX-lea). În domeniul ţilor a început a se institui abia la începutul sec.
dreptului penal în sec. al XVIII-lea în Princi- al XIX-lea după ce Basarabia a devenit parte a
patele române se răspândesc ideile umaniste Imperiului Rus. Potrivit autorului sus-numit,
ale iluminiştilor. Curentul iluminist era pă- până în anul 1812 pedeapsa cu închisoarea nu
truns de un profund umanism. Lucrarea lui conţinea o delimitare după categoria infrac-
Cezare Beccaria Despre delicte şi despre pedep- ţiunilor săvârşite în grave şi mai puţin grave,
se, scrisă în 1764, devine cunoscută în Moldo- întemniţaţii nu erau separaţi după sex, iar sar-
va şi în Valahia.[2, p. 75] cini cu caracter de corijare pentru închisori în
Tortura nu se mai aplica sau se aplica acea perioadă nici nu se puneau din cauza lip-
foarte rar. Andronache Donici a interzis în sei unor astfel de locuri de deţinere care prin
manualul său tortura, sub influenţa concepţi- organizarea lor ar fi contribuit la atingerea sco-
ilor iluministe, care erau cunoscute şi în Prin- pului propus.[6, p. 162]
cipate. Pentru a ordona chestiunile legate de După alipirea Basarabiei la Rusia (1812),
apel, Donici se referă la autoritatea lucrului legislaţia rusă se infiltrează şi în sistemul pe-
judecat, menţionînd că odată hotărât un lucru nitenciar, iar închisorile de pe teritoriul Basa-
prin judecată, aşa rămâne.[2, p. 77] rabiei sunt trecute la întreţinerea statului. Se
În Europa aceasta era o perioadă a revo- stabileşte un nou statut al închisorilor, bazat
luţiilor burgheze, a formării noului sistem de în special pe principiul separării femeilor de
drept, bazat pe teoria drepturilor naturale ale bărbaţi. În penitenciare se introduc noi servi-
omului. Aceste noi curente a avut o influenţă cii: ale preoţilor şi ale lucrătorilor sanitari. În
semnificativă şi asupra dezvoltării dreptului bugetul de stat se rezervează surse pentru hra-
în Principatele Româneşti. na, îmbrăcămintea şi ameliorarea condiţiilor
În această perioadă, sub influenţa becca- de trai ale deţinuţilor. O atenţie deosebită se
rianismului, se produc modificări substanţiale, acordă planurilor de construcţie a aşezăminte-
mai ales în legătură cu pedepsele, cu îmblânzi- lor penitenciare. Închisorile-model erau con-
rea represiunii penale, cu umanizarea condiţii- struite astfel, încât să poată fi modificate foarte
lor de executare a acestora. uşor. Astfel, o închisoare ce întreţinea 400 de
Principiile ce caracterizau dreptul penal persoane putea fi modificată pentru 350, 300,
din această perioadă au fost: 250 şi chiar 50 de persoane.[6, p. 163-164]
69
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova

În Basarabia au fost introduse toate ti- ca: suspendarea pedepsei şi eliberarea condi-
purile de judecătorii existente în Imperiul Rus, ţionată. Minorului responsabil (între 15 şi 18
care au evoluat sincronic cu reformele generale ani) i se aplicau măsuri de siguranţă. Prin re-
ale justiţiei ruseşti. Închisoarea gubernială din abilitarea condamnatului şi ştergerea pedep-
Chişinău a fost deschisă în 1813. S-au înfiinţat selor din cazier se urmărea scopul reintegrării
închisori urbane şi în toate oraşele reşedinţă condamnaţilor în societate.[2, p. 146-147]
de judeţ (Bălţi, Cetatea Albă, Ismail, Tighina, RASSM (1924-1940). După unirea Basa-
Hotin, Leova, Soroca, Orhei), precum şi în rabiei cu România, frontiera dintre România
alte oraşe importante cum erau Chilia, Reni, şi Statele Sovietice (din 1922 – Uniunea So-
Cahul, Nisporeni şi Teleneşti. Case sau încă- vietică) trecea pe Nistru. În RASSM formată
peri de arest erau în fiecare centru judeţean şi în 1924 se aplica legislaţia penală unională şi
de voloste, de exemplu, la Briceni, Otaci, Ari- ucraineană. Până în 1927, în RASSM s-a apli-
oneşti, Bădiceni etc. cat Codul penal al RSSU din 1922, iar din 1927
În afară de aceasta, în sistemul peniten- – un alt Cod penal al RSSU alcătuit în depli-
ciar pătrund ideile umanismului care se ma- nă concordanţă cu bazele legislaţiei penale ale
nifestă prin interzicerea de a bate sau a înjosi URSS şi ale republicilor unionale din 1924.[2,
deţinuţii cu toate că cătuşele şi lanţurile, speci- p. 168]
fice perioadei anterioare, se mai păstrează. Instituţiile de corecţie prin muncă se
Închisorile Basarabiei în această perioadă aflau în competenţa NCVD-ului, ceea ce con-
devin nu doar locuri de pedepsire pentru infrac- stituia o deviere de la practica internaţiona-
ţiunile comise, dar şi locuri de corijare a celor lă, în care întregul sistem penitenciar se afla
vinovaţi. În acest scop se stabileşte obligaţia sub conducerea Ministerului de Justiţie. Baza
deţinuţilor de a presta o muncă. Către mijlocul legislativă a activităţii acestora era codul co-
sec. al XIX-lea în instituţiile penitenciare se or- recţional al RSS Ucrainene care prevedea obli-
ganizează atît educaţia religioasă, cât şi instru- gaţia de a munci, remunerarea muncii, instru-
irea în şcoală (iar către sfârşitul secolului apar irea profesională, lichidarea analfabetismului
bibliotecile şi deţinuţilor le sunt eliberate cărţi). general şi politic între deţinuţi, realizarea mă-
[6, p. 162] surilor cultural-educative, aplicarea liberării
Perioada interbelică (1918-1939). La condiţionate înainte de termen.
momentul unirii cu România, în Basarabia, Perioada sovietică. Odată cu anexarea
prin decret regal au fost puse temeliile justiţiei Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940,
româneşti, inclusiv legea şi regimul peniten- sistemul sovietic de administrare a sistemului
ciarelor. penitenciarelor a fost extins şi asupra teritori-
Unificarea legislativă în domeniul drep- ilor din partea dreaptă a Nistrului.
tului penal a fost înfăptuită atât prin extinde- După formarea RSSM, în 1940, pe teri-
rea în 1919 asupra Basarabiei, Bucovinei şi toriul republicii erau 8 închisori: la Chişinău,
Transilvaniei a Codului penal din 1865, cât Tiraspol, Soroca, Orhei, Bender, Bălţi şi Cahul.
şi prin lucrările în vederea întocmirii unui În primii ani executarea pedepselor penale se
Cod penal şi de procedură nou. Elaborarea reglementa conform legislaţiei de corectare
unui nou Cod penal a fost începută în 1920, prin muncă a Uniunii Sovietice, prin ordinele,
adoptarea lui a fost tergiversată până în 1936 directivele, instrucţiunile NKVD-ului, căruia
şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1937. Codul îi erau subordonate lagărele și închisorile in
reieşea din responsabilitatea penală pentru timpul războiului şi după război. La baza de-
vină, individualizarea pedepsei. În aplicarea numirii dreptului de corectare prin muncă se
sancţiunii, Codul lua în considerare persoana afla ideea privind corectarea condamnaţilor și
infractorului şi gradul de pericol social. Sub munca social-utilă ca un mijloc de corectare a
influenţa ideilor noi ale Asociaţiei Internaţi- lor.[7, p. 23]
onale de Drept penal, Codul prevedea măsuri Din 1940 si până în 1961 in Republica
de siguranţă în vederea înlăturării recidivei Moldova a lipsit legislaţia penală și execuţio-
70
Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.2

nal penală, fiindcă a fost impusă în acest do- asemenea, instanţele de judecată, procuratura
meniu legislaţia RSS Ucrainene.[7, p. 25] şi organele afacerilor interne. În sarcina orga-
La 25 decembrie 1958 au fost adoptate nelor afacerilor interne revenea cel mai mare
bazele legislaţiei penale ale URSS și ale republi- volum de lucru, deoarece anume către ei, în
cilor unionale, în temeiul cărora a fost adoptat primul rând, se adresau pentru ajutor foştii
și primul Cod penal al RSS Moldoveneşti de la condamnaţi. În afară de aceasta, inspectorii de
24 martie 1961. Codul penal, urmând princi- sector ai miliţiei trebuiau să efectueze funcţii
piile bazelor, reieşea din principiul responsa- de supraveghere administrativă faţă de anu-
bilităţii numai pentru purtarea vinovată. Ana- mite categorii de persoane liberate.
logia, adică pedepsirea omului pe cale penală Sarcini de contribuire la procesul de re-
pentru o faptă care nu e sancţionată de legisla- socializare îndeplineau şi diferite organizaţii
ţie dar are o asemănare cu cele descrise de ea, obşteşti, cum ar fi: drujinele populare, repre-
nu se mai permitea. Pentru prima dată în 1958 zentanţii organizaţiilor comsomoliste etc. O
în legislaţia penală sovietică s-a stabilit princi- atenţie deosebită se acorda influenţei resoci-
piul legalităţii incriminării. (191) Acest Cod, alizante a familiei şi a colectivului de muncă.
cu diferite schimbări și completări introduse Pentru organizarea petrecerii timpului liber
în el timp de peste 40 de ani, a fost în vigoare al tineretului erau deschise biblioteci pentru
până la 12 iunie 2003. copii, cercuri ale tinerilor tehnicieni şi natura-
La 8 decembrie 1971 a fost adoptat şi lişti, cercuri sportive, literar-artistice etc.
primul Cod de corectare prin muncă al RSS Deşi existau anumite neajunsuri, con-
Moldoveneşti, care însă reglementa executa- diţionate de existenţa unui control totalitar al
rea numai a patru pedepse prevăzute de Codul statului asupra tuturor domeniilor relaţiilor
penal: privaţiunea de libertate; deportarea; ex- sociale, considerăm că o anumită experienţă
pulzarea; munca corecţională fără privaţiune pozitivă a funcţionării sistemului de resocia-
de libertate. lizare al condamnaţilor totuşi exista. În viziu-
În 1977, Codul de corectare prin muncă nea noastră, destul de progresivă era instituţia
a fost completat cu titlul IIIA care reglementa rezervării la întreprinderi a locurilor de mun-
executarea privaţiunii de libertate cu suspen- că pentru persoanele liberate.
darea executării pedepsei și cu atragerea obli- Odată cu destrămarea URSS sistemul de
gatorie a condamnatului la muncă si eliberarea resocializare a condamnaţilor a degradat. Majo-
condiţională din locurile de detenţie cu atra- ritatea instituţiilor sociale, îndeosebi a celor ba-
gerea obligatorie a condamnaţilor la muncă, zate pe participarea benevolă a cetăţenilor şi-au
aspecte prevăzute de art. 24¹ si 512 și introduse întrerupt activitatea.
în Codul penal în acelaşi an.[7, p. 26] Perioada contemporană. Formarea po-
Executarea celorlalte pedepse a rămas liticii execuţional-penale şi a dreptului în pe-
nereglementată până în anul 1984, când la 5 rioada anilor 1991-1996 a fost marcată prin
aprilie a fost adoptat Regulamentul privind transformări radicale în orânduirea econo-
ordinea și condiţiile executării în RSSM a pe- mică, socială şi de stat a Republicii Moldova.
depselor penale, nelegate de influenţarea cu Cerinţele de dezvoltare a democraţiei, apărării
munca corecţională a condam­naţilor. drepturilor şi libertăţilor persoanei şi cetăţea-
În perioada sovietică lucrul cu persoa- nului, manifestării umanismului în privinţa
nele liberate din locurile de detenţie era des- delincvenţilor au fost ca factori determinanţi
tul de bine organizat. Astfel, pe lângă fiecare ai modificării legislaţiei penale şi execuţional-
comitet executiv raional erau create comisii penale.
(birouri) pentru plasarea foştilor condamnaţi Activitatea de executare a pedepsei pri-
în câmpul muncii şi lupta cu beţia. Fiecare din vaţiunii de libertate era reglementată de Codul
aceste comisii coordona realizarea măsurilor de executare a sancţiunilor de drept penal din
resocializante în domeniul său de activitate. 22.06.1993.[8] În principiu, acest act norma-
Funcţii de resocializare îndeplineau, de tiv conţinea câteva novaţii în comparaţie cu
71
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova

actele normative în domeniu din timpul pe- Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr.
rioadei sovietice. Cu toate acestea, practica de 1624 din 31.12.2003 a fost aprobată Concep-
aplicare a acestui Cod a demonstrat că execu- ţia reformării sistemului penitenciar şi Planul
tarea pedepsei privative de libertate era axată de măsuri pe anii 2004-2020 pentru realizarea
mai mult pe detenţia fizică a persoanei şi mai Concepţiei reformării sistemului penitenciar.
puţin pe oferirea unei şanse de reeducare şi de [13] Concepţia reformării sistemului peniten-
reintegrare în societate. ciar reprezintă un complex de idei, obiective,
La 18 aprilie 2002 a fost adoptat Codul direcţii, principii, sarcini şi mecanisme de
penal al Republicii Moldova (în vigoare de la perfecţionare a activităţii în domeniu pe par-
12 iunie 2003) [9] în care au fost stabilite mo- cursul anilor 2004-2020.
dalităţile pedepselor penale şi noile tipuri de Aşadar, analiza sub aspect istoric a re-
instituţii penitenciare. În baza prevederilor glementării juridice a resocializării persoane-
Codului penal al RM, a fost elaborat şi adoptat lor care au încălcat legea ne permite să con-
la 24 decembrie 2004 noul Cod de executare al cluzionăm că societatea, din cele mai vechi
RM (în vigoare de la 1 iulie 2005).[10] Acesta timpuri, este în căutarea unor metode efecti-
reprezintă un progres faţă de actele normative ve de luptă cu fenomenul infracţional. Însăşi
precedente prin extinderea drepturilor şi ga- ideea corijării infractorilor a apărut cu multe
ranţiilor persoanelor condamnate, este core- secole în urmă, iar scopul pedepsei a evoluat
lată cu standardele internaţionale în domeniul de la răzbunarea sângelui, repararea daunei şi
executării pedepselor penale, apropiindu-se intimidare spre corijarea şi resocializarea in-
mai mult de filosofia exprimată în actele in- fractorului. Astfel, despre o oarecare resociali-
ternaţionale în care închisoarea nu are ca fi- zare a acestora putem vorbi doar începând cu
nalitate izolarea individului, ci reeducarea şi prima jumătate a sec. al XIX-lea.
reintegrarea acestuia în societate. O deosebită
importanţă o are contactul deţinutului cu lu-
mea exterioară, prin intermediul vizitelor re- BIBLIOGRAFIE:
gulate, al convorbirilor telefonice, concediului 1. И.С. Ной, Сущность и функции уголов-
penitenciar, accesului la informaţie etc. ного наказания в советском государ-
După adoptarea noului Cod de executare стве, Саратов: СГУ, 1973.
al RM, a fost esenţial înnoită baza normativă, 2. E. Aramă, Istoria dreptului românesc, S.A.
referitoare la executarea pedepselor penale, şi „Reclama”, Chişinău, 1998.
anume: a fost elaborat un nou Statut al execu- 3. N. Sali, „Reforma sistemului penal. Apa-
tării pedepsei de către condamnaţi,[11] a fost riţia închisorilor”, în Materiale ale confe-
adoptată Legea pentru modificarea şi com- rinţei ştiinţifico-practice internaţionale din
pletarea Legii nr. 1036-XIII din 17.12.1996 cu 14-15 februarie 2002 cu genericul „Pedeap-
privire la sistemul penitenciar,[12] au fost ela- sa ca formă a răspunderii penale”, respon-
borate un şir de alte acte normative care au sar- sabil de ediţie V. Bujor, redactor ştiinţific
cina de a reglementa diverse aspecte ale punerii M. Laşcu, Centrul editorial al Universită-
în aplicare a pedepselor penale. ţii de Criminologie, Chişinău, 2002.
Acţiunile întreprinse au avut un efect 4. M. Rotaru, „Evoluţia pedepselor în siste-
favorabil. S-a schimbat esenţial opinia publi- mul dreptului penal medieval din Moldo-
că,   sistemul penitenciar a devenit deschis şi va şi Ţara Românească”, în Materiale ale
mai accesibil pentru multe organizaţii naţio- conferinţei ştiinţifico-practice internaţio-
nale şi internaţionale. Totodată, soluţionarea nale din 14-15 februarie 2002 cu genericul
problemelor cu care se confruntă sistemul „Pedeapsa ca formă a răspunderii penale”,
penitenciar este extrem de dificilă. Din cauza responsabil de ediţie V. Bujor, redactor
lacunelor legislaţiei şi finanţării insuficiente, ştiinţific M. Laşcu, Centrul editorial al
restructurarea acestuia se limitează la realiza- Universităţii de Criminologie, Chişinău,
rea parţială a unor direcţii de activitate. 2002.
72
Ştiinţe socioumane, ediţia a XI-a, nr.2

5. Istoria dreptului românesc, vol. I, coordo-


nator: I. Ceterchi, Editura Academiei RSR,
Bucureşti, 1980.
6. Е. Соколов, Исправительные учреж-
дения Молдовы. Руководство по обу-
чению сотрудников исправительных
учреждений Молдовы, редакция М.
Платек, Варшава, 1997.
7. V. Florea, L. Florea, Dreptul execuţional-
penal, Editura ARC, Chişinău, 1999.
8. Codul de executare a sancţiunilor de drept
penal nr. 1524 – XII din 22.06.1993 pu-
blicat în Monitor Oficial nr. 1/1 din
30.01.1994, (abrogat).
9. Codul penal al Republicii Moldova, nr.
985-XV, din 18.04.2002, în vigoare de la
12.06.2003, publicat în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 128-129/1012
din 13.09.2002.
10. Codul de executare al Republicii Moldo-
va nr. 443-XV din 24.12.2004 publicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 34-35 din 03.03.2005.
11. Hotărârea Guvernului Republicii Mol-
dova Nr. 583 din 26.05.2006 cu privire la
aprobarea Statutului executării pedepsei
de către condamnaţi, publicat în Monito-
rul Oficial al Republicii Moldova, nr. 91-
94/676 din 16.06.2006, .
12. Legea Nr. 15-XVI din 15.02.2008 (în vi-
goare din 21.03.2008) pentru modifica-
rea şi completarea Legii nr. 1036-XIII din
17.12.1996 cu privire la sistemul peni-
tenciar, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 57-60/187 din
21.03.2008.
13. Hotărârea Guvernului Republicii Moldo-
va nr. 1624 din 31.12.2003 cu privire la
aprobarea Concepţiei reformării sistemului
penitenciar şi planului de măsuri pe anii
2004 – 2020 pentru realizarea Concepţiei
reformării sistemului penitenciar // Moni-
torul Oficial al Republicii Moldova nr. 13-
15 din 16.01.2004 // Modificată prin H.G.
R.M. nr. 738 din 29.06.07, M.O. al RM nr.
98-102 din 13.04.07.

73